MT Buzau Dragaica

MEMORIU DE PREZENTARE

pentru obtinerea

ACORDULUI DE MEDIU

pentru proiectul

“EXTINDEREA SI MONITORIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA IN JUDETUL BUZAU”

- statia de tratare apa potabila Buzau Sud (Dragaica) -

Acest Memoriu de prezentare a fost elaborat de S.C. ECOREC ENVIRONMENT srl si Ghineraru Ana PFA in conformitate cu legislatia in vigoare si cu termenii contractelor dintre parti.

Toate drepturile asupra Memoriului de prezentare ”Extinderea si modernizarea Sistemelor de Alimentare cu Apa in Judetul Buzau – statia de tratare apa potabila Buzau Sud(Dragaica)” apartin elaboratorilor mai sus mentionati.

Reproducerea integrala sau partiala a textului din acest Memoriu de prezentare este interzisa fara acordul prealabil scris al autorilor.

Colectiv de redactare:

Dr. chim. Mariana GHINERARU – Manager proiect

Ing. Ana GHINERARU – expert mediu

Ing. Petre GHINERARU – expert mediu

MEMORIU DE PREZENTARE

pentru obtinerea

ACORDULUI DE MEDIU

pentru proiectul

“EXTINDEREA SI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA IN JUDETUL BUZAU” – statia de tratare apa potabila Buzau Sud (Dragaica)

Acest Memoriu de Prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu a fost realizat in conformitate cu Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, Anexa nr. 5 la metodologie – Continutul cadru al memoriului de prezentare.

I. DENUMIREA PROIECTULUI:

Proiectul promovat de catre Operatorul Regional SC. COMPANIA DE APA SA BUZAU poarta denumirea „EXTINDEREA SI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA IN JUDETUL BUZAU – statia de tratare apa potabila Buzau Sud (Dragaica)”. Prezentul memoriu este inaintat pentru statia de tratare apa potabila Buzau Sud (Dragaica) si are in vedere obtinerea acordului autoritatii competente pentru executia lucrarilor ce vor fi proiectate in detaliu dupa adjudecarea licitatiei.

II. TITULAR:

Titularul proiectului este Operatorul Regional SC. COMPANIA DE APA SA BUZAU, CUI 22987337 , Nr.Reg.Comertului: J10/1610/2007, avind sediul social in Str. Unirii, bloc 8FGH, Cod postal 120197, Buzau, judetul Buzau.

Mijloace de comunicare: Tel. 0238/720356; 0238/715438 , Fax 0238/445786, E-mail [email protected], [email protected], Pagina Web www.cabuzau.ro

Persoane de contact:

- Director Adjunct - Cristea Dumitru – Tel. 0744.53.62.26

- UIP - Responsabil Acorduri/Avize Mediu – Mirela Brotescu Necula

- Secretariat 0744.53.62.26

http://www.cabuzau.ro/

mailto:[email protected]

mailto:[email protected],

III. DESCRIEREA PROIECTULUI:

Rezumat al proiectului

Prezentul proiect este amplasat in Municipiul Buzau, resedinta judetului cu acelasi nume. Acesta este situat in zona centrala a judetului, pe malul drept al raului Buzau, in dreptul iesirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbura, intr-o zona cu clima temperate. Coordonatele Municipiului Buzau sunt 45°09" lat. N si 25°5" long. E.

Investitia propusa a se realize in cadrul prezentului proiect, consta in:

Statia de tratare Buzau - Sud (Dragaica)

Aceasta se va realiza in incinta gospodariei de apa Buzau – Sud existenta, aceasta are o suprafata totala St = 15145 mp. Coordonatele locatiei, in Sistem STEREO 70 sunt: 642 890, 405 930.

Gospodariei de apa Buzau – Sud, existenta este situata in Municipiul Buzau, pe Aleea Industriei, Nr. 1 (intre Soseaua Buzau-Urziceni si soseaua Buzau-Ploiesti), intre STATER Buzau si Targul Dragaica.

Pentru conformarea cu Directiva Europeana 98/83/CEE privind apa potabila, transpusa in legislatia romaneasca prin Lega 458/2002, modificata prin Legea 311/2004, se propune proiectarea si executia statiei de tratare in incinta gospodariei de apa existenta, pentru eliminarea ferului (Fe) si manganului (Mn). Capacitatea de tratare a statiei va fi de 100 l/s, iar suprafata construita va fi de aproximativ mp

Obiectivul general al proiectului este acela de:

A imbunatatii calitatea apei potabile furnizate consumatorilor bransati la reteaua de alimentare cu apa, in conformitate cu prevederile Directivei de Apa 98/83/CEE.

A asigura necesarul de apa potabila in aria proiectului.

Justificarea necesitatii proiectului

Necesitatea promovarii prezentului proiect a fost identificata ca urmare a faptului ca in cadrul proiectului aflat in implementare „Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dolj”, conectarea consumatorilor la serviciile de alimentare cu apa si canalizare (bransamente si racorduri) a fost finantata doar in limita fondurilor existente la data aprobarii proiectului (proportie de 30 – 40%), insuficient pentru atingerea indicatorilor de performanta preconizati, urmind ca diferenta sa fie acoperita de operator si autoritatile locale din alte surse de finantare. Ca urmare a aparitiei posibilitatii de alocare a economiilor rezultate in baza contractelor de lucrari din cadrul proiectului aflat in implementare (conform Autoritatii de Management – Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice) pentru finantarea de noi investitii eligibile in cadrul Axei 1 POS Mediu 2007 – 2013, se considera oportuna promovarea prezentului proiect, care, prin lucrarile prevazute, asigura indeplinirea indicatorilor de performanta (rata de conectare de 100% in aria proiectului).

-Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente);

In anexa la prezentul proiect

-Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.)

Racorduri de canalizare, precum si organizarea de santier aferenta lucrarilor de baza.

Elemente specifice caracteristice proiectului

In cele ce urmeaza se face mai intai o scurta descriere a situatie actuale, urmata mai apoi de o descriere a proiectului.

Situatia existenta

Infrastructura existenta in gospodaria de apa Buzau – Sud, cuprinde:

- 3 rezervoare circulare de inmagazinare apa, din beton (fiecare cu V = 2.000 mc);- instalatie hidromecanica (alimentare cu apa bruta, statie de pompare, circuite de transport apa); - instalatie de clorinare.

Instalatia hidromecanica contine trei sectiuni:

- alimentarea cu apa bruta- statia de pompare (crearea debitului si a presiunii necesare retelei de distributie) - circuitele de transport a apei in sistemul de distributie.

Apa bruta

Apa este furnizata pe doua conducte subterane DN 500, de la frontul de puturi Sud 2 prin 20 foraje, din care:

- 15 foraje de la Frontul Sud; - 5 foraje de la Frontul Zahar I.

Conductele sunt situate una in fata si cealalta in spatele statiei de pompare. Pe traseul celor 2 conducte, imediat dupa intrarea in perimetrul complexului de apa, exista cate un camin in care se face trecerea la conducte de PEHD DN 400.

In aceleasi camine D1 si D7, se realizeaza injectia de solutie de clor in apa, in cate un punct de „preclorinare” (IN1 si IN2). Conducta de la frontul Sud 2 / fata se bifurca in caminul D2 pentru a alimenta, prin conducte PEHD DN300, Rezervoarele 1 si 2; Conducta trece prin statia de pompare.

In interiorul statiei de pompare conductele de alimentare (DN400) a rezervoarelor sunt din otel zincat. Conducta de la frontul SUD2 / spate, se bifurca in caminul D8 pentru a alimenta, prin conducte PEHD DN300, Rezervoarele 3 si 2.

Bazinele sunt de forma circulara, cu pereti din beton (ᴓ 25 m si H 5,5 m), avand o capacitate de stocare a apei de 2.000 mc. Apa intra in fiecare rezervor printr-o conducta montata vertical care se descarca printr-o evazare deasupra nivelului apei. Fiecare rezervor este prevazut cu conducta de preaplin.

Statia de Pompare

In interiorul statiei de pompare Bazinele 1, 2 si 3 sunt legate printr-o conducta (DN400) din care aspira pompele - colector de aspiratie, acestea refuleaza intr-o conducta comuna (DN 400) spre colectorul de refulare.

Statia de pompare este echipata cu patru electropompe (VOGEL Austria), astfel:

- electropompa monobloc tip LMN80-200 U1NN-2202 (Q=150mc/h, H=35m), denumita pozitie de montaj P1, antrenata de un motor electric 22 kW / 2950 rpm;

- trei electropompe pe placa de baza tip L150-315 U1NN-5504 (Q=370mc/h, H=35m), antrenate de cate un electromotor 55 kW / 1483 rpm, denumite pozitiile de montaj P2, P3, P4.

Fiecare electropompa este prevazuta cu cate o vana manuala, montata pe aspiratie si cu cate o electrovana, montata pe refulare. Pe refularea pompelor, amonte de vanele din refulare, sunt prevazute clapete de sens tip fluture.

Vanele montate pe aspiratia si refularea pompelor permit izolarea segmentelor de circuit in caz de interventie asupra electropompelor.

Instalatia de clorinare

Apa este tratata prin clorinare contra germenilor.

Clorul se injecteaza atat in apa bruta, cat si in apa care se distribuie in retea. Cantitatea de clor este monitorizata / dozata in timp real.

Instalatia de clorinare functioneaza pe principiul clorinarii indirecte (cu vacuum). Principalul element de siguranta este utilizarea vacuumului pentru transportarea clorului gazos de la butelie pana la prepararea solutiei de clor (apa de clor).

Instalatia de clorinare (JESCO) asigura urmatoarele functii principale:

- Oxidarea si dezinfectia apei cu clor gazos prin clorinare sub vacuum (clorinare indirecta);- Analiza automata a clorului liber (in apa clorinata) si reglarea automata a dozarii clorului fata de o

limita impusa (prescrisa);- Trecerea automata de pe butelia (containerul) de clor consumata pe cea plina, pentru asigurarea

continuitatii functionarii;- Sesizarea scaparilor / emanatiilor de clor gazos in incinta in care sunt amplasate buteliile de clor

si alarmarea automata cu semnal acustic si vizual si transmitere la distanta a semnalului;- Ventilarea automata a camerei buteliilor(containerelor);- Pornirea automata a instalatiei de sprinklere.

Dezinfectarea cu clor gazos se realizeaza in doua etape:

- clorinare in tevile de admisie spre rezervoarele de stocare a apei (2 puncte de injectie);- reglarea finala a dozei stabilite in coloanele de refulare (2 puncte de injectie). Injectia se face in

camerele existente de vizitare a supapelor.

Capacitatea clorinatoarelor acopera necesarul maxim de apa, cu o dozare maxima de 1.5 mg/l, care asigura o concentratie reziduala de 0.25 mg/l, la punctele indepartate ale retelei de distributie.

Echipamentele de clorinare sunt detaliate in tabelul de mai jos:

Caracteristicile echipamentului Observatii

Clorinarea in tevile de apa bruta

Caracteristicile clorizatorului:

- capacitate nominala: 0.25 kg/h Cl2;

- capacitate maxima: 1 kg/h Cl2.

Nr. de clorizatoare 2 + 1

Nr. de puncte de injectie 2

Reglare finala in coloanele de refulare

Nr. de clorizatoare 2 + 1

Nr.de puncte de injectie 2

clor gazos

Nr. de butelii de 50 kg 4+4

Situatia proiectata

In conformitate cu buletinele de analiza privind calitatea apei efectuate la sursele de apa (a se vedea Anexa) s-au evidentiat urmatoarele:

depasiri ale concentratiei ferului (Fe) si manganului (Mn) la sursele de apa Buzau – Sud (Dragaica)

Astfel, in cadrul proiectului se propune realizarea unei statii de tratare care sa elimine ferul (Fe) si managanul (Mn), astfel incat valorile maxime admise sa fie in conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 cu completarile si modificarile ulterioare:

Perimetrul U.M. Valoare de proiectare Observatii

Fier (Fe2+) mg/l 0,2 STAS 3086 / 1968

Mangan (Mn2+) mg/l 0,05 STAS 3264 / 1981

Debitul de dimensionare al statii de tratare Buzau-Sud (Dragaica) este de 100 l/s. Aceasta statie de tratare va include:

- semnalizare de prezenta tensiune;- buton de oprire de urgenta;- comutator automat / manual;- un buton de testare becuri de semnalizare.

Pentru fiecare echipament vor fi disponibile:

- separatoare de siguranta;- butoane de pornire/oprire;- butoane de reglarea a turatiei agitatoarelor;- afisaj pentru turatie.

Ofertantul are libertatea de a propune solutiile tehnologice pe care le considera ca fiind optime pentru tratarea apei brute, cu conditia respectarii cerintelor mentionate in caietul de sarcini si in conformitate cu legislatia aplicata.

a. Treapta de coagulare - floculare

In cazul in care solutia propusa de Ofertant contine treapta de coagulare-floculare, aceasta treapta va respecta cerintele minime prezentate in continuare.

Obiectele tehnologice aferente treptei de coagulare-floculare vor fi acoperite in vederea evitarii inghetarii apei pe timp de iarna, iar cladirea in care acestea vor fi amplasate va fi prevazuta cu instalatii de iluminat, incalzire si ventilatie.

Proiectarea fazei de reactie rapida va asigura realizarea unui gradient hidraulic cu valori in domeniul G = 400÷600 s-1.

Proiectarea fazei de reactie lenta va asigura realizarea unui gradient hidraulic cu valori in domeniul G= 80÷100 s-1.

G = √ PVŋ=K √ PV

unde:

- G - gradientul mediu de viteza (s-1);- P - puterea reala disipata (W);- - vascozitatea dinamica (kg/m,s);

- V - volumul camerei de reactie (m3).

T (oC) 0 5 10 15 20 30 40

K 23.6 25.6 27.6 29.6 31.5 35.4 38.9

Gradientul este puternic influentat de vascozitatea dinamica a apei si implicit de temperatura apei. Tinand cont ca temperatura apei brute variaza intre 0–20oC, antreprenorul trebuie sa ia in considerare atat caracteristicile geometrice ale bazinului, cat si influenta variatiei temperaturii apei asupra puterii reale disipate a agitatorului. Se impune utilizarea unui agitator cu turatie variabila.

Procesele de dozare a reactivilor se vor face automat in functie de parametrii necesarii conducerii procesului.

Procesele de coagulare-floculare vor fi controlate in sistem automat, fara a necesita supraveghere umana locala, cu posibilitate de comanda locala si de la distanta.

Instalatia de automatizare si control, va satisface cel putin urmatoarele cerinte:

- va permite controlul instalatiilor de dozare reactivi;

- va permite reglarea turatiei agitatoarelor;

- va asigura protectie la lipsa faza sau succesiune incorecta a fazelor, iar separat pe fiecare motor in parte protectia termica;

- va permite dezactivarea individuala a fiecarui motor in vederea efectuarii operatilor de mentenanta si intretinere (selector local de cuplare si decuplare, cu semnalizare la distanta, incusiv separator pe circuitul de alimentare cu energie a motoarelor). In starea decuplata nu se va permite pornirea motorului nici local, nici de la distanta;

- va permite contorizarea orelor de functionare a motoarelor;

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer, a cel putin urmatorilor parametri functionali: debitul apei la intrarea in bazinul de coagulare, debitele de reactivi de tratare dozati, nivelele in recipientii de stocare reactivi, starea de functionare a echipamentelor, turatia agitatoarelor, numarul orelor de functionare, alarme, regimul de functionare automat / manual si de avarie, consumul de energie electrica;

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer a cel putin urmatorilor parametri de calitate: turbiditatea apei brute, pH-ului apei bruta;

- va asigura functionarea autonoma a instalatiilor, in cazul caderii comunicatiei cu Dispeceratul,

instalatia de automatizare asigura toate functiile de protectie si de reglare.

Va fi prevazut un panou de control local, care va include cel putin o semnalizare de prezenta tensiune, un buton de oprire de urgenta, comutator automat / manual, un buton de testare becuri de semnalizare, respectiv, pentru fiecare echipament vor fi disponibile cel putin separatoare de siguranta, butoane de pornit / oprit, butoane de reglare a frecventei pompelor dozatoare, butoane de reglare a turatiei

agitatoarelor, afisaj pentru turatia prescrisa / actuala, semnalizare functionare, defectiune / alarma si resetare alarme.

b. Treapta de decantare

In cazul in care solutia propusa de Ofertant contine treapta de decantare, aceasta treapta va respecta cerintele minime prezentate in continuare.

Obiectele tehnologice aferente treptei de decantare vor fi acoperite in vederea evitarii inghetarii apei pe timp de iarna, iar cladirea in care acestea vor fi amplasate va fi prevazuta cu instalatii de iluminat, incalzire si ventilatie.

Sistemul de decantare va fi conceput in doua module, astfel incat sa fie posibila scoaterea din functiune a unui modul in caz de necesitate, fara perturbarea procesului tehnologic, un singur modul asigurand min 70% din capacitatea maxima de productie a instalatiei.

Fiecare unitate de decantare va fi prevazuta cu cate un modul lamelar, ale carui caracteristici (geometrice, de lungime, numarul de lamele, forma lamelei, distanta intre lamele) se vor adopta astfel incat sa asigure o marime de separare suspensionala sub 0.2 mm/s.

Sistemul de decantare va contine si un sistem de colectare si de evacuare a namolului. Concentratorul de namol va fi prevazut cu posibilitatea evacuarii namolului la intervale de timp prestabilite sau cand namolul retinut depaseste volumul maxim admisibil. In perioadele de ape limpezi se recomanda recircularea namolului din decantor in camera de reactie rapida in vederea imbunatatirii procesului de coagulare-floculare prin cresterea numarului de ciocniri eficace intre particule.

Cerintele de performanta a procesului de decantare:

- turbiditatea apei decantate trebuie sa fie cel mult 10 NTU la iesirea din sistemul de decantare;

- in cazul scoaterii din functiune a unui modul de decantare, celalalt modul trebuie sa acopere min 70% din capacitatea maxima de tratare a instalatiei.

- procesele de decantare si evacuare a namolului vor fi automatizate, fara a necesita supraveghere umana locala, cu posibilitate de comanda locala si de la distanta.

Instalatia de automatizare si control, va satisface cel putin urmatoarele cerinte:

- va asigura monitorizarea on-line cu ajutorul aparaturii de proces a parametrilor de functionare si de calitate, ai proceselor de decantare si de evacuare al namolului;

- va permite comanda podurilor racloare;

- va permite controlul vanelor de evacuare namol, astfel incat la atingerea unui prag de nivel maxim al namolului in decantoare, acestea sa fie deschise automat. La atingerea unui prag de nivel minim, evacuarea namolului se va intrerupe prin inchiderea automata a acestor vane. Pragurile trebuie sa fie setabile din SCADA. In cazul defectarii senzorului de nivel namol, trebuie sa existe posibilitatea ca operatorul sa poata seta din SCADA frecventa si durata purjarii namolului;

- va asigura protectiile la lipsa faza sau succesiune incorecta a fazelor, iar separat pe fiecare motor in parte, protectia termica pentru motorul utilajului ;

- va permite dezactivarea individuala a fiecarei motor in vederea efectuarii operatiilor de mentenanta si intretinere (selector local de cuplare si decuplare, cu semnalizare la distanta,

incusiv separator pe circuitul de alimentare cu energie a motoarelor). In starea decuplata nu se va permite pornirea motorului nici local , nici de la distanta;

- va permite contorizarea orelor de functionare a motoarelor;

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer a cel putin urmatorilor parametri functionali: debitul de apa decantata, turatia agitatoarelor din camerele de reactie rapida si lenta, starea de functionare a echipamentelor, nivelul namolului in decantoare, numarul orelor de functionare, alarme, regimul de functionare automat / manual si de avarie;

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer a cel putin urmatorilor parametri de calitate: turbiditatea la intrare si la iesire in decantoare, masurarea valorii pH-ului apei la iesirea din decantoare;

- va permite masurarea, afisarea locala si semnalizarea parametrilor energetici (tensiunile de linie si curentii masurati), puterea activa, reactiva, aparenta, factorul de putere, respectiv consumurile de energie cumulate;

- va asigura functionarea autonoma a instalatiei, in cazul caderii comunicatiei cu Dispeceratul, instalatia de automatizare asigurand toate functiile de protectie si de reglare.

Va fi prevazut un panou de control local care prescrisa / actuala, semnalizare functionare, defectiune / alarma si resetare alarme.

c. Treapta de filtrare

Filtrare rapida pe nisip

In cazul in care solutia propusa de Ofertant contine treapta de filtrare rapida pe nisip, aceasta treapta va respecta cerintele minime prezentate in continuare.

Cladirea in care vor fi amplasate obiectele tehnologice aferente treptei de filtrare rapida pe nisip va fi prevazuta cu instalatii de iluminat, incalzire si ventilatie.

Se recomanda utilizarea de unitati prevazute cu cuve de filtrare rapide, deschise cu nisip cuartos, drenaj cu placi cu crepine, panouri de comanda pentru filtre, trasee conducte admisie - colectare. Fiecare filtru va fi echipat cu placi cu crepine si va functiona cu nivel constant si debit variabil. Antreprenorul va stabili dimensiunile si caracteristicile tututor componentelor, prin proiectul tehnic, astfel incat sa asigure buna functionare a acestui proces.

Caracteristicile recomandate pentru nisipul cuartos sunt urmatoarele:

- granulozitate in domeniul 0.9÷2.0 mm;

- abaterea de la domeniul de granulozitate

- Maxim 5% sub 0.9 mm;

- Maxim 5% peste 2.0 mm;

- diametrul efectiv, definit ca fiind diametrul ochiurilor sitei prin care trece 10% din materialul cernut, d10 = 0.9 – 1.0 mm;

- coeficientul de uniformitate CU= d60/d10 1.6;

- continutul de cuart definit prin continut de feldspati, granati sa fie de minim 95%; aceasta constituie garantia durabilitatii sortului in timp datorita duritatii mari a materialelor componente (6.5÷7.5 in scara Mohs);

- rezistenta chimica sau pierderea la acid sub valoarea de 2%;

- friabilitatea definita in conformitate cu metodologia franceza cu valori incadrate sub o limita superioara de 5%;

- porozitatea > 40%;

- densitatea reala a materialului 2.4÷2.6 g/cm3;

- densitatea aparenta a materialului 1.4÷1.6 g/cm3;

- inaltimea stratului filtrant minim 1 m.

- se recomanda spalarea cu apa si aer in contracurent, fara sa se considere expandarea stratului in perioada spalarii, in doua faze:

- Faza 1 - T=8-10 min. – spalare cu apa si aer concomitent la intensitatile:

- iAPA = 3-4 l/s,m2;

- iAER= 15-18 l/s,m2;

- Faza 2 - T=12-15 min. – clatire cu apa la intensitatea:

- iAPA = 6-8 l/s,m2.

- soluțiile propuse de Ofertanti vor avea in vedere si urmatoarele aspecte:

- asigurarea echi-repartitiei debitului la fiecare cuva, atat in perioada de filtrare cat si in etapa de spalare a unei cuve;

- asigurarea nivelului constant in filtre prin prevederea unui regulator de nivel amonte, fie mecanic, fie electronic, care sa comande deschiderea vanei de pe conducta de apa filtrata pe masura ce ciclul de filtrare avanseaza, pentru a compensa cresterea pierderii de sarcina determinata de colmatarea stratului filtrant;

- spalarea in etapa 1 se va face cu apa si cu aer concomitent, pentru a asigura evacuarea eficienta a retinerilor din stratul filtrant.

- asigurarea unui nivel aval constant pentru a preveni intrarea in vacuum a stratului filtrant.

In conditii normale, toate filtrele se vor afla in functiune. Doar o singura cuva se poate gasi in faza de spalare in orice moment. Daca o a doua cuva necesita spalare, sistemul de conducere automata a procesului il va include intr-o lista, pana la indeplinirea conditiilor necesare pentru realizarea urmatoarei spalari.

Sistemul de drenaj nou va asigura un nivel constant de apa in filtre si o distributie uniforma a aerului si a apei de spalare. Crepinele utilizate vor avea dimensiunea fantelor de maxim 200 µm.

Vanele vor fi prevazute cu actionare electrica.

Spalarea filtrelor se va face cu apa clorata.

Ofertantii vor decide privind mentinerea echipamentelor existente pentru spalarea filtrelor sau inlocuirea acestora cu echipamente noi, in vederea operarii corespunzatoare a fazei de spalare.

In vederea dimensionarii instalatiilor si pompelor de spalare a filtrelor, se vor lua in considerare urmatorii factori:

- caracteristicile fluidului pompat (corozivitatea, abrazivitatea, continutul de solide);

- conditiile de functionare;

- caracteristicile alimentarii electrice;

- caracteristicile hidraulice ale sistemului pompat;

- pretul pompei si costurile de functionare;

- randamentul hidraulic;

- disponibilitatea pentru functionare si serviciile de intretinere;

- conformarea echipamentului la standardele cerute.

Antreprenorul trebuie sa selecteze pompele in raport cu cel mai bun punct de functionare apropiat de punctul nominal, rezultat din intersectia curbei caracteristice a statiei de pompare si curbei caracteristice a conductei de refulare.

In vederea dimensionarii instalatiilor si suflantelor pentru spalarea filtrelor, se vor lua in considerare urmatorii factori:

- caracteristicile fluidului;



- caracteristicile hidraulice ale sistemului;

- pretul suflantei si costurile de functionare;




Antreprenorul trebuie sa selecteze suflantele in raport cu cel mai bun punct de functionare apropiat de punctul nominal, rezultat din intersectia curbei caracteristice a statiei de suflante si curbei caracteristice a conductei de refulare.

Cerintele de performanta a procesului de filtrare:

- viteza de filtrare trebuie sa fie de aproximativ 4.0 m/h;

- turbiditatea apei filtrate trebuie sa fie de maximum 0,6 NTU.

Functionarea si spalarea filtrelor va fi complet automatizata cu posibilitate de comanda locala si de la distanta. Procesul de filtrare nu va necesita supraveghere umana locala.

Instalatia de automatizare si control aferenta procesului de filtrare va satisface cel putin urmatoarele cerinte:

- va asigura monitorizarea on-line cu ajutorul aparaturii de proces a parametrilor de functionare si de calitate ai procesului de filtrare;

- va asigura comanda automata a fazelor de spalare. Duratele si debitele de aer, respectiv apa, utilizate in timpul fazelor de spalare vor fi stabilite de Antreprenor impreuna cu Beneficiarul.

- conductele din sistemul hidraulic al statiei de filtre se vor dimensiona la urmatoarele viteze:

- conducte apa filtrata – v=1.0 m/s;

- conducte apa spalare – v = 2.0 m/s;

- conducte aer spalare – v = 15.0 m/s.

- va permite controlul in cascada a suflantelor in vederea mentinerii presiunii presetate de catre operator;

- va asigura protectiile la lipsa faza sau succesiune incorecta a fazelor, iar separat pe fiecare motor in parte, protectia termica a acestora;

- va permite contorizarea orelor de functionare a suflantelor si pompelor de spalare;

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer a cel putin urmatorilor parametri functionali: nivelul apei pe filtre, pierderea de presiune prin filtre, pozitia vanelor (inchis-partial deschis, cu grad de deschidere-deschis), timpul de spalare al filtrelor, debitul de aer si apa de spalare, cantitatea de apa de spalare disponibila, presiunea aerului, presiunea apei pompate, starea de functionare si orele de functionare a filtrelor, suflantelor si pompelor de spalare, turatia pompelor, alarme, regimul de functionare automat - manual si de avarie, consumul de energie electrica (kWh) respectiv puterea electrica activa absorbita (kW);

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer a cel putin urmatorilor parametri de calitate: turbiditatea apei filtrate;

- va asigura functionarea autonoma a echipamentelor, in cazul caderii comunicatiei cu Dispeceratul, instalatia de automatizare si control asigurand toate functiile de protectie si de reglare.

Filtrare pe carbune activ granular

In cazul in care solutia propusa de Ofertant va contine treapta de post-oxidare urmata de adsorbtie pe carbune activ granular, treapa de filtrare pe CAG va respecta cerintele minime prezentate in continuare.

Cladirea in care vor fi amplasate obiectele tehnologice aferente treptei de filtrare pe CAG va fi prevazuta cu instalatii de iluminat, incalzire si ventilatie.

Se recomanda utilizarea de unitati prevazute cu cuve de filtrare deschise cu CAG, drenaj cu placi cu crepine, panouri de comanda pentru filtre, trasee conducte admisie-colectare. Fiecare filtru va fi echipat cu placi cu crepine si va functiona cu nivel constant si debit variabil. Antreprenorul va stabili dimensiunile si caracteristicile tututor componentelor, prin proiectul tehnic, astfel incat sa asigure buna functionare a acestui proces.

Sortul de carbune activ granular se va selecta pentru a corespunde retinerii compusilor organici.

Se recomanda ca spalarea filtrelor sa se realizeze numai cu apa, timp de 15 minute, la un interval de maxim 48 de ore.

Solutiile propuse de Ofertanti vor avea in vedere si urmatoarele aspecte:

- asigurarea echi-repartitiei debitului la fiecare cuva, atat in perioada de filtrare cat si in etapa de spalare a unei cuve;

- asigurarea nivelului constant in filtre prin prevederea unui regulator de nivel amonte fie mecanic fie electronic care sa comande deschiderea vanei de pe conducta de apa filtrata pe masura ce ciclul de filtrare avanseaza, pentru a compensa cresterea pierderii de sarcina determinata de colmatarea stratului filtrant;

- asigurarea unui nivel aval constant pentru a preveni intrarea in vacuum a stratului filtrant.

In conditii normale, toate filtrele se vor afla in functiune. Doar o singura cuva se poate gasi in faza de spalare in orice moment. Daca o a doua cuva necesita spalare, sistemul de conducere automata a procesului il va include intr-o lista, pana la indeplinirea conditiilor necesare pentru realizarea urmatoarei spalari.

Sistemul de drenaj nou va asigura un nivel constant de apa in filtre si o distributie uniforma a apei de spalare. Crepinele utilizate vor avea dimensiunea fantelor de maxim 200 µm.

Vanele vor fi prevazute cu actionare electrica.

Spalarea filtrelor se va face cu apa neclorata.












- se recomanda utilizarea unui timp de contact (EBCT) de 15 minute;

- viteza de filtrare trebuie sa fie de aproximativ 4.0 m/h;

- turbiditatea apei filtrate trebuie sa fie de maximum 0,6 NTU.




- va asigura comanda automata a fazelor de spalare. Duratele si debitele de apa, utilizate in timpul fazelor de spalare vor fi stabilite de Antreprenor impreuna cu Beneficiarul.

- Conductele din sistemul hidraulic al statiei de filtre se vor dimensiona la urmatoarele viteze:

- Conducte apa filtrata – v=1.0 m/s;

- Conducte apa spalare – v = 2.0 m/s;


- va permite contorizarea orelor de functionare a pompelor de spalare;

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer a cel putin urmatorilor parametri functionali: nivelul apei pe filtre, pierderea de presiune prin filtre, pozitia vanelor (inchis-partial deschis cu grad de deschidere-deschis), timpul de spalare al filtrelor, debitul de apa de spalare, cantitatea de apa de spalare disponibila, presiunea apei pompate, starea de functionare si orele de functionare a filtrelor si pompelor de spalare, turatia pompelor, alarme, regimul de functionare automat-manual si de avarie, consumul de energie electrica (kWh) respectiv puterea electrica activa absorbita (kW);

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer cel putin urmatorilor parametri de calitate: turbiditatea apei filtrate;


Filtrare cu filtre rapide sub presiune

In cazul in care solutia propusa de Ofertant contine treapta de filtrare cu filtre rapide sub presiune, aceasta treapta va respecta cerintele minime prezentate in continuare.

Cladirea in care vor fi amplasate obiectele tehnologice aferente treptei de filtrare cu filtre rapide sub presiune, va fi prevazuta cu instalatii de iluminat, incalzire si ventilatie.

Antreprenorul va stabili dimensiunile si caracteristicile tututor componentelor, prin proiectul tehnic, astfel incat sa asigure buna functionare a acestui proces.












- viteza medie de filtrare: v = 6 m/h considerand metoda de filtrare cu debit variabil si nivel constant;

- viteza maxima de filtrare in proces si la splaraea unei cuve nu va depasi 8,5 mc/h;

- numarul de cuve (recipienti) nu va depasi 5 unitati cu diametrul cuprins intre 2-4 m.

- declansarea spalarii unui filtru va lua in consideratie: incarcarea turbiditatii apei filtrate in limita Tu ≤ 1º NTU si limita pierderilor de sarcina prin filtru max. 2 mCA;

- constructia recipientilor pentru filtrele sub presiune va respecta toate reglementarile pentru realizarea si proba de presiune la astfel de recipienti functie de presiunea de lucru.

- conditionari impuse realizarii statiilor cu filtre rapide sub presiune:

- asigurarea repartitiei uniforme a debitului influent variabil la fiecare unitate de filtrare;

- dotarea fiecarei cuve cu sistem de masura a debitului efluent pentru asigurarea conditiilor de functionarea cu viteza de filtarea variabila;

- volumele necesare pentru spalare pot fi asigurate in recipienti ampalsati la cota (sau sub presiune) pentru reducerea energiei consumate la spalare.

Conductele din sistemul hidraulic al statiei de filtre se vor dimensiona la urmatoarele viteze:

- conducte apa filtrata – v=0.8 - 1.0 m/s;

- conducte apa spalare – v = 2.0 – 3.0 m/s;

- conducte aer spalare – v = 12 - 15.0 m/s.

- timp de golire recipient ≤ 4 h.

Filtrele sub presiune vor fi prevazute cu sistem de drenaj de mare rezistenta cu crepine.

Metoda de spalare a filtrelor sub presiune va fi identica cu metoda de spalare a filtrelor cu nisip (a se vedea pct. 6.2.1.).




- va asigura comanda automata a fazelor de spalare. Duratele si debitele de aer, respectiv apa, utilizate in timpul fazelor de spalare vor fi stabilite de Antreprenor impreuna cu Beneficiarul.

- va permite controlul in cascada a suflantelor in vederea mentinerii presiunii presetate de catre operator;


- va permite contorizarea orelor de functionare a suflantelor si pompelor de spalare;

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer a cel putin urmatorilor parametri functionali: nivelul apei pe filtre, pierderea de presiune prin filtre, pozitia vanelor (inchis-partial deschis cu grad de deschidere-deschis), timpul de spalare al filtrelor, debitul de aer si apa de spalare, cantitatea de apa de spalare disponibila, presiunea aerului, presiunea apei pompate, starea de functionare si orele de functionare a filtrelor, suflantelor si pompelor de spalare, turatia pompelor, alarme, regimul de functionare automat-manual si de avarie, consumul de energie electrica (kWh) respectiv puterea electrica activa absorbita (kW);

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer cel putin urmatorilor parametri de calitate: turbiditatea apei filtrate;


Indiferent de solutia propusa se va vor avea in vedere urmatoarele:

Fiecare filtru va fi prevazut cu un panou de control local. Acesta va include cel putin o semnalizare de prezenta tensiune, un buton de oprire de urgenta, comutator automat / manual, un buton de testare becuri de semnalizare, buton de pornit ciclu de spalare, buton de pornit ciclu de clatire, butoane de deschidere / inchidere pentru fiecare vana cu actionare, bec de semnalizare pozitie deschis / inchis pentru fiecare vana cu actionare, bec de semnalizare preaplin bazin tampon apa spalare, becuri de semnalizare stare filtru (“pregatit pentru spalare”, “in spalare”, “in functiune”), bec de semnalizare avarie pompa de spalare, bec de semnalizare avarie suflanta, nivel apa in cuva de deversare.

Suflantele de aer si pompele de spalare vor fi prevazute similar cu panouri de control local. Acestea vor include cel putin o semnalizare de prezenta tensiune, un buton de oprire de urgenta, comutator automat / manual, un buton de testare becuri de semnalizare, respectiv pentru fiecare echipament vor fi disponibile cel putin separatoare de siguranta, butoane de pornit / oprit, semnalizare functionare, defectiune / alarma si resetare alarme.

d. Eliminare fer (Fe) si mangan (Mn)

In cazul in care solutia propusa de Ofertant va contine treapta de post-oxidare cu ozon urmata de adsorbtie pe carbune activ granular, treapa de post-oxidare va respecta cerintele minime prezentate in continuare.

Instalatia de stocare a recipientului de oxigen lichid si prepare / dozare a ozonului va respecta toate normele de securitate prevazute de lege, fiind instalate toate elementele de siguranta necesare.

Cerintele de performanta a procesului de ozonare:

- timpul de contact cu ozonul in bazinul de contact va fi de minim 12 min;

- inaltimea coloanei de apa va fi de minim 6 m;

- dozele de ozon utilizate se vor situa in intervalul 1.5÷2.5 mg/l.

Statia de ozonare trebuie sa fie controlata complet automat, fara a necesita supraveghere umana locala cu exceptia manipularii containerelor cu oxigen lichid, cu posibilitatea actionarii manuale, locale in caz de necesitate. Statia de ozonare va fi controlata astfel incat sa asigure in final o concentratie de ozon rezidual de cca. 0,4 mg/l, masurata la iesirea din treapta de inter-oxidare.

Sistemul de dozare va fi alimentat de o butelie sub presiune cu oxigen lichid care va asigura o autonomie de minim 30 de zile. Furnizorul de oxigen va asigura incarcarea periodica a buteliei.

Statia de preparare-dozare ozon, precum si bazinul de inter-oxidare vor fi prevazute in mod obligatoriu cu sistem de colectare a ozonului degajat si cu destructor de ozon, cu toate echipamentele si accesoriile aferente. Camerele de dozare si preparare a ozonului vor fi echipate cu instalatii de iluminat, incalzire si ventilatie.

Se va urmari ca transferul apei din treapta de ozonare catre treapta de filtrare pe CAG sa se realizeze gravitational.

In cazul in care va fi necesara o statie de pompare pentru apa ozonata sau pentru apa filtrata pe CAG, la alegerea pompelor se vor lua in considerare urmatorii factori:










Toate operatiile trebuie sa fie monitorizate si controlate prin sistemul SCADA.

Instalatia de automatizare si control va satisface cel putin urmatoarele cerinte:

- va asigura monitorizarea on-line cu ajutorul aparaturii de proces pentru parametrii de functionare ai procesului de inter-oxidare si de calitate ai apei ozonate;

- va asigura masurarea presiunii in containerele cu oxigen lichid;

- va asigura masurarea continua a greutatii containerelor cu oxigen lichid conectate la sistemul de dozare;

- va asigura masurarea ozonului rezidual si temperaturii apei pe conductele de iesire din bazinul de inter-oxidare;

- va permite detectarea si semnalizarea scaparilor de oxigen / ozon in camera dozatoarelor si in depozitul de oxigen lichid;

- va permite controlul automat a pompelor de apa filtrata in functie de masuratorile de nivelul apei in bazin si valorile prestabilite de operator;

- va permite dozarea automata a ozonului in functie de masuratorile on-line de ozon rezidual si dozele prestabilite de operator;

- va permite trecerea automata pe unitatea de dozare de rezerva in cazul in care dozatorul activ devine indisponibil;

- va permite afisarea locala si semnalizarea la dispecer a cel putin urmatorilor parametri functionali: greutatea containerelor cu oxigen lichid, presiunea din containerele cu oxigen lichid, debitul sau cantitatea de ozon dozat, masuratori de ozon rezidual si temperatura apa oxidata, masuratori de oxigen in aer in incaperea containerelor si de ozon in aer in incaperea dozatoarelor, starea de functionare a sistemului de dozare, alarme, regimul de functionare automat - manual si de avarie;


e. Dezinfectia apei

Pentru dezinfectia finala a apei, Antreprenorul va putea sa utilizeze instalatia de clorinare existenta cu conditia ca:

- timpul de contact cu clorul in bazinul de contact va fi de minim 30 de minute;

- dozele de clor utilizate se vor situa in intervalul 0.5÷1.0 mg/l.

f. Reactivi si gospodaria de reactivi

Antreprenorul va proiecta obiecte tehnologice care vor avea facilitati de manipulare, depozitare, preparare si injectie a reactivilor in proces. Vor fi instalate echipamente pentru prepararea, dozarea si injectia tuturor reactivilor aferenti procesului de tratare propus, inclusiv, dupa caz, rezervoarele de preparare si agitatoarele, pompele dozatoare, conductele de injectie si accesoriile (difuzoarele si echipamentele de amestecare), precum si orice alt echipament ce poate fi necesar, in conformitate cu proiectul aprobat al Antreprenorului.

Spatiile de stocare vor fi astfel dimensionate incat sa asigure o rezerva pentru 30 zile pentru toti reactivii folositi in proces.

Facilitatile pentru stocarea, prepararea si dozarea reactivilor vor trebui dimensionate si construite pentru a face fata variatiei turbiditatii si calitatii apei si vor asigura redundanta procesului de tratare chimica. Prepararea corespunzatoare, dilutia, injectia, precum si aparatele de control al dozajului si debitului pentru fiecare substanta folosita, vor fi definite corespunzator dimensionarii facute de ofertanti si vor fi integrate in sistemul de automatizare (SCADA) al statiei.

In propunerea tehnica a Antreprenorului se va justifica de asemenea si modul in care se asigura, in mod optim coagularea si flocularea, precizandu-se urmatoarele: concentratia, punctele de injectie si ordinea de injectie a diferitilor reactivi.

g. Tratare namol

La statiile de tratare Buzau-Sud (Dragaica) , namolul de la decantoare si apa de spalare de la filtre va fi colectata si deversata intr-un bazin de retentie, prevazut cu agitatoare pentru mentinerea acestuia in suspensie; bazinul de retentie va fi dimensionat pentru un timp de retentie de 48 de ore.

Namolul din bazinul tampon va fi deversat cu ajutorul unei statii de pompare in reteaua de canalizare a municipiului Buzau, nedepasind limitele maxime ale indicatorilor de calitate stabilite prin NTPA 002/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv: pH=6,5-8,5; suspensii totale max 350 mg/l.

Caracteristicile constructive ale bazinului de retentie si statiei de pompare a namolului vor fi definitivate de antreprenor prin proiectul tehnic.

In alegerea pompelor aferente liniei de tratare a namolului, se vor lua in considerare urmatorii factori:







- utilizarea de pompe cu turatie variabila;



Statia de pompare namol va fi acoperita pentru a preveni inghetul in timpul iernii si va avea asigurate conditiile necesare pentru iluminat, incalzire si ventilatie.

h. Sistem SCADA pentru tratarea apei

Noile facilitati ale tratarii apei vor fi integrate in sistemul SCADA existent.

i. Masurare debite si prelevare probe

In Tabelul nr.1 sunt definite si specificate cerintele de baza pentru debitmetria prevazuta in cadrul lucrarii. Listele nu sunt exhaustive si vor fi revizuite de catre Antreprenor in functie de cerintele de proces si solutia tehnologica propusa de catre acesta. Listele finale cu fisele tehnice detaliate, anexate aferente instrumentelor propuse vor fi agreate de catre inginer.

Tabel nr. 1

Nr.crt.

Locatie Tip Inregistrarea ceruta Cerinte

1.

Conducta de apa bruta, la intrarea in statia de tratare

Debitmetru electromagnetic pentru masurarea debitului de apa bruta

Afisarea locala a valorii instantanee si cumulate, transmiterea parametrilor masurati si de stare la PLC si inregistrarea semnalelor in sistemul SCADA

Dispozitiv nou, (1 buc.)- asigurarea conditiilor de montaj indicate de producator,- va fi omologat pentru a putea fi utilizat in tranzactii comerciale cu Administratia Nationala Apele Romane

2.

Camera de amestec si reactie

Debitmetre pentru masurarea debitelor si cantitatilor de reactivi


Dispozitive noi,- asigurarea conditiilor de montaj indicate de producator

3.Decantor

Debitmetru electromagnetic pentru masurarea debitului de apa decantata


Dispozitiv nou, (1 buc.) - asigurarea conditiilor de montaj indicate de producator

4. Statia de filtre

Debitmetru multivariabil pentru masurarea debitului de aer


Dispozitiv nou, (1.buc.),- asigurarea conditiilor de montaj indicate de producator

5. Statia de filtre

Debitmetru electromagnetic pentru masurarea debitului de apa de spalare



6.Gospodaria de namol

Debitmetru electromagnetic pentru masurarea debitului de namol pompat in reteaua de canalizare



7.

SP apa potabila, la iesirea din statia de tratare

Debitmetru electromagnetic pentru masurarea debitului de apa potabila pompata



In Tabelul nr. 2 - Instrumentatie de proces On-Line, sunt definite si specificate cerintele de baza pentru instrumentele de proces on-line (altele decat debitmetrele) prevazute in cadrul lucrarii. Listele nu sunt exhaustive si vor fi revizuite de catre Antreprenor in functie de cerintele de proces si solutia tehnologica propusa de catre acesta. Listele finale cu fisele tehnice detaliate anexate aferente instrumentelor propuse vor fi agreate de catre Inginer.

Tabelul nr. 2 - Instrumentatie de proces On-Line

Nr.crt.


1.

Conducta admisie apa bruta in statia de tratare

Turbidimetru pentru masurarea turbiditatii apei brute

Afisarea locala a valorii instantanee, transmiterea parametrilor masurati si de stare la PLC si inregistrarea semnalelor in sistemul SCADA

Dispozitiv nou - asigurarea conditiilor de montaj indicate de producator

2.


pHmetru pentru masurarea valorii pH a apei brute



3.


Instrument pentru masurarea concentratiei de oxigen dizolvat in apa bruta



4.

Camere de reactie rapida

Turbidimetru pentru masurarea turbiditatii apei brute la intrarea in camera de reactie



5.Camere de reactie rapida

pHmetru pentru masurarea valorii pH a apei brute la intrarea in camera de reactie



6.

Instalatii de preparare/ stocare/ dozare reactivi

Senzori de monitorizare a stocurilor disponibile de solutii reactivi (ex. nivelmetre)


Dispozitive noi- asigurarea conditiilor de montaj indicate de producator

7.Decantor- admisia apei

Turbidimetru pentru masurarea turbiditatii apei la intrarea in Decantoare



8.Decantor

Turbidimetru pentru masurarea turbiditatii apei la iesirea din decantoare



Nr.crt.


9.Decantor

pHmetru pentru masurarea valorii de pH a apei la iesirea din decantoare



10.Decantoare

Masurare suspensii solide sau echivalent pentru masurarea nivelului de namol in unitatile de decantare



11.Statia de filtre cu nisip

Turbidimetru masurarea turbiditatii apei filtrate



12. Statia de filtre

Nivelmetru ultrasonic masurarea nivelului apei in cuvele de filtrare



13.

Bazin de contact cu ozonul

Instrument pentru masurarea concentratiei de ozon rezidual in apa oxidata



14.

Statia de stocare oxigen si preparare ozon

Instrument pentru masurarea concentratiei de ozon in aer



15.

Statia de stocare oxigen si preparare oxon

Instrument pentru masurarea concentratiei de oxigen in aer



16.

Bazin de contact cu ozonul

Nivelmetru ultrasonic masurarea nivelului apei in bazin



17.Statia de filtre cu CAG

Turbidimetru masurarea turbiditatii apei filtrate



Nr.crt.


18,Statia de filtre cu CAG

Nivelmetru ultrasonic masurarea nivelului apei in cuvele de filtrare



19.Statia de filtre cu CAG

Nivelmetru ultrasonic masurarea nivelul apei in rezervorul de apa neclorata, filtrata pe CAG



20.Statia de clorare

Masurare clor rezidual liber si temperatura in apa tratata

Afisarea locala a valorilor instantanee transmiterea parametrilor de masura si de stare la PLC si inregistrarea semnalelor in sistemul SCADA



Masurare clor gazos in aer

Afisarea locala a valorii instantanee, cu posibilitate de alarmare transmiterea parametrilor masurati si de stare la PLC si inregistrarea semnalelor in sistemul SCADA



Masurare greutate containere clor gazos




Masurare presiune in containere clor gazos



24. SP apa tratata

Masurare presiune pe circuitul de iesire a apei spre rezervorexistent



25. SP apa tratata

pH metru pentru masurarea valorii pH al apei pe circuitul de iesire a apei spre rezervor existent



Nr.crt.


26. SP apa tratata

Turbidimetru pentru masurarea valorii turbiditatii apei pe circuitul de iesire a apei spre rezervor existent




Masurare nivel namol in decantorul pentru namol




Masurare nivel namol in camera de aspiratie a pompelor de namol (bazinul tampon)




pHmetru pentru masurarea valorii de pH a namolului la deversarea in reteaua de canalizare



Situatia terenurilor ocupate

Pentru executia lucrarilor propuse, se vor utiliza planurile de situatie ale proiectului aflat in implementare, aferente localitatilor si strazilor incluse in aria de proiect.

- Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;

Nu este cazul.

- Alte activitati care pot apare ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminare apelor uzate si a deseurilor);

Nu este cazul.

- Alte autorizatii cerute pentru proiect.

Conform Certificatului de Urbanism anexat.

Localizarea proiectului

Prezentul proiect include realizarea unei statii de tratare a apei potabile si este amplasat in Municipiul Buzau, resedinta judetului cu acelasi nume. Acesta este situat in zona centrala a judetului, pe malul drept al raului Buzau, in dreptul iesirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbura, intr-o zona cu clima temperate. Coordonatele Municipiului Buzau sunt 45°09" lat. N si 25°5" long. E. Orasul ocupa o suprafata

totala de 81,3 km2 si are un numar de 115.494 locuitori, la recensamantul din 2011. Este atestat documentar din anul 376 e.n..

Accesul in Municipiul Buzau se poate face pe drumul european E85 (sau DN2) dinspre Bucuresti, sau dinspre Suceava, Bacau, Focsani, Rm. Sarat; de la Ploiesti pe DN1B; de la Brasov pe DN10 (prin Valea Buzaului); dinspre Braila pe DN2B.

Investitia propusa pentru a fi realizata, in cadrul prezentului proiect, consta in:

Statia de tratare Buzau - Sud (Dragaica)

Aceasta se va realiza in incinta gospodariei de apa Buzau – Sud existenta, aceasta are o suprafata totala St = 15145 mp. Coordonatele locatiei, in Sistem STEREO 70 sunt: 642 890, 405 930.

Gospodariei de apa Buzau – Sud, existenta este situata in Municipiul Buzau, pe Aleea Industriei, Nr. 1 (intre Soseaua Buzau-Urziceni si soseaua Buzau-Ploiesti), intre S.C. STATER Buzau si Trargul Dragaica.

Fig.1 – Imaginea Statiei de tratare Buzau-Sud (Dragaica)

Conform proiectului derulat prin POS Mediu 1 Fondul de Coeziune, localitatea face parte din sistemul zonal de alimentare cu apa Calarasi, prevazindu-se lucrari aferente extinderii retelei de distributie apa cu 10.989 m (diametre cuprinse intre De 63 – De 160) si 383 bransamente noi (din totalul de 981 buc.). La nivelul localitatii exista si o retea de 7.670 m (diametre cuprinse intre De 63 – De 200) avind 154 bransamente.

Prin prezentul proiect se prevad executia a 319racorduri de canalizare, asigurind astfel acoperirea 100% a ratei de conectare la servicii apa-canal.

Ca urmare, pentru executia lucrarilor propuse, se vor utiliza planurile de situatie ale proiectului aflat in implementare, aferente localitatilor si strazilor incluse in aria de proiect. Coordonarea si supravegherea executiei ambelor lucrari va fi asigurata prin „Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor” desemnata prin proiectul finantat din Fondul de Coeziune si Unitatea de Implementare a Proiectului din cadrul Companiei de Apa Oltenia.

- Distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001;

Nu este cazul.

- Harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului,atat naturale, cat si artificiale si alte informatii:

Planuri anexate prezentei documentatii.

- Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament, cat si pe zone adiacente acestuia;

Terenurile pe care se implementeaza investitia sunt conforme cu Certificatul de Urbanism anexat.

- Politici de zonare si de folosire a terenului;

Nu este cazul.

- Arealele sensibile;

Nu este cazul.

- Detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luatain considerare.

Nu este cazul.

Caracteristicile impactului potential

O scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a urmatorilor factori: - impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ);

Dupa finalizarea lucrarilor de executie a statiei de tratare impactul potential asupra sanatatii populatiei va fi unul benefic, deoarece calitatea apei potabile va fi net imbunatatita prin eliminarea Fe si Mn, astfel incat sa se incadreze in limitele de concentratie admise de legislatia nationala …. si Directiva ….

Se estimeaza ca dupa terminarea executiei statiei de tratare, lucrarile propuse nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu, asupra bunurilor materiale, peisajului, patrimoniului istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste elemente.

Lucrarile propuse prin prezentul proiect vor avea un impact pozitiv permanent asupra calitatii apei, asa cum s-a aratat mai sus si implicit, asupra sanatatii populatiei din aria proiectului. Impactul pozitiv rezulta

prin accesul locuitorilor din aria proiectului la o apa potabila, oferind siguranta consumarii unei ape de calitate si confort sporit locuitorilor.

In timpul lucrarilor de executie se va manifesta un oarecare impact negativ, asupra mediului prin ocuparea temporara a unor suprafete din incinta Gospodariei de apa Sud si prin efectuarea lucrarilor de constructie ale statiei de tratare, prin disconfortul temporar pricinuit salariatilor de un oarecare nivel de zgomot si vibratii, de praf, precum si de afectarea temporara a traficului in incinta locatiei respective. Impactul lucrarilor asupra populatiei va fi nesemnificativ, intrucat zona se afla la o distanta considerabila de aglomerarile rezidentiale.

Impactul se va manifesta pe o perioada scurta, doar pe durata efectuarii lucrarilor, fiind deci temporar si nesemnificativ.

- Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei / habitatelor / speciilor afectate) ;

Nu este cazul

- Magnitudinea si complexitatea impactului;

Nu este cazul

- Probabilitatea impactului;

Impactul pozitiv al realizarii investitiei pe perioada de operare este sigur.

Eventualele inconvenientece ce ar putea apare pe durata executiei lucrarilor vor putea fi controlate astfel incat impactul lor sa fie minim.

- Durata, frecventa si reversibilitatea impactului;

Impactul pozitiv este permanent dupa realizarea lucrarilor.

Impactul negativ din timpul executiei lucrarilor este temporar. Populatia nu va resimti impactul negativ deoarece zonele rezidentiale se afla la distante rezonablie fata de aria proiectului.

Potentialul impac negativ este reversibil.

- Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;

Sursele de poluanti precum si masurile de evitare, reducere sau ameliorare a eventualului impact asupra mediului sunt descrise in Cap IV pentru fiecare factor de mediu in parte, atat pentru perioada de executie a proiectului, cat si pentru perioada de operare.

Se vor lua masuri de diminuarea a impactului negativ prin mentinerea unui mediu umed in zonele cu potential de emisii de praf, se vor lua masuri pentru diminuarea zgomotelor si vibratiilor. inclusiv adaptarea ritmului de lucru la orele de odihna ale populatiei. Toate masurile adoptate vor fi in sarcina executantului.

Mentionam ca proiectul de fata este de utilitate publica si ca prin implementarea lucrarilor prevazute se vor aduce imbunatatiri calitatii apei potabile, prin indepartarea ferului (Fe) si manganului (Mn), contribuind la ridicarea starii de comfort si sanatate a populatiei.

- Natura transfrontiera a impactului.

Nu este cazul. Lucrarile preconizate in cadrul proiectului (executie statie tratare apa potabila) NU intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

IV.1. Protectia calitatii apelor

- Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Lucrarile de realizare a investitiei propuse nu vor afecta semificativ factorul de mediu apa.

Eventualele poluari pot fi favorizate de precipitatiile sezoniere, ce duc la antrenarea de suspensii in apele de suprafata, ape care pot contine substante de origine minerala.

Ca urmare a actiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vanturi puternice), materialele rezultate in urma lucrariilor si cele aduse pentru realizarea utilitatilor pot influenta calitatea apelor de suprafata, prin materiile in suspensie ce sunt dislocate si transportate in acestea.

In urma executarii etapelor constructive ale proiectului se pot genera substante, materii prime si finite care in mod accidental pot duce la afectarea apelor freatice si a celor de suprafata. Dintre aceste substante sau materii se pot enumera:

- materiale de constructii primare: ciment, var, ipsos, materiale lemnoase, nisip, pietris;

- materiale de constructii secundare: lapte de var, lapte de ciment, resturi de ciment, rumegus si alte materiale lemnoase;

- alte materiale si substante folosite: uleiuri minerale pentru parcul auto, combustibil auto, carbid sau butelii cu acetilena, lacuri si vopsele.

Pentru a reduce eventualul impact asupra factorului de mediu apa, materialele utilizate pentru realizarea lucrarilor, vor fi aduse in momentul punerii in opera si se vor depozita temporar in spatiile din vecinatatea amenajerii, iar deseurile rezultate se vor transporta in locurile special amenajate.

Pentru a avea siguranta ca se vor elimina toate riscurile de poluare accidentala a apei, se vor impune constructorului urmatoarele masuri:

- materialul rezultat din decopertari si excavatii va fi transportat in locatii ce vor fi hotarate de catre Primaria Orasului Buzau, in momentul inceperii lucrariilor

- se va realiza colectare selectiva a deseurilor in vederea valorificarii / eliminarii prin firme autorizate.

- constructorul va utiliza numai vehicule si utilaje de constructii cu revizii facute la zi, iar schimburile de ulei si aprovizionarea cu combustibilise vor face numai in unitati service specializate.

- constructorul va aplica proceduri si masuri de prevenire a poluarilor accidentale.

Se estimeaza asadar ca lucrarile de realizare a investitiei propuse nu vor afecta factorul de mediu apa.

Pe durata exploatarii investitiei impactul asupra calitatii apelor este pozitiv.

Din statia de tratare rezulta ape de spalare si namol de la tratare. Acestea vor fi deversate in reteaua de canalizare a orasului de unde vor ajunge in statia de epurare a orasului Buzau, unde vor fi tratate.

IV.2. Protectia aerului:

- Sursele de poluanti pentru aer, poluanti

Pentru perioada lucrarilor de executie a lucrarilor se considera urmatoarele tipuri de surse:

Sursele de emisii difuze in care se incadereaza:

- lucrarile de decopertare si excavatie pentru realizarea constructiei aferente statieide tratare;- lucrari aferente realizarii constructiei statiei de tratare

Poluantii rezultati din aceste procese sunt: pulberi, praf.

Surse de emisii mobile ce sunt generate de:

- functionarea echipamentelor mobile rutiere si nerutiere, pe amplasamentul statiei de tratare.

Poluantii rezultati din aceste procese sunt: gaze de esapament (NOx, SOx, CO, particule, COV).

Poluantii emisi in timpul lucrarilor de executie a statiei de tratare apa potabila, pot afecta populatia din zona. In zonele respective pot aparea situatii de poluare pe termen scurt cu particule in suspensie si cu NO2. Aceste situatii pot aparea in perioada de decopertare si de executie a sapaturilor, fiind generate de aceste lucrari. In restul perioadei de executie, nivelele de poluare se vor diminua substantial.

Gazele acide (NO2, SO2) si particulele emise in atmosfera in timpul lucrarilor de executie a statiei de tratare, vor aduce un aport suplimentar, temporar, la cresterea agresivitatii mediului atmosferic. Se apreciaza insa ca, deoarece in anotimpul rece, cand probabilitatea de crestere a umezelii relative a aerului peste 75% este mare, nu se vor executa lucrari, acest aport nu va genera probleme deosebite pentru constructiile din zona.

Poluantii caracteristici etapei de constructie vor fi:

- particule generate de activitatile de exavare a solului pentru constructie, precum si manevrarea deseurilor rezultate din acest proces;

- poluanti specifici gazelor de esapament, generate de buldozer si de vehiculele utilizate pe santier pentru transportul materialelor si al deseurilor generate (oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compusi organici volatili si condensabili – inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice, particule cu continut de metale grele – Cd, Cr, Cu, Ni, Se, Zn).

Sursele de poluanti specifici etapei de constructie vor fi surse deschise, libere, amplasate in incinta statiei de tratare.

In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile, acestea trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare.

Avand in vedere cele de mai sus, se poate estima faptul ca impactul realizarii lucrarilor de investitie propuse nu aduce un impact substantial asupra calitatii aerului, impactul putand fi considerat nesemnificativ.

Pentru perioada de functionare a statiei de tratare se considera urmatoarele tipuri de surse:

Sursele de emisii difuze in care se incadereaza:

- Surse mobile ale parcului auto propriu (autovehicule). Sursele de emisie mobile mentionate determina degajarea in atmosfera a unui complex de poluanti de natura organica si anorganica (NOx, SOx, CO, aldehide, hidrocarburi, acizi organici, particule). Avand in vedere faptul ca parcul auto al statiei de tratare apa potabila este in general extrem de limitat, iar autovehiculele vor fi intretinute si cu reviziile la zi, se presupune ca noxele emise se vor incadra in limitele legale admise pentru autovehicule, impactul fiind nesemnificativ.

- Namolul si apa de spalare, ce rezulta din procesul de tratare al apei potabile, vor fi deversate in canalizarea Orazului Buzau, de unde vor fi tratate corespunzator, odata ajunse in statia de epurare a apelor uzate. Astfel impactul acestora este nesemnificativ.

- instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

Nu sunt necesare instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

Pentru evitarea prafului se va actiona prin stropirea cu apa a zonelor in care se efectueaza lucrari generatoare de praf, in timpul executiei lucrariilor. Iar pe timpul folosirii statiei de tratare, in perioada de vreme uscata se vor stropi caile de aces din incinta statiei. Deasemenea acestea vor fi curatate periodic.

Se a avea in vedere, asigurarea unui management corect al deseurilor si in special, al pamantului ce va rezulta de la excavatii.

In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare. Se estimeaza faptul ca poluarea datorata surselor mobile va avea un impact nesemnificativ. Totusi, in vederea minimizarii impactului asupra factorului de mediu aer se vor impune constructorului urmatoarele masuri:

- Toate vehiculele si utilajele rutiere folosite vor avea reviziile tehnice la zi si vor respecta prevederile legale in vigoare referitoare la nivelul de emisii noxe.

- In perioadele uscate, pentru prevenirea ridicarii prafului se va proceda la stropiri.

Pe durata exploatarii investitiei impactul asupra aerului va fi pozitiv.

IV.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:

Sursele de zgomot si de vibratii;

Utilajele folosite in constructii sunt surse de zgomot si vibratii.

- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.

In perioada de executie, prin natura activitatii , cat si prin specificul utilajelor utilizate, se apreciaza ca nu se produc perturbatii de zgomot cu impact major care sa afecteze vecinatatile.

Cresterea gradului de confort edilitar in zonele analizate se va realiza cu pretul afectarii functionalitatii sistemului urban. Locuitorii riverani zonei unde se va desfasura lucrarea (si implicit beneficiari ai investitiei) vor suporta in mod indirect impactul datorat fazei de executie. Nu este vorba despre nivele ridicate ale emisiilor de poluanti, ci posibilitatii ale aparitiei unor nivele ridicate de zgomot si vibratii pe timpul perioadei de lucru. Cu toate acestea nivelul de zgomot se va incadra in limitele admisibile, conform legislatiei si standardelor in vigoare.

In STAS 10 009 / 88 (ACUSTICA URBANA – Limite admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate in Cap 2, tabelul 1. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).

“Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor zone sau dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat, pornind de la valorile admisibile prevazute, sa se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada cladirii conform STAS 6161/89, respectiv curba de zgomot Cz 45.”

SR 12025/1994, echivalent cu ISO 4866:1990 – Efectele vibratiilor asupra cladirilor si partilor de cladiri, stabileste modul de masurare si limitele admisibile ale unor parametri descriptori ai vibratiilor, atat in ceea ce priveste siguranta constructiilor, cat si in ceea ce priveste confortul locatarilor din cladirile supuse la vibratii.

Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleratii, in dB, trebuie sa fie inferioare valorilor corespunzatoare curbei combinate admisibile de 71 dB.

Nu sunt necesare amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.

Se vor lua insa masuri specifice pentru reducerea zgomotului si vibratiilor, inclusiv adaptarea ritmului de lucru la orele de odihna ale populatiei.

Se va impune constructorului utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite pe cat posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru.

Avand in vedere ca locatia Statiei de Tratare apa potabila Buzau – Sud (Dragaica) se afla la o distanta relative fata de zona rezidentiala, se considera ca impactul, pe perioada executiei lucrariilor va fi nesemnificativ.

In perioada de operare a investitiei nu exista nici o sursa de zgomot si vibratii.

IV.4. Protectia impotriva radiatiilor:

Nu este cazul, deoarece, avand in vedere natura proiectului, in procesele analizate nu vor fi utilizate surse de radiatii pe perioada constructii – montaj si nici pe cea de operare.

IV.5. Protectia solului si a subsolului:

-Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice;

In etapa de executie se identifica ca surse potentiale de poluare a solulului: traficul auto, depozitarea materialelor de constructie, carburanti si lubrifianti, depozitarea deseurilor.

In special in perioada de constructie exista riscul producerii de scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianti si alte substante chimice, care ar putea contamina solul.

O parte a pamantului rezultat din lucrari va fi utilizat pentru aducerea terenului la cota initiala, iar restul se va transporta la un depozit stabilit de catre primmaria locala.

Asdar se considera ca impactul asupra factorilor sol si sbusol este nesemnificativ.

In etapa de functionare impactul este unul nesemnificativ.

- Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.

Pentru prevenirea unor poluari accidentale se recomanda:

- evitarea amplasarii directe pe sol a materialelor de constructii. Suprafetele destinate depozitarii de materiale de constructie, a recipientelor golite si a deseurilor vor fi impermeabilizate in prealabil, fie prin utilizarea de folii de plastic, sau de suprafete betonate/asfaltate pre-existente, fie

prin utilizarea de containere speciale;- aplicarea de proceduri de catre constructor si asigurarea implementarii masurilor de protectie a

solului impotriva eventualelor contaminari accidentale sau structurale;- constructorul va realiza efectuarea reparatiilor la utilajele si vehiculele folosite, precum si

schimbul de ulei numai la unitati service autorizate.

Prin respectarea bunelor practici in constructii si a cerintelor impuse in documentatiile de atribuire a lucrarilor, se estimeaza ca impactul lucrarilor asupra solului si subsolului, pe perioada de operare a investitiei va fi nesemnificativ.

IV.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:

- Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;

Lucrarile aferente investitiei vor fi realizate in perimetrul urban, Orasul Buzau, deci intr-un spatiu puternic antropizat, astfel incat in zona nu exista habitate naturale, florasi fauna, care sa trebuiasca a fi conservate; asadar, nu sunt necesare masuri speciale de protectie.-Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate;

Nu este cazul, deoarece lucrarile urmeaza a fi realizate intr-un mediu puternic antropizat, respective Orasul Buzau.

IV.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

-Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc.;

Nu este cazul, intrucat in jurul ariei proiectului nu se cunosc date privind potentiala localizare a unor monumente istorice, situri arheologice sau a altor zone cu regim de restrictie de interes traditional.

-Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public;

Cresterea gradului de confort edilitar in zonele analizate se va realiza cu pretul afectarii functionalitatii sistemului urban. Locuitorii riverani zonei unde se va desfasura lucrarea (si implicit beneficiari ai investitiei) vor suporta in mod indirect impactul datorat fazei de executie.

Amplasamentul statiei de tratare este situate la o distant apreciabila fata de zona rezidentiala, dar cu toate acestea pentru evitarea, pe cat posibil a disconfortului creat de realizarea lucrariilor, programul de lucru va fi adaptat la programul de odihna al populatiei.

In zona amplasamentului statiei de tratare nu se cunoaste existenta unor monumente istorice, situri arheologice sau a altor zone cu regim de restrictie de interes traditional.

Lucrarile de constructie si de exploatare pentru aceste obiective vor avea prin urmare un impact nesemnificativ.

IV.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:

-Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;

Pe parcursul executiei lucrarilor vor rezulta cantitati semnificative de deseuri, comparative cu perioada de exploatare, in special, in timpul lucrarilor de constructive a statiei de tratare. Vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:

- pamant rezultat de la excavatie- deseuri de ambalaje (plastic, carton, metal, etc.) de la diverse materiale de constructive;- deseuri menajere rezultate de la personalul muncitor.

Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si limitarea cantitatilor de deseuri eliminate prin evacuare la depozitul de deseuri desemnat de catre primaria locala.

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” prezentata in Anexa 2 a H.G. 856/2002.

Tehnologiile si modul de realizare a constructiei, vor fi adoptata de catre antreprenor fiind prioritare elementele de eliminare, corecta a deseurilor de pe amplasamentul statiei de tratare.

Avand in vedere cele mentionate anterior, impactul investitiei, pe perioada executiei lucrarilor, este considerat nesemnificativ.

Pe perioada exploatarii lucrarii,vor fi generate doar deseuri rezultate de la personalul statiei de tratare.

Prin modul de gestionare al acestor deseuri, se va urmarii reducerea riscului pentru mediu si pentru populatie si limitarea cantitatilor de deseuri eliminate; impactul acestora fiind considerat nesemnificativ.

-Modul de gospodarire a deseurilor,

Materialele de constructie, pietris , bitum, pamant, recuperate se vor refolosi la lucrarile de constructii. Excesul de pamant pietris, spartura de asfalt va fi adunat si transportat in locuri special indicate de primaria localitatii, fiind utilizat ca material de umplutura.

Deseurile de ambalaje vor fi sortate si colectate separat pe fiecare tip de material in parte si vor fi predate unui colector autorizat in vederea reciclarii.Deseurile menajere rezultate de la personalul muncitor vor fi colectate in cosurile de gunoi stradale (acolo unde exista) sau vor fi stranse si depozitate temporar in pubele / containere, pentru a fi ulterior colectate de operatorul de salubritate local.

IV.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:

Nu este cazul, deoarece nici in perioada de constructie si nici in cea de functionare a investitiei nu se preconizeaza utilizarea de substante toxice si periculoase.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI:

-Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

Asa cum s-a mentionat in Capitolul IV impactul asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ, astfel incat pe perioada de realizare a investitiei nu este necesara monitorizarea mediului. Singurul inconvenient pe perioada desfasurarii lucrarilor ar putea fi ridicarea prafului in caz de vant puternic; de aceea, pe perioada lucrarilor constructorul va avea in vedere curatarea si indepartarea materialelor excedentare (pamant, nisip). De asemenea, pe perioade secetoase va trebui sa ia masuri de stropire periodica pentru fixarea si / sau curatarea prafului, in general dupa efectuarea lucrarilor.

In perioada de functionare a investitiei nu vor exista surse de poluare, asa incat nu sunt necesare masuri pentru monitorizarea mediului.

VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA(IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)

Nu este cazul.

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER:

- Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier;

Executantul va elabora o documentatie separate, si isi va obtine propriul accord de mediu, in vederea obtinerii autorizatiei de dezvoltare.

- Localizarea organizarii de santier;


- Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.


Calendarul de implementare a lucrarilor.

Lucrarile de executie statia de tratare apa potabila, sunt lucrari de scurta durata si se pot realiza in cateva luni. Fiind lucrari de constructie, ele sunt corelate cu sezoanele in care se pot executa astfel de lucrari. Pe perioada iernii si perioadele ploioase de toamna si primavara nu se vor realiza nici un tip de lucrari.

Programul de lucru pe perioada derularii lucrarilor va fi de 8h/zi, 5 zile /saptamana.

Sanatate si securitate in munca- conform HG 300/2006

Pe toata durata lucrarii angajatorii si lucratorii independenti trebuie sa respecte obligatiile generale ce le revin in conformitate cu prevederile legislatiei nationale care transpune Directiva 89/391/CEE, special in ceea ce priveste:

- mentinerea santierului in ordine si in stare de curatenie corespunzatoare;

- alegerea amplasamentului posturilor de lucru, tinand cont de conditiile de acces la aceste posture;

- stabilirea cailor si zonelor de acces sau de circulatie;

- manipularea in conditii de siguranta a diverselor material;

- intretinerea, controlul inaintea punerii in functiune si controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate , in scopul determinarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor;

- delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare si inmagazinare a diverselor materiale , in special a materialelor si substantelor periculoase;

- conditiile de deplasare a materiilor si materialelor sau a substantelor periculoase (daca este cazul);

- stocarea , eliminarea sau evacuarea deseurilor;

- adaptarea, in functie de evolutia santierului, a duratei de executie efectiva stabilita pentru diferite tipuri de lucrari sau faze de lucru;

- cooperarea dintre angajatori si lucratorii independent;

- sprijinirea malurilor sapaturii pentru adacimi h > 1,20m (daca este cazul);

- interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizeazain cadrul sau in apropierea santierului.

Normele specifice de securitate a muncii precum si Ordinul 9/N/15-03-1993 al MLPAT - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii

Pe toata durata de executie se va urmarii cu atentie:

- asigurarea zonei de protectie in lungul conductelor - se marcheaza cu parapet metalice de inventor;

- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;

- executarea sapaturilor si sprijinirea peretilor;

- executia sudurilor;

- semnalizarea devierii circulatiei, iIuminatul pe timpul noptii;

- manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat;

- iluminat local pe timp de noapte, din surse de joasa tensiune.

Prevenirea si stingerea incendiilor

Pe parcursul executiei lucrarilor din prezentul proiect, personalul din executie trebuie sa fie instruit pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

Executarea, lucrarilor cu foc deschis, in locuri cu pericol de incendiu este permisa numai dupa, luarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor necesare si dupa obtinerea permisului de lucru cu foc. Aceste lucrari se executa numai de catre echipe instruite in acest scop si dotate cu echipament de lucru protectie si interventie. Inainte de inceperea acestor lucrari se va face un instructaj special personalului care va realiza aceste operatii.

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si / sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile:

- Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si / sau

La incetarea activitatii;

La finalizarea lucrarilor se propun urmatoarele masuri pentru zonele afectate:

- datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul materialelor, se va executa curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier;

- utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

- se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice;

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, eventualele zone ocupate temporar de proiect vor fi curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie sau prin realizarea de alei, acolo unde este cazul.

Ultima transa de plata a lucrarilor se va face doar dupa ce constructorul a facut dovada redarii in forma initiala a suprafetelor de teren ocupate temporar. Aceasta conditie va fi inclusa in documentele de licitatie, precum si in contractul de executie de lucrari.

Monitorizarea acestor activitati se va asigura de catre o firma de specialitate, care va efectua totodata si monitorizarea lunara a performantelor activitatii antreprenorului general cu privire la protectia mediului.

Aceste conditii vor fi incluse in documentele de licitatie, precum si in contractul de executie de lucrari.

- Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale;

Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare, pot aparea o serie de accidente rutiere in care pot fi implicate substante cu risc potential asupra sanatatii populatiei si starii mediului inconjurator.

In perioada de executie accidentele (incendii, electrocutari, arsuri, inhalari de praf sau gaze, etc.) sunt cauzate de obicei de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de protectia muncii si / sau de neutilizarea echipamentelor de protectie.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor.

In perioada de exploatare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atat mijloacele de transport, incarcatura acestora, precum si mediul incojurator si viata umana cum ar fi:

- accidente rutiere datorate nerespectarii regulilor de circulatie, neadaptarii la conditiile de drum / meteorologice; neasigurarii la schimbarea directiei de mers, nepastrarea distantei de siguranta; diverselor defectiuni tehnice ale autovehiculelor; indisciplinei pietonilor, patrunderii pe traseu a animalelor domestice ori salbatice, starii avansate de oboseala a conducatorului auto etc.

- accidente datorate cedarii sau degradarii unor elemente constructive ale structurii rutiere;- aparitia unor explozii, incendii sau deversari accidentale datorita transportului necorespunzator al

unor substante si preparate chimice.

In cazul aparitiei unei poluari accidentale, persoana care observa fenomenul anunta imediat seful de santier. Seful de santier dispune anuntarea colectivelor cu atributii prestabilite si a echipelor de interventie in vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor si pentru diminuarea efectelor poluarii accidentale si se anunta autoritatile competente cu privire la producerea poluarii accidentale.

Colectivele si echipele de interventie actioneaza pentru:

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala;

limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;

colectarea, transportul si depozitarea intermediara, in conditii de securitate pentru mediu, in vederea recuperarii sau, dupa caz, a neutralizarii sau distrugerii substantelor poluante.

Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului raspandirii poluantilor in zone adiacente, seful de santier va informa autoritatile asupra sistarii poluarii.

- Aspecte referitoare la inchiderea / dezafectarea / demolarea instalatiei;

Nu este cazul.

Investitia este practic realizata pentru o perioada nelimitata, avand in vedere faptul ca trebuie sa asigure starea de comfort si sanatate a populatiei din aria proiectului.

Totusi durata de viata a echipamentelor, etc. este limitata.

Durata de viata a investitiilor de acest gen este in general min. 20 de ani, dar ea se poate prelungi cu inca multi ani daca este corect exploatata si intretinuta.

Echipamentele au fiecare in parte o durata de viata inscrisa in fisa de livrare a produsului; insa in functie de mai multi parametrii, dintre care modul de operare, este unul esential, durata de viata poate fi prelungita sau scurtata. Astfel, daca echipamentele sunt operate in mod corect, sunt intretinute, li se fac reviziile periodice in mod corespunzator, este foarte probabil ca durata lor de viata sa poata fi prelungita destul de mult. Daca dimpotriva echipamentele nu sunt operate corespunzator, nu sunt intretinute sau sunt descompletate, durata de viata poate fi cu mult mai scurta decat cea garantata de producator.

In cazul in care anumite parti ale instalatiilor se deterioreaza, ele vor fi inlocuite atunci cand este fezabil acest lucru. In cazul in care instalatiile nu mai sunt functionale, se vor avea in vedere fie reabilitari ale instalatiilor fie dezafectarea totala a instalatiilor respective si construirea de noi facilitati.

La dezafectarea investitiilor se va avea in vedere respectarea intocmai a legislatiei de la momentul respectiv privind sistarea activitatii si dezafectarea instalatiilor. Deseurile rezultate vor fi gestionate in mod corespunzator, in conformitate cu legislatia de la data respectiva.

Oricum pentru orice lucrare de dezafectare care va avea loc in viitor, se vor respecta normele legale in vigoare la data respectiva.

- Modalitati de refacere a starii initiale / reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului. Modalitati;

Nu este cazul.

IX. Anexe - piese desenate

1. Planul de incadrare in zona si planul de situatie.

MT Buzau Dragaica

Documents

Transcript of MT Buzau Dragaica