STRATEGIA INDUSTRIEI MINIERE

Necesitatea elaborării strategiei şi orizontul de timp Sectorul industriei miniere din Romania reprezinta un segment deosebit de important

menit sa sustina activ dezvoltarea economica a tarii prin furnizarea unei game variate de produse minerale, utilizate ca atare sau ca materii prime.

In comunicarea Comisiei Europene catre Parlamentul European COM(2011)571final, se face apel la statele membre de a accentua problematica utilizarii sustenabile a resurselor in cadrul politicilor existente precum si de a elabora noi initiative care sa integreze abordarea intregului ciclu de viata al resurselor, stabilind pentru acest proces un orizont de timp de 25 de ani, fara a impune tinte cantitative.

Având în vedere cerintele Uniunii Europene precum si faptul că strategia minieră

anterioara a expirat in anul 2010, a devenit necesara elaborarea prezentului document programatic intitulat ,,STRATEGIA INDUSTRIEI MINIERE, pentru perioada 2012-2035”.

Factorii implicati:

- mediul de afaceri; - autorităţile responsabile ale statului ( MECMA, ANRM, ARDDZI, etc.); - învăţământul şi educaţia; - institutele de cercetare-dezvoltare-inovare; - organizaţiile profesionale, sindicale, asociaţii patronale,ONG-uri,etc..

1. Definirea scopului Gestionarea eficientă şi utilizarea durabilă a resurselor minerale pentru a asigura

aprovizionarea pe termen lung cu materii prime la nivel naţional, creând în acelaşi timp condiţiile prealabile pentru dezvoltarea economică într-un mediu global cu oportunităţi pentru activităţi generatoare de afaceri internaţionale.

1.1. Prezenta strategie abordează în sinteză: - promovarea cresterii si prosperitatii interne; - solutii pentru provocarile lantului global de resurse minerale; - consolidarea politicilor privind resursele minerale; - securizarea furnizării de materii prime, prioritar din producţia internă; - reducerea impactului asupra mediului al sectorului de resurse minerale şi creşterea

productivităţii sale; - consolidarea capacităţilor de Cercetare-Dezvoltare-Inovare şi a expertizei în

domeniu.

Substantele minerale utile analizate in prezenta strategie sunt:

Resursa minerala la 01.01.2011

Producţia neta in anul 2011

substanţa sau grupa de

substante minerale U.M. Cantitate U.M. Cantitate

Lignit mil tone 3.296 mii tone 33.293

Huilă mil tone 602 mii tone 2.122

Minereuri auro-argentifere mil tone 760 mii tone 0

Minereuri polimetalice mil tone 67 mii tone 0

Minereuri cuprifere mil tone 443 mii tone 31,8 con-centrat cupros

Minereu de uraniu * * * *

Sare gema mil tone 4.390 mii tone 2.249 Substante nemetalifere mil tone 308 mii tone 1.064

Roci utile

-ornamentale mil tone 80 mii mc 21

-nisip si pietris mil tone 1.250 mii mc 31.326

-altele mil tone 9.789 mii tone 1.064

Ape subterane:

Ape termale (geotermale) din care:

-caldura din sisteme hidrogeotermale mii TCC 3.820 Gcal 99.773

-ape geotermale mc/zi 22.612 mii mc 2.789

Ape balneare (ape minerale terapeutice) mc/zi 82.621 mii mc 4.265

Ape minerale naturale mc/zi 37.326 mii mc 1.253 1.2 Incadrarea in contextul european şi internaţional

In ultimul deceniu, conceptul de securitate nationala si regionala nu se mai limiteaza strict la sfera militara, fiind extins si asupra unor domenii considerate de natura politicilor publice ale unui stat. Astfel, securitatea privind accesul la resursele minerale strategice a devenit un termen de referinta in relatiile interstatale, asa cum se precizeaza in documentul „Conceptul strategic de aparare si securitate a membrilor NATO”, adoptat de presedintii de stat si de guvern la Lisabona, in anul 2010.

Riscurile şi ameninţările la adresa accesului la resursele strategice energetice şi neenergetice sunt tot mai diversificate. Creşterea accentuata a consumului global de resurse minerale a determinat treptat restrângerea „controlată” a accesului la sursele de aprovizionare şi coroborat cu limitarea numărului furnizorilor, la apariţia monopolurilor şi oligopolurilor.

Toate aceste elemente exercită o influenţă directă asupra securităţii economice, situatie in care strategia de dezvoltare a industriei miniere a unui stat devine in mod tot mai evident, o componenta a securitatii nationale.

Restrângerea pe plan mondial a numărului furnizorilor de resurse minerale şi energetice - în condiţiile existenţei unor solicitări crescute, venite din partea marilor sisteme consumatoare, a determinat ca aceste resurse să fie redefinite politic ca „georesurse”.

1.2.1. Contextul european privind materiile prime ne-energetice In prezent , in Uniunea Europeana, cat si pe plan mondial, cererea de produse miniere, in

special pe sectorul non-energetic este in crestere, acelasi lucru manifestându-se şi in Romania. Initiativa Comisiei Europene privind materiile prime este esentiala pentru functionarea

durabila a societatii moderne. Asigurarea unui acces fiabil si constant la materii prime constituie un factor din ce in ce mai important pentru competitivitatea UE si prin urmare un element esential pentru cresterea economica si a locurilor de munca in Europa.

In noiembrie 2008, Comisia Europeana a adoptat “Initiativa privind materiile prime – satisfacerea celor mai importante necesitati ale noastre privind dezvoltarea si locurile de munca in Europa” (Raw Materials Initiative) care a propus o strategie integrata a UE ca raspuns la diferitele provocari legate de accesul la materiile prime ne-energetice. Aceasta a unit diferite politici ale UE, atat externe (ex. relatii externe, comert, dezvoltare), cat si interne (ex. mediu, competitivitate, inovare) si a promovat o mai stransa cooperare intre statele membre, acolo unde este cazul. Strategia se bazeaza pe trei piloni:

1. garantarea accesului la materii prime pe pietele internationale in aceleasi conditii ca si ceilalti concurenti industriali; 2. determinarea conditiilor cadru la nivel comunitar, capabile de a favoriza o aprovizionare durabila cu materii prime din surse europene; 3. dinamizarea eficacitatii globale a resurselor si promovarea reciclarii in scopul de a reduce consumul de materii prime principale in UE si de a reduce dependenta fata de importuri.

Propunerile de actiuni privind materiile prime adoptate de Comisia Europeana in baza initiativei Raw Materials Initiative sunt urmatoarele:

1. definirea materiilor prime esentiale; 2. lansarea unei diplomatii comunitare a materiilor prime strategice in principalele

tari industriale si detinatoare de resurse; 3. prevederea de masuri legale la accesul de materii prime si la gestionarea durabila

a acestora in toate acordurile comerciale si dialogurile reglementative bilaterale si multilaterale dupa caz;

4. identificarea si contestarea masurilor de denaturare a schimburilor comerciale adoptate de tari terte, folosind toate mecanismele si instrumentele disponibile;

5. promovarea accesului durabil la materiile prime în domeniul politicii de dezvoltare, facand uz de sprijin bugetar, strategii de cooperare şi alte instrumente;

6. imbunatatirea cadrului de reglementare privind accesul la terenuri 7. extinderea bazei de cunostinte la nivel UE printr-o mai buna conectare a studiilor

geologice nationale; 8. promovarea competentelor si focalizarea lucrarilor de cercetare pe tehnologii

inovative de explorare si extractie, de reciclare, identificare materiale de substitutie si eficientizare a resurselor;

9. cresterea eficientei resurselor si favorizarea produselor de substitutie a materiilor prime;

10. incurajarea reciclarii si facilitarea utilizarii materiilor prime secundare in UE.

Initiativa privind materiile prime a primit un impuls suplimentar odata cu adoptarea strategiei “Europa 2020”. Conform acesteia, UE va trebui sa dezvolte o economie bazata pe cunoastere care sa asigure utilizarea eficienta a resurselor, emisii reduse de CO2 si grad ridicat de competitivitate. Comisia Europeana a definit cinci obiective care vizeaza o crestere economica durabila, si anume: imbunatatirea gradului de absorbtie a fortei de munca, investitii in cercetare-dezvoltare, reducerea emisiilor poluante, imbunatatirea nivelului de

educatie a tinerilor, reducerea saraciei. Atingerea acestor obiective prezinta provocari majore, dar ele sunt, totodata, oportunitati clare pentru sectorul de resurse minerale.

Un acces mai bun la resurse minerale va incuraja dezvoltarea de produse inovative. Parteneriatul european pentru inovare este un concept nou care a fost introdus in “Strategia Europa 2020” prin initiativa “O Uniune a Inovarii”. Scopul urmarit este de a aborda punctele slabe, blocajele si obstacolele cu care se confrunta sistemul european de cercetare si inovare si care impiedica sau incetinesc dezvoltarea si introducerea pe piata a ideilor bune.

Comisia Europeana a infiintat doua grupuri de lucru impreuna cu statele membre si reprezentanti ai industriei, pe baza rapoartelor carora elaboreaza propuneri concrete de actiuni la nivel national si comunitar cu privire la cele 10 masuri mentionate anterior. Cele doua grupuri de lucru propuse, respectiv cel pentru schimbul de bune practici si, in paralel, cel pentru definirea materiilor critice pentru UE, au indicat in mod clar ca actiunile necesare in acest sector trebuie sa raspunda la schimbarile foarte dinamice provocate de necesitatile la nivel global, european, national si local.

Au rezultat urmatoarele recomandari: actualizarea listei materiilor prime critice pentru UE la un interval de 5 ani si

extinderea obiectului evaluarii cu privire la caracterul critic al acestora ; actiuni in domeniul politicilor pentru imbunatatirea accesului la resursele primare,

pentru: o asigurarea unui mai bun acces la terenuri, a unui tratament echitabil privind

extractia comparativ cu alte folosinte ale terenului cu care intra in competitie si un proces de acordare a permiselor mai simplu si mai direct;

o promovarea explorarii si asigurarea faptului ca desfasurarea explorarii de catre companii este privita ca activitate de cercetare;

o promovarea cercetarii in domeniul prelucarii mineralelor, extractia din halde vechi, extractia din zacaminte adanci si explorarea in general, in principal sub programele cadru ale UE in domeniul cercetare, tehnologie, dezvoltare;

o promovarea unei bune guvernante, construirea capacitatii si trasparentei in ceea ce priveste industriile extractive din tarile in curs de dezvoltare, in special in domeniul materiilor prime critice;

o promovarea explorarii durabile si a extractiei in interiorul si exteriorul UE. actiuni in domeniul politicilor cu privire la comert si investitii, asa cum sunt definite in

strategia comerciala privind materiile prime; actiuni de eficientizare a reciclarii materiilor prime si a produselor care contin materii

prime, in special prin: o colectarea adecvata a produselor la sfarsitul ciclului de viata, care contin

materii prime critice, in loc de a le depozita în gospodarii (in stadiu de hibernare) sau in gropi de gunoi sau incinerarea acestora;

o imbunatatirea de ansamblu a organizarii, logisticii si eficientei lanturilor de reciclare;

o prevenirea exporturilor ilegale de produse la sfarsitul ciclului de viata, care contin materii prime critice;

o promovarea cercetarilor privind optimizarea sistemului si reciclarea unor produse si substante provocatoare din punct de vedere tehnic.

Incurajarea substituirii anumitor materii prime, in principal prin promovarea cercetarilor in domeniul inlocuitorilor pentru materii prime critice in diferite aplicatii si cresterea oportunitatilor sub programele cadru ale UE în domeniul cercetare, tehnologie, dezvoltare;

imbunatatirea de ansamblu a eficientei materiilor prime critice prin combinarea a două masuri fundamentale:

o reducerea materiei prime folosite pentru a obtine o anumita functie specifica a produsului;

o reducerea pierderilor de materii prime in reziduuri din care nu pot fi recuperate în mod economic.

Materiile prime critice sunt acelea care prezinta un risc deosebit de ridicat al unei penurii de aprovizionare in urmatorii 10 ani si care sunt deosebit de importante in lantul valoric. Riscul privind aprovizionarea este legat de concentrarea productiei in cadrul unui mic grup de tari, de nivelul redus de stabilitate politico-economica a unor furnizori, de o substituibilitate redusa si de rate de reciclare scazute. S-au identificat 14 materii prime critice pentru competitivitatea industriei la nivelul UE, in special in vederea indeplinirii obiectivelor politicii in domeniul schimbarilor climatice si a inovarii tehnologice, prezentate in tabelul de mai jos:

Metal / mineral Existente in Romania Potential de descoperire in

Romania Antimoniu Nu Potential mic Beriliu Da Potential mic Cobalt Nu Potential mic Fluorina Nu Potential mic Galiu Nu Potential mic Germaniu Nu Potential mic Grafit Da Potential mic Indiu Nu Potential mic Magneziu Da Potential mic Niobiu Da Poetntial mic PGMs (metale din grupul platinei)

Nu Potential mic

Pamanturi rare Nu Potential mic Tantal Da Potential mic Tungsten (wolfram) Da Potential mic

1.2.2. Contextul european privind materiile prime energetice (carbune, uraniu, ape

geotermale) In anul 2010 in Uniunea Europeana au fost extrase aproape 140 de milioane de tone de

huila si aproape 400 milioane de tone de lignit. Extragerea acestei cantitati de carbune si producerea de energie cu ajutorul ei, a angajat mai mult de 255.000 de oameni. Avantajele carbunelui sunt printre altele securitatea aprovizionarii si preturile favorabile, in raport cu sursele de energie concurente. Cand resursele indigene pot fi exploatate, utilizarea carbunelui adauga valoare de-a lungul intregului lant de aprovizionare cu energie electrica.Acest lucru conduce la rezultate pozitive in termeni de performanta economica si ocupare a fortei de munca.

In documentele Uniunii Europene insa carbunele este doar un component al unui portofoliu energetic diversificat, care contribuie la securitatea aprovizionarii. In conditiile dezvoltarii CCS (captarea si stocarea carbonului) si a altor tehnologii emergente de valorificare curata , carbunele poate juca un rol important intr-o aprovizionare sigura si sustenabila in viitor.

Prin foaia de parcurs 2050, document programatic prin care Uniunea Europeana isi asuma politicile de decarbonizare (reducerea cu 90% a emisiilor pana in anul 2050, fata de

anul 1990), este favorizata insa trecerea la alte tipuri de combustibili fosili si incurajate noile tehnologii:

-gaze natural,ca solutie de tranzitie pe termen scurt; -regenerabile, pe termen lung; -impune cresterea eficientei energetice; -impune dezvoltarea si implementarea de noi tehnologii “curate” de utilizare a

carbunelui. Documentele programatice europene tind sa acorde importanta unilaterala ingrijorari-

lor legate de emisiile de gaze cu efect de sera, neglijand celelalte avantaje ale carbunelui, con-ditionand mereu mentinerea acestuia care sursa importanta de succesul implementarii tehnolo-giilor curate (stocare CO2,reducere emisii SOx si NOx), la costuri rezonabile.

In ceea ce priveste rolul pe termen lung al carbunelui, majoritatea expertilor indepen-denti considera ca energia bazata pe carbune asigura securitatea aprovizionarii, este disponibila si sustenabila, fiind clar un motor al cresterii economice.

Viitorul carbunelei in Europa depinde insa de sucesul Programului EU 20/20/20 si de rivalitatea acestuia cu gazul natural, in mixtul energetic. Gazul natural este amenintat insa de instabilitaea preturilor, de incertitudinea cresterii rezervelor si de exploatarea resurselor neconventionale. In scenariile Agentiei Internationale pentru Energie, consumul de carbune in UE 27 se va reduce anual cu 2,5%, pana in anul 2035, ceea ce reflecta politicile ambitioase ale Uniunii privind reducerea emisiilor. Ponderea carbunelui in mixul energetic al UE va scadea de la 16%-in anul 2009, la doar 8%-in anul 2035. Toate proiectiile si toate scenariile depind major insa de energia nucleara care se va mentine la nivelul actual, va fi doar marginal redusa sau va creste.

Cu toate aceste proiectii, se apreciaza ca mixul energetic al U.E. se va baza in continuare foarte mult pe combustibilii fosili, inclusiv pe carbune, iar pentru tarile din Europa Centrala si de Est, carbunele va fi pilonul principal in securitatea energetica chiar pana in anul 2035. Societatile europene se pot baza pe huila si lignit in mixul lor energetic timp de decenii de acum inainte datorita resurselor lor foarte mari. Productia interna de carbune demonstreaza cele mai bune practici la nivel mondial pentru exploatare, protectia mediului si siguranta locului de munca. Securitatea aprovizionarii cu combustibil fosil si accesul la resurse trebuie prin urmare sa ramana o prioritate pentru viitoarele politicile de energie din uniune.

Noile capacitati de generare de energie (amenajate pentru captarea si stocarea carbonului) ajuta la realizarea obiectivelor de protectie a climei si de securitate a aprovizionarii.

De asemenea noile tehnologii emergente de valorificare a zacamintelor de carbune (gazeificarea subterana, metanul din stratele de cărbune-CBM, CMM, AMM, etc.) pot schimba ponderea carbunelui in mixul energetic. Referitor la resursele geotermale, UE a elaborat două documente: Blue Book on Geothermal Resources, 1997-2010 şi White Paper Energy for the future renewable sources of energy. Luând notă că în Europa ponderea energiei geotermale este redusă comparativ cu celelalte tipuri de energie din surse regenerabile, se stabilesc totuşi liniile directoare pentru strategiile ţărilor membre privind:

- stimularea investiţiilor în domeniu; - extinderea şi îmbunătăţirea programelor europene de cercetare; - promovarea prin pârghii financiare a utilizatorilor acestei surse de energie.

2. EVALUAREA SITUATIEI ACTUALE DIN ROMANIA, (analiza SWOT pe substante minerale utile)

2.1 SWOT cărbune – huilă Puncte tari:

- Existenta unei rezerve exploatabile de peste 300 milioane de tone, concentrata intr-un zacamant unic, cu grad de asigurare de cca 100 ani;

- Infrastructură deja existentă, atat ca facilitati de suprafata cat si ca lucrări miniere principale de deschidere, utilizabile pe termen lung atât pentru extracţia propriu-zisa cât şi pentru transportul către beneficiari, pe calea ferată;

- Concentrare teritoriala a exploatărilor miniere într-o zonă relativ restrânsă; - Distanţă redusă faţă de beneficiari; - Existenţa de personal calificat în activitatea minieră, traditie si expertiza profesionala

la toate nivelurile; - Contribuţie esenţială la securitatea energetică naţională în situaţii de criză a altor

resurse; - Parametrii produselor realizate cu actualele tehnologii de exploatare şi preparare

compatibile cu instalatiile de ardere a cărbunelui, existente la beneficiari ; - Instalaţiile de preparare deţinute pot realiza produse cu un conţinut energetic mărit;

Puncte slabe: - Condiţii geologo-miniere dificile de exploatare (adâncime mare de exploatare,

tectonica, stratigrafie, variabilitate) ;

- Grad ridicat de periculozitate a exploatarii din cauza conţinutului ridicat de gaze explozive al zăcământului, cu predispozitie la autoaprindere si explozii;

- Putere calorifică scăzută comparativ cu oferta internaţională; - Posibilităţi reduse de îmbunătăţire semnificativă a calităţii productiei, la gura minei cu

actuala tehnologie de exploatare; - Grad de mecanizare a exploatării scăzut, utilaje uzate fizic şi moral;

- Lipsa unor tehnologii performante adaptabile conditiilor de zacamant;

- Personal cu mentalitate rigidă, imbatranit, erodat profesional; - Dificultăţi în exploatarea selectivă a cărbunelui;

- Cost de producţie ridicat ;

Oportunităţi - Necesar crescand de surse de energie primară; - Piaţă de desfacere relativ stabilă; - Posibilităţi de crestere a veniturilor prin imbunatatirea calităţii produselor; - Creşterea ponderii cărbunelui în producţia termoenergetică pe plan mondial; - Costurile inca ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile; - Perspectiva realizarii Complexului Energetic Hunedoara. - Menţinerea unei infrastructuri miniere adecvate exploatării huilei astfel încât să fie

asigurată continuitatea producţiei pe o perioadă mare de timp; - Posibilitatea implementării proiectelor de captare a metanului din carbune si a

emisiilor de metan din zăcămintele aflate în exploatare. - îmbunătăţirea calităţii cărbunelui vândut, cu mici investiţii în retehnologizarea

sortării de la fiecare exploatare minieră Ameninţări

- Agravarea crizei economice mondiale;

- Vulnerabilitatea exploatării cărbunelui faţă de caracteristicile şi condiţiile geo-miniere;

- Creşterea costurilor de producţie generată de obligativitatea asigurării unor condiţii suplimentare de securitate şi sănătate în muncă şi de protecţie a mediului;

- Vulnerabilitate socială mare datorită caracterului monoindustrial al zonei, a deteriorării situaţiei financiare şi a restrângerii locurilor de muncă în condiţiile lipsei unei alternative economice reale;

- Dependenţa producţiei de asigurarea funcţionarii celor două termocentrale.

- Lipsa unui preţ reglementat apropiat de costul de producţie; - Lipsa fondurilor pentru pentru dezvoltarea extensiva a exploatarii;

- Şanse reduse de asigurare a necesarului investiţional pentru rentabilizarea minelor viabile în condiţiile actualei forme de organizare;

2.2 SWOT cărbune – lignit Puncte tari: - Zăcăminte de lignit aflate în exploatare, având cantonate rezerve de peste 500

milioane de tone; - Se poate asigura exploatarea pe termen lung ; - Existenţa de personal calificat şi cu tradiţie în activitatea minieră ; - Contribuţie esenţială la securitatea energetică naţională în situaţii de criză a altor

resurse; - Infrastructură adecvată atât extracţiei propriu-zise cât şi transportului către uzinele

de electricitate; - Eficienta economica, nefiind necesare subventii. Puncte slabe: - Putere calorifică inferioară altor materii prime energetice; - Exploatare cu impact puternic asupra mediului; - Utilaje îmbătrânite fizic şi moral;

- Cheltuieli mari cu munca vie;

- Realizarea unor lucrări de mare anvergură pentru descopertă.

- Cheltuieli ridicate cu ecologizarea.

Oportunităţi - Cerere crescuta pe piaţa de energie; - Piaţă de desfacere stabilă; - Perpetuarea activităţii miniere în zonă cu consecinţe pozitive asupra comunităţii; - Creşterea ponderii cărbunelui în producţia termoenergetică pe plan mondial; - Costurile ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile; - Perspectiva repoziţionării carbunelui ca sursa primara de energie strategică, - Posibilitatea implementării de proiecte de retehnologizare în vederea modernizării şi

dezvoltării de noi capacităţi de producţie performante. Ameninţări - Agravarea crizei economice mondiale; - Creşterea costurilor de producţie generată de obligativitatea internalizarii costurilor

aferente descopertarii, inchiderii si reabilitarii postinchidere; - Vulnerabilitate socială ridicatà datorită deteriorării situaţiei financiare; - Dependenta cererii de lignit de funcţionarea termocentralelor .

2.3 SWOT Sare Puncte tari

- Bază de materii prime cantitativ si calitativ apreciabilă;

- Rezervele deschise de peste 100 mil tone, pot asigura producţia de sare la nivelul cererii actuale pe o perioadă de peste de 40 ani: - Dotare tehnică adecvata realizării actualelor nivele de producţie; - Posibilitate de asigurare din surse proprii a necesarului minim de investiţii care să permită desfăşurarea în condiţii bune a activităţii; - Contributie importanta la bugetul statului si bugetele fondurilor speciale ( redevente, taxe de perimetru, taxe, impozit pe profit, obligatii angajati si angajator, dividende, etc.);

Puncte slabe -Conditii dificile de zacamant; -Acces necorespunzator la infrastructura de transport si utilitati; -Lipsa infrastructurii de valorificare superioara a productiei; -Tehnologii si utilaje cu productivitate redusă, nealiniate la standardele de productivitate actuale; -Cantonarea capacitatilor productive in zone izolate, monoindustriale;

Oportunităţi -Existenţa unui avantaj competitiv natural pe pieţele din ţările vecine care nu dispun de rezerve de sare; -Extinderea pieţei odată cu aderarea de noi state membre la UE; -Existenţa unui potenţial de valorificare a unor activităţi conexe producţiei de bază cum ar fi: activităţi turistice, balneoclimaterice, sportive şi de agrement, religioase, stocatea de gaze naturale in cavernele create ca urmarea exploatarii sarii in solutie, posibilitatea stocării de eşeuri în minele de sare, etc; -Perspectiva implementarii unei noi tehnologii de derocare si preparare primara a sarii geme prin utilizarea dislocarii mecanizate in locul dislocarii cu explozivi.

Amenintari -Fluctuatia cererii de sare pentru deszapezirea drumurilor în functie de factorii meteo-climatici; -Reducerea cererii de sare gemă pentru industria alimentară şi consumul uman; -Cresterea treptata a tarifelor de transport si a costurilor energiei la nivelul pietei U.E.; -Restrângerea pieţei interne datorită declinului industriei chimice; -Existenta in cadrul perimetrelor de exploatare concesionate, a unor lucrari miniere vechi, istorice de sute de ani, care prezinta unele riscuri din punct de vedere a stabilitatii zonelor respective si necesita cheltuieli pentru conservare; -Concurenţă puternică pe unele segmente de piaţă, cum ar fi în Bulgaria, Ungaria, Serbia, a firmelor producătoare de sare din Belarus şi din Ucraina, care la calitate relativ similară livrează la preţuri mult mai scăzute.

2.4 Analiza SWOT Substanţe nemetalifere şi roci utile Puncte tari:

- Existenta unui potential ridicat de resurse minerale sub aspect cantitativ si calitativ, intr-o gama foarte variata, distribuite relativ uniform la nivelul tarii, cu un anumit specific pentru regiunile de campie, deal sau munte;

- Zacamintele aflate in exploatare prezinta rezerve exploatabile cu un grad de asigurare de 20 – 40 ani si chiar peste 100 de ani de exploatare, avand caracteristici calitative superioare, permitand valorificarea lor integrala, cu pierderi minime de exploatare ;

- Zacamintele concesionate aflate in exploatare prezinta un grad de cunoastere al rezervelor ridicat, la nivelul categoriilor rezervelor probabile si rezervelor dovedite, ale caror studii de fezabilitate au fundamentat posibilitatile de exploatare in conditii economice acceptate;

-La numeroase zacaminte, dupa obtinerea licentelor de exploatare, s-au efectuat lucrari pentru imbunatatirea metodelor de exploatare, tehnologiilor de prelucrare, protectia zacamintelor si a mediului;

- Majoritatea productiei sectorului, este realizata de operatori care dispun de tehnologii de exploatare moderne, utilaje si instalatii performante de mare productivitate, la nivel european, forta de munca calificata, expertiza si traditie in domeniu;

- Activitatea in domeniu este in general profitabila, este generatoare de locuri de munca la nivelul intregii tari si sprijina comunitatile locale;

- Contributie semnificativa la bugetul de stat si la bugetele locale, reprezentand redevente, taxe de exploatare, garantii de mediu, chirii, impozite, etc.

Puncte slabe: -Activitatea de extractie a substantelor minerale utile se desfasoara de regula in cariere si/sau balastiere, ceea ce presupune afectarea unor suprafete insemnate de teren, cu destinatie agricola sau forestiera, usor perturbabila de factorii meteorologici si climatici; -Infrastructuri de transport deficitare, cu o dotare tehnica de exploatare si preparare scazute nemodernizate, mai ales in cazul carierelor si / sau balastierelor cu o capacitate redusa sau medie;

Oportunităţi: - Stabilitatea pietei materiilor prime pentru industria materialelor de constructii ( lianti, ceramica fina si bruta, sticla, materiale izolatoare, industria pietrei si rocile ornamentale); - Perspectiva unei cereri in continua crestere de materiale pentru constructii si implicit a unor produse miniere, care vor trebui asigurate prin extractia si prelucrarea unei game variate si a unor cantitati insemnate de substante nemetalifere si roci utile; - Extinderea domeniilor de utilizare a produselor miniere in afara sectoarelor traditionale, inclusiv pe piata externa; - Posibilitati crescute de accesare de fonduri europene pentru activitati de extractie si prelucrare a substantelor minerale utile; -Implementarea de catre Romania a legislatiei, normelor si strategiei Europene in domeniul exploatarii resurselor minerale; - Oferta tot mai variata de tehnologii avansate si eficiente de exploatare si preparare; - Atragerea in circuitul economic a noi si variate resurse minerale, a haldelor de steril si deseurilor industriale, prin activitati de reciclare si valorificare; dupa amendarea unor prevederi excesive din legislatia „ NATURA 2000 ’’; -Implicarea mai activa si eficienta a autoritatilor locale in dezvoltarea activitatilor de exploatare a unor resurse locale;

Ameninţări: - Agravarea crizei economice mondiale care poate afecta puternic consumul ; - Posibile blocaje financiare prin neplata sau intarzierea platii contravalorii produselor miniere livrate in termenele stabilite prin contractele comerciale catre beneficiarii privati si in special beneficiarilor cu capital de stat ( Companii nationale sau Autoritati de Stat );

- Cresterea treptata a tarifelor de transport si a tarifelor la energie, impuse de necesitatea alinierii la nivelul pietei U.E.;

- Mentinerea si / sau cresterea nivelului redeventelor miniere, taxelor si impozitelor; - Dificultati la obtinerea avizelor/autorizatiilor pentru realizarea accesului la terenurile pe care se desfasoara lucrari de explorare sau exploatare;

- Inregistrarea unor perioade de stagnare sau intrerupere a activitatii de exploatare, in special iarna, datorita scaderii activitatii pe santierele de constructii;

- Concurenta neloiala a exploatarilor ilegale, in special de agregate minerale din partea unor agenti economici cu capital privat care alimenteaza „piata neagra’’ si evaziunea fiscala;

- Aparitia pe piata a unor materiale de constructii sintetice, care sa inlocuiasca produsele traditionale;

2.5 Analiza SWOT ape minerale Puncte tari:

apa, în accepţiunea generală, tinde sa devina o resursă critică iar apa minerală naturală este o componentă sigură şi protejată în mod natural;

apa minerală naturală, este resursă minerală naturală regenerabilă în timp real; impactul exploatării apei minerale naturale asupra mediului este minim; existenţa dotării tehnice de ultimă generaţie in ceea ce priveste imbutelierea si

comercializarea, rezultat al unor investitii de cca. 2 mld. euro; existenta unor rezerve inepuizabile cantitativ si de buna calitate; asigura un potential ridicat de dezvoltare a activitatilor orizontale (turism balnear,

terapie, imbuteliere, etc.); existenta legislatiei si infrastructurii institutionale care garanteaza calitatea apei

minerale (H.G. nr. 102/2005, laborator de analize). Puncte slabe:

eterogenitatea sistemului de licentiere afecteaza predictibilitatea în strategiilor in domeniu;

necorelarea duratei licentei de exploatare (de 20 de ani) cu perioada de recuperare a investitiilor;

necesitatea protecţiei severe a arealului resursei, implica costuri suplimentare;

Oportunităţi: recunoaştere internaţională a calităţii apelor minerale din Romania (unele branduri au

o notorietate multiseculară); sprijin din partea comunităţilor locale, îndeosebi în acele localităţi care sunt

dependente de această activitate; atractivitate pentru investitori; trendul continuu crescator al cererii de ape minerale; creşterea continuă a cererii de ape minerale la export;

Ameninţări:

inexistenţa unui organism naţional de control care prin activitatea sa asigure calitatea surselor de apă minerală naturală;

concurenta apelor minerale din import si a apei de consum imbuteliata: 2.6 Analiza SWOT polimetalice Puncte tari:

-Baza de materii prime cu termene de epuizare relativ indelungate constand in resurse variate, dispersate in 145 de zacaminte, cu 28 milioane tone rezerve posibil de exploatat, 25 perimetre au avut licente de exploatare, dar sunt in prezent inchise sau in

procedură de inchidere; -Infrastructură existentă (retele de lucrari miniere; amplasamente pentru incinte, utilitati si uzine de preparare, cai de acces);

-Posibilitatea amplasarii liniilor moderne de prelucrare pe siturile existente;

-Exista mine ale caror metode de deschidere si pregatire se pot adapta pentru introducerea tehnologiilor moderne de exploatare;

-Exista posibilitatea realizarii unor concentrari tehnologice de tipul: o uzina- mai multe mine;

-Exista infrastructura de invatamant capabila sa pregateasaca in scurt timp personal calificat pentru activitatea minieră;

-Minele sunt situate in zone monoindustriale in care consultarile comunitare sunt favorabile activitatilor de exploatare miniera;

-Existenta unor zone punctuale ce pot fi exploatate rentabil, pe durate determinate.

Puncte slabe:

- Conditii de extractie dificile; - Genereaza poluarea accentuata a apei si solurilor; - Continut redus de substanta utila a zacamintelor, improprii exploatarii la capacitati mici; - Tehnologii si echipamente uzate fizic si moral , grad de mecanizare a exploatării scăzut, minele necesita reproiectarea sistemelor de deschidere si pregatire, adaptarea la utilaje performante; -Lipsa industriei post-extragere (industria metalurgica (pirometalurgica) si-a restrans sau, sistat activitatea); -In prezent nu exista mine cu utilitati in functiune (statii de ventilatie, retele de alimentare, statii de pompare ape de mina);

Oportunităţi:

- Piata minereurilor neferoase inregistreaza un trend crescator;

- Reluarea activităţii miniere cu consecinţe pozitive asupra comunităţilor din zonele traditional monoindustriale;

- Menţinerea unei infrastructuri pentru exploatarea minereurilor polimetalice, adecvata atat din perspectiva tehnologiilor moderne de exploatare- prelucrare cat si a masurilor de protectie a mediului;

Ameninţări:

- Abandonarea unor rezerve exploatate initial in mine de mare adancime;

- Abundenta si diversitatea ofertei pe plan mondial; - Aparitia pe piata a unor materiale sintetice care inlocuiesc produsele traditionale; - Cresterea gradului de reciclare si substituire.

2.7 Analiza SWOT aur-argint Puncte tari: -Existenta unor resurse totalizand 760 mil tone minereu;

- Exista infrastructura de prelucrare prin procedeul CIP-CIL ;

- Exista capacitate de gestionare a deseurilor miniere pe termen mediu;

- Exista cercetari geologice in zona de oxidare cu posibilitatea dezvoltarii unor exploatari la zi;

- Exista mine a caror lucrari de deschidere si pregatire se preteaza tehnologiilor moderne de exploatare ;

- Exista posibilitatea realizarii unor concentrari tehnologice de tipul: o uzina- mai multe surse;

- Exista infrastructura de invatamant capabila sa pregateasaca in scurt timp personal calificat pentru activitatea minieră; Puncte slabe:

- Minele deschise in adancime se afla in proces de inchidere; - Nu exista instalatii tehnologice de mare capacitate pentru prelucrarea minereului

(concentratului) aurifer; - Industria metalurgica (pirometalurgica) si-a restrans sau sistat activitata;

- Reluarea exploatarii subterane necesita aport investitional mare;

Oportunităţi:

- Piata minereurilor aurifere este stabila si crescatoare in ultimii ani;

- Prelucrarea deseurilor din iazurile vechi de decantare si a stocurilor de pirite aurifere arsenioase, conduc deopotriva la ecologizarea unor mari suprafete ocupate de aceste depozite;

- Consecinţe sociale pozitive pe fondul lipsei locurilor de munca; Ameninţări:

- Agravarea crizei economice mondiale;

- Riscul inchiderii definitive a unor rezerve, deschise initial in minele de adancime;

- Riscul unei perceptii ostile datorită utilizarii cianurii in procesul de prelucrare;

2.8.Analiza SWOT minereu cuprifer Puncte tari:

- Exista resurse apreciabile de minereu, cifrate la 443 mil tone;

- Exista cercetari geologice in zonele de oxidare cu posibilitatea dezvoltarii unor exploatari la zi;

- Exista exploatari la zi ale caror lucrari de deschidere si pregatire se preteaza tehnologiilor moderne de exploatare;

- Exista posibilitatea realizarii unor concentrari tehnologice de tipul: o uzina- mai multe surse ;

Puncte slabe:

- Nu mai exista instalatii tehnologice pentru prelucrarea minereului cuprifer, acestea au fost demolate;

- Rentabilizarea minelor viabile necesita aport investitional mare pentru redeschidere si retehnologizare;

Oportunităţi:

- Piata minereurilor cuprifere este stabila, crescatoare in ultimii ani;

- Prelucrarea deseurilor din iazurile vechi de decantare si a stocurilor de minereuri cuprifere, conduc deopotriva la ecologizarea unor mari suprafete ocupate de aceste depozite;

- Reanalizarea la nivel european a surselor interne de producere a materiilor prime minerale;

- Consecinţe sociale pozitive asupra comunitatilor la reluarea activitatii de exploatare; Ameninţări:

- Agravarea crizei economice mondiale;

- Riscul unei perceptii ostile datorita impactului de mediu;

- Realizarea productiei miniere la limita de profitabilitate este dependenta de mentinerea nivelului actual al pietei;

2.9.Analiză SWOT uraniu

Puncte tari : iniţierea proiectelor integrate de deschidere de noi zăcăminte şi construirea de uzine de

preparare/rafinare ; resursa energetica primara care asigura un pret scazut al energiei electrice produsă în

centrale nuclearo-electrice; Puncte slabe:

condiţii de extracţie dificile; probleme potenţiale de sanatate si securitate in munca (exploatări miniere subterane); zăcământ cu conţinut redus de substanţă utilă; distanţe de transport mari între sucursala minieră şi uzina de preparare, ce implică

înregistrarea unor cheltuieli mari de transport; grad avansat de uzură fizică şi morală a utilajelor din cadrul uzinei de prepare; tehnologie de prelucrare învechită ;

Oportunităţi: - leader pe piaţa de profil din Europa ; - cerere internă de concentrate tehnice în creştere ; - continuarea activităţilor miniere pentru asigurarea securitatii energetice (memorandum guvernamental aprobat in 5 mai 2010);

-atragerea în circuitul economic şi a altor resurse de uraniu cu prelucrarea/prepararea în instalaţii cu tehnologie avansată;

Ameninţări:

- constrângeri bugetare care nu permit alocarea resurselor bugetare la nivelul solicitat, în vederea urgentării finalizării obiectivelor de investiţii şi implicit a neasigurării stocului de concentrate tehnice de uraniu care pe de-o parte ar proteja România în faţa unor oscilaţii mari a indicatorului de preţ de uraniu pe piaţa SPOT şi ar conferi o siguranţă în alimentarea reactoarelor în funcţiune, capacitatea de producţie putând fi redusă sau mărită în funcţie de oscilaţia preţului uraniului de pe piaţă; - lipsa finanţare pentru investiţiile pe mediu (datorită lipsei de finanţare, lucrările privind realizarea unor staţii modernizate de decontaminare a apei de mină nu au fost începute);

2.10. Inchiderea minelor de la operatorii minieri cu capital de stat In baza Legii minelor nr.85/2003, prin 11 hotărâri de Guvern, s-a aprobat închiderea

definitivă pentru 556 mine/cariere, iar în limita fondurilor alocate, începând cu anul 1998 s-au contractat lucrări de închidere şi ecologizare pentru un număr de 295 mine şi cariere din care, până la data de 31.12.2011, s-au recepţionat la terminarea lucrărilor de închidere şi ecologizare, 192 obiective la care se adaugă 53, cu recepţii parţiale. Situaţia lucrarilor la cele 556 de obiective miniere aprobate la închidere la data 31.12.2011 se prezintă astfel:

- mine cu recepţii finale a lucrărilor – 174 - mine cu recepţii la terminarea lucrărilor – 18 - mine cu recepţii parţiale a lucrărilor – 62 ( 9 nerecepţionate) - mine cu lucrări în execuţie – 41 - mine cu lucrări neatacate/lucrări parţiale – 261

Hotărârea de Guvern care a aprobat închiderea nr./an 

Nr. crt. 

Compania / Societatea 

Total mine închi

se  

816 /1998

17 /1999

720 /1999

493 /2000

602 /2001

898 /2002

926 /2003 

1854 /2004 

1008 /2006

644 /2007

997 /2010

  TOTAL din care:  556  76  37  48  68  49  45  20  64  55  88  6 

1  C.N.H. Petroşani  69  3  -  1  20  7  4  2  7  5  20  - 

2  S.N.L.O. Tg. Jiu  54  9  8  6  6  -  1  4  10  3  5  2 3  S.N.C. Ploieşti  85  31  1  6  1  13  4  -  6  6  16  1 4  C.N. REMIN Baia Mare  69  22  5  1  4  -  11  -  4  7  15  - 5  C.N.U. Bucureşti  25  -  2  3  5  1  4  -  1  2  5  2 6  C.N.C.A.F. MINVEST S.A.  41  6  -  7  1  1  4  4  5  6  7  - 7  S.N.S SALROM Bucureşti  15  4  -  -  1  1  -  -  -  2  7  - 8  S.C. MINERA ANINA  19  -  -  -  3  5  4  -  1  2  4  - 9  SC MINBUCOVINA S.A.  13  -  -  -  -  -  -  -  6  7  -  - 

10  Alte societăţi   166  1  21  24  27  20  13  10  24  15  9  1 

În perioada 1998 – 2011 pentru activităţile specifice programelor de închidere a

minelor, inclusiv prin programele finanţate în cadrul acordurilor de împrumut convenite cu organisme financiare externe, s-au cheltuit fonduri în valoare totală de 1.330.553.614 lei,(echivalentul a 350.145.688 euro) din care fonduri alocate direct de la bugetul de stat 1.171.568.836 lei, fonduri atrase de la Banca Mondiala de 137.768.130 lei si fonduri atrase de la B.I.R.D. de 21.216.648 lei.

3. OBIECTIVE STRATEGICE ALE INDUSTRIEI MINIERE 3.1 Obiective strategice generale:

- Asigurarea resurselor minerale necesare dezvoltarii durabile a tarii, cu prioritate din producţia internă;

- Armonizarea interesului naţional cu necesitatea atragerii de capital de investiţii şi cu incadrarea în cerinţele de sustenabilitate;

- Atragerea in circuitul economic a unui numar cat mai mare si variat de resurse minerale;

- Reducerea dependenţei de importurile de resurse de energie primara şi de materii prime minerale.

4. OBIECTIVE STRATEGICE SPECIFICE SI DIRECTII PRIORITARE 4.1. Cercetare şi dezvoltare tehnologică Atingerea obiectivelor strategiei necesită pe langa expertiza acumulata si formarea

profesională şi recrutarea unei noi generaţii de specialişti practicieni şi cercetători. Mediul de afaceri are de asemenea, o contribuţie importantă in acest domeniu alături administratia centrala din România, -Ministerul Economiei, Comertului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică -ANCS.

ANCS va trebui să investească în programe de cercetare in sectorul resurselor minerale. Trebuie pus în aplicare un program de cercetare in sectorul resurselor minerale, cu scopul de a dezvolta produse noi şi inovative, procese şi servicii care să cuprindă toate aspectele legate de lanţul de utilizare al resurselor minerale.

O colaborare mai strânsă între grupurile de lucru din cercetare şi din industria extractiva (si cele conexe) poate fi sursa unor noi oportunităţi. Alături de alte state membre, Romania va milita pentru includerea vizibilă de propuneri din sectorul resurselor minerale în cadrul Programului-cadru al UE PC8 (2014-2020), astfel încât acesta trebuie să devină un obiectiv cheie.

4.1.1 Obiective prioritare pentru cercetare-dezvoltare: - minerit invizibil si inteligent; - procese tehnologice, automatizare si optimizare inovativă; - utilizare eficienta a materialelor, energiei si a apei;

- minimalizarea emisiilor de gaze; - procese chimice şi biologice de imbogatire; - sisteme de date geodezice si modelare multi-dimensionale; - tehnologii de explorare inovative; - extragere si imbogatire bazate pe high-tech a metalelor; - reciclare, materiale noi si alternative; - cuantificarea si managementul impactului asupra mediului.

4.1.2 Cercetare generala programatică Programul de cercetare generală trebuie sa stea la baza fundamentarii şi susţinerii

politicilor şi strategiilor nationale de dezvoltare a sectorului minier, identificarii tendinţelor noi, a directiilor critice în domeniul consumului, extractiei, valorificarii resurselor miniere si aspectelor sociale. In acest scop sunt necesare:

studii economice privind dimensiunea cererii de materii prime minerale, dinamica achizitiilor si tendintele pietei care vor sta la baza elaborarii strategiilor, modelelor alternative şi metodologiilor pentru susţinerea politicilor de dezvoltare nationala;

studii pentru diversificarea, protejarea şi punerea în valoare a bazei de materii prime minerale, fezabile si adaptabile la conjuncura de piata;

studii interdisciplinare privind capacitatea de productie corelata cu impactul social si gradul de epuizare a rezervelor;

studiul impactului de mediu asupra ariilor afectate in contextul modului si principiilor de exploatare a unui zacamant prin optiunea, in subteran sau la suprafata;

4.1.3 Cercetarea geologica Programul de cercetare geologica trebue sa conduca la constituirea bazei nationale de

date cu privire la resursele minerale, sa clarifice asupra perspectivelor de identificare a noilor zacaminte sa conduca la finalizarea lucrarilor geologice in zonele cu perspective de conturare a unor rezerve valorificabile.

Cercetarea geologică poate fi structurată astfel: studii de reevaluare si valorificare a fondului de date acumulate in ultimii ani,

sistematizarea si interpretarea acestuia, in corelare cu datele existente anterior, in scopul evaluarii gradului de cunoastere a teritoriului si a perspectivelor de punere in evidenta a unor zacaminte noi;

studii de reevaluare a fondului national de rezerve de substante minerale utile, tinand seama atat de conjunctura actuala si tendintele pietei cat si de evolutia tehnologiilor de extractie si prelucrare;

studii de sinteza pentru evaluarea gradului de cunoastere a conditiilor de geneza, metalogeneza si dezvoltare a faciesurilor purtatoare de mineralizatii, in vederea localizarii ariilor de perspectiva si fundamentarii programelor de cercetare viitoare.

studii in vederea evaluarii, din punct de vedere cantitativ si calitativ, a depozitelor antropogene (tehnogene) rezultate din activitatea de extractie si preparare a minereurilor (Iazuri de decantare, halde de steril);

4.1.4 Cercetarea sectoriala, arii tematice de cercetare ştiinţifică, dezvoltare şi inovare tehnologică Cercetarea sectoriala trebuie sa conduca la diversificarea si perfectionarea optiunilor

tehnologice de productie si valorificare a produsului minier, sa promoveze recuperarea substantelor minerale utile din toate sursele disponibile (inclusiv zacaminte izolate, depozite antropogene, deseuri sau ape uzate), sa detalieze cadrul tehnic atat la scara macro, pentru operatori mari cat si la scara micro pentru IMM-uri.

Arii tematice de cercetare ştiinţifică, dezvoltare şi inovare tehnologică: - cercetări privind elaborarea de noi tehnologii în scopul valorificării superioare a

substanţelor minerale utile şi utilizarea metodelor biotehnologice pentru tratarea deseurilor si epurarea apelor reziduale;

- optimizarea fluxurilor de productie din punct de vedere al asigurarii utilitatilor de baza: energie, microclimat, transport; - adaptarea metodelor de deschidere, pregatire si exploatare, in conditiile reevaluarii rezervelor din zacamant si tinand seama de schimbarile intervenite pe piata producatorilor de masini si utilaje miniere; - analiza stabilitatii fizice si chimice a perimetrelor miniere si depozitelor de steril şi studierea comportării în timp a reabilitarii perimetrelor miniere si depozitelor de steril tinand cont de conditiile meteorologice si a potentialului local;

- studii şi cercetări privind realizarea la nivel naţional hărţilor specifice privind emanaţiilor de gaze din lucrările miniere subterane şi a zonelor de influenţă asupra comunităţilor locale, stabilirea cadrului legislativ necesar clasificării;

- dezvoltarea de tehnici, proceduri, tehnologii noi în scopul creşterii gradului de securitate şi sănătate în muncă, creşterii randamentului la lucrările de împuşcare şi reducerii pierderilor de substanţe minerale utile;

- cercetări noi asupra cauzelor apariţiei fenomenelor tranzitorii specifica atmosferei subterane, metode de prevenire şi combatere a lor în cazul exploatării subterane a substanţelor minerale utile; profilaxia şi combaterii fenomenelor de combustie spontană a substanţelor minerale utile (cărbune, sulfuri, etc.), cu proprietăţi de oxidare din subteran, suprafaţă şi depozite

- optimizarea reţelelor de ventilaţie în care sunt prezente atmosferele potenţial explozive şi sau toxice în scopul prevenirii, limitării şi combaterii fenomenelor de explozie care pot să apară la exploatarea în subteran a substanţelor minerale utile;

- dezvoltarea şi aplicarea unor tehnici noi (inclusiv gazeificare) în ceea ce priveşte extragerea şi valorificarea gazului metan din cărbune, din stratele de roci şi substanţe minerale utile purtătoare, inclusiv cercetări privind metode noi de valorificare a gazelor combustibile la concentraţii mici din curenţii de evacuare din subteran, la minele de cărbune şi petrol la nivelul staţiilor principale de ventilaţie;

- cercetări privind dezvoltarea unor metode neconvenţionale de recuperare a energiei termice din subteran, respectiv a energiei geotermice;

- cercetări privind identificarea unor destinaţii noi a reţelelor de lucrări miniere subterane (de exemplu: depozite subterane, fitoculturi, etc.);

- cercetări privind dezvoltarea de tehnici şi metode noi privind depozitarea de CO2; - cercetări privind valorificarea substanţelor minerale utile pentru reluarea exploatarii in perimetrele aferente minelor inchise sau in conservare, utilizand metode de exploatare cu un randament crescut si cu costuri investitionale minime.

4.2. Productia miniera Romania si-a asumat integral proiectul de declaratie sustinut la Intalnirea pregatitoare

interguvernamentala a celei de-a 19-a Comisii privind dezvoltarea durabila-Sectiunea minerit-care a avut loc la New York, in martie 2011, ca urmare prioritatile din declaratie sunt preluate ca obiective strategice general valabile pentru productia miniera.

4.2.1. Obiective prioritare: 4.2.1.1 Maximizarea beneficiului economic Prin acordurile si avizele emise de institutiile statului, se va solicita agentilor

economici sa promoveze cele mai bune practici disponibile in activitatea de extractie si prelucrare / preparare a substantelor minerale utile, inclusiv in reconstructia ecologica a zonelor afectate de activitati miniere.

O companie modernă, eficientă şi de înaltă productivitate, trebuie sa adopte cele mai adecvate cunoştinţe şi tehnologiii, trebuie să utilizeze cele mai bune practici şi cele mai moderne metode de management, in scopul maximizarii beneficiilor economice din exploatarea unei substante minerale, pentru toate partile interesate.

4.2.1.2 Reglementarea Mineritului Informal si formal, Artizanal si la Scară Mică (ASM) Este important faptul că activitatea de exploatare a substanţelor minerale utile, la scara

mica, intr-un mod informal, artizanal, sa se desfasoare în conformitate cu standardele de bază sociale si de mediu. Statul, patronatele, sindicatele si societatea civila vor elabora politicile şi programele de dezvoltare necesare, pentru profesionalizarea şi formalizarea acestor activităţi,

pentru a se asigura ca minerii din minele artizanale si la scara mica, au drepturi si obligatii similare celorlalti salariati din industria miniera.

4.2.1.3 Transparenţa în comerţul internaţional de substanţe minerale utile Este nevoie de îmbunătătirea permanenta a cunostiintelor asupra schimbărilor care

apar pe pietele globale ale materiilor prime minerale si de pericolele care amenintă principiile competitivitătii. Uniunea Europeana si statele membre trebuie sa ceara si sa promoveze transparenta, pentru a evita măsurile care distorsionează comerţul internaţional cu materii prime. Asigurarea accesului la materiile prime de pe pieţele internaţionale în cele mai bune condiţii posibile pentru toţi concurenţii, este facilitata de dialogului între producători şi consumatori. Interesele tarilor mai putin dezvoltate trebuie luate in seama in cadrul acestui dialog.

4.2.1.4 Urmarirea ciclului complet: minerit -perioada de tranzitie- postminerit Institutiile competente din România trebuie să:

1. ofere reglementari si norme legale clare pentru activitatile de extractie, de inchidere si post inchidere;

2. aiba permanent capacitatea institutională de a monitoriza si aplica prevederile cadrului legal pentru activitatile de inchidere si postinchidere;

3. solicite părţilor interesate să fie consultate în dezvoltarea obiectivelor şi a planurilor si lucrarilor de închidere;

4. se asigure că este elaborata o documentatie de închidere completa şi este depusa garantia financiară adecvată, înainte de aprobarea permisului de explorare/ exploatare sau a licentei, pentru o mină nouă;

5. dezvolte abordări proprii pentru finanţarea închiderilor, mai cu seamă a moştenirilor din trecut, sub forma site-urilor de activităti miniere conexe abandonate, inclusiv a instalaţiilor aferente, a depozitelor de deşeuri.

4.2.2. Obiective prioritare pentru Substanţele Minerale Utile 4.2.2.1. Obiectivele prioritare pentru lignit -concentrarea activităţii în perimetrele miniere cu potenţial de eficienţă economică; -extinderea perimetrelor existente în vederea exploatării raţionale si valorificării

superioare a zăcământului în concordanţă cu cererea de lignit la nivel naţional pentru perioada strategiei;

-asigurarea bazei materiale pe termen lung prin deschiderea unor noi perimetre în condiţii de eficienţă economică;

-masuri legislative pentru achizitionarea proprietăţilor imobiliare (terenuri, gospodării) necesare dezvoltării exploatării în cel mai scurt termen, după o justă despăgubire;

-continuarea programului de reabilitare, retehnologizare si modernizare a fluxurilor tehnologice mijloacelor de producţie corelat cu asigurarea bazei materiale pe termen lung;

-atragerea de surse de finanţare de pe piaţa de capital -refacerea mediului în cel mai scurt timp în zonele care nu mai sunt afectate de

activitatea minieră si diminuarea maximă a impactului asupra mediului natural în zona de activitate;

-atenuarea problemelor sociale determinate de încetarea activităţii ca urmare a epuizării rezervelor în anumite perimetre sau din alte cauze;

- perspectiva repoziţionării cărbunelui ca sursa primara de energie strategică.

4.2.2.2. Obiectivele prioritare pentru huilă - restructurarea activitatii de exploatare in entităţi separate viabile/neviabile, cu

afilierea celor viabile la structuri noi care să permită funcţionarea în condiţii de rentabilitate;

-retehnologizarea exploatarilor miniere viabile in vederea eficientizarii activitatii de extractie;

- măsuri legislative pentru încurajarea exploatării gazului metan din cărbune in perimetrele concesionate (CBM);

- prelungirea termenului de operare a concedierilor colective până în anul 2018; - perspectiva repoziţionării cărbunelui ca sursa primara de energie strategică.

4.2.2.3. Obiective prioritare pentru sare

- optimizarea si modernizarea fluxurilor de productie in concordanta cu cererea cailtativa si cantitativa a pieţei interne şi externe;

- implementarea unor tehnologii noi de exploatare, cu randamente superioare; - valorificare a unor activităţi conexe producţiei de bază (activităţi turistice, balneocli-

materice, sportive şi de agrement, stocarea de gaze naturale, posibilitatea stocării de deşeuri în minele de sare, etc.); - finantarea partiala a proiectelor de investitii de pe piata de capital- listare la bursa;

4.2.2.4.Obiective prioritare pentru uraniu -exploatarea până la epuizare în condiţii de eficientă acceptată a zăcământului Crucea-

Botusana; -construirea unei noi uzine de preparare a minereurilor de uraniu, Uzina TG Feldioara,

jud. Braşov; -proiectarea- cercetare şi punerea în funcţiune a unei instalaţii pentru prelucrarea ,

prepararea produsului rezidual minier din halde şi iazuri de decantare; -construirea unei noi uzine de rafinare a concentratelor tehnice de uraniu-uzina YC

Feldioara, Jud. Braşov; -deschiderea şi exploatarea zăcământului uranifer din Carpaţii Orientali.

4.2.2.5. Obiective prioritare pentru apele minerale -elaborarea legii apelor minerale naturale, de izvor si geotermale; -infiintarea unui Laboratorul Naţional pentru Apele Minerale; - demararea unor lucrari de cercetare in perimetre noi prin programul national sectorial

de cercetare (ape minerale naturale plate, ape balneoterapeutice); - eficientizarea activitatilor de protectie si exploatarea a surselor de apă minerală; - promovarea si valorificarea apelor minerale balneare;

-I

-dezvoltarea sistemului informational pentru monitorizarea integrata a parametrilor cantitativi şi calitativi de exploatare;

4.2.2.6. Obiective prioritare pentru substante nemetalifere si roci utile - Incurajarea investitiilor care se conformeaza celor mai bune practici in domeniu si

standardelor de siguranta internationale; - Incurajarea utilizarii de catre operatorii minieri a tehnologiilor moderne, utilizate la

nivel european, pentru realizarea productiei miniere, in scopul modernizarii industriei miniere si a exploatarii resurselor naturale in conditii de eficienta, la costuri competitive, cu maxima siguranta si cu minimizarea impactului asupra mediului; - Iincurajarea opratorilor economici pentru promovarea de investitii in zonele cu potential minier nevalorificat in totalitate sau slab valorificat.

- Continuarea exploatarii resurselor minerale in conditii de performanta din punct de vedere al protectiei zacamintelor si a mediului;

- Incurajarea activitatilor prin care sunt atrase in circuitul economic substantele minier existente in asa zisele „ depozite istorice de deseuri ’’ ( halde de steril si iazurile de decantare ).

4.2.3. Obiectivele prioritare ale procesului de închidere a minelor In baza expertizei asimilate in cei 14 ani de inchideri de mine si a concluziilor reieşite

după 4 ani de aplicare a primului program coerent de inchidere, s-au actualizat obiectivele generale, astfel:

utilizarea cu eficienţă ridicată a fondurilor, concentrarea pe activităţile de închidere şi ecologizare concomitent cu reducerea graduală a cheltuielilor de conservare;

indeplinirea obligaţiilor de mediu asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană cu încadrarea în cerinţele impuse de legislaţia naţională aflată în vigoare;

creşterea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă şi compatibilizarea cu sistemele de alarmare naţional şi european;

atragerea de fonduri suplimentare şi noi parteneri pentru finanţarea unor proiecte de importanţă şi/sau valoare mare;

reorganizarea SC CONVERSMIN SA în scopul creării unei structuri mai flexibile, capabilă să pună în aplicare strategia procesului de închidere;

creşterea calităţii managementului procesului şi asigurarea schimbului de know-how cu structuri similare din ţară şi străinătate;

actualizarea, armonizarea, elaborarea şi aprobarea cadrului normativ, a normelor, instrucţiunilor tehnice, cataloagelor, indicatoarelor şi standardelor de cost specifice domeniului de închidere şi ecologizare a perimetrelor miniere cu activitate sistată, în conformitate cu practica europeană de revizuire şi actualizare a legislaţiei.

Măsuri şi direcţii pe termen scurt, perioada 2012 – 2014 reanalizarea, împreună cu operatorii minieri cu capital majoritar de stat, autorităţile

competente şi comunităţile locale a situaţiei fiecărui obiectiv minier, pentru scurtarea duratelor de conservare şi implicit reducerea cheltuielilor bugetare, în vederea disponibilizării unor sume necesare procesului de închidere şi ecologizare;

concentrarea fondurilor bugetare alocate prin programele anuale în principal pentru recuperarea întârzierilor înregistrate la lucrările prioritare şi în mod special pentru cele asumate de România prin Tratatul de Aderare la U.E., aflate în derulare;

atragerea de fonduri suplimentare şi noi parteneri, în scopul accelerării procesului de ecologizare a obiectivelor prioritare ale (ex. Fondul pentru Mediu, fonduri structurale nerambursabile destinate punerii în siguranţă şi închiderii depozitelor de deşeuri industriale sau din credite externe);

schimbarea formei de organizare SC CONVERSIM SA în societate naţională, completarea structurii organizatorice şi a obiectului de activitate;

finalizarea implementării măsurilor din Programul Unic de Etapizare convenit cu A.N.A.R. privind execuţia proiectul pilot pentru optimizarea procesului actual de epurare a apelor de mină şi reluarea investiţiilor pentru retehnologizarea staţiilor de epurare existente, inclusiv proiectarea şi construirea de noi staţii de epurare performante;

îmbunătăţirea cadrului legislativ prin actualizarea, armonizarea, elaborarea şi aprobarea cadrului normativ, a normelor, instrucţiunilor tehnice, cataloagelor,

indicatoarelor şi standardelor de cost specifice domeniului de închidere şi ecologizare a perimetrelor miniere aprobate la inchidere;

finalizarea procesului de modernizarea a laboratoarelor de analize fizico-chimice (prin dotarea cu aparatură performantă) şi finalizarea infrastructurii de monitorizare începută prin programele pilot din din zona Bucovina, Deva şi Baia Mare, ca bază pentru implementarea Sistemului Naţional Integrat de Monitorizare a Impacturilor de Mediu (SNIMIM).

Măsuri pe termen mediu, perioada 2015 - 2020 Până la această dată se va crea infrastructura de bază pentru sistemul naţional integrat

de monitorizare a impacturilor de mediu care se va dezvolta şi va funcţiona ca instrument eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţiile de urgenţă, ca urmare activitatea se va concentra pe:

finalizarea lucrărilor de ecologizare la celelalte obiective miniere prevăzute în Strategia procesului de închidere şi reconstrucţie a obiectivelor miniere până în ;

scăderea graduală a cheltuielilor necesare conservării concomitent cu creşterea ponderii activităţii de monitorizare a factorilor de mediu.

demararea procesului de cercetare aplicativă în siturile miniere cu riscuri asociate ridicate prin completarea informaţiilor necesare bazei de date necesare fundamentării şi planificării.

trecerea la extinderea sistemului de monitorizare a impacturilor de mediu, ca instrument eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţii de urgenţă prin continuarea dezvoltării logisticii şi infrastructurii necesare.

Măsuri pe termen lung, în perspectiva anului 2035 finalizarea lucrărilor de ecologizare până în anul 2030, astfel încât, să se creează

condiţiile reducerii cheltuielilor necesare pentru monitorizarea factorilor de mediu,

dezvoltarea activităţilor cu caracter aplicativ, legate de serviciile specializate necesare finalizării implementării infrastructurii de monitorizare în Sistemul Naţional Integrat de Monitorizare a Impacturilor de Mediu (SNIMIM) şi racordării acestuia la Sistemul European de Reacţie pentru Situaţiile de Urgenţă (SCERSU), ponderea costurilor fiind de 10–15% din alocaţiile programelor anuale;

generalizarea sistemului de monitorizare a impacturilor de mediu, ca instrument eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţii de urgenţă inclusiv racordarea acestuia la Sistemul European de Reacţie pentru Situaţiile de Urgenţă (SCERSU) prin dezvoltarea logisticii şi infrastructurii.

trecerea la mentenanţa infrastructurii SNIMIM şi SCERSU, execuţia infrastructurii specifice dezvoltării de proiecte/programe pilot de sprijin şi, după caz, eventualele remedieri generate de fenomenele de calamitate.

Monitorizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare În activitatea de închidere şi ecologizare monitorizarea a fost instituită prin OMIR nr.

329/2003, pentru completarea OMIR 273/2001 – Manualul de închidere a minelor, care a stabilit şi conţinutul programelor de monitorizare.

Conţinutul programelor de monitorizare a fost revizuit prin Ordinul MEC nr. 1525/2007 cu privire la aprobarea Ghidului de elaborare a programului de monitorizare a mediului.

Nivelul emisiilor de substanţe periculoase se determină prin monitorizare. Pentru resursele de apă trebuie să fie determinate concentraţiile de poluanţi, pentru a

asigura conformarea cu Directiva cadru apa 2000/60/EC transpusă în legislaţia naţională prin Legea 310/2004 şi reglementările din Legile 458/2002 şi 311/2004 privind apa potabilă, cu modificările şi completările ulterioare şi Directiva 76/464/EEC - Poluarea apei prin deversarea anumitor substanţe periculoase, respectiv legislaţiei româneşti transpusă de HG 352/2005 şi HG 351/2004 - Normativul NTPA-001.

Monitorizarea construcţiilor este prevăzută şi de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi normele de aplicare.

Monitorizarea depozitelor de deşeuri miniere este prevăzută în HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea O.U.G nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, toate cu modificările şi completările ulterioare.

4.3. Comunitate Locala si Impact Social 4.3.1. Maximizarea beneficiului social Se va promova conceptul de cooperare între comunităţile locale, companiile miniere

şi autorităţile de reglementare, pe parcursul întregului ciclu de viaţă al activităţii miniere. Companiile trebuie să adopte o responsabilitate socială corporativă, dezvoltandu-si perfor-mantele economice intr-o maniera etica (respect fata de oameni si comunităţile locale). Acţiunile întreprinse pentru atingerea acestui obiectiv trebuie să:

- tină cont de necesitatea de a respecta şi de a promova protecţia drepturilor omului; - sustină responsabilitatea socială corporativă a întreprinderilor (CSR);

- practice politici de impartire a veniturilor, asigurându-se că o parte rezonabilă a aces- tora merge la comunităţile in cadrul carora se desfasoara activitatea de exploatare,echilibrand conflictele si sprijinind interesele locale.

-sprijine echitabil mediul de afaceri local, comunităţile, asociatiile de femei şi alte părţi interesate sau afectate de activităţile miniere.

4.3.2. Protecţia vieţii şi sănătăţii lucrătorilor din domeniul industriei miniere Pentru protecţia vieţii şi sănătăţii lucrătorilor din domeniul industriei miniere –

subteran, suprafaţă şi activităţi conexe-, se va aplica şi pe mai departe abordarea naţională de cooperare între Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale (prin departamentele specializate de securitate şi sănătate în muncă), Inspecţia Muncii (prin Inspectoratele teritoriale de Muncă) şi Institul National de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Miniera si Protectie la Explozie- INSEMEX Petroşani, instituţie abilitată pentru efectuarea expertizelor tehnice a evenimentelor generate de explozii şi incendii soldate cu victime sau pagube materiale, protejarea lucrătorilor, evaluarea şi atestarea tehnologiilor, instalaţiilor, echipamentelor, articolelor pirotehnice, explozivilor (inclusiv capse detonante, mijloace şi dispozitive de iniţiere sau control) şi personalului implicat în activităţi în legătură cu atmosferele potenţial explozive şi sau toxice, caracterizarea proprietăţilor şi carcateristicilor amestecurilor explozive (salvatori, energeticieni, mecanici, operatori şi sau responsabili Ex).

Se va elabora un sistem dinamic de gestionare a riscurilor profesionale din industria miniera care sa cuprinda cel putin urmatoarele:

- definirea politicii de securitate si sanatate in munca a angajatorilor care sa cuprinda: enuntarea obiectivelor de S.S.M, angajamentul angajatorului (efectele financiare), indicarea responsabilitatilor si a responsabililor pentru fiecare obiectiv, organizarea serviciului de prevenire si protectie, serviciului de medicina muncii, pilotarea demersului de gestionare a riscurilor,identificarea pericolelor, evaluarea si caracterul riscurilor;

- planificarea prevenirii riscurilor: planul de prevenire si protectie, aprobarea planului in cadrul Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca al fiecarui Angajator.

4.3.3. Reconversia socială, o soluţie a zonelor afectate de inchiderea minelor Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri prin Agenţia Română pentru

Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, este responsabil pentru implementarea politicilor privind reconstrucţia economică durabila a zonelor industriale inclusiv cele afectate de restructurarea sectorului minier.Conform atributiilor ce ii revin prin OUG 14/2009 ARDDZI isi va asuma in cadrul Strategiei Industriei Miniere urmatoarele activitati:

a) elaborarea si implementarea de programe/proiecte pentru dezvoltarea durabila a zonelor afectate;

b) sprijinirea mediului economic in scopul diminuarii efectelor crizelor economice si in vederea dezvoltarii, in mod sustenabil, a operatorilor economici existenti, precum si sprijinirea infiintarii de noi operatori economici, care intra in sfera de activitate a Agentiei;

c) utilizarea dotarilor industriale devenite libere de sarcini, puse la dispozitia Agentiei, in scopul dezvoltarii de noi proiecte;

d) accelerarea elaborarii si implementarii proiectelor finantate din fonduri structurale prin sprijinirea autoritatilor publice locale din zonele afectate;

e) identificarea promovarii de proiecte in domenii strategice si sprijinirea infiintarii si organizarii de parteneriate, in scopul implementarii acestora;

f) gestionarea fondurilor si a programelor ce i-au fost incredintate in conditiile prevazute de lege;

g) atragerea de fonduri suplimentare pe baza unor programe intocmite in nume propriu;

In acest sens ARDDZI va derula o serie de programe menite a impulsiona dezvoltarea economica durabila a localitatilor cu specific minier dupa cum urmeaza: - utilizarea brownfieldurilor (a fostelor situri industriale) pentru atragerea de investitori

prin identificarea localităţilor pe aria cărora sunt amplasate dependinţe şi anexe tehnologice ale minelor inchise sau care urmează a fi închise şi care asigură condiţiile dezvoltării sectorului privat;

- derularea unor programe de stimulare a parteneriatelor publice-private; - implementarea in continuare a Programelor de Infrastructura Municipala si Schema de

Granturi Mici in conditiile in care exista experienta in implementare la nivelul ARDDZI iar programele au fost bine receptionate de catre comunitatile afectate de restructurare;

- derularea de programe conexe care pot impulsiona dezvoltarea locala si mentionam in acest sens programul de electrificare care prin extinderi de retele electrice aprobate prin HG – in baza propunerilor Consiliilor Judetene in conformitate cu normele metodologice – pot facilita atingerea acestui obiectiv de dezvoltare;

- facilitarea reamenajării unei părţi din construcţiile de la suprafaţa minelor în vederea transformării acestora în spaţii de lucru, asigurându-se utilităţile corespunzătoare (energie electrică, apă curentă, canalizare, alimentare cu gaze, acolo unde sunt condiţii );

- sprijinirea autorităţilor publice locale în elaborarea proiectelor pentru accesarea fondurilor structurale destinate infrastructurii alocate prin „Planul operaţional sectorial de mediu” şi „Planul operaţional regional”;

- finanţarea prin atragere de investitori şi în parteneriat a proiectelor de reabilitare a mediului şi a infrastructurii;

- sprijinirea APL pentru punerea in valoare a resurselor locale (inclusiv a potentialului turistic) pentru generarea de noi activitati economice;

- punerea la dispozitia investitorilor a informatiilor referitoare la localizarea diverselor resurse pentru facilitarea identificarii celor mai potrivite locatii de amplasare a investitiilor;

- pregatirea programelor de dezvoltare complementare masurilor privind retragerea industriala. Închiderea minelor a condus, atât la diminuarea veniturilor populaţiei din regiunile

respective cu consecinţe restrictive asupra economiei locale, cât şi la diminuarea veniturilor bugetelor locale. ARDDZI va sprijini Autorităţile publice locale pentru elaborarea planurilor de dezvoltare locala pentru localităţile afectate de restructurarea sectorului minier în vederea creşterii accesibilităţii acestora la resurse financiare interne sau asigurate din fondurile structurale, urmare a aderării României la Comunitatea Europeană.

Dezvoltarea în timp a unui mediu atractiv de afaceri şi a unei infrastructuri adecvate va conduce la schimbarea raportului între fondurile alocate pentru dezvoltare din surse bugetare şi din cele private în favoarea acestora din urmă.

4.4 Asigurarea Resursei Umane- Personal competent, specializat în domeniul resurselor

minerale Sectorul resurselor minerale se confrunta cu o situaţie grea datorită numărului redus de

specialistiti. Media de varsta a acestora este ridicata in tot sectorul si datorita perspectivelor extindere si dezvoltare, necesarul de specialisti va creste cu siguranţă. Pregatirea personalului in România ultimelor două decenii a fost slab coordonata in acest sector, programele de pregatire au fiind reduse, iar profesorii pensionati. In plus, sectorul resurselor minerale nu este atractiv pentru tineri, datorita imaginii generale a sectorului. Industria miniera cere insa forta de munca profesional calificata, antrenata in tehnici miniere moderne şi domenii hightech emergente, lucru care necesita programe adecvate in universitatii de stiinte aplicate, colegii tehnice si scoli profesionale.

Conceptul de durabilitate cu privire la utilizarea resurselor naturale trebuie să devină o parte integrantă acceptata a sistemului de învăţământ, în scopul de a promova o înţelegere mai largă a importanţei materiilor prime, alături de alte activitati didactice în stiintele naturii, inca din primii ani de scoala. Acest lucru este important pentru planul de învăţământ general, şi în studiile economie şi studiile comerciale. Programe de formare in sectorul resurselor minerale trebuie să fie promovate în continuare pe termen mediu şi lung, cu eforturile de a consolida şi legăturile internaţionale. Statul va asigura o finantare preferentiala programelor de studii in domeniul resurselor minerale.

Aceste obiective trebuie aliniate cu cele ale “tinerilor în mişcare", proiecte emblematice ale planului de dezvoltare Europa 2020, care are drept scop îmbunătăţirea rezultatelor sistemului de educaţie şi facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii. Astfel, România trebuie să promoveze activ includerea obiectivelor de educaţie in sectorul minier si geologic în cadrul programelor de formare ale UE.

Statul va încuraja prin măsuri specifice (prin acordarea de burse, contracte privind integrarea în mediul economic la absolvire, etc.) dezvoltarea învăţământului vocaţional pentru minerit şi geologie. Acest lucru se va realiza prin parteneriate cu administraţiile publice locale şi agenţi economici interesaţi.

Formarea personalului competent din domeniul minier şi geologic prin: -şcoli profesionale, -cursuri postliceale, -cursuri de calificare, -colegii tehnice, - invăţământul superior tehnic, - cursuri universitare, - cursuri postuniversitare, - masterate, - stagii doctorale şi postdoctorale,

- specializari, în scopul menţinerii şi dezvoltării expertizei tehnice goe-miniere. Pentru acele categorii profesionale şi meserii care vor fi necesare ca urmare a evoluţiei

tehnologice în domeniul exploatării resurselor minerale se vor propune noi standarde ocupa-ţionale, respectiv se vor actualiza cele existente, respectându-se prevederile legale referitoare la formarea profesională a adulţilor.

4.5.Organizare şi management-cadrul institutional In baza reglementarilor specifice a fost creat si organizat cadrul institutional, constituit

in prezent din: -Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, institutie publica a

administratiei centrale care aplica strategiile si politicile guvernului in domeniul resurselor minerale, asigura administrarea proprietatii publice in domeniul resurselor minerale si isi asuma toate obligatiile ce decurg din calitatea de actionar a statului privind administrarea, restructurarea, privatizarea si dupa caz lichidarea societatilor comerciale si a companiilor nationale aflate in portofoliul sau; -Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, institutie publica a administratiei centrale, autoritatea competenta care gestioneaza in numele statului, baza de baza de resurse minerale a tarii; -Agentia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, institutie publica a administratiei centrale, responsabila pentru dezvoltarea durabila a zonelor afectate de restructurarea industriala. Pentru zonele miniere cu activitate restructurata, va promova si va sustine noi proiecte, in scopul utilizarii resurselor si potentialului economico-social local, sprijinind crearea de alternative economice la activitatea miniera, revigorand mediul economic. În perioada următoare, cadrul institutional in domeniu se va actualiza periodic pentru a raspunde sub aspect organizatoric si functional cerintelor sociale si economice, nationale. Se va urmarii permanent alinierea la cadrul institutional din statele membre U.E., prin realizarea de structuri corespondente pentru a facilita colaborarea si schimbul de informatii. In acest sens, pe termen scurt se va analiza si propune guvernului : - preluarea unor noi sarcini şi atribuţii de către actuala Agenţie Naţională pentru Resurse Minerale (cea mai importanta fiind aceea de reglementare), astfel încât aceasta să poată îndeplinii calitatea de autoritate minieră. Toate celelalte state membre UE au autoritati nationale in domeniu, autoritati care se intalnesc anual si dezbat cele mai importante probleme de resurse minerale, incercand abordari comune si generalizari de bune practici;

-infiintarea serviciului geologic national care in mod independent sa asigure actualizarea, gestionarea si valorificarea publica a fondului national de date geologice, sa elaboreze atlasul geologic al Romaniei, etc.;

-infiinţarea unui Institut Naţional de Cercetare Dezvoltare Minier, instituţie de drept public, cu rol de a coordona şi aviza întreaga activitate de cercetare-dezvoltare-inovare precum şi cea de informare şi transfer tehnologic în industria minieră din România. Institutul poate fi format pe actuala structura a INCD-MRR, care are deja un portofoliu de cercetare dezvoltare inovare, are o infrastructura creata si minimum de personal specializat. Institutiile statului vor fi permanent in contact cu reprezentantii societatii civile interesate in domeniu, respectiv: patronatele miniere, patronatele din materiale de constructii, patronatele din geologie, sindicatele reprezentative la nivel national, precum si universitatile de profil, institutele nationale de cercetare dezvoltare,etc..

4.6 Impactul industriei miniere asupra mediului - includerea prevederilor privind conservarea biodiversităţii în proiectele miniere;

- minimizarea deşeurilor generate, prin modele de producţie şi de consum modificate, contribuind la prevenirea generării deşeurilor si la reutilizarea, reciclarea şi transformarea deşeurilor în produse;

- creşterea reciclării şi reutilizării apei şi a altor resurse naturale, protecţia împotriva de contaminării a apelor de suprafaţă şi subterane şi reducerea la minimum a energiei folosite pentru a produce materii prime şi produse derivate;

- implementarea la nivel naţional a cadrului legislativ european pentru industria mi-nieră pentru proiectarea iniţială a instalaţiilor de depozitare, de decantare şi de gestionare a deşeurilor, de închidere, post-închidere şi remediere a siturilor miniere abandonate în aşa fel încât să prezinte risc neglijabil pentru sănătatea publică, pentru mediu, şi un impact social si de mediu redus în timpul funcţionării şi după închidere.

4.7. Domeniul finantelor Maximizarea beneficiului financiar Este esenţial ca industria minieră să contribuie semnificativ prin chirii, redevenţe şi

alte forme transparente de plăţi, la o distribuire echitabilă între veniturile companiilor, cele ale autoritatilor locale si ale statului român.

Promovarea resurselor interne in circuitul economic national a fost unul dintre obiectivele de pe agenda G20 Seul. În această perspectivă, consolidarea regimurilor fiscale in minerit şi a politicilor fiscale aferente, v-a oferi o baza de venituri durabile pentru creşterea economica locala si nationala.. Activităţile miniere contribuie la dezvoltarea durabilă în cazul în care generează venituri adecvate şi echitabile. Reprezentantii industriei miniere si statul, vor milita impreuna pentru un regim fiscal solid şi echilibrat, precum şi pentru o buna gestionare a resurselor financiare, necesare pentru a garanta beneficiile pe termen lung. .

4.8. Domeniul legislativ - elaborarea de acte normative, politici şi reglementări pentru a gestiona substanţele

minerale utile, pentru a controla riscurile si impactul social şi de mediu, pentru a maximiza beneficiile sociale şi economice din activităţile miniere, pentru a spori oportunităţile de dezvoltare legate de investiţii în minerit precum şi simplificarea procedurilor de acordare a licenţelor şi permiselor de prospectare, explorare şi exploatare;

-adoptarea legii apelor minerale, de izvor si geotermale; -revizuirea legislatiei in sensul actualizarii prevederilor si corelarii lor cu celelalte acte

normative si cu legislatia comunitara. Activitatea miniera este în prezent reglementata prin Constitutia Romaniei, prin Legea minelor nr.85/2003 si actele normative emise in aplicarea acesteia, precum si prin Legea privind regimul concesiunilor nr.219/1998.

5. RELATIONAREA STRATEGIEI MINIERE CU ALTE DOCUMENTE PROGRAMATICE LA NIVEL NATIONAL

Prezenta strategie urmăreşte relaţionarea şi corelarea cu alte strategii naţionale şi planuri nationale cu relevanţă directă pentru sectorul resurselor minerale, în vigoare sau aflate în diferite faze de elaborare: - strategia energetică; - strategia naţională de dezvoltare durabilă; - planul nuclear naţional (HG 1259/2002); - strategia de securitate naţională; - strategia de conservare a biodiversităţii,etc. Având în vedere caracterul dinamic al acţiunilor intreprinse în cadrul strategiilor, este posibil să apară elemente puctuale de conflict care vor fi soluţionate prin consens al titularilor

acestora.În această relaţionare se va urmării cu precădere minimizarea elementelor de conflict între utilizarea şi conservarea resurselor precum şi între dezvoltarea capacităţilor de producţie şi reţeaua de arii protejate ( ex:Natura 2000).

6. STABILIREA LEGATURILOR INTERMINISTERIALE Realizarea unei capacităţi instituţionale pentru gestionarea responsabilă şi buna

guvernare în sectorul resurselor minerale, prin organizarea unui ghişeu unic de acordare a licenţelor şi permiselor de prospectare, explorare şi exploatare.

În exercitarea atribuţiilor sale ghişeul unic, organizat in cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, colaborează cu ministere şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale, servicii deconcentrate precum şi cu instituţii/organizaţii publice.

7. MONITORIZAREA DEZVOLTARII DURABILE Se stabilesc şi se vor monitoriza anual, următorii indicatori ai dezvoltării durabile: - productia / productivitatea resurselor de substante minerale utile energetice şi ne-

energetice – consum intern şi export ; - emisiile celor şase gaze din tratatul de la Kyoto; - contribuţia energiilor regenerabile din s.m.u. în producerea/consumul de energie; - creşterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substante minerale

utile; - raportul debit/credit în sectorul de stat; - valoarea investiţiilor în domeniu; - valoarea finanţărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat cât şi din

sectorul privat; - numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecţionare ( peste 25 de ani ),

persoane scolarizate la nivel preuniversitar, universitar, de masterat, de cursuri doctorale;

- ponderea activităţilor din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; - densitatea de transport a substanţelor minerale utile auto, transportoare cu bandă,

cale ferată, fluvial, maritim; - nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; - numărul de persoane angajate în activităţile din industria minieră; - valoarea cheltuielilor cu dezvoltarea cooperărilor în domeniu; - importurile de substante minerale utile (energetice şi neenergetice) din EU şi din

celelate state ale lumii.

8. ELABORAREA POLITICILOR PUBLICE PENTRU SECTORUL MINIER În termen de maxim 6 luni de la aprobarea prezentei strategii se vor elabora şi supune aprobării guvernului, următoarele politici publice:

- Reconstrucţia socio-economică a localităţilor din zonele cele mai afectate de restructurarea miniera în vederea transformării acestora în poli de dezvoltare şi implicit de creare de locuri de muncă şi pentru zonele adiacente;

- Valorificarea resurselor de lignit din bazinul minier al Olteniei ;

- Valorificarea resurselor de huilă din bazinul minier Valea Jiului; - Valorificarea resurselor interne de uraniu prin dezvoltarea activităţii de extracţie,

prepararea minereurilor uranifere şi rafinarea concentratelor tehnice şi a stocurilor de concentrate tehnice;

- Valorificarea resurselor de substante nemetalifere si roci utile; - Valorificarea resurselor de sare si a potentialului turistic aferent; - Valorificarea resurselor de substante minerale utile metalifere. 9. BIBLIOGRAFIE Comisia Comunităţilor Europene - Comunicare a Comisiei Către Parlamentul

European şi Consiliu privind Materiile Prime – Satisfacerea necesităţilor noastre esenţiale pentru asigurarea creşterii economice şi locurilor de muncă în Europa, {SEC(2008) 2741}, COM(2008) 699 final, Bruxelles, 4.11.2008 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0699:FIN:ro:PDF

Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei, EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020 final, Bruxelles, 3.3.2010 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF

Consiliul Uniunii Europene, Consiliul Competitivitate din 10 martie 2011, Concluziile Consiliului referitoare la abordarea provocărilor privind materiile prime şi de pe pieţele de mărfuri, Bruxelles, 14 martie 2011 (22.03), (OR. en) 7029/11 http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/11/st07/st07029.ro11.pdf

Támas HAMOR, Statement on behalf of the European Union and its 27 Member

States , Intergovernmental preparatory meeting of the 19th Commission on Sustainable Development, Mining Session, CSD 19 IPM Draft statement on Mining (New York, 2 March 2011) http://www.un.org/esa/dsd/resources/res_pdfs/csd-19-ipm/2march/PM/eu.pdf

Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Comitetul

Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, Abordarea Provocărilor de pe Pieţele de Mărfuri şi Privind Materiile Prime, Bruxelles, 2.2.2011. COM(2011) 25 final http://ec.europa.eu/enterprise/policies/raw-materials/files/docs/communication_ro.pdf

Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, Asigurarea Disponibilităţii Materiilor Prime pentru Bunăstarea Viitoare a Europei – Propunere de Parteneriat European pentru Inovare privind Materiile Prime, {SWD(2012) 27 final}, Bruxelles, 29.2.2012, COM(2012) 82 final http://ec.europa.eu/enterprise/policies/raw-materials/files/docs/communication_final_ro.pdf

European Commission, Commission Staff Working Paper accompanying the document Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social committee and the Committee of the Regions Making Raw

Materials available for Europe's future well-being - proposal for a European Innovation Partnership on Raw materials, Brussels, 29.2.2012 {COM(2012) 82 final} http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SWD:2012:0027:FIN:EN:PDF

Comisia Europeană – Comunicat de Presă, Parteneriate pentru Inovare, IP/12/196, Bruxelles, 29 februarie 2012 http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/12/196&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en European Commission – Press Release, Innovation partnership to overcome Europe's raw materials shortages, MEMO/12/144, Brussels, 29 February 2012 http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/12/144&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en

Strategia Naţionala pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013-2020-2030 http://www.mmediu.ro/vechi/dezvoltare_durabila/sndd.htm

Proiect de Strategie Energetică a României pentru Perioada 2011-2035 http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/strategia_energetica_20112035_20042011.pdf

Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020 http://www.enero.ro/doc/STRATEGIA%20ENERGETICA%20A%20ROMANIEI%20PENTRU%20PERIOADA%202007-2020.pdf

Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020 http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/Strategie_2007_actualizata_2011_01092011.pdf Strategia de Securitate Naţională a României http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf  

Strategia Companiei Naţionale a Uraniului

Strategia de eficientizare si mentinere a Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, Targu Jiu ca leader national in ceea ce priveste extractia lignitului.

11. Colectivul de elaborare

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri -Mihai Sorin GAMAN, director general adjunct; -dr.Daniela Angela BARBU, consilier; -dr.Corneliu POPESCU, consilier;

Patronatul minier PATROMIN -dr.Gavril BAICAN, director executiv

Patronatul materialelor de constructii -Ioan CRANGASU, director executiv

Patronatul din geologie -Maria Iuliana STRATULAT, director executiv

Federatia Sindicala Mine Energie

-Ion FEURDEAN, secretar general Universitatea PETROSANI -Prof. dr. ing. Iosif ANDRAS

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale -dr.Alexandru PATRUTI, presedinte -Florina SORA, consilier de integrare europeana -Claudius RADU, consilier

INCD INSEMEX Petrosani -dr. Constantin LUPU, director general -dr. Emilian GHICIOI, director stiintific

Agentia Romana pentru Dezvoltarea Durabila a Zonelor Industriale -dr.Marcel HOARA, presedinte; -Candido DOMENICO, director

INCD MRR Bucuresti -dr. Viorica CIOCAN, director general

Compania Nationala a Huilei Petrosani -dr.Constantin JUJAN, director general; -dr.Paulian FURTUNA, consilier

Societatea Nationala a Lignitului, Oltenia -dr. Vasile OPREA SCORTARIU, sef departament

Compania Nationala a Uraniului, Bucuresti -Voicu Aurelian, director tehnic

Societatea Nationala a Sarii, Bucuresti -Zoltan SEPRODI, director; -Nicolae GRUDNICKI, director

SC EUROTOPAZ SRL, Baia Mare -Nicolae TOHATAN, director general

SC GEOSET S.A. Bucuresti Ec, dr.ing. Gelu Agafiel MARACINEANU, director

S.C. CONVERSMIN S.A., Bucuresti -Sorin COPAESCU, director general

S.C. CEPROMIN S.A. Deva -Florica AUNER, director general