STRATEGIA COMISIEI PENTRU EVALUAREA ŞI · PDF fileCOMISIA C.E.A.C. – C.S.E.I. SUCEAVA 1...

COMISIA C.E.A.C. – C.S.E.I. SUCEAVA

1

STRATEGIA COMISIEI PENTRU

EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

2013-2020

Centrul Şolar de Educaţie Incluzivă

Suceava

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Tel: 0230 257.489• Fax: 0230 257.470, e-mail: [email protected] site:www.centrulscolarsv.ro, Str. Calea Unirii, Nr. 7-9, Suceava • Romania

Aprobat,

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

din data………………. Avizat, DIRECTOR

Prof. LILIANA CAMELIA DARIE


2

CUPRINS

1. MOTIVAŢIA

1.1. Introducere 1.2. Viziunea managerială şi valorile promovate 1.3. Misiunea 1.4. Profilul şcolii

2. ANALIZA NEVOILOR

2.1. Contextul european 2.2. Contextul naţional 2.3. Contextul regional 2.4. Concluzii din analiza mediului extern 2.5. Analiza mediului intern (analiza SWOT)

2.5.1. Puncte tari 2.5.2. Puncte slabe 2.5.3. Oportunităţi 2.5.4. Factori de risc

2.6. Rezumat al aspectrlor principale care necesită dezvoltare 3. PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DE EVALUARE A CALITĂŢII

3.1. Prioritatea (obiectivul general) 3.2. Tinte strategice şi actiuni ale unităţii de învăţământ 3.3. Termene de aplicare, roluri şi responsabilităţi

4. MODALITĂTI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI C.E.A.C.

4.1. Cadrul legal pentru funcţionarea CEAC 4.2. Acţiuni de implementare a instrumentelor pentru managementul calităţii 4.3. Etape ale procesului de evaluare internă (autoevaluare) a calităţii 4.4. Tipuri de instrumente pentru evaluarea internă (autoevaluarea calităţii) 4.5. Proceduri de îmbunătăţire a calităţii


3

1. MOTIVAŢIA

1.1. INTRODUCERE

Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.

Calitatea unei instituţii de învăţământ este determinată de calitatea proceselor şi de calitatea serviciilor educaţionale oferite.

Este important de precizat că, pentru procesul de învăţământ, calitatea nu este produsă şi definită exclusiv de şcoală ca ofertant de servicii educaţionale, ci de beneficiarii şi clienţii educaţiei. Aceştia trebuie permanent consultaţi, iar satisfacţia lor să fie un motiv permanent de preocupare pentru pentru instituţiile de educaţie în aşa fel încât să se genereze un sistem concurenţial. Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie îndeplineşte standardele de calitate. Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă. Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanentă pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie, precum şi pentru angajaţii acesteia. Furnizorii de educaţie trebuie să funcţioneze astfel încât, prin calitatea activităţii lor, să satisfacă încrederea publică, iar înăţământul să se afirme ca bun public. Asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultate. Rezultatele sunt exprimate în cunoştinţe, competenţe, valori şi atitudini, care se obţin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învăţământ sau program de studii. Toate organizaţiile depind de clienţii lor şi, ca atare, trebuie să le înţeleagă nevoile curente şi de viitor, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptările. Pe segmentul învăţământ, produsul final al şcolii nu este absolventul, ci dezvoltarea lui umană ca valoare adăugată, competenţa dobândită de acesta la terminarea studiilor. Rezultatul final poate fi exprimat prin suma de abilităţi şi cunoştinţe dobândite, care îi permit acestuia să se insereze în mod eficient şi să se realizeze profesional într-un domeniu specific al vieţii socio-economice. Validarea internă a competenţei menţionate este dată de acordarea de către instituţia de învăţământ a unei diplome care recunoaşte dobândirea unei calificări, iar cea externă de măsura în care cunoştinţele şi abilităţile dobândite au contribuit la formarea capacităţii absolventului de a răspunde cerinţelor domeniului amintit, şi implicit la realizarea sa profesională şi materială pe acest temei Cheia spre calitatea învăţămantului preuniversitar constă în termenul de “adaptare”: o adaptare la varsta elevilor, la stilurile lor de învăţare, la valorile societăţii romaneşti, la nevoile elevilor, la perspectivele lor de viitor, etc. Un invatamant preuniversitar de calitate presupune integrarea valorilor şi principiilor democratice, a drepturilor şi obligaţiilor partenerilor, fiind conceput într-un spirit de transparenţă, responsabilizare şi implicare, atât a şcolii ca furnizor de educaţie, cât şi a familiei – elev şi părinte – ca beneficiar al serviciului educaţional.

Conducătorii, liderii sunt cei care asigură unitatea scopurilor şi direcţia de evoluţie a organizaţiei. Ei trebuie să creeze şi să menţină un mediu intern propice participării tuturoe celor interesaţi şi realizării obiectivelor organizaţionale. Oamenii care funcţionează la diferite niveluri ale organizaţiei (educatori, directori, inspectori, dar şi preşcolari sau părinţi) sunt aceeşi în cadrul oricărei organizaţii şi de implicarea lor depinde modul în care îşi folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei.


4

Un rezultat dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile şi resursele necesare sunt abordate în mod unitar. Identificarea, înţelegerea şi managementul proceselor din perspectiva sistemică, a performanţelor organizaţionale trebuie să fie un obiectiv permanent. Deciziile efective se bazează pe analiza datelor şi informaţiilor disponibile. O organizaţie şi furnizorii ei sunt interdependenţi, iar avantajul reciproc întăreşte capacitatea instituţională de a crea valoare.

Principiile calităţii în sistemul educaţional sunt: o Egalitatea, care garantează egalitatea şanselor în vederea dezvoltării integrale a personalităţii

prin educaţie, cu respectarea principiilor democratice şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. o Capacitatea de a transmite valori care consolidează libertatea personală, responsabilitatea

socială, coeziunea şi dezvoltarea societăţii, egalitatea în drepturi între sexe, valori care ajută la depăşirea oricărei forme de discriminare, la practicarea solidarităţii prin încurajarea participării voluntare a copiilor la activităţi civice.

o Capacitatea de a acţiona ca un element de estompare a inegalităţilor personale şi sociale. o Participarea diferitelor sectoare ale comunităţii educaţionale, în limitele propriilor lor puteri

şi autorităţi, la dezvoltarea vieţii şcolare şi, înainte de toate, la crearea unui climat de armonie şi studiu. o Considerarea educaţiei ca proces permanent, ale cărui valori sunt prezente pe durata întregii

vieţi. o Considerarea responsabilităţii şi efortului ca elemente esenţiale ale procesului educaţional. o Flexibilitatea, care asigură adaptarea structurilor şi organizării la schimbările, nevoile şi

cerinţele societăţii, precum şi la aptitudinile, interesele, aşteptările şi personalităţile elevilor. o Recunoaşterea profesiunii de cadru didactic ca un factor esenţial al calităţii în educaţie prin

prioritatea acordată formării, dezvoltării profesionale şi promovării în carieră ale echipei didactice. o Formarea capacităţii copiilor de a vea încredere în propriile lor aptitudini şi cunoaştere, prin

dezvoltarea capacităţii creative, a iniţiativei personale şi a spiritului întreprinzător. o Încurajarea şi promovarea cercetării, experimentării şi inovaţiei în educaţie. o Evaluarea şi inspectarea întregului sistem educaţional, atât ale construcţiei şi organizării sale

cât şi a procesului de predare şi învăţare. o Eficienţa organizaţiilor preşcolare, prin creşterea autonomiei şi sporirea importanţei

directorului de şcoală. Pentru realizarea asigurării calităţii sunt uzuali următorii paşi: o întocmirea de documente care susţin politica organizaţiei în domeniul calităţii; o organizarea resurselor pentru implementarea acestei politici; o stabilirea măsurii în care produsul sau serviciul are caracteristici care satisfac nevoile

clientului; o evaluarea proceselor, produselor, serviciilor organizaţiei şi determinarea locului şi tipului de

riscuri privind apariţia non-calităţii; o determinarea măsurii în care aceste riscuri sunt ţinute sub control; o stabilirea modului în care se evaluează conformitatea produsului cu caracteristicile prescrise. Strategia C.E.A.C. a Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava se bazează pe

documentele emise de ARACIP în acest domeniu: - Strategia A.R.A.C.I.P. pentru perioada 2011-2015; - Ghidul C.E.A.C. în unităţile de Învăţământ Preuniversitar – partea a II-a; - Planul de Acţiune a C.S.E.I. Suceava, fundamentat pe analiza mediului intern şi extern


5

1.2. VIZIUNEA

Crearea cadrului instituţional de acţiune care să asigure accesul la educaţie tuturor copiilor, prin servicii educaţionale acordate copiilor cu dizabilităţi, şcolarizaţi atât în învăţământul special cât şi în învăţământul de masă, precum şi personalului care este implicat în instrucţia acestora.

Dezvoltarea unui mediu de educaţie şi formare profesională care să asigure pentru tinerii cu dizabilităţi din zona Suceava, servicii de educaţie şi instruire profesională de calitate, stimulând dezvoltarea carierei şi creşterea potenţialului economic şi social al zonei.

1.3. MISIUNEA Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Suceava instruieşte elevi/tineri cu dizabilităţi, îi califică în

diverse meserii şi are misiunea socială clară de a pregăti absolvenţi cu competenţe care să le permită plasarea pe traseul cel mai scurt spre angajare, integrare socio – profesională. Contribuind la crearea unei economii sănătoase şi durabile în zonă, unitatea noastră şcolară asigura şi cadre didactice de sprijin pentru elevii cu cerinţe educative speciale din învăţământul de masă.

Oferă servicii de educaţie şi formare profesională ce au la bază calitatea, promovarea valorilor europene, egalitatea şanselor pentru toţi participanţii în proces şi deschiderea spre învăţarea pe tot parcursul vieţii. Promovează un învăţământ modern, centrat pe elev care alternează metodele tradiţionale de predare - învăţare cu metode moderne.

1.4. PROFILUL ŞCOLII

Şcoala oferă atât servicii de formare iniţială, prin învăţământ primar, gimnazial, profesional şi tehnic – (ciclu inferior al liceului / 3 ani de studiu, urmat de Stagii de pregătire practică / 24 săptămâni, în vederea atingerii nivelului 2 de calificare), în profilul tehnic, filiera tehnologică, învăţământ de zi.

Domeniile de pregătire sunt: Prelucrarea lemnului, Industrie textilă şi pielărie, Mecanică, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice. C.S.E.I. Suceava asigură servicii educaţionale specifice elevilor cu CES, din judeţul Suceava, în conformitate cu prevederile HG 1251/13.10.2005. În acest sens, unitatea dispune de locuri de cazare în cămine, cantină, spălătorie, cabinet medical, sală de sport, bibliotecă, sală de lectură, sala de festivităţi.

C.S.E.I. Suceava promovează instruirea educarea, profesionalizarea, recuperarea şi integrarea socio-profesională a copiilor cu CES, continuând tradiţia şcolii în ceea ce priveşte pregătirea profesională. În acest sens personalul didactic, nedidactic şi auxiliar fac eforturi comune pentru a crea condiţii favorabile de învăţare şi socializare.

Şcoala a demarat şi susţine un proces de învăţare continuă adresat cadrelor didactice cu scopul creşterii calităţii pregătirii elevilor pentru o lume a schimbărilor.

Premizele pentru o educaţie de bună calitate sunt asigurate prin spaţiile destinate desfăşurării activităţilor didactice care sunt curate, îngrijite, primitoare; atmosfera generală este destinsă şi prietenoasă, educaţia informală completează şi aprofundează educaţia formală. Caracteristicile ce definesc şcoala sunt atuurile unei şcoli bune, o şcoală care formează şi dezvoltă competenţele elevilor săi, o şcoală a cărei activitate are la bază parteneriatele cu agenţi economici, alte şcoli, instituţii, ONG-uri etc. şi nu în ultimul rând, o şcoală preocupată în promovarea valorilor ţării şi ale Uniunii Europene.

Putem caracteriza unitatea noastră prin următorii termeni: - C.S.E.I. Suceava – şanse egale pentru fiecare - CSEI Suceava – promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi - C.S.E.I. Suceava – preocupare pentru îmbunătăţirea educaţiei şi formării cadrelor didactice - C.S.E.I. Suceava - promotor al calităţii şi performanţei - C.S.E.I. Suceava - şcoală prietenoasă - C.S.E.I. Suceava – şcoală din EUROP


6

2. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

2.1. CONTEXTUL EUROPEAN

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010. În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre:

Creştere inteligentă: Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare

Creştere durabilă: Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte: o Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75%. o Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare. o Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%. o Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar. o“20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990.

o Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie. 2.2. CONTEXTUL NAŢIONAL

Orizont 2020 - Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în

domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări care vizează învăţământul preuniversitar :

1.Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului 3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor 4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem 5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate


7

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic 7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane 8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii

2.3. CONTEXTUL REGIONAL

În Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord - Est pentru perioada 2014-2020 sunt prevăzute urmatoarele elemente de ordin strategic:

Obiectivul general: Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creştere economică durabilă, favorabil creşterii competitivităţii economice şi incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente faţă de celelalte regiuni ale României.

Priorităţi: 1. Îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea ocupării,

accesului la educaţie, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale. 2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii, conectivităţii

şi atractivităţii Regiunii Nord-Est. 3. Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale. 4. Optimizarea utilizării şi protejarea resurselor şi patrimoniului natural. Ţinte vizate pentru pentru prioritatea 1, orizontul 2022:

Ţintele şi indicatorii de monitorizare sunt prevăzuţi la nivelul anului 2022, întrucât o parte dintre proiectele cofinanţate din fondurile comunitare aferente perioadei de programare 2014-2020 vor putea fi finalizate până pe 30.06.2022.

1. Rata somajului în rândul tinerilor (15-24 ani) va fi de maxim 8% la nivel regional şi de maxim 15% în mediul urban.

2. Rata ocupării în rândul tinerilor (15-24 ani) va fi de minim 35%. 3. Rata de părăsire timpurie a şcolii - maxim 12%. 4. Ponderea populaţiei ce participă la programe de formare profesională a adulţilor va fi de

minim 7%.

2.4. CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI EXTERN Principalele concluzii din analiza demografică:

Concluzii Implicaţii pentru I.P.T.

Declinul demografic general

Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere

Pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără calificată. Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la forţa de muncă regională. Racordare realistă la piaţa europeană a muncii – acţiuni de planificare a ofertei educaţionale, de informare, orientare şi consiliere. Optimizarea alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces. Colaborarea şcolilor în reţea: ofertă cuprinzătoare şi diversificată; eliminarea paralelismelor nejustificate; colaborare pentru acoperire teritorială optimă; diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi).


8

Ponderea semnificativă a populaţiei feminine

Oferta de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină, programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie.

Consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii

Nevoi crescânde de formare continuă Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

Fenomenul de îmbătrânire demografică

Nevoi sporite de personal calificat pentru asistenţă socială şi medicală, nevoi educaţionale specifice.

Ponderea semnificativă a populaţiei rurale

Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni, ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale, educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural, îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural.

Diversitatea etnică Educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate

Principalele concluzii din analiza profilului economic:


Ritmul susţinut de creştere economică din ultimii ani, reflectat în dinamica PIB şi a productivităţii muncii.

Noi oportunităţi şi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea resurselor umane necesare creşterii competitivităţii economice regionale.

Provocări induse de procesul de integrare europeană. Dinamica investiţiilor brute şi a investiţiilor străine.

Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare. Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale / economice, tehnice - artistice – IT. Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.

Tendinţa de creştere a ponderii unor sectoare economice (ex.: serviciile şi construcţiile), în paralel cu scăderea ponderii altor sectoare în formarea PIB.

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii) ponderea crescută a sectoarelor economice în dezvoltare (ex.: serviciile, construcţiile), diversitatea activităţilor industriale, şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Modificările structurale din economie evidenţiate prin modificări ale ponderilor sectoarelor şi activităţilor economiei naţionale la formarea PIB şi VAB.

Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională. Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).


9

Ponderea crescândă a IMM.

Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse. Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide. Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.). Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL). Dezvoltarea parteneriatul şcoală-agenţi economici.

Respectarea cerinţelor de mediu pe baza standardelor UE.

Dezvoltarea competenţelor de mediu, ca parte din pregătirea tehnică generală.

Ponderea mare a zonei montane şi premontane în suprafaţa judeţului.

Programe de informare, consiliere şi instruire adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan.

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii:


Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii. Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor. Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi. Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. Parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă

Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru: - creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi; - adecvarea calificării cu locul de muncă; - reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii; - recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală; - diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă etc


10

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS). Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de calificare. Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională. Stabilirea ponderilor domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială în oferta de şcolarizare în perspectiva 2020. Planurile de şcolarizare (realizat în termeni de calificări profesionale, grupate în domenii şi profile) trebuie să reflecte nevoile de forţă de muncă în creştere în anumite sectoare/activităţi ale economiei naţionale.(descrie in termeni de CAEN sau COR). Creşterea calităţii formării profesionale iniţiale menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la un nivel superior celorlalţi ofertanţi de forţă de muncă. Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor şi a unor parteneriate durabile şcoală-angajatori.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă

Identificarea unor priorităţi strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală: Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare etc.). Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor. Implicarea în programe de formare continuă pe două componente: formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive; reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Decalaje privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural. Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate. Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social.


11

Principalele concluzii din analiza I.P.T. judeţean:


Desprinse din analiza indicatorilor de context

Desprinse din contextul european de politici în educaţie şi formare profesională

Măsuri adecvate vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa muncii. Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare). Creşterea atractivităţii ofertei şi calităţii programelor de formare profesională: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu.

Desprinse din asumarea contribuţiei ÎPT pentru îndeplinirea celor 3 priorităţi din Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi formare profesională. Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor corelat cu EQF. Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul profesional, liceal, postliceal şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor necesare integrării pe piaţa muncii/continuării studiilor. Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-cheie şi excelenţă

Desprinse din contextul educaţional

Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii postliceale. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu

Desprinse din contextual demografic

Planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung trebuie să ţină cont implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică. Măsuri compensatorii pentru scăderile demografice prin creşterea ratei de cuprindere, prevenirea abandonului şi oferte de formare profesională pentru adulţi.


12

Desprinse din analiza indicatorilor de intrare

Raportul număr elevi/număr norme didactice

Măsuri de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli.

Resursele umane din ÎPT

Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: - competenţele metodice; - actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic; - competenţe aferente noilor calificări cerute pe piaţa muncii. Reducerile prognozate pentru populaţia ocupată în învăţământ cauzate de reducerea previzionată pentru populaţia şcolară obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, şi măsuri compensatorii ca de ex. prevenirea abandonului şi oferte de formare profesională pentru adulţi etc.).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare

Identificarea unităţilor şcolare viabile ce necesită dezvoltarea infrastructurii şi a dotărilor la nivel regional şi local. Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii, o planificare strategică a intervenţiilor la nivel de judeţ şi regiune, aprobate de structurile parteneriale locale şi regionale . Necesitatea unor programe de dotare cu echipamente didactice pentru pregătirea de specialitate. Înfiinţarea consorţiilor şcolare.

Desprinse din analiza indicatori de proces

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale inclusiv accesarea finanţărilor. Antrenarea agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT. Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli.

Asigurarea calităţii în IPT

Autorizarea de funcţionare provizorie şi acreditarea şcolilor IPT pentru noi calificări solicitate de piaţa muncii.

Serviciile de orientare şi consiliere

Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire. Adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi consiliere cu privire la fundamentarea acestora pe informaţiile relevante de pe piaţa regională-locala a forţei de muncă


13

Desprinse din analiza indicatorilor de ieşire

Rata netă de cuprindere în educaţie Gradul de cuprindere în educaţie

Măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din grupele de vârstă 15-18, 19-23 şi cei proveniţi din mediul rural. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere pentru categoriile expuse riscului.

Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Programe pentru diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar în special în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc

Rata de absolvire, rata de succes, rata de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional

Măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural, categorii dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Programe pentru diminuarea şi prevenirea părăsirii timpurii a sistemului educaţional

Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar inferior

Promovarea învăţării centrate pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual. Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii defavorizate). Încurajarea participării tinerilor la o formă de educaţie astfel încât ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar inferior să fie apropiată de ponderea din UE.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte

Implicarea şcolilor din ÎPT pentru reducerea diferenţelor privind rata de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii dintre România şi UE.


14

Desprinse din analiza indicatorilor de impact

Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Oferta educaţională adaptată cererii de pe piaţa muncii. Programe de consiliere şi orientare. Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin: colaborarea între AJOFM şi ISJ în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. realizarea de protocoale de colaborare AJOFM - ISJ pentru monitorizarea inserţiei absolvenţilor monitorizarea administrativă a inserţiei absolvenţilor prin parteneriatul AJOFM - ISJ Sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională: sondaje proprii efectuate direct de către şcoli sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel local / regional prin intermediul unor organizaţii / instituţii specializate

Desprinse din analiza ofertei şcolilor IPT

Evoluţia planurilor de şcolarizare Analiza ofertei curente Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor Parteneriatul cu întreprinderile

Adaptarea ofertei la cerinţele pieţei muncii prin proiectarea adecvată a planurilor de şcolarizare pe domenii/profile şi calificări în perspective 2020. Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu. Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă. Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor. O mai bună colaborarea a şcolilor IPT cu agenţii economici din domeniu în cadrul parteneriatelor.


15

2.5. ANALIZA MEDIULUI INTERN (ANALIZA SWOT)

2.5.1. PUNCTE TARI Organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ în conformitate cu

respectarea legislaţiei în vigoare şi cu reglementările M.E.N. cuprinse în regulamentele şi metodologiile specifice;

Incadrarea cu personal didactic şi nedidactic calificat ; Medie de vârstă coborâtă a profesorilor, un colectiv didactic în continuă întinerire; Număr mare de profesori cu o bună pregătire ştiinţifică şi psiho-pedagogică, din care 5 sunt

profesori metodişti, 12 formatori, 5 mentori, 11 profesori experţi în management educaţional ; Editarea şi tipărirea semestrială a revistei şcolii « Zâmbet şi culoare »; Au fost dezvoltate relaţiile şcolii noastre cu şcolile obişnuite ( parteneriate, programe cultural

– artistice, sportive, excursii, acţiuni de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor ); Şcoala şi-a creat echipe de profesionişti pornind de la un inventar de obiective strategice,

ţinând cont de specificul educativ – terapeutic al procesului de învăţământ; Rezulate bune obţinute de elevi la examenele de certificare a competenţelor profesionale Activităţile extacurriculare au fost stabilite în funcţie de specificul zonei în care se află

şcoala, de opţiunile elevilor şi părinţilor ; Numărul mare de elevi participanţi şi premiaţi la concursurile şcolare judeţene, naţionale

şi internaţionale; Procent ridicat de promovabilitate ; Procent de 100% de obţinere a certificatelor de competenţe profesionale nivel I şi nivel II; Baza materială corespunzătoare în proporţie de 90%; Numărul mare de cadre didactice participante la activităţi de formare continuă în specialitate,

utilizarea calculatorului, derulate prin C.C.D. sau oferite de alţi furnizori; Formarea unor cadre didactice pe problematica evaluării şi certificării competenţelor prin

parcurgerea unor programe oferite de furnizori Participarea cadrelor didactice la forme de perfecţionare moderne (seminarii şi

simpozioane naţionale şi internaţionale, conferinţe judeţene şi sesiuni de comunicări); Colaborarea bună cu autorităţile locale şi judeţene în realizarea unor activităţi educative,

asigurarea resurselor financiare necesare, asigurarea securităţii în şcoli ş.a. Incheierea unor convenţii de parteneriat cu agenţi economici locali în vederea desfăşurării

activităţilor de instruire practică. Dezvoltarea u n u i parteneriat educaţional cu o instituţie similară din Anglia,

concretizat în derularea unor activităţi specifice de schimburi culturale. Nr mare de parteneriate încheiate cu şcoli de masă, dar şi scoli speciale din judeţ şi din ţară. Corelarea ofertei educaţionale cu calificări profesionale cerute pe piaţa muncii.

2.5.2. PUNCTE SLABE

Activităţile metodice nu cuprind încă elemente de cercetare pedagogică aplicativă; Nu s-a reuşit integrarea profesională a tuturor absolvenţilor învăţământului profesional şi

tehnic; Situaţia economico-socială precară pentru mai bine de 50% din elevi; Insuficienţa fondurilor necesare achiziţionării de carte şcolară din bibliografia prevăzută de

programele actuale; Neimplicarea unor profesori în activităţile specifice unităţii noastre sau în activităţile

extraşcolare;


16

Număr mare de absenţe nemotivate (absentarea mai ales în perioadele de munci agricole); Nu există un parteneriat real cu părinţii. Unele cadre didactice utilizează î nc ă un stil de predare tradiţional, predominant

informativ, axat pe transmiterea şi însuşirea de cunoştinţe, în defavoarea formării deprinderilor practice şi dobândirii competenţelor cheie - europene;

Eficienţa scăzută a activităţilor de formare continuă la nivelul comisiilor metodice din şcoli şi cercurilor pedagogice, datorată formalismului în organizarea acestora şi interesului scăzut pentru participare manifestat de unele cadre didactice;

Înscrierea şi selecţia participanţilor la programele de formare continuă nu este fundamentată pe nevoile reale de formare a cadrelor din învăţământul special şi nu este corelată cu strategiile de dezvoltare şi oferta curriculară a unităţii noastre;

Nefinalizarea unor lucrări de investiţii şi reparaţii datorită lipsei resurselor financiare necesare. (sala sport, spaţiu joacă, etc.)

2.5.3. OPORTUNITĂŢI Localizarea geografică - şcoală aflată în municipiul reşedinţă de judeţ; Unitatea are asigurat accesul la internet, precum şi baza materială necesară transmiterii şi

preluării informaţiilor curente. Existenţa programelor de formare a cadrelor didactice, propuse de MEN, universităţi şi CCD. Acorduri de parteneriat cu diferiţi agenţi economici locali în vederea desfăşurării activităţilor

de instruire practică. Existenţa şi posibilitatea accesării unor programe cu finanţare din fonduri europene Disponibilitatea autorităţilor locale şi judeţene, agenţilor economici pentru dezvoltarea şi

susţinerea actului educaţional; Existenţa PRAI la nivel regional, PLAI la nivel judeţean şi PAS la nivelul şcolilor,

conferind posibilitatea diversificării pregătirii profesionale a elevilor, în cadrul învăţământului special, în meserii cerute pe piaţa muncii;

Continuarea derulării Programelor guvernamentale de susţinere elevilor provenind din familii cu venituri mici (“Bani de liceu”, “Euro200”);

Necesitatea formării continue a adulţilor Posibilitatea dezvoltării unor programe de formare prin accesarea unor fonduri structurale

(POSDRU);

2.5.4.FACTORI DE RISC

Disfuncţii de aplicare a unor normative; Aplicarea unor hotărâri guvernamentale şi normative M.E.N. impuse de soluţiile adoptate în situaţia de criză economică (reducerile de posturi, cu

diminuarea în şcoli a personalului administrativ); Modul în care se realizează în prezent orientarea şcolară; Interes tot mai slab al elevilor pentru şcoală; Situaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii copii/elevi; Spor demografic negativ; Deteriorarea mediului socio-economic, familial; Lipsa de motivare în învăţare a unor elevi; Procentul mare de elevi rămaşi singuri sau în grija bunicilor, deoarece părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate Starea actuală de criză economică. Modificările operate de M.E.N. în organizarea şi desfăşurarea


17

procesului instructiv-educativ, privind noul plan cadru şi noile programe şcolare Resurse bugetare insuficiente pentru asigurarea funcţionării unităţii; Motivaţia financiară scăzută a personalului, în condiţiile introducerii noilor reglementări privind salarizarea, odată cu dispariţia unor forme de stimulare

profesională consacrate (salarii de merit, premii trimestriale şi anuale, sporuri etc.)

2.6. REZUMAT AL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

Creşterea eficienţei seviciilor educaţionale adresate elevilor şi cadrelor didactice: aplicarea noului curriculum şcolar centrat pe dobândirea competenţelor cheie ale Uniunii Europene, reorganizarea activităţii de dirigenţie, activităţii instructiv- educative, asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă psihopedagigică;

Fundamentarea planului de şcolarizare împreună cu partenerii sociali pe baza analizei de nevoi educaţionale ale elevilor şi intereselor părinţilor acestora, a evaluării evoluţiei pieţei muncii, în conformitate cu PRAO, PRAI şi PLAI;

Extinderea parteneriatelor educaţionale interinstituţionale la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional în vederea diversificării ofertei de programe şi activităţi complementare şi alternative de învăţare;

Asigurarea dotărilor specifice desfăşurării procesului de învăţământ. Diversificarea ofertei de servicii educaţionale pentru copii cu nevoi speciale. Asigurarea şanselor egale în educaţie pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES),

creşterea participării acestora la educaţie. Adecvarea serviciilor educaţionale la nevoile copiilor şi elevilor. Stimularea participării copiilor la educaţie prin îmbunătăţirea calităţii educaţiei incluzive,

valorificarea eficientă a resurselor existente şi creşterea intervenţiei timpurii a şcolii în viaţa copiilor. Asigurarea echităţii privind accesul la o educaţie incluzivă de calitate şi a parcurgerii

unor rute şcolare ascendente şi abordări educative personalizate. Stimularea completării/ terminării educaţiei aferente nivelelor de învăţământ obligatoriu

în vederea asigurării şanselor egale în viitor. Asigurarea calităţii învăţământului în perspectiva pregătirii pentru o societate şi economie

bazată pe cunoaştere prin: o Creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei din perspectiva pregătirii pentru o societate

bazată pe cunoaştere şi în vederea promovării dezvoltării durabile: - Abordare curriculară adecvată formării pentru societatea bazată pe cunoaştere

şi dezvoltare durabilă. - Interdisciplinaritate. - Materiale suport. - Abordare extracurriculară

o Monitorizarea, evaluarea, optimizarea calităţii procesului instructiv educativ: - Evaluare de proces - Evaluare instituţională - Analiza rezultatelor în elaborarea planurilor de îmbunătăţire. - Abordare curriculară creativă - Transmiterea propunerilor de îmbunătăţire a politicilor educaţionale. - Crearea unor sisteme de stimulente diferenţiate pentru elevi şi profesori.

o Dezvoltare instituţională


18

3. PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DE EVALUARE A CALITĂŢII

3.1. PRIORITATEA (OBIECTIV GENERAL) Dezvoltarea structurii ÎPT în concordanţă cu dinamica unei societăţi bazate pe cunoaştere, cu

tendinţele dezvoltării socio-economice din judeţul Suceava

3.2. TINTE STRATEGICE ŞI ACŢIUNI ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

TINTA 1 - Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială a unităţii şcolare la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor, prin:

- Promovarea ofertei educaţionale a şcolii - Identificarea şi contactarea beneficiarilor din afara unităţii privind oferta educaţională a

şcolii noastre - Realizarea unor parteneriate eficiente cu agenţii economici pentru dobândirea de către elevi

a competenţelor profesionale solicitate pe piaţa muncii - Elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) de către şcoală - agenţi economici,

pentru competenţele specifice, locale. - Urmărirea situaţiei absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă

TINTA 2 - Creşterea participării la programe de Formare Profesională Continuă prin

reţeaua IPT, prin : - Realizare de studii privind necesităţile de formare profesională continuă - Intensificarea activităţilor de colaborare şcoală – agent economic - AJOFM, în vederea

identificării calificărilor pentru autorizare şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă. - Realizarea de campanii de informare si promovare a calificărilor specifice zonei rurale în

vederea diminuării fenomenului migraţiei a forţei de muncă. - Consilierea adulţilor pentru reorientare în carieră şi pentru ridicarea nivelului calificării, cu

atragerea partenerilor sociali implicaţi ca beneficiari. - Realizarea de campanii de informare si promovare a calificărilor specifice zonei rurale în

vederea diminuării fenomenului migraţiei a forţei de muncă. TINTA 3 - Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială , prin: - Informarea şi consilierea elevilor din unitate şi a părinţilor privind orientarea şcolară şi

profesională. - Asigurarea condiţiilor optime de studiu, cazare şi masă pentru toţi elevii şcolii - Sprijin financiar pentru elevii supuşi riscului de abandon şcolar datorită nivelului scăzut de

trai. - Derularea de proiecte educaţionale în parteneriat cu alte unităţi şcolare şi instituţii - Proiectarea şi aplicarea metodelor moderne de predare –învăţare centrate pe elev şi adaptate

specificului şcolii - Realizarea de studii şi analize privind motivele abandonului de către elevi, pe medii de

rezidenţă şi etnii.

TINTA 4 - Dezvoltarea resurselor umane din unitate în vederea asigurării calităţii în formare, prin:

- Perfecţionarea cadrelor prin obţinerea gradelor didactice


19

- Participarea cadrelor la activităţi metodice în cadrul catedrelor şi cercurilor pe discipline - Participarea cadrelor didactice la programe de formare continuă - Monitorizarea şi consilierea de către C.E.A.C. a personalului didactic pentru adaptarea

demersurilor didactice la învăţarea centrată pe elev şi pe dobândirea competenţelor cheie - Participarea cadrelor didactice din ÎPT la simpozioane, concursuri , eexpoziţii, sesiuni de

referate, schimburi de experienţă, etc. - Diseminarea experienţei acumulate în procesul de formare continuă prin participarea

cadrelor didactice din ÎPT la simpozioane, sesiuni de referate, schimburi de experienţă etc. - Organizarea, în parteneriat cu agenţii economici, a stagiilor de instruire practică, inclusiv în

ţări ale UE.

TINTA 5 - Dezvoltarea infrastructurii unităţii şcolare în vederea asigurării calităţii în formare, prin:

- Reamenajarea şi dotarea cu materiale specifice a cabinetelor de Mecanică şi Prelucrarea Lemnului

- Reamenajarea şi dotarea dormitoarelor din căminele-internat - Actualizarea dotărilor atelierelor de instruire practică şi a cabinetelor de specialitate la

nivelul cerut de standardele de pregătire profesională - Actualizarea dotărilor I.T. conform evoluţiei tehnologice şi legislaţiei financiar-contabile.

3.3. TERMENE DE APLICARE, ROLURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE În fiecare an şcolar CEAC va elabora: un raport de autoevaluare internă pentru anul şcolar

precedent, rapoarte de monitorizare internă (la termenele 15 decembrie, 15 martie şi 15 iunie ale anului şcolar în curs) şi un plan anual de îmbunătăţire, pe baza căruia se elaborează planul anual de activitate al comisiei.

Managementul şcolii va fi anual reconsiderat în funcţie de specificul unităţii şcolare şi de nevoile comunităţii, reflecta în documentele de planificare managerială.

Anual toate cadrele didactice vor fi chestionate în legătură cu nevoile proprii de formare şi perfecţionare şi vor fi informate asupra ofertei de formare a Casei Corpului Didactic, dar şi a altor furnizori de formare. Ne propunem ca cel puţin 25% dintre cadrele didactice să urmeze anual cursuri de perfecţionare sau de formare prin Casa Corpului Didactic sau alte centre de formare.

Directorii se vor perfecţiona prin cursuri de management educaţional şi financiar. În cadrul scolii, cadrele didactice discută în comisii, în consiliul profesoral şi în consiliul de

administraţie obiectivele generale, corelate cu cele de la nivelul fiecărei discipline, precum şi strategiile didactice care se impun.

Activităţile curriculare ale cadrelor didactice se desfăşoară pe baza planificărilor calendaristice, conform programelor şcolare în vigoare. Anual se vor desfăşura şi activităţi extracurriculare, realizate la nivel de şcoală, local, judeţan sau naţional, independent sau în colaborare cu partenerii din comunitatea locală şi instituţiile de învăţământ superior.

Curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL) este elaborat în parteneriat cu agenţii economici la care elevii noştri desfăşoară instruirea practică şi se aprobă în Consiliul de administraţie.

În cadrul şcolii, în afară de CEAC, sunt constituite anual consilii şi comisii metodice şi de lucru, care îşi planifică şi desfăşoară activitatea conform legii, dintre care amintim:

- Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie, constituite conform reglementărilor legale în vigoare, ambele prezidate de directorul şcolii. Acestea îşi desfăşoară activitatea pe baza unei tematici aprobate în luna septembrie a fiecărui an scolar, dar şi de câte ori este nevoie, în funcţie de situaţia concretă apărută;

- Comisia pentru curriculum este formată din directori, responsabilii comisiilor metodice pe arii curriculare/specialităţi şi consilierul educativ si are următoarele atribuţii principale: elaborarea


20

proiectului pentru curriculum, oferta educaţională a şcolii, metodologia de aplicare a activităţii de consiliere şi orientare.

- Comisia de perfecţionare şi formare continuă, ce colaborează cu responsabilii comisiilor pe discipline. Comisa are următoarele atribuţii principale: actualizează baza de date privind formarea continuă, motivează, sprijină şi consiliază cadrele didactice pentru activitatea de formare/perfecţionare prin grade didactice şi alte tipuri de activităţi, colaborează cu Casa Corpului Didactic, cu instituţiile de învăţământ superior şi cu alte instituţii furnizoare de programe de formare/perfecţionare

- Comisia internă de evaluare continuă, care analizează dosarele elevilor şi completează bazele de date cerute şi colaborează cu C.J.R.A.E. Suceava în vederea orientării şcolare şi profesionale

- Comisia de consiliere, orientare şi activităţi extracurriculare. Comisia are ca atribuţii întocmirea şi realizarea Planului activităţilor extracurriculare;

- Comisia de acordare a burselor şcolare şi a altor forme de sprijin financiar, care analizează dosarele depuse de elevi şi completează bazele de date cerute;

- Comisia de programe de dezvoltare şi proiecte europene, care are ca obiectiv scrierea şi implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă.

- Comisia de apărare împotriva incendiilor şi Comitetul local de securitate şi sănătate în muncă, având ca principale obiective: informarea elevilor, educarea elevilor pentru a se comporta corect în situaţii de urgenţă şi de a respecta normele S.S.M. la practică, în ateliere şi în orice activitate desfăşurată în şcoală sau în afara ei. Aceste echipe colaborează cu I.S.U. Suceava, respectiv cu I.T.M. Suceava şi antrenează elevii în competiţii organizate de acestea în colaborare cu I.S.J. Suceava;

- Comisia de elaborare a schemelor orare, având ca obiectiv elaborarea şi monitorizarea respectării orarului, actualizarea lui pe parcursul anului şcolar, atunci când este cazul;

- Comisia de pregătire a concursurilor şcolare, a olimpiadelor şi examenelor de sfârşit de ciclu, având ca rol motivarea elevilor şi cadrelor didactice pentru participarea la competiţii şcolare, informarea şi pregătirea elevilor pentru examene şi concursuri;

- Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar, cu rol major în asigurarea unui climat educativ propice în rândul elevilor, prin colaborarea cu părinţii, profesorii şi agenţii neguvernamentale cu atribuţii în acest sens;

- Comisii de admitere, comisii pentru examene de diferenţă, corigenţă şi încheierea situaţiei şi altele.


21

4. MODALITĂŢI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI C.E.A.C.

4.1. CADRUL LEGAL pentru funcţionarea CEAC:

o Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/13.04.2006, cu modificările ulterioare;

o H.G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;

o H.G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

o H.G.nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;

o H.G. nr. 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

o O.M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al experţilor în evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;

o O.M. 5338/11.10.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de selecţie şi de formare a experţilor înscrişi în Registrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, a experţilor în evaluare şi acreditare şi a Programului de formare pentru experţii în evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;

o H.G. nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;

o OMECTS nr. 4688/29.06.2012 privind apobarea Ghidului general - Calitate în şcoala din România prin standarde şi standarde de referinţă, a cerinţelor minimale pentru serviciile educaţionale, respectiv a standardelor specifice de calitate pentru învăţământul preuniversitar.

4.2. ACŢIUNI DE IMPLEMENTARE A INSTRUMENTELOR PENTRU MANAGEMENTUL CALITĂŢII - Reorganizarea Comisiei de Evaluarea şi Asigurare a Calităţii - Participarea membrilor CEAC la cursuri de instruire - Cunoaşterea, de către membrii CEAC, a Planurilor Operaţionale anuale elaborate pentru

îndeplinirea priorităţilor strategice prevăzute în PAS; - Diseminarea informaţiilor în cadrul comisiei - Elaborarea planului operaţional al CEAC - Stabilirea echilibrată a atribuţiilor membrilor CEAC, pentru monitorizarea eficientă a tuturor

aspectelor activităţii din şcoală; - Evaluarea anuală a procedurilor operaţionale existente, revizuirea lor dacă este cazul şi elaborarea

unor proceduri noi, acolo unde se impune; - Colaborarea cu responsabilii comisiilor metodice, cu responsabilii comisiilor de lucru şi cu şefii

compartimentelor funcţionale în elaborarea procedurilor specifice domeniului de activitate al fiecărei comisii, respectiv al fiecărui compartiment funcţional în parte;

- Monitorizarea completării fişelor de evaluare a personalului - Realizarea planurilor de îmbunătăţire - Alcătuirea, aplicarea şi interpretarea chestionarelor de nevoi şi de satisfacţie pentru elevi, părinţi,

cadrele didactice, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic, parteneri economici; - Consultarea zilnică a site-ului ARACIP, extragerea documentelor nou apărute şi popularizarea lor în

unitatea şcolară (profesori, elevi, părinţi, parteneri economici); - Afişarea standardelor specifice de calitate (standarde de acreditare şi standarde de referinţă)

reglementate prin OMECTS nr. 4688/29.06.2012, Anexa 17, pentru învăţământul liceal şi postliceal


22

tehnologic, atât pe siteul şcolii, cât şi în cancelarie; Menţionăm că transmiterea acestor standarde se realizează şi prin poşta electronică, pentru operativitate

- Cunoşterea, de către membrii CEAC, a tuturor standardelor specifice din Anexa 17 a OMECTS nr. 4688/29.06.2012, pentru o corectă monitorizare şi evaluare a întregii activităţi din şcoală;

- Prezentarea în şedinţele Consiliului profesoral a indicatorilor, descriptorilor, descriptorilor specifici şi dovezilor pentru:

- Monitorizarea completării cataloagelor şcolare - Monitorizarea ritmicităţii evaluării - Monitorizarea progresului şcolar - Monitorizarea frecvenţei la ore - Monitorizarea respectării Regulamentului Intern şi a Regulamentului Şcolar - Monitorizarea orarului şi a desfăşurării orelor de instruire practică şi laborator - Monitorizarea managementului clasei şi a strategiilor didactice - Monitorizarea impactului folosirii echipamentelor performante şi a softurilor educaţionale - Monitorizarea rezolvării contestaţiilor - Formarea şi motivarea personalului şcolii pentru promovarea unei atitudini deschise faţă de

comunitate; - Asigurarea comunicării cu actorii educaţionali esenţiali (elevi si părinţi) şi cu întreaga comunitate

precum şi asigurarea participării comunităţii la viaţa scolară şi a şcolii la viaţa comunităţii; - Monitorizarea şi evaluarea activităţilor desfăşurate în parteneriat şi pentru dezvoltarea

parteneriatelor; - Monitorizarea verificării portofoliilor cadrelor didactice şi a portofoliilor elevilor - Completarea raportului de autoevaluare final - Propuneri pentru actualizarea planului de îmbunătăţire

4.3. ETAPE ALE PROCESULUI DE EVALUARE INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂŢII:

•Selectarea domeniului /temei /temelor (în cazul în care evaluarea nu vizează toate domeniile

prevăzute de lege); •Diagnoza nivelului de realizare; •Judecarea nivelului de realizare; •Identificarea slăbiciunilor şi a ţintelor pentru intervenţiile de remediere/dezvoltare; •Crearea unui grup de lucru; •Modificarea /optimizarea proiectului de dezvoltare instituţională şi a planurilor operaţionale

asociate; •Desfăsurarea activităţilor de dezvoltare /optimizare /remediere;

•Reaplicarea instrumentului de evaluare.

4.4. TIPURI DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA INTERNĂ (AUTOEVALUAREA CALITĂŢII)

- Chestionare ; - Fise şi alte instrumente de evaluare; - Ghiduri de observaţie ; - Rapoarte scrise; - Plan operaţional; - Fişe de analiză a documentelor scolii; - Documente de politică educaţională elaborate la nivel naţional, regional şi locale;


23

- Standarde, metodologii, ghiduri bune practici, alte instrumente privind evaluarea instituţională şi asigurarea calităţii, elaborate la nivel naţional, regional sau local.

4.5. PROCEDURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII 1.Se selectează domeniul si criteriul/criteriile avute in vedere, conform ,,Standardelor de

acreditare si de evaluare periodică” ( H.G.21/18.01.2007 sau art.10 din O.U.G.nr.75/12.07.2005 aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr. 87/2006) şi conform Anexelor 7 şi 17 ale OMECTS nr. 4688/29.06.2012 privind apobarea Ghidului general-Calitate în şcoala din România prin standarde şi standarde de referinţă, a cerinţelor minimale pentru serviciile educaţionale, respectiv a standardelor specifice de calitate pentru învăţământul preuniversitar

2.Se urmăreşte îndeplinirea indicatorilor de performanţă şi se realizează o diagnoză a nivelului de realizare;

3. Se judecă nivelul de realizare; 4.Se identifică punctele tari, cele slabe şi se stabilesc măsurile pentru intervenţiile de

remediere/dezvoltare; 5.Se creează un grup de lucru pentru aplicarea măsurilor de îmbunătăţire (Evaluarea internă

este coordonată şi realizată de către CEAC. Pentru zonele de îmbunătăţire se poate constitui o altă echipă, se pot stabili responsabili, în funcţie de rolul îndeplinit în organizaţie - profesor de specialitate, responsabil de comisie metodică, de arie curriculară etc., care să aplice programul de îmbunătăţire)

6. Se modifică / optimizează / completează PAS şi planurile operaţionale; 7. Se desfăsoară propriu-zis activităţile de dezvoltare/ optimizare/ remediere pentru domeniul

selectat; 8. Se reaplică instrumentele de evaluare.

Aprobat în Consiliul de Administraţie din data de 10.09.2013

STRATEGIA COMISIEI PENTRU EVALUAREA ŞI · PDF fileCOMISIA C.E.A.C. – C.S.E.I. SUCEAVA 1...

Documents

Transcript of STRATEGIA COMISIEI PENTRU EVALUAREA ŞI · PDF fileCOMISIA C.E.A.C. – C.S.E.I. SUCEAVA 1...