STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEIsdtr.ro/upload/STUDII/18. Sinteza_Calitatea...

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare

2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013

Elaboratori asociaţi:

S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin‐Silviu BONDAR

şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Director general: Toader POPESCU

STUDIUL 18. CALITATEA LOCUIRII Asociat responsabil: Quattro Design – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Raport de sinteză. 2014

2

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare Studiul 18

2

Calitatea locuirii Quattro Design – Arhitecți şi urbanişti asociați 2014

3

Studiul 18. Calitatea locuirii

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 5. Reţeaua de localităţi Studiul 18. Calitatea locuirii

I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final)

Raport de sinteză

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

Quattro Design – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi Autori: arh. Toader POPESCU, arh. Şerban POPESCU‐CRIVEANU, arh. Irina POPESCU‐CRIVEANU Colaborator: arh. Ana PETRESCU, urb. Ramona UNGUREANU Cartografie, GIS: dr. Sorin BĂNICĂ, dr. Gheorghe HERIŞANU

I.4. Cuprinsul studiului

V. Raport de sinteză V.1. Scopul studiului, problematică și ipoteze de cercetare V.2. Diagnostic V.3. Tendințe de evoluție V.4. Priorități în privința calității locuirii V.5. Sinteza strategică și operațională

Harta 1. Numărul mediu de ocupanţi ai unei locuinţe Harta 2. Suprafaţa medie locuibilă / locuinţă în anul 2004 Harta 3. Ponderea populației cu acces la rețeaua de canalizare Harta 4. Suprafaţa utilă pe cap de locuitor a locuinţelor autorizate (2012) Harta 5. Indicele tehnico‐edilitar (ITE) (2011) (Roșu, Blăgeanu, Calitatea locuirii…) Harta 6. Decalajele urban‐rural ale ITE (2011) (Roșu, Blăgeanu, Calitatea locuirii…) Graficul 1. Numărul total al locuințelor pe etape de construire și amortizare

I.5. Anexă

Cuprinsul raportului final

4


4

V. Raport de sinteză

V.1. Scopul studiului, problematică și ipoteze de cercetare

Scopul studiului a fost acela de formulare a unor obiective legate de creşterea calităţii locuirii în teritoriul naţional, corelat cu problemele specifice şi cu grupurile de populaţie reprezentative.

Legea 350/2001 (cu modificările ulterioare) defineşte planificarea spațială ca o activitate obligatorie ce trebuie înfăptuită prin intermediul amenajării teritoriului şi urbanismului. Aceste dimensiuni sunt menite a realiza o dezvoltare spaţială echilibrată, să protejeze patrimoniul natural şi antropic şi să îmbunătăţească calitatea vieţii în zonele urbane şi rurale. Astfel, în cadrul SDTR, relevanţa constă în aprecierea unor direcţii majore de orientare a politicilor, planurilor şi programelor, în mod diferenţiat după mediul urban şi rural şi cu diferenţe specifice în plan regional.

În context general, decizia cu privire la stabilirea reședinței se bazează nu numai pe posibilitatea de a obţine venituri mai mari, ci şi pe nivelul de calitate a vieţii și a locuirii pe care locul respectiv îl poate oferi, mai ales în ţările dezvoltate, unde depăşirea dezechilibrelor economice a fost, în general, atinsă. Prin aceasta, calitatea locuirii reprezintă un factor de competitivitate.

Problematica studiului a constat în: (a) Coroborarea, la nivelul localităţilor, a aspectelor care caracterizează calitatea locuirii (starea factorilor de mediu, calitatea

fondului de locuinţe, calitatea serviciilor publice şi de proximitate, accesibilitatea, suprafeţele plantate, spaţiile publice ş.a.) şi evaluarea impactului asupra locuitorilor;

(b) Analiza programelor adresate creşterii eficienţei energetice a clădirilor, surselor de energie alternativă ş.a., a programelor destinate locuinţelor sociale; aspecte strategice (zone de risc, programe de apărare faţă de calamităţi).

Întrebările majore au fost următoarele:

Care sunt factorii care determină calitatea locuirii şi care este evoluţia lor preconizată?

Care este reflectarea teritorială a acestei evoluţii?

Care sunt disfuncţiile şi riscurile majore în ceea ce priveşte imaginea teritorială a calităţii locuirii?

Care sunt factorii asupra cărora se poate acţiona pentru ameliorarea / împiedicarea degradării calităţii locuirii şi care sunt resursele disponibile?

Care sunt măsurile care pot fi luate pe termen scurt, mediu şi lung şi care este specificitatea lor teritorială?

Studiul evidenţiază următoarea structură, de care sunt legate întrebările de cercetare:

Fondul de locuinţe: Cum poate fi calificat fondul de locuinţe la nivel naţional? Există diferenţe specifice între mediile urban/rural? Dar în context teritorial?

Locuirea ‐ modul de utilizare a locuinţelor. Care sunt problemele specifice, în mod diferenţiat pe medii şi regiuni? Cum poate fi calificată locuirea informală?

Mediul de locuire: Care sunt vulnerabilităţile majore şi unde sunt acestea localizate? Cum poate fi calificată locuirea insalubră? Care sunt avantajele şi elementele de potenţial?

Ipotezele de cercetare vizează:

Adaptarea la obiectivele stabilite prin documentele CE referitoare la locuire:

Adaptarea la obiectivele stabilite prin documentele strategice naţionale;

Consolidarea, prin studiu, a unei dimensiuni teritoriale a elementelor strategice stabilite pe plan european şi naţional.

V.2. Diagnostic

În momentul de față, fondul de locuințe din România nu este grevat de deficiențe majore din punct de vedere cantitativ (nici în ceea ce privește suprafața totală locuibilă, nici în ceea ce privește decalajele urban/rural). Ponderea locuințelor colective și individuale este relativ egală. Cu toate acestea, există dezechilibre interne în ceea ce privește distribuția teritorială, care pune în evidență o situație necorespunzătoare în special în zonele sărace și de câmpie.

Fondul de locuințe se află, în proporție covârșitoare, în proprietate privată. Investițiile publice în locuințe, predominante în mediul urban în perioada 1950‐1989, au fost foarte slabe după 1990. O mare parte din locuințe are durata de viață depășită (sau se află aproape de acest moment), fiind vorba, în majoritate, de locuințele colective din mediul urban; reabilitarea sau înlocuirea acestora pune probleme majore de ordin financiar, economic și social.

Echiparea locuințelor reprezintă o problemă majoră, în special în zonele rurale sărace, unde asigurarea utilităților este dificilă. Locuirea informală sau insalubră reprezintă o problemă încă relativ localizată, însă cu evidente tendințe de creștere.


5

Harta 18.1. Numărul mediu de ocupanţi ai unei locuinţe

Harta 18.2. Suprafaţa utilă pe cap de locuitor a locuinţelor autorizate (2012)

6


6

Grafic 18.1. Numărul total al locuințelor pe etape de construire și amortizare Surse: Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic al României 2007, Tabel 5.G1 Locuințe terminate, pe surse de finanțare, p. 314, Tabel 5.4 Locuinţe terminate; România în cifre 2008, breviar statistic, Tabel Locuințe terminate pe medii, p. 26; Anuarul Statistic al României 2010‐ serii de timp, Tabel 5.G2 Locuințe terminate, pe surse de finanțare, p. 68; Anuarul Statistic al României 2011, Tabel 5.G2 Locuințe terminate, pe surse de finanțare, p. 179; România în cifre 2013, breviar statistic, Tabel Locuințe terminate pe medii, p. 31.

În zonele rurale predomină locuința individuală (locuința colectivă, acolo unde există, este cel mai adesea de un confort scăzut). Structura gospodăriei, materialele și tipologia construcțiilor variază în funcție de regiunea geografică și tradiția culturală. În satele răspândite din zona montană, absența echipării edilitare în sistem centralizat nu reprezintă o problemă gravă, însă accesibilitatea și distanțele mari până la dotările comunitare sau de interes zilnic deteriorează confortul locuirii. În satele răsfirate din zonele colinare (în special în Oltenia și în nordul Moldovei) problema principală este dată de disconfortul edilitar (drumuri și utilități). În satele adunate sau compacte din zonele de câmpie, calitatea și durabilitatea slabă a fondului construit, precum și accesul la resurse (apă, teren arabil) poate fi o problemă. Cu toate acestea, ca o observație generală, cauza majoră a nivelului relativ scăzut al calității vieții în mediul rural din România nu este calitatea locuirii, ci factorii socio‐economici (sărăcia și dependența economică). În general, durabilitatea locuințelor din mediul rural este slabă, în majoritatea cazurilor durata de viață a unei construcții nedepășind una‐două generații.

În mediul urban, locuința individuală amplasată în zonele centrale ale localităților (în special în orașele mici și în zonele extracarpatice) are un confort scăzut, în primul rând din cauza stării proaste a fondului construit și a suprafeței locuibile mici. Locuințele individuale recent construite în noile extinderi și în comunele suburbane suferă din cauza accesibilității dotărilor comunitare, a costului ridicat de construire (inclusiv al terenului) și a densității adesea excesive. Parcelările de locuințe din zone semi‐centrale, realizate înainte de 1945, reprezintă adesea soluția de locuire individuală cu gradul cel mai mare de confort. Locuința colectivă este, în general, bine echipată. Problemele ei specifice decurg, după caz, din învechire (structură, instalații), vulnerabilitate la riscuri naturale (seism), calitatea slabă sau uzura fizică și morală a unității de locuit (finisaje, dimensionare, organizare funcțională), amplasare în oraș, densitate excesivă, cost ridicat de întreținere și funcționare, calitatea spațiilor comune interioare și exterioare.

Dintre calitățile locuirii din România, cele mai importante sunt nivelul în general satisfăcător al gradului de ocupare a locuințelor și slaba incidență a problemelor sociale cauzate de segregare. Calitatea locuirii din România este afectată de factori diferiți în zonele urbane și rurale. În orașe, învechirea fondului construit, densitatea excesivă din unele ansambluri și lipsa calității și coerenței spațiilor comune și publice (în special în noile extinderi și în comunele suburbane) reprezintă principalele probleme, ce se manifestă pe fondul unei tendințe accentuate de scădere demografică; cele mai afectate sunt orașele mici și zonele periferice. În mediul rural, deficiențele sunt date în primul rând de nivelul slab de echipare și de starea proastă a fondului construit; situația cea mai gravă este în zonele de câmpie și în regiunile sărace.


7

Harta 18.3. Suprafaţa medie locuibilă / locuinţă în anul 2011

Harta 18.4. Procentul locuințelor convenționale racordate la rețeaua de canalizare (2011) (sursa: Recensământul populației și locuințelor, 2011)

8


8

Harta 18.5. Indicele tehnico‐edilitar (ITE) (2011) (Roșu, Blăgeanu, Calitatea locuirii…)

Harta 18.6. Decalajele urban‐rural ale ITE (2011) (Roșu, Blăgeanu, Calitatea locuirii…)


9

Un studiu prezentat recent1 pune în evidență distribuția teritorială a unui indice compozit, „indicele tehnico‐edilitar” (ITE). Acest indice ia în considerare, în proporții diferite, gradul de echipare al locuințelor cu apă curentă (20%), canalizare menajeră (20%), instalații de încălzire (35%), precum și prezența băii în locuință (25%), la nivelul anului 2011.

Este confirmat deficitul de echipare al UAT din nord‐estul și sud‐vestul țării, precum și situația comparativ mai bună a centrului țării. De asemenea, în mod aparent paradoxal, par să beneficieze de o situație favorabilă comunele montane. O situație oarecum similară se evidențiază și din punctul de vedere al decalajelor urban‐rural, care cunosc valorile maxime în estul Moldovei și în sudul Olteniei. Este de menționat că acest decalaj survine pe fondul unei situații foarte slabe a UAT din mediul rural, și nu datorită unei calități foarte bune a echipării tehnico‐edilitare în orașe.

V.3. Tendinţe de evoluţie

Degradarea zonelor de locuințe colective din orașe, pe fondul îmbătrânirii și lipsei de întreținere a acestora; Extinderea necontrolată a zonelor de locuit în teritorii actualmente neconstruite, formând zone de urbanizare depărtate

de oraşe, cu limite de confort pentru locuire (locuire suburbană adresată populaţiei cu venituri mari); Modificarea locuirii rurale, prin schimbări tipologice ale așezărilor (ex. satele răsfirate din anumite zone tind să se transforme in

sate adunate), prin renunțarea la materiale și tehnici tradiționale și prin ameliorarea lentă a confortului edilitar; Diminuarea calității echipării în orașe, unde realizarea de echipamente publice (educație, sănătate ş.a.) nu are același ritm

cu extinderea fondului de locuințe; Scăderea lentă a cererii de locuinţe şi diminuarea treptată a preţurilor locuinţelor, trecând către formula generală: preţul

1 mp suprafaţă desfăşurată de locuinţă = 1 salariu lunar mediu; Continuarea tendinţelor de menţinere a unui preţ mare al locuinţelor, prin acțiuni speculative private şi prin acţiunea

statului care imită piaţa privată; Slabele preocupări ale administraţiei publice locale pentru îmbunătăţirea locuirii în cartierele existente; Lipsa acţiunilor administraţiei publice locale de construire a locuinţelor sociale; Ignorarea de către administraţia publică centrală şi locală a problemei deprecierii stocului de locuinţe; Deprecierea forţei de muncă în construcţii, datorată câştigului mic în domeniu şi emigrării muncitorilor calificaţi; Mărirea preţului materialelor de construcţii, cauzată de diminuarea producţiei interne şi de mărirea preţurilor materialelor

de import; Degradarea continuă a mediului social în cartierele de locuinţe existente şi diminuarea numărului de locuitori ai acestora; Mărirea preţului serviciilor publice de furnizare a utilităţilor, în special în oraşe şi în marile ansambluri de locuinţe.

V.4. Priorităţi în privința calității locuirii

III.3.1. Direcții prioritare și ținte formulate prin strategii generale și sectoriale

Documentele strategice de referinţă (unele recente, în curs de aprobare) stabilesc elemente strategice şi operaţionale pentru domeniul 5. Rețeaua de localități. Dintre acestea, cele mai relevante sunt:

Planul strategic de dezvoltare durabilă a spațiului rural în care este analizată și problema asigurării serviciului de apă și canalizare în mediul rural (obiectiv principal al autorităților publice la nivel local). Responsabilitățile legate de asigurarea acestor servicii includ „înființarea, organizarea, gestionarea și, în majoritatea cazurilor, prestarea serviciului” (PSDDSR), inclusiv construirea și întreținerea în timp a infrastructurii aferente. Una dintre problemele principale este constituită de finanțarea proiectelor şi a activităţilor, fiind cunoscut faptul că populația din mediul rural are un nivel al veniturilor scăzut. Din această cauză, bugetele locale trebuie să subvenționeze în întregime procesele.

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013‐2020 include prioritatea privind “îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, inclusiv în cartierele de clădiri multietajate din oraşe, în sprijinul dezvoltării urbane durabile” (SNDDR) care vizează următoarele obiective: ‐ „Adaptarea dinamicii și caracteristicilor locuințelor la nevoile prezente și viitoare ale populației; ‐ Precizarea direcţiilor de dezvoltare viitoare a construcţiei de locuinţe (principii de construcţie, materiale şi structură

adaptate la condiţiile specifice); ‐ Dezvoltarea controlată a zonelor rezidenţiale (asigurarea accesului la utilităţi, transport, servicii publice şi sociale); ‐ Realizarea unor politici de locuire care să integreze grupurile vulnerabile şi să asigure mixitatea socială; Constituirea de

rezerve funciare suficiente şi dispuse în amplasamente diverse prin realizarea unor politici locale coerente referitoare la folosinţa terenurilor;

‐ Asigurarea accesului la condiţii de locuire sigure şi sănătoase pentru persoanele care nu îşi pot achiziţiona locuinţe pe piaţa liberă.”

Strategia Deltei Dunării pentru perioada 2011‐2015 propune următoarele direcții prioritare în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii locative: ‐ “Dezvoltarea programelor de construcţii pentru locuinţe sociale sau a celor care au caracter social în vederea ajutorării

categoriilor de persoane cu venituri modeste, în special a tinerilor” în vederea asigurării accesului cetățenilor țării la o

1 Roșu, Lucian, Blăgeanu, Alexandra, Calitatea locuirii în profil teritorial ‐ factor și rezultat al dezvoltării teritoriale, în „Evaluarea decalajelor teritoriale prin indicatori

de dezvoltare comunitară”, ESPON, 2013

10


10

locuință decentă. Astfel, pentru realizarea în zona Deltei Dunării a locuințelor pentru tineri destinate închirierii (program derulat conform Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe) se realizează mai multe proiecte în județul Tulcea.

‐ Îmbunătățirea infrastructurii din spațiul rural (o condiție a asigurării unui trai decent) prin programe care vizează: “alimentarea cu apă a satelor în sistem centralizat, construcţia de sisteme de canalizare şi epurare a apei, tratarea apelor uzate, crearea, modernizarea, după caz, de platforme pentru deşeuri, îmbunătăţirea drumurilor rutiere de acces prin pietruire, reabilitare, asfaltare, construirea, extinderea sau modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale şi dezvoltarea unor baze sportive”.

III.3.2. Priorități și direcții de dezvoltare la nivel național și teritorial Cunoașterea completă și corectă a situației actuale a locuirii în România; Implementarea de măsuri care să ducă la creșterea calității vieții în zonele și situațiile vulnerabile sau defavorizate; Stabilirea și asumarea de misiuni clare pentru toți actorii (publici sau privați) implicați în acest proces; Adaptarea cadrului legislativ și instituțional pentru desfășurarea eficientă a acestui proces; Ne‐compromiterea, prin dezvoltări necontrolate, a unor resurse neregenerabile, în principal funciare; Reducerea și combaterea efectelor riscurilor naturale și antropice, a amenințărilor provenite din schimbările economice și sociale; Adaptarea fondului construit și a zonelor de locuințe la noile provocări ale secolului XXI (echilibru între dezvoltare și

protecția valorilor instituite și a specificului local; reducerea sărăciei cronice și eradicarea sărăciei extreme; suburbanizare; restructurare economică și țerțializare; gestionarea consecințelor scăderii demografice);

Programarea de investiții publice energice în sectorul locuințelor; Susținerea inițiativelor private viabile; Definirea tipurilor de locuire, a tipurilor de așezări și a zonelor geografice care necesită acțiune prioritară.

V.4. Sinteză strategică și operațională

Obiectivul strategic în domeniul rețelei de localități este OS5. Valorificarea echilibrată a sistemului policentric de localități în contextul dezvoltării teritoriale.

Acesta corespunde viziunii domeniului, căreia îi corespunde politica publică cu titlul Dezvoltarea integrată a rețelei de localități urbane și rurale, și vizează configurarea cadrului construit al localităților țării pentru o locuire adaptată nevoilor secolului XX, accesibilă tuturor cetățenilor, funcțională și confortabilă. Prin urmărirea acestei politici, statul român contribuie, conform îndatoririlor sale constituționale, la asigurarea unui mediu de viață sănătos și echilibrat ecologic, precum și a unui nivel de trai decent pentru toți cetățenii.

Setul de programe vizând locuirea ‐ Locuirea în România – diversitate, sustenabilitate, confort ‐ se operaţionalizează prin pachete de proiecte cuprinse în următoarele programe:

Obiectivul general în privinţa calității locuirii este OG18. Adaptarea cantitativă și calitativă a fondului de locuințe și a cadrului fizic și funcțional al localităților României la nevoile unei societăți în schimbare, cu conservarea diversității tipologice și mixității sociale, în contextul unei utilizări responsabile și sustenabile a resurselor disponibile.

Până în anul 2035, printr‐o intervenție energică, coordonată și susținută, România evită problemele sociale şi economice grave prin ameliorarea locuirii, ceea ce comportă următoarele direcţii principale: construirea de locuinţe sociale; reabilitarea sau convertirea unei părţi a fondului de locuinţe colective, inclusiv prin desfiinţarea locuinţelor cu degradări iremediabile; construirea de locuinţe private; reabilitarea industriei construcţiilor, cu toate componentele sale . Locuirea individuală urbană își continuă creșterea cantitativă, acompaniată de o ameliorare calitativă, într‐un ritm sustenabil, cu costuri rezonabile și fără compromiterea unor resurse neregenerabile (în special de teren în zonele suburbane), pe fondul sporirii accesibilității și a calității serviciilor, a infrastructurilor și a spațiilor publice. Densificarea excesivă a periferiilor este evitată, iar efectele suburbanizării sunt controlate. Investițiile private în creșterea fondului de locuințe beneficiază de mecanisme suficiente de finanțare şi susţinere, iar investițiile publice se fac coordonat și conform unei politici bine stabilite. Locuirea rurală își păstrează și pune în valoare specificul regional, cu o îmbunătățire semnificativă a standardelor de confort edilitar, a accesibilității și a calității infrastructurilor comunitare. Reciclarea firească a fondului construit se face cu ameliorarea condițiilor de confort, cu respectarea particularităților locale și cu gospodărirea responsabilă a resurselor. Locuirea insalubră și informală este redusă cantitativ și ținută sub control. Fondul de locuințe este cuprins integral în evidențele cadastrale.

Misiunea statului român – ca garant al unui cadru de viață adecvat pentru cetățenii săi – este aceea de deveni actorul major în domeniul locuirii, prin promovarea de investiții substanțiale și corelate în locuinţe sociale, în restructurarea zonelor de locuit și în piața imobiliară a spațiilor rezidențiale, prin susținerea și controlul investițiilor private, prin asigurarea unui cadru legislativ și instituțional adecvat, prin întărirea capacității administrative şi prin promovarea industriei construcţiilor. Obiectivele specifice sunt prezentate detaliat în tabelul următor, asigurându‐se corelarea cu politica generală a domeniului, cu programele corespunzătoare obiectivelor şi cu proiectele derivate din acestea. În cazul precis al acestui studiu, nu au fost precizate decât proiectele‐pilot în responsabilitatea statului.


11

VIZIUNE

Intervenție coordonată, energică și susținută a administrației publice în domeniul locuirii.

PALIERUL STRATEGIC

Obiectiv strategic

Valorificarea echilibrată a sistemului policentric de localități în contextul dezvoltării teritoriale.

Obiectiv general (linie directoare)

Adaptarea cantitativă și calitativă a fondului de locuințe și a cadrului fizic și funcțional al localităților României la nevoile unei societăți în schimbare, cu conservarea diversității tipologice și mixității sociale, în contextul unei utilizări responsabile și sustenabile a resurselor disponibile.

Obiective specifice naţionale

Obiective pe termen lung (orizont 2035) Obiective pe termen mediu (orizont 2020)

ON18.1. Asigurarea primatului administraţiei publice în activitatea din sectorul locuinţelor, în scopul asigurării calităţii locuirii în spiritul dezvoltării durabile şi al conservării spiritului local, prin construirea de locuinţe sociale, prin adaptarea la standardele moderne a fondului de locuinţe şi prin ameliorarea zonelor rezidenţiale.

ON18.2. Crearea unui cadru legislativ și instituțional flexibil și adaptat provocărilor pe care locuirea contemporană le ridică, pentru finanţarea construirii locuinţelor sociale şi intervenţiilor asupra clădirilor colective.

ON18.3. Realizarea unor baze de date complete cu privire la fenomenul locuirii și stabilirea unui cadru metodologic și operațional adaptat diverselor tipuri de intervenții, precum și instituirea unui cadru de bune practici în acest sens.

ON18.4. Sprijinirea și pilotarea inițiativei private în domeniul locuinței, în scopul dirijării resurselor și energiilor sectorului privat către construirea responsabilă și utilizarea rațională a terenurilor și către reciclarea rațională a fondului construit existent.

ON18.5. Cunoaşterea situaţiei reale a stocului de locuinţe, a necesarului de locuinţe sociale şi a amplasamentelor acestora precum şi a ansamblului practicilor referitoare la clădirile existente.

ON18.6. Cunoaşterea situaţiei reale a modului de construire şi de intervenţie asupra clădirilor şi ansamblurilor de clădiri, în vederea creşterii siguranţei locuirii.

Obiective specifice teritoriale (operaţionale)

OT18.7. Adoptarea de măsuri energice și adaptate contextelor locale, în scopul creșterii calității locuirii, cu menținerea și potențarea unor valori specifice diferitelor moduri și practici de locuire.

1. Urban‐rural și zone metropolitane

OT18.7.1. Regenerarea urbană a zonelor rezidențiale degradate din zonele centrale și semi‐centrale ale orașelor, inclusiv cu reabilitarea fondului construit existent. OT18.7.2. Creșterea calității spațiilor publice și a nivelului de echipare ale zonelor rezidențiale din orașe. OT18.7.3. Identificarea și rezervarea de amplasamente pentru noi dezvoltări imobiliare în orașe și în comunele suburbane și dezvoltarea concertată a acestora, conform documentațiilor de urbanism.

2. Zone periferice (frontaliere) ‐

3. Zone slab populate sau izolate

OT18.7.4. Creșterea accesibilității zonelor de locuit din localitățile depărtate.

4. Zone în transformare sau declin

OT18.7.5. Clarificarea statutului zonelor de locuire insalubră, fie prin echiparea și intrarea lor în legalitate, fie prin eliberarea lor. OT18.7.6. Ameliorarea calității fondului construit rezidențial din zone cu valoare istorică sau peisageră. OT18.7.7. Identificarea și elaborarea de programe de sprijinire a adaptării locuirii la provocările sec. XXI (echilibru între dezvoltare și protecția valorilor instituite și a specificului local; reducerea sărăciei cronice și eradicarea sărăciei extreme; suburbanizare; restructurare economică și țerțializare; gestionarea consecințelor scăderii demografice) în zone defavorizate sau în transformare: orașele medii și mici în declin accentuat (în special foste orașe monoindustriale); zone rurale în proces de depopulare (Dobrogea centrală, sudul Transilvaniei, Maramureș); sate în creștere accentuată, în special în zona suburbană a marilor orașe; zone de sărăcie cronică (sudul Olteniei, estul Moldovei).

5. Zone geografice

OT18.7.8. Identificarea și elaborarea de programe de sprijinire a adaptării locuirii la provocările sec. XXI în zone speciale: zone montane înalte; zone cu restricții importante generate de patrimoniu natural sau cultural sau de condiții istorice sau peisagere specifice (Delta Dunării, Munții Orăștiei, Pod. Hârtibaciului, Bucovina, Banat).

12


12

PALIERUL OPERAŢIONAL

Politici

Dezvoltarea integrată a rețelei de localități urbane și rurale, urmărind valorificarea echilibrată a resurselor localităților și dezvoltarea durabilă a acestora.

Măsuri

M18.1. Asigurarea cadrului legislativ necesar pentru construirea locuințelor și pentru transformarea cartierelor de locuințe și pentru participarea statului la finanțarea acestor lucrări. M18.2. Crearea unui cadru legal simplificat pentru autorizarea locuințelor în mediul rural, în zonele fără restricții speciale legate de mediu sau patrimoniu construit. M18.3. Planul Național pentru Locuințe (PNL), Registrul Național al Locuințelor (RNL). M18.4. Documentații de urbanism (PUG, PUZ) finanțate din fonduri publice și private. M18.5. Finanțarea elaborării și implementării de studii pilot. M18.6. Mecanisme financiare și fiscale de susținere a investițiilor private.

Programe

Pachetul 1 Intervenții și investiții publice (aferent ON18.1) Programe de intervenție a statului și a autorităților APL pe piața imobiliară pentru asigurarea calității locuirii, a locuințelor sociale, a stocului de locuințe de rezervă pentru situații excepționale și pentru achiziționarea de terenuri pentru dezvoltarea localităților. P18.1. Achiziționarea, de pe piața imobiliară, conform unor priorități stabilite, de construcții, apartamente și terenuri în unele zone rezidențiale din orașe, în scopul realizării de locuințe sociale, de locuințe de rezervă pentru situații excepționale, a conversiei funcționale sau desființării construcțiilor, după caz.

P18.2. Acțiuni de echipare sau desființare a zonelor de locuire insalubră sau informală, după caz.

P18.3. Realizarea de echipamente publice în zonele rezidențiale cu deficit în acest sens (în principal prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL).

P18.4. Reconfigurarea cadrului urban al zonelor rezidențiale, în special a spațiilor verzi.

P18.5. Investiții în rețelele tehnico‐edilitare și în rețeaua de drumuri în mediul rural, în special în zonele defavorizate.

P18.6. Sprijinire a adaptării locuirii la provocările sec. XXI în zone speciale sau defavorizate: Zone montane înalte; Zone cu restricții importante generate de patrimoniu natural sau cultural sau de condiții istorice sau peisagere

specifice (Delta Dunării, Munții Orăștiei, Pod. Hârtibaciului, Bucovina, Banat); Orașe medii și mici în declin accentuat (în special foste orașe monoindustriale); Zone rurale în proces de depopulare (Dobrogea centrală, sudul Transilvaniei, Maramureș); Sate în creștere accentuată, în special în zona suburbană a marilor orașe; Zone de sărăcie cronică (sudul Olteniei, estul Moldovei).

Pachetul 2. Crearea cadrului legislativ și instituțional (aferent ON18.2) Programe de reformare a cadrului legislativ, de definire a actorilor implicați în procesul de ameliorare a calității locuirii și a responsabilităților fiecăruia și de reformare a cadrului procedural și instituțional P18.7. Revizuirea legii locuinței (L114/1996), legii urbanismului și amenajării teritoriului (L350/2001), secțiunilor PATN, legilor exproprierii pentru cauza de utilitate publică (L33/1994, L255/2010), legii administrației publice locale (L215/2001), legii mediului (OUG195/2005), legii calității în construcții (L10/1995).

P18.8. Crearea cadrului legislativ pentru operațiunile de regenerare urbană a zonelor rezidențiale.

P18.9. Crearea unui cadru legal simplificat pentru autorizarea locuințelor în mediul rural, în zonele fără restricții speciale legate de mediu sau patrimoniu construit.

P18.10. Organizarea, cel puțin la nivel de Direcție Generala în cadrul MDRAP (preferabil la nivel de minister) a unei structuri dedicate problemelor locuinței la nivelul administrației publice centrale de specialitate.

P18.11. Reorganizarea instituțională a aparatului tehnic al administrației publice locale.

P18.12. Susținerea parteneriatelor public‐privat și public‐public pentru ameliorarea calității locuirii.

Pachetul 3. Elaborarea de studii, documentații și proiecte (aferent ON18.3) Programe de elaborare a unor documentații privind situația existentă și a unor planuri și studii strategice pentru ameliorarea situației locuiriiP18.13. Elaborarea unui cadastru cuprinzător al locuințelor, în special în mediul urban (Registrul Național al Locuințelor – RNL).

P18.14. Elaborarea și aprobarea Planului Național pentru Locuințe (PNL).

P18.15. Elaborarea de studii strategice pilot pentru regenerarea marilor ansambluri de locuințe, a parcelărilor valoroase și viabile și a locuințelor din centrele orașelor mari.

P18.16. Elaborarea de documentații de urbanism de tip PUG cu capitole dedicate problematicii locuinței, în special în mediul urban, cuprinzând prevederi operaționale.

P18.17. Elaborarea de documentații de urbanism de tip PUZ pentru marile ansambluri de locuințe (cu prioritate în orașele medii și mari) și de regulamente de parcelare pentru parcelările de locuințe (cu prioritate în comunele suburbane).


13

Pachetul 4. Sprijinirea inițiativei private (aferent ON18.4) Programe de sprijinire a inițiativei private în domeniul locuinței prin încurajarea investițiilor în industria construcțiilor și a materialelor de construcție, consolidarea și reabilitarea fondului construit existent, dirijarea investiției private în zonele de dezvoltare bine echipate din localități P18.18. Încurajarea investițiilor private în domeniul industriei construcțiilor și materialelor de construcție.

P18.19. Sprijinirea investițiilor private în consolidarea și reabilitarea fondului construit existent (măsuri fiscale, garantare, subvenționare parțială sau totală), cu prioritate pentru ansamblurile de locuințe colective, pentru fondul construit vulnerabil și pentru cel cu valoare culturală.

P18.20. Sprijinirea și reglementarea investițiilor private de reciclare firească a fondului construit în zonele rurale.

P18.21. Dirijarea investiției private în domeniul locuinței prin stabilirea și echiparea zonelor de dezvoltare rezidențială și prin menajarea și utilizarea responsabilă a resurselor (în principal a resursei funciare și agricole).

Pachetele 5‐6. Cercetarea situaţiei din teritoriu (aferente ON 18.5‐18.6)

Programe de cercetare detaliată a situaţiei din teritoriu în domeniul locuirii

P18.22. Cercetarea stocului de locuinţe, a necesarului de locuinţe sociale şi amplasamentele acestora, a modului de expertizare a clădirilor de locuinţe colective în funcţie de vechime, a modului de intervenţie asupra construcţiilor existente, a cheltuielilor publice şi private, a modului de finanţare a lucrărilor în cazul condominiilor.

P18.23. Cercetarea tehnicilor de intervenţie asupra clădirilor şi ansamblurilor de clădiri, a organizării proceselor de executare a construcţiilor, a organizării întreprinderilor de construcţii şi a modului de asigurarea a cadrelor calificate necesare.

Proiecte (proiecte‐pilot la nivel naţional)

PP18.1. Proiect‐pilot pentru Pachetul 1 Intervenții și investiții publice Reabilitarea locuirii în zonele rurale din Delta Dunării, presupunând sprijinirea financiară, instituțională și metodologică ale organismelor APL (CJ Tulcea, primăriile comunelor din Rezervația Biosferei Delta Dunării) și ale organismelor speciale (ARBDD) pentru: ‐ inventarierea fondului de locuințe existent și stabilirea problemelor și valorii sale specifice; ‐ achiziționarea de imobile (construcții și terenuri) pentru realizarea de locuințe sociale sau pentru desființare, după caz ‐ realizarea de echipamente publice în zonele deficitare; ‐ ameliorarea cadrului urban și a spațiilor publice; ‐ dezvoltarea rețelelor tehnico‐edilitate și de drumuri; ‐ stabilirea unui cadru spațial și economic adecvat specificului local.

PP18.2. Proiect‐pilot pentru Pachetul 2. Crearea cadrului legislativ și instituțional Crearea cadrului legislativ pentru regenerarea urbană a zonelor de locuințe colective din marile ansambluri de locuit, presupunând stabilirea de criterii pentru eligibilitatea anumitor zone urbane, a modalității instituirii regimului de zonă specială de regenerare urbană, legiferarea instituirii de servituți speciale de utilitate publică în aceste zone, condițiile de elaborare a unui plan de intervenție și a unei documentații de urbanism care să stabilească atitudinea față de diverse zone publice sau construcții (conservare, reabilitare, conversie, desființare), instituirea de mecanisme fiscale și financiare de facilitare a aplicării planului, stabilirea schemei de finanțare a intervențiilor etc.

PP18.3. Proiect‐pilot pentru Pachetul 3. Elaborarea de studii, documentații și proiecte Finanțarea elaborării de PUG pilot pentru un set de localități cu probleme specifice ale locuirii, conform unei metodologii noi. Se va elabora și aproba un nou conținut‐cadru și o nouă metodologie de elaborare a PUG, care să cuprindă un capitol special destinat locuirii, prin care să se reglementeze aplicarea prevederilor Planului Național pentru Locuințe (PNL). Localitățile selectate pentru PUG pilot (finanțat de APCS) vor acoperi situații cât mai diverse (ex. un municipiu mare, cu tendințe puternice de suburbanizare, și o comună din vecinătate – mun. Cluj‐Napoca și com. Florești; o comună din zona montană – ex. com. Bran, jud. Brașov; o comună cu restricții importante generate de patrimoniu natural sau cultural sau de condiții istorice sau peisagere specifice – ex. com. Grădiștea Muncelului, jud. Hunedoara; un oraș mic în declin accentuat – ex. orașul Petrila; o comună în proces accentuat de depopulare – ex. com. Casimcea, jud. Tulcea; o comună dintr‐o zonă de sărăcie cronică – ex. Ibănești, jud. Vaslui etc.).

PP18.4. Proiect‐pilot pentru Pachetul 4 Sprijinirea inițiativei private Dirijarea investițiilor private în locuințe din zone suburbană a mun. București, presupunând stabilirea și delimitarea direcțiilor și zonelor de dezvoltare rezidențială prioritară, echiparea lor tehnico‐edilitară, stabilirea condițiilor de construire, acordarea de facilități fiscale și financiare pentru construirea de locuințe în aceste zone precum și a zonelor în care această dezvoltare este interzisă (sau sever penalizată fiscal), în scopul menajării resurselor funciare, agricole, culturale sau de mediu.

Notă. Structura principală a prezentării sintetice a fost comunicată de MDRAP autorilor studiilor, pentru o mai bună integrare în structura SDTR.

14


14

V.5. Anexă. Cuprinsul raportului final

I. Informaţii generale I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final) I.3. Lista autorilor, colaboratorilor I.4. Lista consultanţilor de specialitate I.5. Cuprinsul studiului I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor I.7. Lista tabelelor şi graficelor

II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR II.2. Contextul european şi românesc

II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

II.3. Problematică şi obiective specifice II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare II.3.2. Obiective specifice

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor II.4.3. Indicatori şi indici II.4.4. Reprezentări cartografice

II.5. Bibliografie şi surse II.5.1. Studii şi publicaţii II.5.2. Surse legislative, directive, convenţii, recomandări II.5.3. Strategii II.5.3. Date statistice II.5.4. Date cartografice

II.6. Glosari de termeni

III. Analiză şi recomandări III.1. Analiza‐diagnostic a situaţiei

III.1.1. Fondul de locuinţe III.1.1.a. Caracteristicile fondului de locuinţe (urban, rural, teritorial)

1. Numărul locuinţelor, numărul camerelor de locuit, suprafaţa locuibilă 2. Numărul de locuinţe după tipul de proprietate 3. Vârsta ‐ vechimea stocului de locuinţe

III.1.1.b. Amortizarea locuinţelor construite după 1950 1. Durata de amortizare a locuinţelor 2. Numărul total de locuinţe date in folosinţă, pe decenii 3. Măsuri de acţiune pentru prelungirea duratei de viaţă a clădirilor

III.1.1.c. Locuinţe noi după 1990 1. Numărul locuinţelor realizate 2. Numărul locuinţelor realizate prin Programul ANL

III.1.1.d. Accesul la proprietate asupra locuinţelor 1. Considerente privind accesul la proprietate 2. Numărul locuinţelor cumpărate prin Programul “Prima Casă”

III.1.1.e. Programe publice existente legate de problematica locuințelor III.1.1.f. Deficitul de locuinţe

III.1.2. Locuirea ‐ modul de utilizare a locuinţelor III.1.2.a. Caracteristici principale ale locuirii

1. Locuinţele şi suprafaţa locuibilă 2. Confortul locuirii 3. Echiparea şi amplasarea în teritoriu

III.1.2.b. Forme de locuire 1. Locuire colectivă, locuire individuală în mediile urban şi rural 2. Cazul special al locuirii informale şi mod de estimare a dimensiunii problemei


15

III.1.3. Mediul de locuire III.1.3.a. Localităţi în situaţie de vulnerabilitate

1. Localităţi afectate de poluare 2. Localităţi în zone de risc natural şi tehnologic 3. Localități afectate de riscuri antropice și tehnologice 4. Localităţi izolate 5. Zone cu locuire informală sau insalubră

III.1.3.b. Localităţi în situaţie favorabilă 1. Din punctul de vedere al accesibilităţii şi echipării 2. Localităţi în zone cu potenţial turistic

III.1.3.c. Condiţii interne ale UAT şi ale localităţilor 1. Calitatea mediului 2. Amplasare în cadrul UAT şi localităţilor 3. Densitatea locuirii şi implicaţii în calitatea locuirii 4. Indici şi indicatori specifici (de exemplu, spaţii plantate publice în mediul urban/locuitor)

III.2. Tendinţe de evoluţie III.3. Priorităţi de dezvoltare

III.3.1. Direcţii prioritare şi ţinte formulate prin strategii generale şi sectoriale III.3.2. Priorităţi şi direcţii de dezvoltare la nivel naţional şi teritorial

III.4. Legături cu alte domenii III.5. Implicaţii economice, sociale, de mediu

IV. Elemente strategice şi operaţionale IV.1. Viziune și obiective strategice

IV.1.1. Diagnostic în domeniul calității locuirii IV.1.2. Viziunea IV.1.3. Obiective strategice și generale IV.1.4. Obiective specifice referitoare la calitatea locuirii

IV.2. Politici publice, programe şi proiecte IV.2.1. Politica publică în domeniul 5. Rețeaua de localități IV.2.2. Măsuri prioritare

IV.3. Modalităţi de implementare IV.3.1. Cadru legislativ necesar IV.3.2. Cadru instituţional necesar IV.3.3. Responsabilităţi IV.3.4. Mecanisme de implementare

IV.4. Sinteză strategică și operațională

I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor

Harta 18.1. Suprafaţa medie locuibilă / locuinţă în anul 2011 Harta 18.2. Locuinţe aflate în proprietate publică (total pe judeţe) în anul 2011 Harta 18.3. Rata procentuală de creștere a numărului de locuințe (1991 ‐ 2012) Harta 18.4. Locuinţe terminate în cursul anului 2011 Harta 18.5. Suprafaţa utilă pe cap de locuitor a locuinţelor autorizate (2012). Harta 18.6. Numărul mediu de ocupanţi ai unei locuinţe (2011) Harta 18.7. Procentul locuințelor convenționale racordate la rețeaua electrică (2011) Harta 18.8. Procentul locuințelor convenționale racordate la rețeaua de apă potabilă (2011) Harta 18.9. Procentul locuințelor convenționale racordate la rețeaua de canalizare (2011) Harta 18.10. Indicele tehnico‐edilitar (ITE) (2011) Harta 18.11. Decalajele urban‐rural ale ITE (2011) Harta 18.12. Accesibilitatea rutieră a comunelor (2006) Harta 18.13. Zone depărtate, stabilite pe criteriul accesibilității

I.7. Lista tabelelor şi graficelor

Tabel 18.1. Numărul locuințelor date în folosință pe surse de finanțare 1951‐2012 Tabel 18.2. Numărul total al locuințelor pe etape de construire și amortizare Tabel 18.3. Numărul locuințelor date în folosință pe surse de finanțare 1991‐2010 Tabel 18.4. Suprafața locuibilă / locuitor (2012) Grafic 18.1. Numărul total al locuințelor pe etape de construire și amortizare

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEIsdtr.ro/upload/STUDII/18. Sinteza_Calitatea...

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEIsdtr.ro/upload/STUDII/18. Sinteza_Calitatea...