Strategia de Dezvoltare Locala în perioada 2014 - 2020

PIATRA - OLT, JUDETUL OLT 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

LOCALA A ORAŞULUI PIATRA-

OLT PENTRU

PERIOADA 2014-2020

Cuprins

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Piatra-Olt pentru perioada 2014-2020

I. Introducere pag. 1-8 1.1 Contextul elaborării strategiei 1.2 Elaborarea strategiei – principii generale utilizate 1.3 Metodologie II. Evaluarea condiţiilor existente pag. 9-24 2.1 Profilul socio-economic al regiunii Sud-Vest Oltenia 2.2 Profilul socio-economic al judeţului Olt III. Prezentarea orașului pag. 25-44 3.1 Prezentarea oraşului Piatra-Olt 3.2 Date statistice 3.3 Educaţie şi asistenţă socială 3.4 Economie 3.5 Încadrarea biogeografică a oraşului 3.6 Infrastructura de transport IV. Analiza SWOT pag. 45-55 V. Viziunea privind dezvoltarea orașului Piatra-Olt pag. 56-67 VI. Plan local acţiune pentru implementarea strategiei. pag. 68-82 Portofoliu de proiecte

I. Introducere Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Piatra-Olt pentru

perioada 2014-2020

1

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

1.1 Contextul elaborării strategiei

Una din componentele fundamentale ale politicilor Uniunii Europene o constituie dezvoltarea teritorială durabilă, concept care stă la baza elaborării documentelor strategice şi de planificare actuale, a politicilor în vigoare şi a principalelor linii directoare ale evoluţiei socio-economice şi culturale a României.

Conceptul de dezvoltare durabilă s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri ştiinţifice aprofundate pe plan internaţional şi a căpătat valenţe politice precise în contextul globalizării, reprezentând rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.

Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu reprezintă o opţiune, ci singura perspectivă raţională de valorificare sustenabilă a potenţialului natural, economic şi uman. Pentru a putea beneficia din plin de avantajele aderării, România are nevoie, înainte de orice, de un portofoliu de proiecte capabile să atragă şi să utilizeze eficient fondurile europene, cel mai potrivit portofoliu reprezentându-l strategia de dezvoltare durabilă a localităţii, municipiului, microregiunii, zonei sau regiunii respective. În perioada 1997-1999 a fost elaborată pentru prima dată, cu asistenţa din partea Programului O.N.U pentru Dezvoltare (PNUD), o Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, care a fost definitivată în urma unui număr mare de contribuţii asamblate într-un cadru larg participativ şi adoptată ca document oficial al Guvernului României.

În acest context, iniţiativa Primăriei Piatra-Olt de a elabora Strategia de dezvoltare locală într-un moment extrem de oportun pentru actorii locali (alocarea fondurilor europene in perioada de programare 2014-2020), reprezintă unul din paşii cei mai importanţi în procesul dezvoltării locale, clarificând pe termen mediu şi lung care


perioada 2014-2020

2

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

sunt direcţiile şi domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunităţii. Obiectivul principal al elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală a oraşului Piatra-Olt este de a corela în mod raţional ansamblul politicilor şi programelor publice ale dezvoltării spaţiului urban al oraşului cu direcţiile şi practicile dezvoltării durabile ale judeţului Olt, ale Regiunii Sud – Vest Oltenia, ale României şi Uniunii Europene. Zonele urbane joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru dezvoltarea durabilă. În ariile urbane, dimensiunea de mediu, cea economică și cea socială interferează cel mai puternic. Pornind de la situaţia existentă la nivel local, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Piatra - Olt cuprinde o radiografie socio-economică a comunităţii şi o analiză SWOT a acesteia: avantajele sunt utilizate astfel încât oportunităţile sunt valorificate la maxim, iar ameninţările sunt evitate, în vreme ce slăbiciunile sunt corectate. Această analiză generează concluziile specifice din care reies direcţiile de dezvoltare ale oraşului. Prezenta Strategie urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice şi culturale din spaţiul urban din judeţul Olt, pentru atingerea nivelului mediu de dezvoltare al ţărilor Uniunii Europene, din prisma principalilor indicatori ai dezvoltării durabile. Prin elaborarea Strategiei, s-a vizat creşterea capacităţii de planificare şi de parteneriat a membrilor oraşului Piatra-Olt şi întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene la nivel local, printr-o abordare inovativă cu obţinerea următoarelor rezultate: identificarea si promovarea intereselor reale ale comunităţii; promovarea dialogului social şi îmbunătăţirea comunicării între toţi actorii

dezvoltării de la nivelul comunităţii; implicarea activă a actorilor de la nivel local în procesul decizional legat de

viitorul dezvoltării comunităţii; întărirea capacităţii membrilor comunităţii Piatra-Olt, în calitatea de viitori

beneficiari, de a prezenta programe de dezvoltare locală argumentate şi coerente, care răspund problemelor critice şi priorităţilor de dezvoltare de la nivelul comunităţii, de a pregăti proiecte şi de a le implementa cu succes;

corelarea iniţiativelor şi strategiilor locale cu cele de la nivel judeţean, regional şi naţional;


perioada 2014-2020

3

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

asumarea responsabilităţilor şi consolidarea relaţiilor de colaborare între actorii de la nivel local în vederea creşterii şanselor de accesare a fondurilor europene.

Actorii implicaţi în implementarea Strategiei trebuie să devină garantul folosirii eficiente a resurselor publice, printr-un management orientat spre locuitorii oraşului. Pe toată perioada de implementare a Strategiei se va promova colaborarea între administraţie, societate civilă şi sectorul privat pentru o dezvoltare în parteneriat, pentru a fi mai hotărâţi, mai informaţi şi mai proactivi pentru dezvoltarea oraşului Piatra-Olt. Valori Abordarea actorilor implicați în implementarea Strategiei va avea ca referinţă următoarele:

o Responsabilitate; o Transparenţă; o Profesionalism şi etică; o Încredere; o Cooperare şi parteneriat; o Eficienţă.

1.2 Elaborarea strategiei – principii generale utilizate

Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei În elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a oraşului Piatra - Olt pentru perioada 2014-2020, s-a ținut cont de un număr amplu de principii adoptate la nivelul Uniunii Europene și, drept urmare, și în elaborarea documentelor de politici publice din România. Principiul central al strategiei este principiul dezvoltării durabile, cu respectarea celor trei dimensiuni (ecologică, economică şi socială) cu toate implicațiile: atingerea performanţelor de mediu impuse de Uniunea Europeană şi de strategia naţională privind dezvoltarea durabilă, creşterea competitivităţii administraţiei judeţene şi a celor locale în scopul maximizării aportului lor la accelerarea progresului economic şi social prin stabilirea de noi obiective şi identificarea unor oportunităţi adaptate la noile condiţii şi exigenţe, pentru


perioada 2014-2020

4

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Toți reprezentanții administrației publice din județul Olt , reprezentanți ai Consiliului Județean, ai instituțiilor subordonate, ai deconcentratelor și ai autorităților publice locale, au lucrat împreună pentru identificarea elementelor de planificarea strategică cele mai adaptate pentru dezvoltarea județului (principiul responsabilităţii). În secțiunea de operaționalizare a Strategiei, Planul de acțiuni și Portofoliul de proiecte, s-a specificat pentru fiecare proiect nivelul administrației publice care va fi implicat în implementarea acestora (principiul subsidiarității). Dezvoltarea sustenabilă a teritoriului judeţului. Provocarea pe care o oferă următorul deceniu este aceea de a oferi un model de dezvoltare eficient din punct de vedere economic, echitabil din punct de vedere social şi sustenabil din punct de vedere al conservării mediului. Strategia de dezvoltare a judeţului Olt propune o nouă abordare pentru perioada 2014 - 2020, prin oferirea unei perspective realiste asupra problemelor şi oportunităţilor cu care se confruntă Oltul şi a modului în care acesta se poate redefini şi pune în valoare la nivel regional şi naţional. Politicile publice care se elaborează pe această bază, precum actuala Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României (care acoperă orizontul de timp 2015-2020-2030), urmăresc restabilirea şi menţinerea unui echilibru raţional, pe termen lung, între dezvoltarea economică şi integritatea mediului natural în forme înţelese şi acceptate de societate. Cadrul strategic de dezvoltare pentru următorii 10 ani este definit de Strategia Europa 2020, care propune o nouă viziune pentru evoluţia economiei Europei, aceea a unei creşteri inteligente, sustenabile şi favorabile incluziunii, bazată pe cunoaştere şi inovare, mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive, cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială. Priorităţile europene, precum şi ţintele asumate de România, sunt prezentate mai jos.


perioada 2014-2020

5

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

AXE PRIORITARE: • Creştere economică inteligentă: economie bazată pe cunoaştere şi inovare; • Creştere economică durabilă: economie, competitivă, cu emisii scăzute de carbon şi utilizare eficientă a resurselor; • Creşterea economică inclusivă: grad ridicat de ocupare a forţei de muncă, care va genera coeziune socială şi teritorială. • 7 iniţiative pilot; • UE - o uniune a inovării; • Tineretul în mişcare; • Agenda digitală pentru Europa; • Utilizare eficientă a resurselor, cu emisii scăzute de carbon; • Politica industrială adaptată pentru o creştere economică verde; • Noi competenţe şi locuri de muncă; • Platforma europeană împotriva sărăciei. a. Strategia Europa 2020 Adoptată de Consiliul Europei în martie 2010, Strategia Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc: 1.creșterea inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; 2.creșterea durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; 3.creșterea favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială. Comisia Europeană prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare: 1. O Uniune a inovării pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă. În acest spirit a fost creat și Clusterul TURINN, turism sustenabil și inovativ, pentru a facilita la nivel regional ideile inovatoare în domeniul turismului, fiind membru fondator în crearea Polului de Competitivitate pe Turism-Oltenia, fiind membru fondator al Asociației Clusterelor din România, fiind integrat în European Observatory Cluster.


perioada 2014-2020

6

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

2. Tineretul în mișcare pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii; 3. O agendă digitală pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor; 4. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică; 5. O politică industrială adaptată erei globalizării pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial; 6. O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; 7. Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate. b. Strategia UE pentru regiunea Dunării Ţările membre ale regiunii au solicitat Comisiei să propună un cadru prin care să se ofere soluţii eficiente la problemele-cheie cu care se confruntă zonele din regiunea Dunării. Prin consultările extinse, s-a vizat o gamă largă de idei şi preocupări. Aceste consultări au fost sprijinite de un proces online de consultare publică, în vederea asigurării unei abordări transparente care să identifice problemele, priorităţile şi să adopte soluţiile propuse de către şi pentru cei care locuiesc în regiune. Cele patru priorităţi conturate, denumite „piloni”, sunt: conectarea regiunii Dunării; protecţia mediului în regiunea Dunării; asigurarea prosperităţii regiunii Dunării; consolidarea regiunii Dunării. Fiind un cadru structurat în mod coerent, Strategia reprezintă o nouă formă de cooperare pentru partenerii din zonă şi se axează pe


perioada 2014-2020

7

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

coordonarea politicilor şi a instrumentelor financiare existente, nu pe crearea altora şi nici pe înfiinţarea de noi instituţii sau de noi proceduri birocratice. Având în vedere că 3 din cele 5 județe componente ale Regiunii Sud-Vest Oltenia sunt traversate de Dunăre, aplicarea Strategiei ante-menționate pentru dezvoltarea turismului dunărean are o importanță crucială în asigurarea unei creșteri durabile și sustenabile a sectorului turismului în Regiunea Sud-Vest Oltenia, măsurile aplicate contribuind fundamental la progresul urmărit la nivelul turismului. 1.3 Metodologie Elaborarea unei strategii de dezvoltare la nivelul oraşului Piatra - Olt reprezintă un demers construit pe o metodologie riguroasă, bazată pe analiza coordonatelor socio-economice la nivel regional, judeţean si la nivelul comunităţii vizate, urmărind atât o finalitate managerială cât şi una de implicare a comunităţii în luarea marilor decizii care o privesc. Etapele metodologice principale ale elaborării strategiei sunt următoarele:

1. Realizarea analizei preliminare a situației existente În vederea realizării acestei faze, au fost colectate informaţii (în principal informaţii statistice), privind domeniile şi activităţile luate în analiză. Informaţiile culese în această etapă, au format setul de date şi informaţii necesar realizării fazei de analiză şi diagnostic, precum şi pentru faza următoare de elaborare propriu-zisă a strategiei de dezvoltare locală.

2. Analiza SWOT Această etapă a avut drept scop realizarea, pe baza informaţiilor colectate în etapa anterioară, a diagnosticului socio-economic al oraşului. Evaluarea aspectelor favorabile şi nefavorabile, precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor asupra dezvoltării mediului urban a fost realizată cu ajutorul Analizei SWOT.

3. Stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii Pe baza resurselor existente şi potenţiale, a posibilităţilor de valorificare a oportunităţilor identificate, a posibilităţilor de eliminare/diminuare/evitare a punctelor slabe şi posibilităţile de prevenire/contraatac a ameninţărilor, au fost


perioada 2014-2020

8

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

identificate viziunea strategică de dezvoltare sau direcţia principală de dezvoltare urbană, au fost stabilite obiectivele strategice şi au fost trasate politicile publice aferente fiecărui obiectiv în parte. Stabilirea viziunii şi a obiectivelor strategice au fost realizate în concordanţă cu politicile şi direcţiile generale adoptate de principalele documente strategice judeţene, regionale, naţionale şi europene.

4. Întocmirea portofoliului de proiecte din perspectiva perioadei de programare financiar 2014-2020

În cadrul politicilor publice, au fost propuse proiect din perspectiva perioadei de programare financiar 2014-2020, ce vor putea fi evaluate pe baza unui sistem de indicatori şi rezultate şi pot beneficia de finanţare prin programele active în perioada de planificare.

II. Evaluarea condiţiilor existente


9

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

2.1 Profilul socio-economic al regiunii Sud – Vest Oltenia Regiunea Oltenia este situată în partea de sud-vest a României şi cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj. În mare coincide cu vechea regiune istorică Oltenia, în limitele sale naturale: fluviul Dunărea la Sud, râul Olt (al treilea ca mărime din Romania) la Est, Munții Carpați (Alpii Transilvaniei) la Nord și Vest. Cu o suprafață de 29.212 kmp (locul 7 între regiunile României, 12,25% din suprafața totala a țării) Oltenia formează un cadrilater aproximativ simetric, pe axele Nord-Sud și Est-Vest). Râul Jiu traversează regiunea de la Nord la Sud. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este formată din 5 județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea. Din punct de vedere al numărului de județe se află pe penultimul loc, fiind una dintre regiunile mici ale țării. Reorganizarea statistică a inclus Oltenia alături de regiunea Vest (regiunea cu cele mai puține judeţe-4) în Macroregiunea 4. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la 1 iulie 2010, Regiunea SV Oltenia are o populație de 2.238.643 locuitori, reprezentând 10.44% din populația totală a României, dinamica în raport cu anul 2009 evidențiind o scădere cu 0.04%. La nivelul regiunii SV Oltenia, evoluția populației totale continuă trendul descendent manifestat după recensământul din martie 2002, în anul 2010 față de anul 2002 populația regiunii a scăzut cu 92.149 persoane, reprezentând 3.95 % din populația la nivelul anului 2002. Economia Regiunii SV Oltenia a înregistrat în ultimii ani o evoluție pozitivă, manifestată printr-o creștere economică continuă, de natură să asigure o reducere graduală a decalajelor față de alte regiuni ale țării și față de țările Uniunii Europene. Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează la finele anului 2009 un produs intern brut (PIB) total de 39953,8 milioane lei prețuri curente, în scădere cu 0,96% în raport cu anul 2008. Valoarea investițiilor străine directe (așa cum este detaliat în tabelul de mai sus) în regiunea SV Oltenia în anul 2010 a fost de 1928 mil. Euro, reprezentând un procent de 3.7% din valoarea națională a investițiilor străine directe. Regiunea sud-vest Oltenia, dispunea la sfârșitul anului 2012 de 8824 km drumuri județene și comunale (80,21% din totalul drumurilor publice din regiune). Dintre acestea, 4681 km erau drumuri județene (42,55%) și 4143 km (37,66%) erau drumuri comunale, în vreme ce drumurile naționale reprezentau 19,79% din totalul drumurilor publice din regiune.



10

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Reţeaua de drumuri este slab dezvoltată şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu ţările din UE. Principalele probleme ale infrastructurii de transport rutier secundare sunt:

o lipsa inelelor rutiere în majoritatea oraşelor şi comunelor ceea ce conduce la creşterea duratei de deplasare, creşterea consumurilor de combustibili, a gradului de poluare şi implicit, a costurilor de transport;

o capacitatea portantă redusă, cu efecte imediate asupra gradului de atracţie a fluxului de mărfuri şi călători, transportaţi pe căile rutiere din cadrul infrastructurii secundare;

o semnalizare insuficientă şi chiar, inadecvată, în multe cazuri, ceea ce conduce la apariţia unor mari perturbaţii în fluxul de trafic normal; pericolul de accidente rutiere este ridicat;

o procent ridicat de drumuri nemodernizate.

În ceea ce privește suprafața agricolă, regiunea Sud-Vest Oltenia se află tot pe locul 7 între regiunile țării (1.799.230 ha) cu 12, 29% din suprafața agricolă națională. Cele mai mari suprafețe agricole le au regiunile Sud-Muntenia (16,66%) și Sud-Est (15,89%) urmate de regiunile Nord-Est și Nord-Vest cu 14,51% respectiv 14,14%, suprafețe agricole apropiate de cea a regiunii Oltenia având regiunile Centru (12,99%) și Vest (12,79%) iar cea mai mică suprafață agricolă regiunea București-Ilfov (0,72%).



11

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

La finele anului 2010, producția agricolă totală în regiunea Sud-Vest Oltenia, era asigurată în principal de județele Dolj (2.215.251mii lei prețuri curente) și Olt (1.875.620 mii lei prețuri curente).

În regiunea Sud-Vest Oltenia producția de cereale pentru boabe este asigurată în principal de județele Dolj și Olt. La finele anului 2010, din totalul de 2.347.641 tone cereale produse în Oltenia, județul Dolj asigură 38,75% (909.754 tone) iar județul Olt 29,22% (686.004 tone). Producția de grâu este realizată în proporție de 48,12% în județul Dolj și 30,65% în județul Olt. În Oltenia, producția de ovăz s-a realizat în principal în județul Olt (34,04%). Producția de porumb pentru boabe în Oltenia, a fost de 1.189.394 tone din care 98,69% producție majoritar privată. Cel mai mare producător de porumb din Oltenia este județul Dolj. În Dolj se produceau la finele anului 2010, 363.491 tone porumb boabe (30,56% din producția regională) din care 349.066 (96,03%) era producție majoritar privată. Județul Olt producea 27,15% (322.872 tone) din producția de porumb boabe a regiunii. 99,74% din producția realizată în județul Olt era majoritar privată. Infrastructura socială: În anul 2011, în reţeaua de ocrotire medico-socială pentru persoanele cu handicap din Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia funcţionau 68 unităţi (fata de 63 unităţi în anul 2010) cu 2365 paturi (2076 paturi în anul 2010).

30,80%

13,73%

14,37%

26,08%

15,02%

Contributia judeţelor la realizarea productiei agricole totale a regiunii Sud-Vest Oltenia, 2010

Dolj

Gorj

Mehedinţi

Olt

Vâlcea



12

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Infrastructura de învățământ: În anul şcolar/universitar 2011/2012, au funcţionat, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia, 744 unităţi - în scădere cu 36 unități față de anul scolar 2010/2011 - respectiv, 96 grădiniţe, 476 şcoli primare şi gimnaziale, 160 licee, 8 şcoli postliceale şi de maiştri şi 4 instituţii de învăţământ superior. Potențial de dezvoltare a turismului la nivel regional: Constituit, în principal, din prestaţii de servicii, turismul reprezintă astăzi una dintre componentele de bază din sectorul terţiar. Apartenenţa turismului la sectorul serviciilor derivă din modul de realizare a unora din trăsăturile sale definitorii ca, mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la exigenţele fiecărui turist, precum şi din particularităţile produsului turistic, deoarece acesta este rezultatul unei armonioase combinări de servicii cărora le corespund trăsături specifice şi mecanisme proprii de utilizare. 2.2 Profilul socio-economic al judeţului Olt Judeţul Olt este situat în partea de sud a ţării, având o suprafaţă de 5.498 kmp, ce reprezintă 2,30% din suprafaţa ţării. Industria judeţului reprezintă principalul sector de activitate în care activează 20% din populaţia activă a judeţului. Industria metalurgică este ramura industrială cea mai bine reprezentată, iar în cadrul acesteia producerea şi prelucrarea aluminiului ocupă primul loc. Exista o concentrare puternică a producţiei industriale în localităţile urbane ale judeţului, în timp ce zonele rurale au un caracter predominant agricol. Principalele ramuri ale economiei judeţului Olt sunt: o metalurgie o construcţii maşini o construcţii o petrol o industria alimentară o agricultură

Economia județului are ca reprezentant de frunte industria metalurgică, respectiv cea a producerii aluminiului prin electroliza bauxitei și prelucrării acestuia în piese



13

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

și profile destinate diverselor întrebuințări industriale sau casnice. Datorită profilului industriei, Oltul este județul cu cel mai mare consum de energie electrică din regiune. Alte industrii: producerea de energie în hidrocentrale, fabricația de cabluri electrice, de țevi pentru industria petrolieră, exploatarea resurselor de petrol, fabricarea de produse cărbunoase (anozi, electrozi pentru cuptoare electrice), alimentară, textilă, mobilă. Agricultura dispune de suprafață arabilă de foarte bună calitate și de aproape jumătate din populația ocupată dar, este un sector economic neperformant, practicându-se o agricultură de subzistență cu tehnologii și utilaje învechite și neperformante. Specificul economiei județului Olt este industrial agrar, contribuția industriei la realizarea cifrei de afaceri realizată în județ fiind majoră, iar populația ocupată în agricultură este majoritară față de totalul populației ocupate. În raport cu județul Mehedinți, celălalt județ în care majoritatea populației este ocupată predominant în agricultură, există un număr mai ridicat de persoane ocupate în industrie, în proporții apropiate de celelalte județe. Judeţul Olt înregistra la nivelul anului 2010 un numar de 18 de intreprinderi mari, dintre care 13 activau în industria prelucratoare. Similar cu situatia întâlnită în celelalte judeţe ale regiunii, se observă că o mare parte din principalele produse industriale ale judeţului se regasesc în domeniul de activitate al întreprinderilor cheie din judeţ: - aluminiu şi aliaje primare (Alro SA), - producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule (Altur SA), - fabricarea de produse din minerale nemetalice (Electrocarbon SA), - ţevi din otel (Artrom SA), - osii montate pentru vagoane (Romvag SA, SMR SA), - pantaloni pentru barbati (Romanita SA). Sectorul primar este reprezentat de industria extractivă - Schela Ciureşti. Sectorul secundar este reprezentat de holdingul SC ALRO SA Slatina. Sectorul terţiar este reprezentat de SC ARTROM SA SLATINA, PIRELLI SLATINA, SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG CARACAL, TERMEX BALS. Industria judeţului Olt reprezintă principalul sector de activitate fiind reprezentată de toate ramurile industriale, însă ponderea este deţinută de industria metalurgică, respectiv producerea şi prelucrarea aluminiului. În industria metalurgică societăţile reprezentative sunt holdingul SC ALRO SA, unic producător de aluminiu primar din România şi prelucrător aluminiu prin deformare plastică, producând



14

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu şi aliaje de aluminiu, benzi, folii. Industria mică şi medie: industria textilă si a confecţiilor textile. În acest sector lucrează majoritatea femeilor din zonă. Industria alimentară este reprezentata de firme care produc şi comercializează produse specifice. În judeţul Olt sunt dezvoltate toate ramurile sectorului agricol: cultura mare, horticultura, creşterea animalelor. Din cele 1.799.230 hectare suprafaţă agricolă cât are regiunea Sud-Vest Oltenia, 32,54% (585.469 hectare) aparţin judeţului Dolj urmat de judeţul Olt (434.442 hectare) care deţine 24,15% din suprafaţa agricolă a Olteniei. Aceste două judeţe au ponderea cea mai mare a suprafeţelor agricole în totalul fondului funciar judeţean.

Beneficiind de soluri fertile, judeţul Olt are un potenţial uriaş pentru dezvoltarea agriculturii. Pentru ca această ramură a economiei judeţului să se dezvolte, sunt necesare investiţii mari în modernizarea şi reorganizarea fermelor, precum şi în reconversia anumitor suprafeţe, cu scopul de a produce alte culturi decât în prezent. Politica locală prevede stimularea marilor exploataţii agricole şi încurajarea unei agriculturi performante. Judeţul Olt dispune de o suprafaţă agricolă de 438.821 ha ( date 2006) din care: plantaţii viticole – 7595 ha;

33,00%

24,00%

16,00%

13,00%

14,00%

Repartizarea suprafeţei agricole a Regiunii Sud - Vest Oltenia

Dolj 33%

Olt 24%

Mehedinţi 16%

Gorj 13%

Vâlcea 14%



15

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

plantaţii pomicole – 6389 ha; păşuni – 31.142 ha; suprafaţă arabilă – 390.838 ha; fâneţe – 542 ha.

Regiunea dezvoltare /judeţul

Suprafata agricolă pe categorii de folosintă:

Arabil Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole

% % % % Sud-Vest Oltenia 1.251.229 13,3 379.026 11,52 87.511 5,72 39.424 18,47 Pozitia regiunii 4 5 6 2 Dolj 488.820 5,2 68.506 2,08 2.952 0,19 17.334 8,12 Gorj 98.353 1,05 88.494 2,69 41.504 2,71 4.193 1,96 Mehedinţi 188.141 2,00 80.661 2,45 10.988 0,72 6.502 3,05 Olt 388.079 4,13 31.784 0,97 529 0,03 7.634 3,58 Vâlcea 87.836 0,93 109.581 3,33 31.538 2,06 3.761 1,76

Producţia agricolă (date statistice 2006) la nivelul judeţului Olt a fost de 1.321.319 mii lei, din care producţia vegetală 2.169.267 mii lei, producţia animală 982.217 mii lei, servicii agricole 3.547 mii lei. Din punct de vedere al structurii potenţialului agricol se evidenţiază:

- potenţial viticol important în comunele Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomireşti, Strejeşti, Mărunţei;

- potenţial legumicol important în localităţile din lunca Dunării şi de-a lungul râurilor Olt şi Olteţ

Calitatea bună a terenurilor agricole şi cultivarea unor produse specifice zonei (cereale, floarea-soarelui, soia, plante tehnice, viţă-de-vie, legume) reprezintă un potenţial ce trebuie exploatat. În judeţul Olt, deşi marea majoritate a localităţilor au suprafeţe agricole cuprinse între 3.251ha şi 6.200 ha, ponderea suprafeţei agricole în totalul suprafeţei localităţii este diferită. Astfel: 24% dintre comunele judeţului Olt deţin ponderi însemnate de teren agricol

(peste 89%), fiind repartizate relativ compact în partea de sud-est şi de sud-vest a judeţului: comunele Redea şi Vâlcelele înregistrează cele mai ridicate valori - peste 95%;



16

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

comunele cu ponderi ale terenului agricol mai mici de 55% sunt localizate cu precădere în partea de nord-est şi nord-vest a judeţului: cu numai 35,12%, comuna Morunglav se situează la limita inferioară a scalei.

Aceste valori ponderale descriu harta oportunităţilor economice, în funcţie de resursa principală a economiei rurale şi anume, suprafaţa agricolă. În cazul judeţului Olt, tipul de dezvoltare rurală se poate fundamentă pe agricultură.

În judeţul Olt comunele care detin ponderi mai mari de 94% teren arabil în total agricol sunt localizate în partea de sud şi sud-est a judeţului: comunele Studina, Vlădila şi Grădinari detin ponderi de peste 95%. În partea de nord şi nord-est sunt localizate comunele care au ponderi mai reduse ale terenului arabil: comuna Sâmbureşti detine cea mai redusă pondere a terenului arabil – 41,64%.

Arabil; 388,079; 70,58% Pasuni; 31,784; 5,78%

Fanete; 0,529; 0,10%

Vii si pepiniere viticole; 7,634; 1,39%

Pomi si pepiniere pomicole;

6,416; 1,17%

Paduri; 60,172; 10,94%

Ape si Balti; 18,39; 3,34%

Terenuri neproductive; 36,824; 6,70%

Judeţul Olt

39,07%

31,02%

15,04% 7,86% 7,02%

Repartizarea terenului arabil în Regiunea Sud - Vest Oltenia

Dolj 39,07%

Olt 31,02%

Mehedinţi15,04%Gorj 7,86%

Vâlcea 7,02%



17

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Ponderea suprafetei arabile în total suprafata agricolă indică vocatia agricolă a unor localităti rurale şi indică potentialul natural favorabil dezvoltării activitătilor agricole: există areale rurale în care valorile ponderale sursa : PAJT Olt sunt deosebit de ridicate semnificând o posibila dezvoltare agricolă. Terenul arabil ocupă, la sfârşitul anului 2010, 70,58% din suprafaţa totală a judeţului. Ca pondere în totalul regional al categoriei acesta reprezintă 31,02%. În suprafaţa totală de teren arabil a României, judeţul Olt detine 4,13%. În judeţul Olt cerealele ocupă suprafete importante (241.589 hectare) în agricultura judeţului : ponderea lor a fost de 71,71% în totalul suprafetei cultivate în anul 2010. În judeţul Olt, în anul 2010, grâul a fost cultivat pe 143.087 hectare (59,22% din suprafata cultivată cu cereale a judeţului).

Obiective turistice ale județului includ:

o Ruinele cetăţii Sucidava Ruinele acestei cetăţi au fost găsite pe teritoriul fostului sat Celeiu (în prezent, este un cartier al oraşului Corabia) şi se pare că sunt urmele unei aşezări din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului şi aparţine Culturii Coţofeni. În jurul acestei aşezări, cu numele Sucidava, în perioada războaielor daco-romane, s-a construit un castru de pământ, iar după cucerirea Daciei, în jurul castrului s-au

aşezat primii colonişti romani, formând un 'vicus' (sat). Aşezarea a devenit un important centru militar, economic şi portuar, iar în anul 250 d. Hr. a devenit oraş. În perioada 306 -337, fiind distrusă de huni, cetatea a fost refăcută şi transformată într-o bază militară, în care s-au construit cazărmi, grajduri, un pod peste Dunăre şi un fort. În secolul al XIV-lea, peste aceste ruine s-a instalat o aşezare românească de bordeie.

o Vestigiile oraşului roman „Romula” Vestigiile acestei aşezări geto-dacice Malavia, a fost ridicată în timpul lui Adrian, şi apoi în timpul împăratului Septimiu Sever la rangul de „municipiu”.În prezent, se pot vedea ruinele clădirilor, templelor.



18

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

o Mânăstirea Brâncoveni Mânăstirea Brâncoveni a fost ridicată în secolul al XVI-lea, având prima atestare documentară între anii 1582 - 1583. Între anii 1634 - 1640, mânăstirea a fost refăcută şi fortificată de Matei Basarab, iar în 1699 de către Constantin Brâncoveanu. Tot atunci a fost refăcută integral şi Biserica Mare, ce purta hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” şi s-a construit o bolniţă cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, ambele fiind pictate în 1702. Datorită cutremurului din 1838, mânăstirea a fost puternic avariată şi refăcută abia în 1842. Însă în 1959, aşezământul monahal a fost desfiinţat, mânăstirea fiind transformată într-un azil de bătrâni. În perioada 1973 - 1975 s-au făcut noi renovări, redevenind mânăstire.

o Mânăstirea Călui Această mânăstire de călugări a fost întemeiată în 1516 - 1521 de boierii Craioveşti, fiind terminată definitiv în 1588, de fraţii Buzeşti. Biserica a fost realizată după un plan treflat, cu zidurile construite integral din cărămidă. Altarul bisericii avea nişte adâncituri în pereţii laterali, în care s-au amenajat proscomidia şi diaconicul, iar turla care încununează naosul are dimensiuni neobişnuite pentru o construcţie de mărimea celei de la Călui, reprezentând totodată şi cel mai dominant element al edificiului. Din cauza restaurărilor multiple, monumentul şi-a pierdut din înfăţişarea originală.

o Mânăstirea Hotărani Mânăstirea este situată în satul Hotărani din comuna Fărcaşele. A fost ctitorită în 1588 de vornicul Mitrea şi jupâniţa Neaga. Biserica mânăstirii poartă hramul „Sfinţii Voievozi”, şi păstrează unul dintre cele mai vechi pridvoare de zid. Turnul clopotniţa a fost construit în 1707 - 1708, iar picturile murale interioare au fost executate în 1840.

o Rezervaţia de Dropii „Boianu” În trecut, dropiile (Otis torda) constituiau un vânat foarte căutat şi apreciat. În prezent, numărul lor s-a redus foarte mult, fiind necesară ocrotirea lor în rezervaţii. Câmpia Boianului este teritoriul cel mai populat de dropii.

o Pădurea Topana Rezervaţie forestieră situată în apropierea comunei Topana, este alcatuită predominant din cer (Quercus cerris) şi garniţă (Quercus frainetto), arborii depăşind vârsta de 90 de ani şi având dimensiuni impresionante.



19

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Turismul de vânătoare și de pescuit: Pe toată suprafaţa judeţului, Direcţia Silvică Slatina gestionează 13 fonduri de vânătoare cu o suprafaţă totală de 111.391 hectare, din care productivă cinegetic 107.296 hectare, vânătorilor oferindu-li-se posibilitatea de a-şi încerca măiestria la cerb comun, cerb lopătar, căprior, mistreţ, vulpi, iepuri, fazan, potârnichi, vânat de pasaj şi de baltă, în păduri şi rezervaţii pentru vânătoare ca pădurea Reşca, Seaca, Brebeni, Teslui, Sarului. Vânătorilor li se oferă şi posibilitatea cazării în cabanele de vânătoare Reşca şi Seaca. Fondul piscicol oferă largi posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv: pe Dunăre (unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), pe lacurile din vestul Oltului sau pe iazurile naturale (crapul, somnul, plătica, ştiuca, caracuda, roşioara, bibanul), destul de numeroase în judeţ: Giucov, Sâiu, Potolu, Clocociov, Piscani şi Rusciov. Turism istoric: La nivelul județului Olt există o serie de vestigii istorice cu o importanță deosebită la nivelul regiunii și care constituie obiective turistice unice și extraordinare: Așezarea fortificată geto-dacică de la Sprâncenata; Zidurile cetății bizantine Celei-Corabia cu Fântâna Secretă – monument unic

al arhitecturii romane bizatine; Turnul de pază mediaval de la Hotăreni; Fortăreața de la Câmpu Mare; Casa memorială a haiducului Iancu Jianu din Caracal; Centrul memorial Nicolae Titulescu în satul cu același nume.

Turismul ecumenic: Edificiile religioase sunt obiective turistice cu o răspândire generalizată în toate localitățile, densități mai ridicate constatându-se acolo unde societățile umane s-au consolidat mai timpuriu și au avut o creativitate pe toate planurile, mai bogată. În general, aceste edificii sunt bine conservate. Printre acestea amintim: Mănăstirea Brâncoveni – sec. XVI; Mănăstirea Clocociov – începutul sec. XVI; Mănăstirea Streharet.



20

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Ecoturismul: Este un sector al turismului încă nepromovat și în consecință neexploatat dar cu potențial de dezvoltare având în vedere existența mai multor rezervații naturale și arii protejate la nivelul județului Olt, precum: Rezervația de dropii ”Boianu” – situată lângă localitățile Nicolae Titulescu,

Văleni și Seaca; Pădurea Topana – Rezervație forestieră cu arbori de dimensiuni

impresionante; Pădurea Geaca – Opatsani – Rezervație forestieră.

Itinerarii specifice: I. Slatina – Brâncoveni – Caracal – Corabia – Orlea – Slatina II. Slatina – Teslui – Cungrea Oporelu – Leleasca – Făgeţelu – Poboru – Tătuleşti – Slatina III. Slatina – Nicolae Titulescu – Văleni – Stoicăneşti – Drăgăneşti-Olt - Slatina IV. Slatina – Pârşcoveni – Balş – Călui – Iancu-Jianu – Slatina Infrastructura de transport: Reţeaua de transport a judeţului Olt a fost analizată în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional. Judeţul Olt face parte din Regiunea Sud–Vest Oltenia, componentă a Macroregiunii patru. Din analiza celor 8 regiuni de dezvoltare rezultă că Regiunea Sud-Vest Oltenia, în ceea ce priveşte lungimea totală a reţelei rutiere, ocupă locul şase şi locul şapte, în ceea ce priveşte lungimea totală a reţelei feroviare. Astfel, drumurile publice au o lungime de 10675 km reprezentând 13,1% din total drumuri pe ţară, deţinând locul şase, în ceea ce priveşte lungimea de drumuri naţionale – 2117 km reprezentând 12,8% din total drumuri naţionale şi locul cinci în ceea ce priveşte lungimea de drumuri judeţene şi comunale – 8558 km reprezentând 13,1% din total drumuri judeţene şi comunale pe ţară. Densitatea drumurilor publice pe regiune este de 36, 6 km/ 100 km2 , fiind peste densitatea pe ţară (34,2 km/ 100 km2). Reţeaua de căi ferate are o lungime de 988 km reprezentând 9,2% din total căi ferate pe ţară şi o lungime a liniilor electrificate de 507 km, ocupând locul patru



21

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

reprezentând 12,8% din totalul căilor ferate electrificate pe ţară. Densitatea reţelei de căi ferate pe regiune este de 33,9 km/ 1000 km2, fiind sub densitatea pe ţară (45,3 km/ 1000 km2). În context regional, judeţul Olt este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicaţie şi accesibilitatea spre porturile de la Dunăre. Municipiului Slatina are o poziţie bună, poziţionându-se la intersecţia unor axe majore de circulaţie : Craiova-Pitesti şi Râmnicu Vâlcea-Corabia. Conform datelor statistice, situaţia se prezintă astfel: a. 22% (1024 km) din drumurile judeţene ale regiunii sunt localizate în judeţul Olt, acestea având o pondere de 47,06% din totalul de 2176 km drumuri al regiunii. Starea actuală a infrastructurii influenţează negativ politica de dezvoltare regională, astfel că dezvoltarea infrastructurii fizice reprezintă o prioritate pentru judeţ.

Drumuri judeţene Oltenia

Sursa; Anuarul statistic al României, 2012

DJ Dolj; 1114 km

DJ Gorj; 864 km

DJ Mehedinţi; 712 km

DJ Olt; 1024 km

DJ Vâlcea; 967 km

Drumuri Judeţene km, Oltenia



22

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

b. 21% (851km) din drumurile comunale ale regiunii sunt localizate în Olt, acestea avand o pondere de 39,11% din totalul de 2176 km drumuri al judeţului.

Drumuri comunale Oltenia

Sursa; Anuarul statistic al României, 2012

Disfuncţionalităţile la nivel regional sunt:

o inexistența unei autostrăzi în regiune; o zone montane care rămân izolate pe timpul iernii; o în sudul regiunii, de-a lungul Dunării, zone cu o reţea de drumuri precară o zona de câmpie de-a lungul Dunării şi zona deluroasă dintre Târgu

Cărbuneşti şi Ocnele Mari nu beneficiază de reţea de cale ferată o cea mai mică densitatea a căilor ferate din ţară o legături feroviare transfrontaliere inexistente cu Bulgaria o nu există puncte de trecere a frontierei la Calafat şi Corabia o prin porturile fluviale nu se poate asigura un transport optim de călători şi

marfă o porturile dunărene sunt slab echipate, fără posibilitatea de transbordare Ro-

Ro şi containere o aeroportul Craiova nu asigura un transport de calatori şi marfă la standarde

europene.

DC Dolj; 832 km; 20%

DC Gorj; 984 km; 24%

DC Mehedinţi; 711 km; 17%

DC Olt; 851 km; 21%

DC Vâlcea; 765 km; 18%

Drumuri Comunale km, Oltenia



23

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Dificultățile în materie de transport vin din starea foarte proastă a infrastructurii, degradată constant sau foarte învechită în raport cu noile standarde, în unele cazuri inexistentă chiar. Situaţia infrastructurii este considerată principala problemă care provoacă disfuncționalități ale sistemului de transport. Disfuncționalități la nivelul reţelei de căi feroviare (sursa: PATJ Olt faza1 – Studiu de fundamentare transporturi – Halcrow Romania):

o treceri la nivel ale reţelei rutiere cu calea ferată neamenajate; o viteza de circulaţie pe calea ferată este mult mai scazută decât standardele

europene datorită stării avansate de uzură a reţelei feroviare; o transportul feroviar înregistrează un declin în favoarea transportului rutier; o slaba dezvoltare şi întreţinere a infrastructurii de protecţie a reţelelor de

transport faţă de riscurile naturale; o staţii CF cu o stare tehnică nesatisfăcătoare; o lipsa reţelei feroviare în zone de câmpie de la sudul Dunării; o lipsa legăturii rutiere şi feroviare de la Corabia spre Bulgaria; o capacitate diminuată a transportului de pasageri şi marfă.

Judeţul Olt are avantajul de a fi situat pe cursul navigabil al Dunării, fiind astfel racordat la reţeaua de căile navigabile naţională şi europeană. Infrastructura portuară este asigurată doar în oraşul Corabia care deţine un port amenajat. Portul Corabia dispune de un front de acostare la Dunăre de 1126 m şi de 15 dane de acostare şi operare. În urma refacerii digului s-a oprit erodarea malului stâng al Dunării. Funcționarea acestui port este sensibil redusă datorită stării precare a fronturilor de acostare a navelor fluviale, precum şi a platformelor portuare adiacente existente de-a lungul acestor fronturi. Disfunctionalitati la nivelul portului Corabia (sursa: PATJ Olt faza1 – Studiu de fundamentare transporturi – Halcrow Romania):

o lipsa legăturii rutiere şi feroviare de la oraşul-port Corabia spre Bulgaria; o o capacitate diminuată a transportului de pasageri şi marfă; o necesitatea unor lucrări pentru reabilitarea infrastructurii portuare; o porturile dunărene sunt slab echipate, fără posibilitatea de transbordare Ro-

Ro şi containere.



24

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Puncte de trecere a frontierei : În prezent pe teritoriul judeţului, la Corabia funcţionează un punct de trece a frontierei portuar. Prin HG 445/2002 acest punct de trecere este deschis traficului internațional. Priorităţile de dezvoltare ale reţelei de transport în judeţul Olt se îndreaptă spre rezolvarea disfuncţionalităţilor existente şi spre sprijinirea dezvoltării socio-economice a teritoriului prin asigurarea accesibilităţii sporite la nivel regional, naţional şi european. Dezvoltarea transporturilor se va integra în strategiile naţionale şi regionale specifice. În acest sens se propun următoarele priorităţi de dezvoltare:

o modernizarea axelor de comunicaţie nord-sud şi a celor două axe diagonale pentru creşterea conectivităţii şi accesibilităţii;

o constructia de autostrazi si drumuri expres prevăzute; o lucrări de reabilitare a drumurilor nationale; o lucrări de modernizare a reţelei locale de drumuri judeţene şi comunale; o realizarea inelelor de centură a municipiilor şi oraşelor din judeţul Olt; o construcţia de drumuri agricole, dispuse în imediata vecinatate a drumurilor

naţionale, cu scopul reducerii riscului producerii de accidente de circulaţie, datorate vehiculelor lente şi a acceselor necorespunzatoare;

o rezolvarea accesibilităţii în zonele de la sudul judeţului lipsite de sisteme de transport rutier;

o modernizarea reţelei feroviare prin lucrări la infrastructura existentă; o reabilitarea şi modernizarea staţiilor CF; o realizarea unui pod peste Dunăre şi amenajarea punctului de trece a

frontierei de la Corabia; o modernizarea portului de la Corabia pentru creşterea capacităţii de

transport pasageri şi marfă.

III. Prezentarea oraşului


25

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

3.1 Prezentarea oraşului Piatra-Olt 3.1.1 Localizare: Piatra-Olt este un mic oraş, situat în centrul județului Olt, respectiv în nordul Câmpiei Caracalului, pe dreapta văii Oltului, la o distanţă de 15 km sud-vest de municipiul Slatina. Oraşul reprezintă un important nod feroviar prin care trec trenurile din direcţiile: Timişoara-Craiova-Piteşti-Bucureşti, Sibiu-Rm.Vâlcea-Bucureşti, Corabia- Caracal -Bucureşti. Oraşul se învecinează la nord cu comunele Găneasa şi Slătioara, la sud cu comunele Brâncoveni şi Pârşcoveni, la est cu comuna Milcov, la vest cu comuna Bobiceşti, iar la sud – vest cu comuna Bârza. Suprafaţa totală a oraşului: 7683 ha (602 ha intravilan). Oraşul Piatra-Olt are în componenţa sa cinci localităţi aparţinătoare : Piatra, Criva de Sus, Criva de Jos, Enoşeşti, Bistriţa Nouă.

3.1.2 Cadrul natural: Relieful orașului Piatra-Olt este de mică altitudine, o câmpie joasă (Câmpia Caracalului) cu o fragmentare accentuată creată de văile Tesluiului şi Oltului . În estul localității se desfăşoară Valea Oltului, asimetrică cu versantul stâng înalt şi abrupt, iar cel drept prelung, cu trasee întinse şi neinundabile. Elementul cel mai dinamic al văii (albia Oltului) se remarcă printr-o excesivă meandrare şi despletire în braţe care includ ostroave de dimensiuni variabile. Lunca este dominată de fruntea terasei joase Caracal.

Solul Solul predominant este brun – roşcat, uşor nisipos, fiind favorabil culturilor agricole.



26

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Ape

Reţeaua hidrografică din zona oraşului este formată în principal din cursul mijlociu al râului Olt, pârâurile Oltişor, Jugoliţa şi Vaslui, precum şi ape de adâncime medie exploatată prin forarea de puţuri în gospodăriile locuitorilor.

Resurse În oraşul Piatra-Olt întâlnim importante resurse de roci utile folosite în construcţii. O importantă resursă o constituie şi terenurile agricole valorificate prin culturi de cereale, plante tehnice, viţă de vie şi pomi fructiferi. 3.1.3 Repere istorice: Localitatea Piatra-Olt a fost pentru prima dată atestată într-un document al vremurilor în 1519 (documente scrise) la 14 aprilie. Satul Criva este menționat într-un hrisov emis la Târgovişte, pe 16 septembrie 1519, în care Neagoe Basarab întărește mănăstirii Seaca (Olt) mai multe sate dăruite de Manea clucerul între care și Criva toată cu tot hotarul. Satul Piatra este atestat la 14 aprilie 1529 într-un document dat de Pârvu, mare ban al Craiovei, în care este menționată dania sa către mănăstirea Tismana. Dar istoria orașului Piatra-Olt nu începe la 1529, ci cu mult înainte la cucerirea Daciei de către romani. În satul Enoşeşti, atestat în arhivele Olteniei emise de Academia Romană în speţa Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova, se găsesc urmele castrului și ale așezării civile romane Acidava care a păstrat numele vechii așezări, Davae, a tribului getic al dacilor. Castrul a făcut parte din sistemul limesului alutan. Profesorul Constantin Preda şi profesorul Aurelia Grosu fac cercetări în castrul roman Acidava, care făcea parte din linia de apărare de pe cursul inferior al Oltului, situat pe terasa dreaptă a râului Olt, castrul de la Enoşeşti a dispărut aproape în întregime ca urmare a eroziunii apelor Oltului şi a lucrărilor afectate construirii în 1872 a căii ferate Slatina - Craiova. Cu toate acestea, din puţinele date şi descoperiri ce s-au mai putut obține se știe doar că acest centru militar a fost construit pe vremea lui Traian de către Cohors I Flavia Commagenorum. Primele săpături arheologice au fost efectuate de D. Butulescu în 1981, dar rezultatele practic sunt necunoscute. Această informație ne revine tot din Arhivele Olteniei, seria VII scrisă de cercetătorul în arheologie Gh. Pompilian şi Ion Ciuca. Cert este,



27

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

castrul roman Enoşeşti, Piatra-Olt (Acidava) şi aşezările civile existente au fost construite aproape de o aşezare dacică de la care a împrumutat numele. Sub acest nume este menționată în Tabula Pentingeniana, unde este plasată la 13 mii de paşi spre nord de Romula, pe drumul roman, care urmeaza malul drept al Oltului. Un alt înaintaş Nicolae Iorga în lucrarea sa "Cum era România la 1918", menţionează că: <<Drumul către Brâncoveni pleacă din staţia de legătură, numită de aceea "Piatra-Olt">> şi e, de fapt, o Piatra Romanaţi, unde marea linie munteană veche se taie cu linia nouă de la Câineni şi duce de-a lungul apei Oltului la Corabia. Vom merge pe urmele istoriei şi vom ajunge la alte dovezi istorice. Cula Calateanu este construită la începutul sec. XIX de către boierul Calateanu care era stegar în oastea lui Tudor. Un alt mare erudit locuitor al localităţii Piatra-Olt este boierul Ionel Marian, care a fost ministrul Agriculturii şi Domeniilor între 3 iulie 1944 -23 August 1946, mărturia existenţei sale pe teritoriul localităţii fiind unul din conacele ce i-au aparţinut acestei personalităţi. Alt mare erudit al localităţii a fost generalul, om politic roman, prim-ministru (septembrie 1939), asasinat de legionari la Jilava este Gheorghe Argeşanu (1883 -1940) născut la Caracal. Casa construită de tatăl său pe raza localității Piatra (Criva) este dată fiului său Argeşanu Gheorghe cu tot terenul care este în jur de 150 ha existente pe suprafața localității Enoşeşti şi Criva. Oraşul Piatra-Olt are norocul să fie aşezat la intersecţia liniilor ferate care leagă nordul de sud şi estul de vest. Încă din 1875, gara a fost construită de austrieci împreună cu depoul de reparaţii CFR. Acest lucru a schimbat structural profesiunile locuitorilor. Foarte mulţi au fost cuprinşi în structura CFR sub diferite forme şi meserii : mecanici, reparatori, salariaţi ai căii ferate şi ai depoului. Astfel, din meserii cu pondere agricolă s-a format o altă pătură socială care a adus îmbunătăţirea nivelului de trai pentru foarte mulţi oameni. Odată cu schimbarea structurii sociale, comunismul, au mai apărut mici industrii precum: şantier Prefabricate Criva, şantierul de Construcţii Civile Enoşeşti şi mici ateliere de producţii : croitorie şi textile. 3.1.4 Evoluţia administrativă: Sub numele de Piatra, comună înfiinţată la 31 martie 1864; în anul 1968 îşi schimbă denumirea în Piatra-Olt, prin includerea subunităţilor ce au aparţinut



28

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

comunei Piatra-Olt. Prin Legea 2/1989 a fost declarat oraş. A făcut parte din judeţul Romanaţi ( 1864-1950), plăşile Oltu de Sus (1864-1887, 1892-1906, 1911-1950), Olteţu-Oltu de Sus (1887-1892), Piatra (1906-1911), regiunea Argeş, regiunea Piteşti (1950-1968), raionul Slatina (1950-1968), judeţul Olt (1968-pre-zent). A fost compusă din localităţile Piatra. Criva, Fundeni (1864-1873), Piatra, Criva, Enoşeşti (1873-1887), Piatra, Criva (1887-1926,1932-1939,1943-1950), Piatra(1926-1930), Piatra, Criva, Enoşeşti, Gabera, Spurcaţi (1930-1932), Piatra, Criva, Criva de Sus, Enoşeşti, Gabera (1939-1943), Criva de Sus, Criva de Jos, Piatra (1950-1968), Piatra-Olt, Bistriţa Nouă, Criva de Jos, Criva de Sus, Piatra (1968-prezent). 3.1.5 Evoluţia demografică: În anul 1887 localitatea avea 1376 locuitori (697M, 679 F), 273 contribuabili, 303 capi de familie; În anul 1897 - 1374 locuitori; în anul 1912 - 2288 locuitori (1158 M, 1130 F), 403 clădiri locuinţe, 16 clădiri nelocuite, 483 gospodării; în anul 1941 - 2363 locuitori (1160 M, 1203 F), 486 clădiri, 529 gospodării; în anul 1973 - 6860 locuitori (3312 M, 3548 F; 392 salariaţi), 1899 locuinţe; în anul 1983 - 6944 locuitori, 1976 locuinţe; în anul 2004-6191 locuitori (3085 M, 3106 F; 1361 salariaţi din care 14 în agricultură, 262 în industrie, 84 în construcţii, 14 în comerţ, 819 în transport, depozitare, poştă, comunicaţii, 4 în activităţi financiar - bancare şi asigurări personale, 28 în administraţie publică, 93 în învăţământ, 16 în sănătate şi asistenţă socială), 2360 locuinţe (69817 mp suprafaţă locuibilă). 3.2 Date statistice Teritoriu, locuințe, utilităţi publice Locuințe existente 2506 Locuințe în proprietate majoritară de stat 120 Locuințe în proprietate majoritar privată 2384 Suprafața locuibilă 79149 mp Suprafața locuibilă proprietate majoritară de stat 3340 mp Suprafața locuibilă proprietate majoritar privată 75809 mp Suprafaţa intravilană a municipiilor şi oraşelor 519 ha Suprafaţa spaţiilor verzi a municipiilor şi oraşelor 4 ha Lungimea străzilor orăşeneşti 50 km Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate 32 km Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile 65,1 km



29

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile 1300 mc/zi Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor 311mii mc Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor-uz casnic 280 mii mc Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare 9,8 km Populația oraşului Populația stabilă 6109 Populaţie legală 6118 Sănătate Medici - proprietate publică 4 Medici de familie - proprietate publică 3 Stomatologi - proprietate publică 1 Stomatologi - proprietate privată 1 Farmaciști proprietate privată 2 Personal mediu sanitar proprietate publică 5 Personal sanitar mediu proprietate privată 1 Cabinete medicale şcolare 1 Cabinete medicale individuale (de familie) proprietate publică 3 Cabinete stomatologice individuale proprietate publică 1 Cabinete medicale de specialitate proprietate privată 1 Cabinete stomatologice proprietate privată 1 Farmacii proprietate privată 2 Agricultură Suprafața totală 7683 ha Suprafața agricolă după modul de folosință total 6054 ha Suprafața arabilă 5378 ha Suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole 3 ha Suprafața cu vii si pepiniere viticole 190 ha Suprafața păşunilor 483 ha Suprafața cu terenuri neagricole 1631 ha Suprafața cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră 867 ha Suprafața cu ape și bălti 143 ha Suprafața ocupată cu construcții 311 ha



30

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Suprafața căi de comunicații și căi ferate 172 ha Suprafața cu terenuri degradate si neproductive 138 ha Suprafața totală proprietate privată 7039 ha Suprafața agricolă proprietate privată 5993 ha Suprafața arabilă proprietate privată 5331 ha Suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole – proprietate privată 3 ha Suprafața cu vii si pepiniere viticole – proprietate privată 190 ha Suprafața păşunilor – proprietate privată 469 ha Suprafața cu terenuri neagricole – proprietate privată 1049 ha Suprafața cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră – proprietate privată

646 ha

Suprafața cu ape și bălti – proprietate privată 27 ha Suprafața ocupată cu construcții – proprietate privată 221 ha Construcții Locuințe terminate 7 Locuințe terminate din fonduri private 7 Locuințe terminate din fondurile populației 7 Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (exclusiv pentru colectivități)

8

Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (exclusiv pentru colectivități)

846 mp

Forță de muncă Salariați total 768 Număr mediu salariați în agricultură, silvicultură și pescuit 11 Număr mediu salariați în industrie 22 Număr mediu salariați în industria extractivă 1 Număr mediu salariaţi în industria prelucrătoare 6 Număr mediu salariați în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor

15

Număr mediu salariați în construcţii 20 Număr mediu salariați în comerț cu ridicata și cu amânuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor

209

Număr mediu salariați în intermedieri financiare și 2



31

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

asigurări Număr mediu salariați în transport şi depozitare 249 Număr mediu salariați în informaţii şi comunicaţii 4 Număr mediu salariați în tranzacţii imobiliare 1 Număr mediu salariați în activități profesionale științifice și tehnice

27

Număr mediu salariați în activități de servicii administrative și activități de servicii suport

46

Număr mediu salariați în administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public

34

Număr mediu salariați în învățământ 118 Număr mediu salariați în sănătate și asistență socială 21 Număr mediu salariați în activități de spectacole, culturale și recreative

4

Numărul șomerilor înregistrați la sfârșitul anului 290 Învățământ Unități de învățământ 2 Şcoli din învățământul primar și gimnazial 3 Licee 1 Copii înscriși în grădinițe 195 Elevi înscriși 464 Elevi înscriși în învățământ primar 244 Elevi înscriși în învățământ gimnazial 220 Elevi înscriși în învățământ liceal 302 Personal didactic 63 Personal didactic în învățământ preșcolar 9 Personal didactic în învățământ primar 13 Personal didactic în învățământ gimnazial 22 Personal didactic în învățământ liceal 19 Săli de clasă și cabinete școlare 48 Laboratoare școlare 7 Ateliere şcolare 2 Săli de gimnastică 2 Terenuri de sport 2



32

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

PC 1 Cultură și artă Biblioteci 2 Biblioteci publice 2 Volume existente în biblioteci 29958 Personalul angajat din biblioteci 2 Muzee 1 Vizitatori ai muzeelor 726 Personal angajat în muzee 1 3.3 Educaţie şi asistenţă socială Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectorul dezvoltării durabile. Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi globalizată, reprezintă obiectivele majore ale dezvoltării fiecărei naţiuni. După cum indică numeroase rapoarte, performanțele actuale ale sistemului de învățământ din România sunt nesatisfăcătoare, atât după standardele naționale cât și cele internaționale. Îmbunătățirea sistemului de educație duce la reducerea ratei șomajului și a riscului de sărăcie, precum și la îmbunătățirea nivelului de trai și a speranței de viață. Mai mult decât atât, educația poate reduce riscul manipulării politice, comerciale și religioase, întărind democrația și implicarea civică.

În contextul asigurării unor servicii educaționale de calitate în orașul Piatra-Olt și în perspectiva promovării unor proiecte de susținere a învăţământului local în ansamblu, o trăsătură specifică ce trebuie valorificată o constituie ponderea semnificativă a învăţământului profesional şi tehnic în învăţământul local. În oraşul Piatra-Olt și în zonele periurbane

funcţionează următoarele unități de învățământ: 1) Școala generala Piatra-Olt cu un număr de 6 clase 0- IV având 137 elevi și 6

clase V-VIII având 110 elevi



33

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

2) Școala primară Bistrița Nouă cu 4 clase având 17 elevi

3) Grădiniță cu program normal Piatra Olt cu 2 grupe și 59 preșcolari

4) Grădiniță cu program normal Bistrița Nouă cu 1 grupă combinată cu 16 elevi

5) Școala gimnazială cu 7 clase I-IV având 150 elevi și 4 clase V-VIII având 77 elevi

6) Grădiniță cu program normal Piatra cu 4 grupe având 62 preșcolari 7) Liceul Tehnologic Piatra Olt cu 8 clase cursuri de zi având 181 elevi și 4 clase

cursuri seral având 88 elevi În legătură cu susținerea învăţământului profesional şi tehnic, reprezentanţii acestui domeniu de la nivel județean și local îşi exprimă viziunea asupra formării tehnice a elevilor prin două direcţii majore de acţiune:

• Adaptarea ofertei educaţionale la nevoile de dezvoltare economico–socială durabilă de la nivel local, regional şi naţional, precum şi la interesele şi nevoile de educaţie şi formare ale elevilor;

• Asigurarea calităţii actului educaţional, ca bază a succesului inserţiei socio – profesionale a absolvenţilor.

Analiza datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Olt relevă următoarele aspecte: - majoritatea unităţilor şcolare din învatamantul profesional şi tehnic din mediul urban asigură elevilor baza materială necesară desfăşurării în condiţii satisfăcătoare a procesului instructiv-educativ (dispun de laboratoare, ateliere şcoală, internat, cantină, rampe de acces pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale); - în mediul rural şi urban mic, încă nu sunt create toate condiţiile de învăţare pentru elevi; unităţile şcolare se situează încă la nivelul de dotare minimal. Se impune în acest sens susţinerea materială din partea administraţiilor locale în îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare pentru asigurarea accesului la educaţie pentru toţi absolvenţii de gimnaziu, atât din mediul urban cât şi din mediul rural. Din analiza bazei materiale a unităţilor de învăţământ profesional si tehnic din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor,



34

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev putem desprinde următoarele concluzii: necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii,

o planificare strategică a intervenţiilor la nivel de judeţ şi regiune, aprobate de structurile parteneriale locale şi regionale; necesitatea unor programe de dotare cu echipamente didactice pentru

pregătirea de specialitate; identificarea unităţilor şcolare viabile ce necesită dezvoltarea

infrastructurii (laboratoare, săli de curs) şi a dotărilor (în laboratoare şi atelierele în care se desfăşoară pregătirea practică săptămânală. 3.4 Economie Dinamica investiţiilor în oraş şi comparaţie cu celelalte oraşe ale regiunii. Valoarea investițiilor străine directe în regiunea SV Oltenia în anul 2010 a fost de 1928 mil. euro, reprezentând un procent de 3.7% din valoarea națională a investițiilor străine directe. Dinamica acestui indicator în raport cu anul 2009 indică o scădere cu 6.32%, Regiunea SV Oltenia plasându-se pe penultimul loc între regiuni în atragerea investițiilor străine directe, înaintea Regiunii Nord-Est. Analiza în dinamica structurii pe regiuni indică o scădere a ponderii investiților străine directe în regiunea S-V Oltenia în totalul investițiilor realizate la nivel naţional (de la 4.1% în 2009 la 3.7% în 2010) fapt ce denotă menținerea unei atractivităţi regionale foarte scăzute din punct de vedere investițional. Principalul obstacol în cale atragerii Investițiilor Străine Directe în Regiunea S-V Oltenia este gradul de atractivitate scăzut al acesteia, datorat stării precare a dotărilor infrastructurale de bază şi a calităţii slabe a mediului de afaceri (mediul politic şi administrativ), sectorul privat - dezvoltarea antreprenorială regională, se află în 2010 pe ultimul loc între regiunile României, atât ca densitate (număr de unităţi locale active), şi cifra de afaceri, în toate sectoarele industriei construcții, comerț şi servicii de piaţă. La nivelul anului 2010, valoarea totală a investițiilor brute în regiunea Oltenia a fost de 7524 mil. lei, reprezentând o scădere cu 2,6 % faţă de anul 2009, (7720 milioane lei preţuri curente în anul 2009) şi tot în creștere cu 93,72% faţă de anul



35

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

2005. Distribuţia investițiilor brute pe județe este următoarea, în anul 2010, valoarea investițiilor brute este de 2504 mil.lei, în Mehedinți de 1203 mil.lei şi în Olt de 800 mil. lei în scădere cu 39,2% faţă de anul 2009 (județul Olt - valoarea investițiilor brute fiind de 1316 mil.lei), iar în județul Gorj în anul 2009 valoarea investițiilor brute este de 1465 mil.lei, fiind în scădere faţă de anul 2008 cu 11.3%, județul Vîlcea înregistrează o valoare de 1040 mil.lei a investițiilor brute în anul 2009 în scădere faţă de anul 2008 (1315 mil.lei) cu 20,9%. În raport cu activitățile economiei naționale, industria a înregistrat atât în anul 2009, cât şi în anul 2010, aproape 50% din totalul cifrei de afaceri din regiune 44.51% în anul 2009 şi 45.26% în anul 2010 din totalul cifrei de afaceri din regiune. Pe ramuri ale industriei, în anul 2010, cea mai mare cifră de afaceri a fost realizată în comerţ de 18.463 milioane lei în anul 2010 (17.984 milioane lei în anul 2009), urmată de industria prelucrătoare cu 14.826 mil. lei (13.501 mil. lei în anul 2009), producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat cu 5792 mil.lei (6572 mil.lei în anul 2009). Cifra de afaceri realizată din activitatea de comerț cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale a fost realizată în proporție de 75,2 % de către unitățile mici şi micro în anul 2010 (72,3% în anul 2009). În teritoriu, la nivelul județului Dolj, în anul 2010 a fost realizată o cifră de afaceri de 19.983 mil.lei, în județul Gorj, în anul 2009 a fost de 7798 mil.lei comparativ cu anul 2008 (8947 mil lei) se află în scădere cu 12.8%, județul Mehedinți a înregistrat în anul 2010 o cifră de afaceri de 4771. mil lei, județul Olt 9553 mil.lei în creștere faţă de anul 2009 cu 11.5%, iar județul Vâlcea semnalează o scădere cu 17.9% în anul 2009 faţă de anul 2008 (9316 mil.lei în 2009 şi o cifră de afaceri de 11.355 mil.lei în anul 2008). Principalele ocupaţii ale locuitorilor localităţii Piatra-Olt sunt agricultura, meşteşugurile şi industria. În anul 1887 s-au cultivat 2300 ha cu grâu, 1520 ha cu porumb, 100 ha cu ovăz, 160 ha cu orz, 25 ha cu secară, 100 ha cu rapiţă, 4 ha cu cânepă, 75 ha cu viţă de vie. În



36

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

acelaşi an, în comună existau 11 cârciumi, 594 vite mari, 800 vite mici, 460 porci; în anul 1897 sunt înregistrate 11 cârciumi şi un efectiv de animale de 597 vite mari, 843 vite mici, 471 porci. În anul 1912 - 2 bănci populare («Săteanul» şi «Piatra»), Societate de cumpătare, moară pe benzină, fabrică de ape gazoase, grădini de zarzavat, conac de moşie, 8 cârciumi, sălaşe de ţigani nomazi; în anul 1941 - 2 bănci populare, Societate de cumpătare, 2 mori, fabrică de ape gazoase, 5 grădini de zarzavat, conac de moşie, 11 cârciumi. În anul 1973 agricultura dispunea de 6497 ha (81% din suprafaţa totală), din care 5772 ha suprafaţa arabilă (974 ha suprafaţă amenajată pentru irigat), 542 ha păşuni şi fâneţe naturale, 183 ha vii şi livezi; fondul forestier se întindea pe o suprafaţă de 814 ha; la începutul anului efectivul de animale număra 2855 bovine, 3282 ovine, 6752 porcine, 78 caprine, 224 cabaline, 24839 păsări, 244 stupi de albine; industria era reprezentată prin întreprinderea de industrie locală pentru materiale de construcţii Criva, o moară, 3 brutării, 2 cazane de fabricat ţuică; pe teritoriul comunei activau 2 cooperative agricole de producţie (2606 membri cooperatori apţi de muncă), o întreprindere agricolă de stat; serviciile prestate populaţiei de 13 unităţi cooperatiste: 3 croitorii, 2 cizmării, secţie de zidărie, atelier de coafură, atelier de cazangerie, 2 frizerii, tapiţerie, sifonărie, secţie de coșărit; reţeaua comercială era reprezentată de 6 magazine alimentare, 2 magazine cu produse industriale, 2 magazine universale săteşti, 6 magazine mixte, o librărie, o cofetărie, un restaurant, 4 bufete; în anul 1983 comuna dispunea de 5637 ha teren arabil, 358 ha păşuni şi fâneţe naturale, 208 ha livezi şi vii; în acelaşi an în comună funcţiona o întreprindere agricolă de stat cu 7 ferme şi o cooperativă agricolă de producţie (1902 membri, 3497 ha din care 3300 ha teren arabil, cultivat: 1220 ha grâu şi secară, 650 ha porumb, 415 ha floarea soarelui, 120 ha sfeclă de zahăr, 80 ha legume); efectivul de animale număra 644 bovine, 10312 porcine, 913 ovine; industria şi serviciile prestate populaţiei erau reprezentate de 2 secţii ale industriei locale, 2 brutării, o moară, o carieră balastieră, ateliere de cizmărie, croitorie, cojocărie şi prelucrarea lemnului, 7 magazine alimentare, 16 magazine nealimentare, 6 bufete, un restaurant; în anul 2004 suprafaţa totală era de 7683 ha; agricultura dispunea de 6113 ha suprafaţă agricolă din caic 5528 ha suprafaţă arabilă (1510 ha suprafaţă cultivată cu grâu si secară, 1807 ha cu porumb boabe, 21 ha cu cartofi, 698 ha cu floarea soarelui, 63 ha cu legume), 3 ha livezi şi pepiniere pomicole, 183 ha vii şi pepiniere viticole, 399 ha păşuni; efectivul de animale număra 825 bovine, 760 ovine, 2143 porcine, 40260 păsări; în acelaşi an în oraş activau 44 societăţi comerciale şi 110 agenţi economici; oraşul dispunea de 50



37

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

km străzi orăşeneşti (30 km modernizate), 8,15 km reţea distribuţie apă potabilă, 3,6 km reţea canalizare. Cele mai importante activităţi economice în orașul Piatra-Olt sunt desfăşurate în următoarele sectoare: industria materialelor de construcţii, industria uşoară, industria alimentară, construcţiile şi agricultura. Dezvoltarea procesării produselor agricole (cereale, plante oleaginoase, plante tehnice, legume, fructe) constituie o ramură importantă a industriei alimentare prin realizarea unor investiţii în crearea de întreprinderi producătoare de uleiuri comestibile, sucuri naturale de fructe şi legume, conserve de legume, gemuri şi dulceţuri prin valorificarea potenţialului zonelor limitrofe orașului. De asemenea, un domeniu important pentru investiţii îl constituie reabilitarea sistemelor de irigaţii şi construirea unora noi, având în vedere faptul că aceste investiţii ar face posibilă creşterea producţiilor agricole – materia primă pentru industria agro-alimentară. Orașul este un important nod de cale ferată, existând o unitate CFR care gestionează activitatea feroviară și legăturile cu alte localități. Agenții economici reprezentativi ai orașului cu pondere însemnată în economia locală:

1. DEPOUL EXPLOATARE MARFĂ - transport CFR Marfă 2. SECTIA CFR I.R.L.U - reparaţii locomotive 3. SNTFM CFR MARFĂ - revizia de vagoane - reparaţii vagoane 4. SC UNIMINERAL SRL - agregate naturale 5. SC FERMA VECHE SRL - agricultură 6. SC MATEI DA-MI IMPEX SRL - comerţ, prestări servicii, salubrizare,

agricultură 7. SC MATADOR SRL - comerţ

Priorități în dezvoltarea serviciilor - Delocalizarea în serviciile pentru întreprinderi Dacă în cazul serviciilor pentru populație migrarea cererii de servicii este mai dificilă, în cazul serviciilor pentru întreprinderi (altele decât cele comerciale şi de transport) delocalizarea în zonele urbane mici este posibilă în condțtii mult mai ușoare, fiind facilitată și de posibilitatea prestării şi livrării electronice a acestora, astfel de servicii putând fi prestate de unități economice situate la mii de km. distanţă de societatea beneficiară.



38

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Turism şi gastronomie: În apropierea orașului Piatra-Olt se poate practica turismul pentru vânătoare şi pescuit. Pentru vânătoare, atracţiile naturale se constituie din parcurile şi pădurile din zonele preorăşeneşti şi rezervaţiile pentru vânătoare : parcul din Caracal, Pădurea Strehareţi, Pădurea Reşca, Seaca, Pădurea Sarului. Pentru vânători, pădurile : Reşca, Seaca, Brebeni, Teslui, Sarului, care adăpostesc un bogat fond cinegetic, oferă largi posibilităţi de a-şi încerca măiestria la cerbi lopătari, căprioare, mistreţi, fazani şi iepuri. Pescuitul se practică în bălţile şi lacurile naturale, precum şi lacurile de acumulare de pe râul Olt ( Mamura, Arceşti, Slătioara, Ipoteşti, Rusăneşti, Izbiceni). Pescarii îşi pot încerca norocul în apele Oltului şi ale Dunării, ca şi în lacurile Boazul şi Lunga, de la Dunăre, precum şi bălţile de la Strejeşti, Milcov, Ipoteşti, Scorniceşti, Crâmpoia, Piatra-Olt, Vlădila, Bucinişu, Izvoru, Făgeţelu,Radomireşti, Poboru şi altele. Fondul piscicol este bine reprezentat atât în bazinul hidrografic al Oltului , cât şi în Dunăre, cu specii ca : crap, caras, şalău, somn, biban, plătică, oblete. Gastronomie: În Olt și în zona orașului Piatra Olt s-au păstrat multe obiceiuri , produse şi chiar tehnologii specifice acestei regiuni, cum este tehnica pregătirii bucatelor “la ţest” în oale de pământ sau pregătirea saramurii de pui, care aici este o supă cu carne de pui prăjită la grătar. Când vorbim de bucătăria oltenească nu putem să nu amintim preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mămăliguţă, roşiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura oltenească, saramura de peşte şi renumiţii cârnăciori olteneşti. În bucătăria oltenească se prepară foarte multe ciorbe de pui, legume, praz, lobodă, se foloseşte adesea carnea de porc sau peşte şi mai rar carnea de vită şi vânatul. Sunt apreciate ciorbele acrite cu zeamă de varză sau suc de roşii, iar verdeţurile folosite cu predilecţie sunt pătrunjelul şi leuşteanul. Ciorba de burtă este preferată aici cu hrean şi oţet, fără usturoi. Preparate specifice bucătăriei olteneşti: ciulama de pui cu mămăliguţă, roşiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura oltenească, cârnăciori olteneşti, mititei, sarmale, purcel la tavă, pomana porcului, saramură de peşte.



39

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

3.5 . Încadrarea biogeografică a orașului Județul Olt - în speță, orașul Piatra-Olt - se află încadrat în Regiunea Biogeografică Continentală. Această regiune acoperă o suprafață întinsă din teritoriul României, ca de altfel și din cel al Europei Centrale și de Est. În România, această regiune biogeografică acoperă 53% din suprafața țării. Mare parte din această arie a fost ocupată în trecut de păduri de foioase, care treptat au fost înlocuite de terenuri agricole. Bioregiunea continentală însumează specii și habitate caracteristice câmpiilor și dealurilor. Regiunea Continentală acoperă peste un sfert din teritoriul Uniunii Europene și se întinde pe o fâșie largă de la vest la est, pornind din centrul Franței și îndreptându-se către granița estică a Poloniei, în partea de nord și a României, în partea de sud. Dincolo de teritoriul Uniunii Europene, regiunea se întinde până la Munții Ural, la granița cu Asia. În sud, regiunea este împărțită în două lanțuri muntoase înalte din zona alpină și de zonele de stepă din Câmpia Panonică. Regiunea Biogeografică Continentală include și părți din zona litorală a Mării Adriatice și a Mării Baltice. Regiunea este printre cele mai întinse din Uniunea Europeană cuprinzând zone importante din Franța, Germania, Italia, Polonia, Cehia și Bulgaria, precum și părți semnificative din Danemarca, Belgia, Austria, Slovenia și România. Clima În general, clima zonei se caracterizează prin contraste puternice între iernile reci și verile foarte călduroase. În țara noastră clima regiunii continentale se caracterizează prin condiții extreme de căldură și de frig, inundații și secetă frecvente, cu un puternic impact asupra vegetației. Regimul climatic ce caracterizează oraşul se încadrează în sectorul de climă temperat – continental cu slabe influenţe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitaţii atmosferice bogate 500-550 mm/an. Temperaturile aerului înregistrează o valoare medie anuală de 10,6°C. Întâlnim aici ierni aspre şi veri călduroase. Vânturile caracteristice sunt Crivăţul (care bate dinspre est, aducând viscol şi zăpada iarna, iar vara secetă) şi Austrul (vânt secetos din direcţia sud-vest).



40

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Vegetația zonei (floră, habitate) Formată prin înaintarea și retragerea ghețarilor, această zonă vastă, a fost acoperită de păduri joase de fag, presărate cu lunci, terenuri mlăștinoase și mocirle. O mare parte din aceste păduri au fost defrișate pentru combustibil și pentru cherestea, suprafețele despădurire fiind înlocuite cu zone de producție agricolă la scară largă. Dunărea străbate Regiune Biogeografică Continentală încă de la intrarea sa în țară. Fluviul influențează puternic relieful, climatul și diversitatea biologică a zonelor pe care le parcurge. Odinioară, porțiuni semnificative de păduri mlăștinoase, păduri aluvionare și păduri mixte riverane constituiau un peisaj comun de-a lungul văilor și în lunci. Aceste habitate extrem de bogate joacă un rol important în calitate de coridoare naturale. Cu toate acestea, ele sunt din ce în ce mai rare. Sudul țării prezintă în majoritate un peisaj caracterizat de alternanța între terenuri agricole, păduri de stejar și carpen, pajiști, terenuri umede și așezări rurale în care se desfășoară cu preponderență activități economice tradiționale. La nivel european, Regiunea Continentală adăpostește peste 150 de specii de animale și 100 de specii de plante rare incluse în Directiva Habitate. În România, Bioregiunea Continentală găzduiește cel mai mare număr de specii listate în Anexa II a Directivei Habitate. Vegetaţia este caracterizată printr-o varietate de specii. Pe teritoriul orașului Piatra-Olt există: - Vegetația lemnoasă, care este dominată de gârniţă (Quercus frainetto). Diseminat se întalnesc stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petrea ssp. dalechampii), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul (Robinia pseudocacia), paltinul de câmp (Acer platanoides), ulmul de câmp (Ulmus minor), părul pădureţ (Pyrus pyraster), mărul pădureţ (Malus silvestis), păducelul (Crataegus monogyna), arţarul tătăresc (Acer tataricum), cornul (Cornul mas), sângerul (Cornus sanguinea) şi alte specii de diverse esenţe moi sau tari. - Vegetația ierboasă, este reprezentată de numeroase specii, mai frecvente fiind: mierea ursului (Pulmonaria officinalis ssp. officinalis), păiuşul stepic (Festuca valesiaca), iarba deasă (Poa nemoralis), firuţa (Poa pratensis), bucăţelul (Agrostis canina), aliorul (Euphorbia cyparissias), viţelarul (Anthoxanthum odoratum), maturile (Centaurea phrygia), mărgica (Melica uniflora), sor cu frate (Melampyrum bihariense), spălăcioasa (Senecio vernalis), vinariţa (Asperula odorata), fragii de câmp (Fragaria viridis), căpşuni de câmp (Fragaria moschata), hatmatuchiul



41

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

măgarului (Torilis arvensis), măzărichia de pădure (Vicia sylvatica), ochiul boului (Chrysanthemum leucanthemum), tătăneasa (Symphytum ottomarum), trestia de câmp (Calamagrostis epigeios), cerentelul (Geum urbanum), obsiga (Brachypodium silvaticum), cucuta de pădure (Galium schultesii), iarba moale (Stelaria holostea), cioroiul (Inula germanica), balbisa (Stachys silvatica), vâscul de stejar (Loranthus europaeus), calcea calului (Cantha palustris), floarea Pastilor (Anemone nemorosa), napraznicul (Geranium robertianum), colţisor (Dentaria bulbifera), mărgeluşele (Lithosperum purpureo-caeruleum), potchivnicul (Asarum europaeum), rotunjoara (Glecoma hederacea ssp hirsuta), leurda (Allium ursinum), gălbăşoara (Lysimachia numularia), bubericul (Scrophularia nodosa), şovarul (Carex silvatica), rogozul (Carex tomentosa), Carex divulsa, şopârliţa (Veronica spicata ssp. orchidea), trei rai (Hepatica nobilis), nu-ma-uita (Myosotis silvatica), coada mielului (Verbascum phoeniceum), ciuboţica cucului (Primula officinalis), clopoţei (Campanula persicifolia), orastica (Lathyrus niger), crucea pământului (Heraclleum sphondylium) etc. Din punct de vedere a faunei întâlnim mamifere: vulpea (Vulpes vulpes) şi căprioara (Capreoles capreoles); reptile: şerpi, şopârle şi guşteri; păsări: ciocârlia

de pădure (Lullul arborea pallida), potârnichea (Perdix perdix), gaiţa (Gurulus glandarius), sturzu cântător (Turdus philamelles), ciocănitoarea, piţigoiul, etc.. De asemenea, regiunea continentală adăpostește peste o treime din speciile de păsări menționate în Anexa I a Directivei Păsări. La fel ca și în alte regiuni ale Europei, agricultura influențează o mare parte din peisajul

continental. Deși, în prezent, predomină agricultura intensivă, practicată pe scară largă, zone importante de fânețe și păduri seminaturale sunt încă exploatate extensiv. Acestea atrag specii precum cristelul de câmp (Crex crex) sau barza (Ciconia ciconia), păsări a căror supraviețuire este dependentă de sistemele agricole extensive. Salba de lacuri de pe cursul inferior al Oltului împreună cu terenurile agricole, pajiștile și trupurile de vegetație forestieră aflate în vecinătatea acestora au un rol important în conservarea unui număr foarte mare de specii de păsări, printre care se află și 13 specii protejate în spațiul european, două dintre acestea fiind periclitate la nivel global.



42

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Agricultura extensivă și exploatarea durabilă a resurselor prin prezervarea modului de viață tradițional al populației locale contribuie la supraviețuirea unei bogății de plante și animale, amenințate la nivel național și internațional și la conservarea unor habitate, fânețe de pajiști stepice, tufărișuri, lunci și păduri de stejari etc. Amenințate în Europa și protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene. Aria de Protecție Specială Avifaunistică Valea Oltului Inferior – cod sit ROSPA 0106 a fost înființată prin H.G. 1284/2007 și se localizează în zona cursului inferior a râului Olt, limitele sale traversând teritoriul a trei județe printre care și județul Olt.

Harta cu poziţia sitului Valea Oltului Inferior în cadrul unităţilor administrative

Oraşul Piatra-Olt se află și el încadrat teritorial în această zonă specială de protecție. Tocmai de aceea în teren sunt necesare panouri de avertizare/atenționare, panouri de informare, panouri cu hărți pentru orientare, amenajări pentru observare/supraveghere, bariere, puncte de intrare,



43

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

poteci/drumuri pentru vizitare, trasee tematice, locuri de campare și amenajări pentru colectarea deșeurilor. Situl oferă condiții favorabile și pentru reproducerea păsărilor, fiind semnalate ca specii cuibăritoare cu efective importante următoarele specii protejate: stârcul pitic, pasărea ogorului, dumbrăveanca, sfrânciocul cu frunte neagră, ciocântorsul și barza albă. Importanța majoră pentru păsări a sitului este amplificată în special în timpul pasajelor de toamnă și primăvară, momente în care acesta este tranzitat de foarte multe păsări aflate pe ruta de migrație centro-europeană-bulgară. Specii protejate la nivel european care au efective foarte mari în aceste perioade sunt barza albă, eretele vânăt și pescărușul mic. Chiar și în timpul iernilor foarte grele cele mai multe lacuri nu îngheață complet și constituie habitate de iernare pentru efective impresionante din punct de vedere numeric ale speciilor de interes comunitar pentru conservare ca lebăda de iarnă și ferăstrașul mic sau ale speciilor comune precum gârliță mare, lișița, rața cu cap castaniu, lebăda de vară, rața mare, rața moțată și rața sunătoare.

Implicarea comunității în conservarea biodiversității în zonă este prioritară, tocmai datorită faptului că localitatea se află înscrisă teritorial în situl special de protecție avifaunistică, statut care poate oferi oportunități deosebite în practicarea agro-turismului sau turismului “verde” și nu numai. Dezvoltarea durabilă nu este un concept nou. Este cea mai recentă exprimare a unei etici foarte vechi, care implică relațiile oamenilor cu mediul înconjurător, și responsabilitățile generațiilor actuale față de generațiile viitoare. Pentru ca o comunitate, precum cea din Piatra-Olt să fie într-adevăr durabilă - ținând seama de zona în care se situează - trebuie să adopte o abordare în trei direcții care ia în considerare resursele economice, ale mediului înconjurător și cele culturale. Comunitatea trebuie să ia în considerare aceste necesități nu numai pe termen scurt, ci și pe termen lung. 3.6 Infrastructura de transport Rețeaua de drumuri publice care asigură legătura orașului Piatra-Olt cu principalele așezări din județ are o lungime de 50,45 km. Rețeaua drumurilor comunale (DC 12, DC 13, DC 78, DC 79) are o lungime de 16,55 km, iar cea a străzilor orășenești are o lungime de 28,701 km . Starea drumurilor publice din oraș și zona periurbană este relativ bună, din totalul lungimii rețelei de drumuri 13,74 km reprezintă drumuri asfaltate, 5,173 km



44

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

drumuri betonate, 24,29 km drumuri balastate, iar 7,241 km reprezintă drumuri de pământ. Orașul Piatra-Olt are asigurat accesul la drumul european E574 Bacău -Oneşti - Braşov-Piteşti-Craiova. Oraşul Piatra-Olt este străbătut de principalele drumuri naționale care asigură legătura cu rețelele europene: DN 64 care leagă mun. Rm. Vâlcea cu mun. Drăgăşani şi este o cale de acces în

județul Olt către drumul european E 574 (intersectându-se în dreptul loc. Slatioara din județul Olt);

DN 65 Craiova (intersecția cu DN 6) - Slatina-Pitesti (intersecția cu DN 65B). Orașul Piatra-Olt este străbătut de drumul județean DJ677, drum care a fost reabilitat și modernizat în cadrul unui proiect care a beneficiat de finanțare europeană nerambursabilă. În lipsa unei variante ocolitoare, drumurile publice, traversează localităţile limitrofe orașului, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate. Drumurile comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru circulaţia rutieră. În aceste condiții dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție necesara pentru implementarea cu succes a celorlalte priorităţi de dezvoltare ale localității, contribuind la creşterea mobilităţii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea zonei cu reţeaua trans-europeană de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport județene şi locale. O infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport contribuie la creşterea competitivităţii economice, facilitează integrarea în economia europeană şi permite dezvoltarea de noi activităţii pe piaţa internă. Orașul Piatra-Olt consideră prioritară dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport pentru creșterea atractivității comunității și atragerea unor investiții directe în economia locală.

IV. Analiza SWOT


45

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Puncte tari Puncte slabe Distribuție relativ echilibrată pe sexe a populației orașului; Omogenitate relativă a populaţiei în ceea ce priveşte componenţa etnică; Nu există diferențe majore între tendințele ocupaționale pentru bărbaţi şi femei; Lipsa disparităților în privința accesului la educație intre femei şi bărbaţi;

Descreștere naturală a populației; Insuficienta corelare a ofertei profesionale cu piața muncii; Corelare slabă între piaţa muncii şi sistemul de învăţământ; Orientare şi consiliere profesională/vocaţională ineficientă; Pondere relativ ridicată a populaţiei ocupate în agricultură şi o rentabilitate scăzută a activităţilor agricole datorată fărâmiţării terenurilor, unităţilor productive mici, mecanizării reduse; Pondere ridicată a populației ocupate în agricultura de subzistenţă; Slaba inserţie pe piaţa muncii a populaţiei tinere din mediul periurban al oraşului; Sărăcia afectează posibilităţile de acces la sănătate şi educație; Abandon temporar al copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate; Insuficienţa serviciilor sociale la nivelul oraşului; Nivel scăzut de educaţie şi formare profesională al populaţiei ocupate în agricultură; Munca „la negru” – fenomen foarte larg răspândit;

IV. Analiza SWOT


46

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Oportunităţi Ameninţări Dezvoltarea sectorului serviciilor în mediul periurban al oraşelor ca urmare a finanțărilor europene nerambursabile va oferi oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă; Fonduri relativ mari alocate de către UE pentru dezvoltarea resurselor umane şi serviciilor sociale; Fonduri alocate de UE pentru corelarea ofertei de învăţământ cu piaţa muncii;

Migrarea masivă a tineretului, atât pentru şcolarizare/specializare, cât şi a populaţiei tinere active; Migrarea populaţiei active ocupate, înalt calificată către alte ţări cu potenţial; Creşterea decalajului educațional între mediul urban şi cel rural ( zone periurbane); Salarii mici în sectorul bugetar, având ca efect criza pregătirii în domeniul învăţământului preuniversitar, respectiv insuficienta personalului medical şi din educaţie în oraşele mici şi în zonele periurbane; Precarizarea/subevaluarea forţei de muncă autohtone pe piaţa europeană a muncii;

IV. Analiza SWOT


47

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Puncte tari Puncte slabe Nod de cale ferată cu potenţial agricol semnificativ; Condiţii geografice favorabile dezvoltării sustenabile; Localizare în apropierea capitalei judeţului; Acces la căile rutiere importante; Localizare în apropierea aeroportului Craiova (45 km); Asigurare acces la infrastructura de telecomunicații şi iluminat public (100 %);

Lipsa unui plan de amenajare a zonei periurbane; Necorelarea infrastructurii de transport din zona periurbană cu cea din zona urbană; Dezvoltare insuficientă a infrastructurii de bază (apa, canal, epurare); Sărăcia - un obstacol în calea investiţiilor pentru diversificarea economiei locale; Oportunităţi reduse de angajare în alte sectoare decât agricultură;

Oportunităţi Ameninţări Oportunităţi de finanţare din fonduri europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii de bază; Posibilitate asociere în structuri tip CLLD, GAL pentru a promova proiecte de dezvoltare locală; Politici urbane şi instrumente de planificare inovative; Dezvoltarea policentrică, care are ca rezultat corelarea nevoilor de dezvoltare a municipiilor şi oraşelor cu necesitatea dezvoltării localităţilor din imediata vecinătate a acestora;

Migrarea populaţiei tinere către zonele urbane; Creşterea competiţiei pentru produsele agricole, în zona europeană poate defavoriza unele sectoare tradiţionale, în prezent competitive la export; Fenomenul de globalizare;

IV. Analiza SWOT


48

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Puncte tari Puncte slabe Densitate bună a drumurilor publice; Asigurare acces facil către rețeaua de drumuri județene şi naționale; Infrastructura telecomunicații şi iluminat (100 %); Infrastructura de sport, agrement – baza sportivă;

Infrastructura de transport insuficient dezvoltată şi necorelată cu necesităţile din zona periurbană a orașului; Infrastructura de utilităţi şi mediu slab dezvoltată (apă, canalizare, epurare, managementul deşeurilor); Reţea de gaz slab dezvoltată; Insuficienta dotare a sistemelor de intervenții în situații de urgentă; Calitate scăzută a infrastructurii de sănătate, lipsa dotării cu aparatura medicală performantă; Producerea de energie din resurse regenerabile (solară, eoliană, biomasă şi cogenerare) într-o proporţie foarte mică; Calitate scăzută a infrastructurii sociale şi de educaţie;

Oportunităţi Ameninţări Modernizarea reţelei de transport rutier prin atragerea fondurilor europene în perioada 2014-2020 vor duce la intensificarea schimburilor şi la creșterea capacitații de atragere a investițiilor străine în unităţi productive; Finanţarea reţelelor de utilităţi publice din zonele periurbane; Atragerea investițiilor şi dezvoltarea orașului;

Creșterea disparităților între zonele periurbane şi mediul urban; Insuficienta facilitaților de cercetare poate împiedica progresul către operații industriale cu valoare adăugata ridicată; Criterii de eligibilitate pentru atragerea fondurilor europene restrictive pentru orașele mici;

IV. Analiza SWOT


49

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Puncte tari Puncte slabe Investiții în infrastructura de mediu în cadrul POS MEDIU 2013-2017 (proiect ADI infrastructura apă şi apă uzată); Calitatea aerului; Creșterea interesului faţă de domeniul mediului; Existenţa unui important cadru natural nepoluat; Existenţa specializării pe probleme legate de mediu în sistemul de învăţământ;

Dificultăţi în implementarea normelor UE; Investiții insuficiente în facilități de tratare a apelor uzate şi reciclarea deșeurilor solide; Interes scăzut faţă de separarea, colectarea şi reutilizarea deșeurilor; Grad scăzut de educare a cetățenilor în probleme de mediu;

Oportunităţi Ameninţări Îmbunătăţirea calităţii mediului; UE aloca fonduri substanțiale în perioada 2014-2020 pentru protecţia mediului; Dezvoltare zone şi spatii verzi în oraș;

Prioritățile privind mediul în conflict cu interesele sectoarelor industriale ( producția , hidro si termo-electrică); Degradarea continuă a ariilor protejate datorită exploatării neraționale a resurselor şi turismului neecologic;

IV. Analiza SWOT


50

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Puncte tari Puncte slabe Existenţa potențialului de producție bio; Piaţa de consum relativ extinsă; Potențial resurse materiale de construcții;

Infrastructura de afaceri insuficient dezvoltată; Economia zonei în scădere sub aspectul indicatorilor economici; Sector IMM nedezvoltat; Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru susținerea investițiilor; Lipsa facilitați investitori; Capacitate scăzuta de atragere a investițiilor străine directe, rețea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltată, capacitate slabă de consultanţă;

Oportunităţi Ameninţări Promovare investiții în sistem concesiune/parteneriat public-privat; UE alocă fonduri în perioada 2014-2020 pentru dezvoltarea mediului de afaceri; Resurse locale (situri, pădure, terenuri) ce pot fi valorificate;

Lipsa atractivității orașului din cauza unei infrastructuri de bază insuficient dezvoltată; Migraţia forţei de muncă; Parteneriat încă ineficient între autoritățile publice locale şi investitori (de exemplu cu privire la identificarea de resurse umane, consiliere privind aspecte legislative, dezvoltarea infrastructurii de transport); Legislație fiscală instabilă; Fiscalitate excesivă privind forţa de muncă;

IV. Analiza SWOT


51

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Puncte tari Puncte slabe Resurse pentru turismul pentru vânătoare şi pescuit Folclor şi tradiţii, gastronomie bazată pe produse naturale locale; Resurse pentru turismul ecologic; Poluare redusă în majoritatea zonelor periurbane; Existenţa vestigiilor culturale şi istorice în apropierea orașului;

Capacitatea limitată și standardul calitativ scăzut al infrastructurii turistice şi de agrement, inexistenţa serviciilor de cazare; Număr redus de turiști străini care vizitează zona; Accesul cu mijloacele de transport în comun spre majoritatea ariilor protejate majore este limitat; Transportul public către obiectivele turistice este slab organizat şi promovat; Inexistenta investițiilor de capital orientate spre turismul pentru populația cu venituri mici; Promovarea insuficientă; Infrastructura de acces către obiectivele turistice este slab dezvoltată; Insuficienta cooperare între diferiții operatori din turism şi asociaţiile profesionale (de tipul ANTREC, ANAT, AJT, AER);

Oportunităţi Ameninţări Existenţa unui potențial turistic favorabil dezvoltării unui turism ecologic şi agroturism; Existenţa infrastructurii specifice derulării unui turism de afaceri/congrese/conferințe; Dezvoltarea infrastructurii de acces, a infrastructurii de cazare și de servicii conexe, în acord cu specificul arhitectural și cu respect față de mediu; Valorificarea surselor de finanțare pentru dezvoltarea resurselor umane din domeniu, la nivel liceal, universitar si la nivelul formării profesionale;

Continuarea procesului de migrare a angajaților calificați din turism; Calamitați naturale (inundații, alunecări de teren, secete); Creșterea ratei șomajului; Migrația masivă a tineretului din cauza lipsei locurilor de muncă;

IV. Analiza SWOT


52

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Puncte tari Puncte slabe Resurse naturale propice pentru o agricultură performantă; Terenurile agricole ocupă o mare suprafață din totalul terenurilor la nivel județean; Potențial ridicat pentru dezvoltarea culturilor cerealiere şi plantelor textile; Potențial ridicat pentru dezvoltarea de activități zootehnice; Potenţial crescut pentru agricultură ecologică şi agroturism;

Productivitate scăzută a muncii în sectorul agricol; Dotare tehnică insuficientă; Reticenta la înfiinţarea grupurilor de producători; Inexistenţa centrelor de informare şi monitorizare a evoluției culturilor (consultant de la însămânţare la recoltare); Nivel scăzut al energiei din surse regenerabile în agricultură; Pondere importantă a persoanelor vârstnice care lucrează în agricultură; Existenţa diferențelor între titlurile de proprietate emise şi loturile existente; Fragmentarea proprietăţilor şi menținerea exploatațiilor mici; Venituri scăzute ale producătorilor agricoli datorate lipsei sistemelor de colectare a produselor agricole, a piețelor de gros; Insuficiente capacități de stocare (siloz, depozit frigorific, terminale, etc); Insuficiente unităţi de procesare a produselor primare agricole; Produse agricole neetichetate şi necertificate;

IV. Analiza SWOT


53

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Oportunităţi Ameninţări Investițiile în agricultura şi practicarea agriculturii moderne, de mare productivitate; Existența unor finanțări europene importante pentru agricultura şi dezvoltarea rurală prin PAC 2014-2020, țintite pe categorii specifice; Creşterea valorii adăugate a produselor primare din agricultură; Dezvoltarea agriculturii bio şi eco; Utilizarea surselor alternative de energie; Retehnologizarea, eficientizarea sistemelor de irigaţii, inclusiv prin identificarea de surse alternative de energie pentru acestea; Dezvoltarea unui cadru normativ special pentru bio-economie; Gestionarea resurselor de apă; Asocierea între fermieri pentru a împărţi costurile de producţie şi a creste profitabilitatea în agricultură;

Calitatea solului este grav afectată de deşeuri/reziduuri; Concurența produselor similare din UE; Lipsa de încredere a consumatorilor; Barierele legislative, lipsa de corelare între instituțiile implicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale;

IV. Analiza SWOT


54

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

IV. Analiza SWOT Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Piatra-Olt pentru

perioada 2014-2020

54

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Concluzii: aspecte cheie de management

Din analiza SWOT prezentată anterior, rezultă o serie de aspecte definitorii pentru managementul comunei, care ţin atât de punctele tari, de punctele slabe, cât şi de oportunităţile şi pericolele de dezvoltare. Problematica acestor aspecte de management va conduce, în cadrul strategiei, la formularea politicilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare.

A) Conectarea la reţeaua europeană de transport: Localizarea geografică, în partea centrală a județului Olt, pe drumul judeţean DJ 677 poziţionează oraşul ca important nod de cale ferată .

B) Competitivitatea economiei locale: Poziţia favorabilă şi reputaţia sa agricolă face ca localitatea să devină o destinaţie atractivă pentru investiţii importante. Profilul acestor investiţii va trebui să susţină reorientarea activităţilor economice către cunoaştere şi inovare, către calificarea forţei de muncă şi un plus de valoare. Poziţionarea localităţii pe piaţa regională ca locaţie pentru activităţile agricole existente conduce pe termen lung la creşterea competitivităţii economiei locale. C) Disparităţile teritoriale: Problema echipării cu infrastructura de utilităţi şi servicii publice apare tot mai pregnantă pe măsură ce se diversifică cererea populaţiei şi cresc standardele de calitate a serviciilor. D) Efectul riscurilor naturale: Măsurile necesare pentru protejarea mediului natural vizează atât consolidarea digurilor de apărare a malurilor cât şi îmbunătăţirea utilităţilor publice cu efect asupra mediului, dar şi protejarea faţă de riscurile naturale. E) Imaginea şi stilul în competiţia culturală: Repoziţionarea economică a oraşului pe piaţa judeţeană şi regională înseamnă repoziţionarea acesteia în competiţia culturală. Valoarea adăugată a creşterii economice se regăseşte în manifestarea unor noi personalităţi şi unei noi imagini ce

IV. Analiza SWOT Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Piatra-Olt pentru

perioada 2014-2020

55

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

trebuie construite. Revitalizarea tradiţiilor culturale împreună cu activităţi de recreere în spaţii publice şi evenimente pot crea o nouă imagine. F) Complexitatea managementului public: Problematica deosebit de complexă a coordonării activităţilor de investiţii publice, a parteneriatelor, cu sectorul privat sau cu alte localităţi ale sistemului regional şi răspunsul faţă de cetăţenii comunei, reclamă întărirea capacităţii de management a primăriei Piatra-Olt.

V. Viziunea privind dezvoltarea oraşului Piatra-Olt


56

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Viziunea orașului PIATRA-OLT pentru perioada de programare 2014-2020

Definirea strategiei de dezvoltare a orasului se întemeiază pe analiza aprofundată a situației economico-sociale existente, a nevoilor şi a potențialului de dezvoltare, ținând cont totodată de oportunitățile și provocările din mediul intern şi extern. Ca urmare a detalierii situaţiei economico-sociale existente, pe baza analizei corelate a nevoilor, a potențialului de dezvoltare și ţinând cont de direcţiile de orientare strategică europeană, viziunea strategiei trebuie să asigure dezvoltarea durabilă şi echilibrată a orasului Piatra-Olt . Viziunea pe termen lung conduce la concluzia că orasul Piatra-Olt dispune în primul rând de un avantaj comparativ care poate deveni şi competitiv prin ecologizare în domeniul agriculturii, în sensul larg al noțiunii: culturi agricole, pomicultură, viticultură, zootehnie, silvicultură, incluzând activitățile de prelucrare, localizate în zona periurbană, în concept de dezvoltare rurală, cu atât mai mult cu cât populația rurală deține cea mai mare parte, din populația oraşului, neluând în considerare faptul că și o parte crescândă din populația urbană își desfășoară activitatea parțial în mediul rural. O astfel de prioritizare nu exclude opțiunea dezvoltării industriale, ci o ranforsează prin agroindustrie şi, în mod necesar, prin întreaga gamă de producții industriale de tractoare, mașini agricole, autovehicule utilitare, produse chimice, materiale de construcții şi multe altele legate de agricultura propriu-zisă. Adăugate la pilonii industriali deja existenți, sector energetic, material de construcţii, industrie ușoară, astfel de activități industriale legate de agricultură ar prefigura oraşul ca o zonă industial-agrară sau agro-industrială puternică, bazată pe complementaritate de activități şi pe competitivitate. Obiectivul general al strategiei îl reprezintă dezvoltarea durabilă şi echilibrată a zonei în scopul creştreii nivelului de trai al cetăţenilor, prin valorificarea resurselor locale existente şi identificarea de noi surse



57

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Obiective specifice, corelate cu priorităţile de finantare: Creşterea atractivităţii oraşului şi dezvoltarea durabilă a acestuia prin îmbunătăţirea infrastructurii şi valorificarea potenţialului agricol

Dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii oraşului prin sprijinirea micilor investitori, dezvoltarea infrastructurii specifice cercetării/inovării şi calificarea resurselor umane Protecţia şi îmbunătăţirea mediului prin cresterea calităţii infrastructurii de mediu şi creşterea eficienţei energetice Domenii majore de acţiune în cadrul strategiei de dezvoltare : Dezvoltare urbană integrată şi durabilă; Îmbunatăţirea reţelei de drumuri locale şi străzi orăşeneşti; Dezvoltarea reţelelor de utilităţi; Investiţii pentru protecţia mediului; Sprijinirea investitorilor prin acordarea de facilităţi şi încurajarea

parteneriatului public-privat ; Dezvoltarea serviciilor publice şi eficientizarea activităţii administratiei

publice locale din oraş prin dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor ;

Sprijinirea dezvoltării agriculturii cu accent pe bio-agricultură; Creșterea calității și accesului la servicii publice; Accentuarea rolului E-Guvernarii .

E-Guvernarea implică mai mult decât sisteme informatice, aceasta implică regândirea organizaţiilor şi proceselor astfel încât serviciile publice să fie livrate mai eficient. E-Guvernarea permite cetăţenilor şi organizaţiilor publice să-şi atingă obiectivele mai uşor, mai rapid şi la un cost mai mic.



58

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Domenii prioritare ale dezvoltarii locale în orașul Piatra-Olt in perioada 2014 – 2020:

Dezvoltare urbană durabilă; Creşterea competitivității economice a orașului; Dezvoltarea infrastructurii locale de bază (căi rutiere, utilităţi); Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale (sănătate,

educație, servicii sociale); Dezvoltarea agroturismului, valorificarea patrimoniului natural

şi a moştenirii cultural-istorice; Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile

şi a incluziunii sociale; Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice;

Strategia de dezvoltare are în vedere două mari componente :

o Atragerea de investiţii din surse private şi finanţări externe pe bază de proiecte;

o Valorificarea potenţialului şi resurselor locale în vederea dezvoltării echilibrate a vieţii economico-sociale a oraşului.

Obiective specifice, corelate cu prioritățile de finanțare:

o Creșterea atractivității oraşului şi dezvoltarea durabilă a acestuia prin îmbunătăţirea infrastructurii şi valorificarea potențialului agricol;

o Dezvoltarea economică şi creșterea competitivității oraşului prin sprijinirea micilor investitori, dezvoltarea infrastructurii specifice cercetării/inovării în domeniul agricol şi calificarea resurselor umane;

o Protecția şi îmbunătăţirea mediului prin creșterea calităţii infrastructurii de mediu şi creșterea eficientei energetice.



59

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Prioritatea 1. Dezvoltare urbană durabilă.

Oraşele reprezintă principalii piloni în economia regiunii iar amenajarea zonelor urbane poate contribui în mod semnificativ la crearea şi dezvoltarea unor areale urbane durabile şi echilibrate din punct de vedere economic, social, cultural şi teritorial. Oraşele din România, de la cele mai mici şi până la capitala ţării, Bucureşti, se confruntă cu probleme legate de degradarea spaţiului construit, o calitate a vieţii nu întotdeauna la standardele sau aşteptările majorităţii cetăţenilor şi probleme legate de calitatea mediului. Dezvoltarea infrastructurii urbane constituie o condiţie necesară pentru funcţionarea optimă a oraşelor: crearea de noi locuri de muncă, atractivitatea mediului de afaceri, dezvoltarea turismului, toate fiind influenţate de existenţa şi calitatea infrastructurii edilitare. Prioritatea 2. Creşterea competitivităţii economice a oraşului Prioritatea 3. Dezvoltarea infrastructurii locale Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiţie necesară pentru implementarea cu succes a celorlalte priorităţi de dezvoltare ale oraşului, contribuind la creşterea mobilităţii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea zonei cu reţeaua trans-europeană de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport locale şi judetene. O infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport contribuie la creşterea competitivităţii economice, facilitează integrarea în economia europeană şi permite dezvoltarea de noi activităţii pe piaţa internă. De asemenea, investiţiile în infrastructura de transport determină creşterea gradului de mobilitate a persoanelor şi bunurilor, iar corelarea cu investiţiile în sănătate, educaţie şi servicii sociale vă determina o creştere a adaptabilităţii populaţiei la nevoile pieţei forţei de muncă de la nivel local/judeţean.



60

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Prioritatea 4. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale (sănătate, educaţie, servicii sociale)

Îmbunătăţirea infrastructurii sociale presupune crearea premiselor necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educaţie, sociale şi pentru şiguranţă publică în situaţii de urgenţă

Prioritatea 5. Dezvoltarea agroturismului,valorificarea patrimoniului natural şi a mostenirii cultural-istorice

Prioritatea 6.Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi a incluziunii sociale

Ocuparea forţei de muncă, coeziunea socială şi educaţia ar trebui să rămână una din principalele preocupări pentru ţara noastră. Reducerea sărăciei rămâne, de asemenea, o prioritate foarte importantă şi o parte considerabila din resusele disponibile ar trebui dedicată promovării incluziunii active.

Prioritatea 7. Protectia mediului şi creşterea eficienţei energetice Gestionarea ratională şi eficientă a resurselor naturale, în special a energiei, reprezintă o provocare critică de mediu, sănătate şi competitivitate. Acestea constituie, de asemenea, un potential important pentru cresterea economică şi crearea de locuri de muncă.

VI. Plan local acţiune pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte


68

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Planul de acţiune

Pentru implementarea strategiei de dezvoltare a orașului Piatra-Olt instrumentul utilizat este planul local de acțiune. Planul local de acțiune cuprinde lista proiectelor prioritare, inclusiv sursele de finanțare, identificate sau estimate, precum şi perioada de implementare a proiectelor . Planul Local de Actiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a orasului Piatra-Olt reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societăţii moderne, astfel ca durabilitatea să devină punctul forte al acesteia.

Managementul implementării strategiei de dezvoltare a orașului

Descrierea structurii care asigură managementul implementării strategiei:

Implementarea strategiei se va efectua de către o echipa constituită la nivelul primăriei, din care vor face parte reprezentanți ai compartimentului urbanism, investiții, contabilitate, achiziții publice.

Echipa va avea ca scop asigurarea condiţiilor implementării proiectelor cuprinse în plan şi a coordonării conţinutului planului cu documentaţiile de urbanism, cu programele de investiţii de capital şi cu bugetul disponibil sau cu sursele de finanțare identificate Pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate: Planul de dezvoltare al Planului Local de Acţiune (planificare activităţi) Planul de executare al Planului Local de Acţiune (implementarea activităţilor) Planul de monitorizare al Planului Local de Acţiune (evaluarea activităţilor)



69

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Pentru a asigura o dezvoltare coerentă a oraşului Piatra-Olt suportul necesar trebuie să fie asigurat de către: Administratia Locală (primaria) şi Consiliului Local, care trebuie să-şi

replanifice dezvoltarea institutională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar Planului Local de Actiune;

Comunitatea Locală - cetăţeni şi organizaţii, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă;

Mediul de afaceri - firme şi instituţii finantatoare, drept suport financiar şi logistic (informaţii şi tehnologii moderne).

Echipa propusă este responsabilă de dezvoltarea şi implementarea de proiecte, proiecte care în cadrul strategiei de dezvoltare sunt implementate de către primăria oraşului Piatra-Olt. Dezvoltarea proiectelor rezultă din necesităţile de dezvoltare comune ale tuturor zonelor componente ale oraşului Piatra-Olt. Zonele componente împreună cu primăria dezvoltă proiecte, completează fişele de proiect şi redactează cererile de finanţare. Echipa îndeplineşte rolul de asistenţă tehnică. Asta înseamnă: Îndrumare, consultanţă şi sprijin direct în elaborarea proiectului, a cererii de finanţare precum şi la elaborarea şi pregătirea documentelor necesare. Propunerile de proiect sunt înaintate consiliului local, verificate din punct de vedere al plauzibilităţii şi din punct de vedere al parametrilor tehnici iar apoi vor fi promovate pentru finanțare. După ce proiectele au fost aprobate, cererile de finanţare sunt transmise Organismelor Intermediare (OI), respectiv ministerelor responsabile. După ce se obţine avizul OI, zonele încheie contractele aferente cu Autorităţile de Management (AM), respectiv cu ministerele. Relațiile operaționale: Prin structura operaţională a primăriei orașului Piatra-Olt şi a echipei cu rol strategic vor fi asigurate două funcţii : a) asistenţă privind elaborarea cererilor de finanţare şi implementarea propriu-zisă a proiectelor – prin structura de implementare.



70

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

b) monitorizarea implementării PIDU – prin structura de monitorizare. Acest lucru presupune centralizarea informaţiilor privind proiectele aflate în derulare sau în pregătire şi asigurarea corelării acestora în graficul de implementare al strategiei de dezvoltare. De asemenea structura de monitorizare are sarcina de a anticipa eventualele blocaje în implementarea proiectelor şi de a găsi soluţii pentru eliminarea acestora. Monitorizarea implementării strategiei: Structura de monitorizare Construirea unui sistem de monitorizare al dezvoltării urbane integrate este necesară, pentru a urmări în mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul apariţiei unor eventuale probleme. Demersul integrativ de dezvoltare este un deziderat nou, nici în celelalte state membre ale UE neexistând încă experienţe de mulţi ani în această direcţie. Necesitatea şi eficienţa acestui tip de instrumente, cum este Strategia de dezvoltare si Planul de acțiune , sunt adesea subestimate, nu sunt cooptate în planificările informale iar armonizarea cu celelalte procese de dezvoltare urbană este mai degrabă rară. De aceea trebuie ca unele premise pentru un proces de monitorizare de succes să fie de la bun început controlate în mod strict: Fundamente pentru activităţile de evaluare şi de monitorizare la nivelul

derulării, luării deciziilor şi al planificării;

Întocmirea unui concept solid integrat de dezvoltare orientat către obiective, spre exemplu cu o analiză a situaţiei de pornire şi a derulării unor workshop-uri cu specific de grup, focalizate pe obiectiv;

Cooptarea sistematică şi motivantă a grupurilor-ţintă în diferitele faze ale

strategiei de dezvoltare;



71

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Orientarea consecventă a managementului de proiect în funcţie de strategiile de acţiune şi de prevederile-obiectiv ale conceptului integrat de acţiune al strategiei;

Construcţia şi menţinerea unor concepte actuale de măsuri şi de derulare

atât pentru măsurile de investiţie cât şi pentru cele non-investive; Elaborarea şi instituţionalizarea unor structuri transparente de cooperare şi

de comunicare ale participanţilor la strategia de dezvoltare; Module de evaluare în domeniile documentării şi evaluării programului;

Întocmirea în funcţie de obiectiv a rapoartelor anuale şi de proiect, care sunt

utile pentru scopurile de evaluare; Utilizarea unor scheme simple de evaluare în cadrul coordonării proiectului,

spre ex. prin iniţierea şi ţinerea unei baze de date a proiectului; Cercetări sistematice în vederea îmbunătăţirii fundamentelor de date precum

şi pentru utilizarea datelor existente ale altor actori şi instituţii. Feedback regulat, la intervale scurte, către cei implicaţi în proiect cu privire la rezultatele evaluării;

Culegere de date relevante pentru proiect în vederea realizării evaluărilor

(observaţii, recensăminte, sondaje); Instituirea unei competenţe metodice pentru autoevaluare şi evaluarea

datelor prin intermediul unor experţi şi a unor instituţii specializate.



72

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Schema de monitorizare a implementării Strategiei de dezvoltare

AUTORITATE DE MANAGEMENT

(CADRU STRATEGIC 2014-2020)

Organisme intermediare

Aparat de

specialitate al primăriei

Actori locali Servicii

Consiliul local

ECHIPA CU ROL STRATEGIC STRUCTURA IMPLEMENTARE SI MONITORIZARE A

STRATEGIEI Sarcini:

Controlare proces de implementare Respectarea termenelor Evaluarea proiectelor din punct de vedere al modului de

derulare si al rezultatelor Semnalarea problemelor apărute în cadrul procesului de

implementare Realizarea indicatorilor Raportare



73

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

PRINCIPII DE MONITORIZARE: Sistemul de monitorizare internă prevede 3 nivele

o Proiectul (acţiunile) o Managementul o Rezultate şi impact

Instrumente de monitorizare internă: echipa cu rol strategic – mod de funcţionare: sprijin pentru management, legitimitate pentru rezultate Obiectivele proiectului în termeni măsurabili – CCT: Cantitate, Calitate, Timp RAPORTARE: Instrumentele folosite sunt:

A) Şedinţe: Scopul acestor şedinţe este:

o de monitorizarea progreselor realizate vizavi de proiect şi raportarea lor la implicaţii;

o discutarea modului de realizare a etapelor urmatoare; o informarea continuă a membrilor echipei; o coordonarea interferenţelor cu alte programe sau domenii.

B) Rapoartele: Acestea vor ajuta la formarea unei baze solide pentru analiza tendinţelor şi trendurilor şi analiza strategiilor şi vor fi de folos în mod special atunci când apar schimbări în cadrul structurii personalului, a echipei de conducere şi a factorilor de decizie. Se va întocmi cel putin un raport trimestrial care sa fie conceput astfel încât resursele, activitatile şi rezultatele să fie monitorizate prin raportarea la obiectivele



74

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

imediate şi la cele generale, comparând realitatea cu activitaţile programate, timpul estimat, costurile şi calitatea, deviaţiile faţă de plan, impactul şi problemele determinate de acestea, precum şi recomandări pentru acţiunile viitoare Controlul proiectului urmăreste observarea oricaror abateri de la planificare, investighează cauzele, apreciază consecinţele şi introduce corecturile necesare. Controlul timpului. Problemele de implementare ce ţin de timp se manifestă prin: nerespectarea termenilor pentru acţiuni, prea multe sarcini „aproape gata”, prea multe „actiuni prioritare pe listă”. Principalele cauze ale nerespectarii planificării în timp apar prin introducerea de schimbări necontrolate care întarzie implementarea sau prin subestimarea efectelor schimbărilor necesare aduse proiectului. Efectele principale ale nerespectării planificării în timp se concretizează în creşterea costurilor sau reducerea perfomanţei proiectului, aceste probleme putând fi rezolvate printr-o monitorizare minutioasă şi acţiune la timpul potrivit. Controlul resurselor umane. Ca şi problemele de timp, acestea pot fi reduse printr-o planificare bine gandită şi flexibilă la schimbaări însoţită de planuri de contingentă şi de selectare a unui numar de voluntari flexibil. Modul de planificare şi de control al resurselor umane va consta în:

o alegerea corectă a responsabilităţilor; o numărul de ore de muncă; o monitorizarea respectării fişelor de post pentru fiecare membru şi evaluarea

performanţei lor; o pregătirea continuă în cadrul centrului prin practică.

Controlul costului. Folosirea corectă a banilor şi respectarea bugetului alocat sunt responsabilităţi majore ale managerului de proiect. Aceasta presupune:

o planificare riguroasă; o monitorizare continuă a bugetului pe parcursul proiectului prin ţinerea

unei evidente la zi şi luarea de măsuri la timp pentru a se evita depăsirea bugetului;

o evaluarea raportului dintre efort, efect şi rezultat.



75

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Capacitatea operaţională, tehnică şi financiară a orașului Piatra-Olt de a implementa Strategia de dezvoltare locală. Primaria, fiind o interfaţă între cetaţean şi instituţiile statului, trebuie să elaboreze şi să dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale şi consolidarea cadrului institutional. Activitatea publică locală va fi orientată spre:

o Sprijinirea dezvoltarii comunitatii în scopul rezolvării tuturor problemelor zonei oraşului;

o Susţinerea dezvoltării infrastructurii prioritare pentru comunitate; o Sporirea responsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere pentru

depăşirea limitelor stabilite de cheltuieli şi utilizarea neeconomică a alocaţiilor bugetare;

o Controlarea strictă a bugetului local şi distribuirea lui în mod eficient; o Ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitaţile reale de

acumulare a veniturilor la buget.

Eficientizarea gestionării mijloacelor publice, prin: o Organizarea de licitaţii pentru achizitionarea de bunuri, lucrări şi servicii

pentru necesitaţile instituţiilor bugetare din banii publici; o Reducerea creşterii volumului de cheltuieli, inclusiv prin reducerea

numărului de personal angajat în instituţiile bugetare, acolo unde este cazul; o Reevaluarea întregului sistem de servicii publice şi transmiterea unor

activităţi către sfera privată.

Consolidarea finanţelor publice: o Măsuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii şi menţinerea

echilibrului bugetar; o Constituirea de fonduri extrabugetare pentru susţinerea unor programe de

interes local;



76

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

o Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului ca motor de creştere a economiei de piaţă.

Stabilirea şi promovarea parteneriatului:

o Sprijinirea organizaţiilor nonguvernamentale; o Participarea la proiecte investiţionale comune cu sectorul economic în

domeniile social, cultural şi de mediu.

Consolidarea managementului administraţiei publice locale constă în: a. Dezvoltarea managementul resurselor umane: Preocuparea primariei oraşului Piatra-Olt pentru pregatirea continuă a

funcţionarilor publici pe domeniile prioritare dezvoltării oraşului. b. Dezvoltarea nivelului de pregătire profesională: Stabilirea necesităţilor şi oportunităţilor de instruire; Corelarea necesităţilor cu potentialul uman existent; Stabilirea unui sistem de training adecvat.

c. Folosirea eficientă a resurselor umane: Stabilirea regulamentului de organizare şi funcţionare a personalului şi a

regulamentului de ordine interioară; Personalul trebuie să lucreze în domenii de activitate bine definite.

d. Creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale: Responsabilitatea funcţionarilor publici în conformitate cu prevederile

legale; Constientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat; Transparenţa functionării sistemului instituţional pentru fiecare angajat; Acordarea de stimulente financiare în funcţie de eficienţa şi competivitatea

activităţilor depuse. e. Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean: Serviciul public trebuie să fie orientat în folosul cetăţeanului; Eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntaţi cetăţenii şi agenţii

economici;



77

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Intărirea şi extinderea cadrului de participare a societăţii civile la procesul decizional;

Crearea unei strategii de comunicare operativă cu cetăţenii; Implementarea unui sistem de management al calităţii.

f. Realizarea unui sistem de monitorizare a calităţii serviciilor publice: Administrarea eficientă a banilor publici; Dezvoltarea comunei prin atragerea de proiecte şi programe cu finantare

nerambursabilă; Cheltuirea eficientă a veniturilor.

g. Dezvoltarea managementul informaţiilor: Corelarea şi integrarea bazelor de date din instituţie; Analizarea nevoilor în domeniul software.

Informare şi consultare publică în procesul elaborării planului de acţiune: Pentru realizarea Planului Local de Acţiune, primaria orasului Piatra-Olt ca autoritate publică locală, trebuie să-şi întarească capacitatea institutională la toate nivelele de decizie şi execuţie, aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar şi analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor. Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care administraţia publică trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicală a atitudinii funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei. În acest sens o principală preocupare a primariei oraşului Piatra-Olt a fost de armonizare a procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, primaria oraşului a demarat un amplu proces de consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din perioada 2014-2020.



78

Stra

tegi

a de

Dez

volta

re L

ocal

ă a

oraş

ului

Pia

tra-O

lt pe

ntru

per

ioad

a 20

14-2

020

Descrierea metodelor de informare: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană trebuie să reflecte o abordată integrată a problemelor economice, sociale şi de mediu rezolvând simultan o serie de probleme între care există relaţii de interdependenţă. Pentru aceasta, în elaborarea planurilor trebuie consultaţi şi informaţi toţi factorii responsabili din oraş din aceste domenii. Prin urmare, consultarea şi informarea tuturor actorilor locali implicaţi în dezvoltarea oraşului este foarte importantă pentru elaborarea documentelor programatice . Campania de informare s-a realizat prin intermediul articolelor de presă în ziare locale şi prin intermediul site-ului oficial al primăriei www.primariapiatraolt.ro. Descrierea metodelor de consultare: Consultarea s-a realizat pe mai multe planuri: 1. Politic, prin consultarea şi informarea consilierilor locali, primarului orașului Piatra-Olt şi 2. Administrativ, cu instituţiile publice din oraş 3. Civic, cu cetăţenii oraşului. Prima şedinţă de informare a avut loc în data de 10.07.2013, la care au participat: echipa de management, reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul educațional şi mediul de afaceri.

http://www.primariapiatraolt.ro/

VI.

Plan local acţiune

pentru

implementarea

strategiei.

Portofoliu de proiecte


79

Str

ate

gia

de

Dezvolta

re L

ocală

a o

raşu

lui P

iatr

a-O

lt p

entr

u p

erio

ada

20

14

-20

20

Lista proiectelor individuale

pentru implementarea Strategiei de dezvoltare locală a orașului Piatra-Olt 2014-2020

Nr.crt. Denumire

proiect Solicitant Obiectiv şi activităţi propuse

Perioada de implementare

Buget proiect

Anul începerii

Anul finalizării

Valoare nerambursabilă

solicitată (lei)

Contribuţie proprie (lei)

Total (lei)

1 Asfaltare

DC 78 UAT oraş Piatra-Olt

Modernizarea reţelei de drumuri locale Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie lucrări Realizare lucrări asfaltare pe lungime 2,18 km Recepţie lucrări

2016 2018 1.323.000 27.000 1.350.000

2 Modernizare DC

79 UAT oraş Piatra-Olt


2016 2018 1.274.000 26.000 1.300.000

3 Construire

pasarela Piatra- Olt

UAT oraş Piatra-Olt

Fluidizare trafic oraş Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie lucrări Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2018 22.050.000 450.000 22.500.000

VI.

Plan local acţiune

pentru

implementarea

strategiei.



80

Str

ate

gia

de

Dezvolta

re L

ocală

a o

raşu

lui P

iatr

a-O

lt p

entr

u p

erio

ada

20

14

-20

20

4 Asfaltare DC 13 UAT oraş Piatra-Olt


2016 2018 2.940.000 60.000 3.000.000

5 Asfaltare străzi în sat Piatra


Modernizarea reţelei de străzi Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie lucrări Realizare lucrări asfaltare pe lungime 5,585 km Recepţie lucrări

2015 2017 5.880.000 120.000 6.000.000

6 Asfaltare străzi în sat Enoşeşti


Modernizarea reţelei de străzi Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie lucrări Realizare lucrări asfaltare pe lungime 1,685 Recepţie lucrări

2015 2017 980.000 20.000 1.000.000

7 Asfaltare străzi

în sat Criva UAT oraş Piatra-Olt

Modernizarea reţelei de străzi Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie lucrări Realizare lucrări asfaltare pe lungime 3,74 km Recepţie lucrări

2016 2018 2.744.000 56.000 2.800.000

8 Asfaltare străzi în sat Bistriţa

Nouă


Modernizarea reţelei de străzi Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie lucrări pe lungime 7,00 km Realizare lucrări asfaltare Recepţie lucrări

2016 2018 140.000 6.860.000 7.000.000

VI.

Plan local acţiune

pentru

implementarea

strategiei.



81

Str

ate

gia

de

Dezvolta

re L

ocală

a o

raşu

lui P

iatr

a-O

lt p

entr

u p

erio

ada

20

14

-20

20

9 Alimentare cu

apa str. Şoseaua Argesanu


Modernizare infrastructură mediu Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitatie executie lucrari pe reţea lungime pe 1,00 km Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2018 4.900.000 100.000 5.000.000

10

Extindere canalizare

Piatra-Olt, Piatra, Criva, Enoşeşti,

bistrita nouă


Modernizare infrastructură mediu Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie lucrări –extindere reţea lungime 28,682 km Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2018 30.870.000 630.000 31.500.000

11 Construire 1 bloc ANL


Modernizare infrastructură locuinţe Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie Realizare lucrări Recepţie lucrări

2015 2016 13.500.000 9.000.000 22.500.000

12 Modernizare

liceu Piatra-Olt UAT oraş Piatra-Olt

Modernizare infrastructură educaţie Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie Realizare lucrări Receptie lucrări

2016 2017 8.036.000 164.000 8.200.000

13 Modernizare

şcoala generală Piatra


Modernizare infrastructură educaţie Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2017 6.174.000 126.000 6.300.000

VI.

Plan local acţiune

pentru

implementarea

strategiei.



82

Str

ate

gia

de

Dezvolta

re L

ocală

a o

raşu

lui P

iatr

a-O

lt p

entr

u p

erio

ada

20

14

-20

20

14 Modernizare

şcoala generală Bistriţa Nouă


Modernizare infrastructură educaţie Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2017 5.880.000 120.000 6.000.000

15 Parc Fotovoltaic

990 kwp UAT oraş Piatra-Olt

Utilizare resurse regenerabile Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2017 6.615.000 135.000 6.750.000

16 Modernizare

stadion Bistriţa Nouă


Modernizare infrastructura agrement Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2017 3.920.000 80.000 4.000.000

17 Modernizare

stadion Piatra- Olt


Modernizare infrastructură agrement Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2017 4.410.000 90.000 4.500.000

18 Piaţă Agroalimentară


Creare infrastructură afaceri Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2016 2.548.000 52.000 2.600.000

19

Executare rețele gaze naturale în orașul Piatra Olt și în satele componente


Creare infrastructura utilități publice Elaborare documentatii tehnice Organizare licitatie execuţie Realizare lucrări Recepţie lucrări

2016 2016 1.600.000 1.600.000 3.200.000

Total BUGET PROIECTE 145.500.000 Costuri implementare Plan integrat 36.000

TOTAL 145.536.000

VI.

Plan local acţiune

pentru

implementarea

strategiei.



83

Str

ate

gia

de

Dezvolta

re L

ocală

a o

raşu

lui P

iatr

a-O

lt p

entr

u p

erio

ada

20

14

-20

20

FIŞA DE PROIECT

1. Titlul proiectului (Denumirea generică a

proiectului)

ALIMENTARE CU APĂ STR. SOSEAUA ARGESANU

2. Localizarea proiectului (localitate/localităti şi judeţe) Piatra-Olt, judeţul Olt

3. Beneficiarul proiectului/Parteneri (dacă este cazul) UAT PIATRA OLT

4. Proiectul dvs. face parte dintr-un plan integrat? Detaliati

Strategia de dezvoltare locală 2014-2020

5.

Domeniu (de exemplu): • Infrastructura de transport, (infrastructura

de comunicaţie şi transport: căi rutiere, căi navigabile, căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.)

• Infrastructura de utilităţi (apa potabilă, canalizare/apa menajeră, gaze naturale, energie electrică şi termică)

• Infrastructura de sănătate şi socială (spitale, situații de urgenta, centre sociale);

• Infrastructura educațională; • Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii

sociale; • Agricultură si dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism şi patrimoniu

cultural; • Dezvoltare urbană; • Protecția mediului şi eficienţa energetică; • Altele.

Infrastructura de utilitati (apa potabila)

6.

Grad de maturitate al proiectului Existenta unor studii preliminare:

• studiu de pre-fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic si detalii de executie; • studii de piată; • studii de marketing; • sondaje; • altele (specificati).

Studiu fezabilitate

7. Dreptul de proprietate asupra DA

terenurilor sau clădirilor (dacă este cazul)

8. Descriere proiect (Principalele activitati)

I. Activitati preliminare semnarii contractului de finantare: Pregatire documentatie + cerere finantare , depunere Intocmire P.T. +detalii executie II. Activitati dupa semnarea contractului de finantare: -organizare implementare ( echipa de proiect, metodologie, etc) -organizare proceduri achizitie publica atribuire contracte servicii/lucrari - executie lucrari -receptie lucrari - asigurare realizare indicatori proiect +durabilitate proiect

9. Buget total 5.000.000 lei

10. Sursa de finanțare preconizată Fonduri europene Contribuţie locală

11. Alte informaţii

FIŞA DE PROIECT

1. Titlul proiectului (Denumirea generică a proiectului)

CONSTRUIRE BLOC LOCUINTE ANL

2. Localizarea proiectului (localitate/localităti şi judeţe) Piatra Olt, județul Olt


4. Proiectul dvs. face parte dintr-un plan integrat? Detaliati Strategia de dezvoltare locala 2014-2020

5. Domeniu (de exemplu: • Infrastructura de transport,

(infrastructura de comunicatie si transport: cai rutiere, cai navigabile, cai ferate, transport public urban, strazi locale, etc.)

• Infrastructura de utilitati (apa potabila, canalizare/apa menejera, gaze naturale, energie electrica si termica,)

• Infrastructura de sanatate si sociala (spitale, situatii de urgenta, centre sociale);

• Infrastructura educationala; • Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piata muncii, servicii

sociale; • Agricultură si dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism si patrimoniu

cultural; • Dezvoltare urbana; • Protectia mediului si efeicienta

energetica; • Altele;

Dezvoltare urbana

6. Grad de maturitate al proiectului Existenta unor studii preliminare:


Studiu fezabilitate

7. Dreptul de proprietate asupra terenurilor sau clădirilor (dacă este cazul) DA

8.

Descriere proiect (Principalele activitati)

I. Activitati preliminare semnarii contractului de finantare:

Pregatire documentatie + cerere finantare , depunere Intocmire P.T. +detalii executie II. Activitati dupa semnarea contractului de finantare: -organizare implementare ( echipa de proiect, metodologie, etc) -organizare proceduri achizitie publica atribuire contracte servicii/lucrari - executie lucrari - receptie lucrari - asigurare realizare indicatori proiect + durabilitate proiect


10. Sursa de finantare preconizata Fonduri europene Contributie locala

11. Alte informatii

FISA DE PROIECT


EXTINDERE CANALIZARE PIATRA-OLT, PIATRA, CRIVA, ENOŞEŞTI,

BISTRIŢA NOUĂ

2. Localizarea proiectului

(localitate/localităti şi judeţe)

Piatra Olt, judetul Olt , sate Bistrita Noua , Piatra, Criva, Enoşeşti


4. Proiectul dvs. face parte dintr-un plan integrat? Detaliati Strategia de dezvoltare locala 2014-2020

5.

Domeniu (de exemplu: • Infrastructura de transport,





sociale; • Agricultură si dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism si patrimoniu

cultural; • Dezvoltare urbana; • Protectia mediului si efeicienta


Infrastructura de utilitati (canalizare )

6.



Studiu fezabilitate

7. Dreptul de proprietate asupra terenurilor DA

sau clădirilor (dacă este cazul)



Pregatire documentatie + cerere finantare , depunere

Intocmire P.T. +detalii executie II. Activitati dupa semnarea contractului

de finantare: -organizare implementare ( echipa de

proiect, metodologie, etc) -organizare proceduri achizitie publica

atribuire contracte servicii/lucrari - executie lucrari -receptie lucrari

- asigurare realizare indicatori proiect +durabilitate proiect



11. Alte informații

FISA DE PROIECT


ASFALTARE DC 13, pe lungime 3,385 km

2. Localizarea proiectului (localitate/localităti şi judeţe) Piatra Olt, judetul Olt



Strategia de dezvoltare locala 2014-2020

5.






sociale; • Agricultură si dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism si

patrimoniu cultural; • Dezvoltare urbana; • Protectia mediului si efeicienta


Infrastructura de transport - infrastructura de comunicatie si

transport: cai rutiere

6.


• studiu de pre-fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic si detalii de executie; • studii de piată; • studii de marketing; • sondaje;

Studiu fezabilitate

• altele (specificati).





Intocmire P.T. +detalii executie II. Activitati dupa semnarea

contractului de finantare: -organizare implementare ( echipa de

proiect, metodologie, etc) -organizare proceduri achizitie

publica atribuire contracte servicii/lucrari

- executie lucrari asfaltare -receptie lucrari




11. Alte informatii

FIŞA DE PROIECT


ASFALTARE DRUM DC 78 , pe lungime 2,18 km





5.











6.



Studiu fezabilitate














11. Alte informaţii

FIŞA DE PROIECT


MODERNIZARE DRUM DC 79, pe lungime 2,065 km





5.











6.



Studiu fezabilitate