UNIVERSITATEA

PROIECTSTILURI ALIMENTARE

2013-2014

1

STILURI ALIMENTARE IN FUNCTIE

DE RELIGIE

Introducere

2

Stilul de viata include cateva componente prin care oamenii isi desfasoara aspectele

majore ale vietii lor, componente cum ar fi: munca, recreerea, hranirea, solutionarea problemelor si

altele. Conceptul stil implica mai degraba o structura decat un eveniment izolat. Componentele

stilului de viata contsau astfel in tipologii generale de comportament.

Atitudinea unei persoane catre si fata de abordarea alimentelor si hranirii, constituie

stilul nutritional al unei persoane. Pentru unele persoane, hrana reprezinta o sursa majora de

satisfactie, de placere; pentru altii este doar substanta necesara organismului. Sanatatea fizica a unei

persoane depinde in mare masura de ceea ce mananca acea persoana.

Este un lucru binecunoscut că, dincolo de tendinţele comune manifestate în timp de

procesul de alimentaţie pe suprafaţa întregului glob, fiecare regiune istorică şi fiecare popor se

individualizează prin anumite particularităţi.

De la inceputul istoriei omenirii, obiceiurile alimentare au fost incluse in practicile

religioase ale oamenilor. Anumite religii interzic consumul unor alimente si bauturi, altele le

limiteaza pe parcursul zilelor sfinte si altele insotesc alimentatia si  practicile de preparare a

alimentelor cu celebrarile credincioase.

In textele biblice, mai ales in Vechiul Testament, sunt descrise practici alimentare care,

multe dintre ele, exista chiar si astazi. Desigur, postul reprezinta un numitor comun in traditia

multor religii.

Crestinism

Dieta crestina ortodoxa este periodic o dieta vegetariana care seamana in toate cu

alimentatia mediteraneana. Studii efectuate la Universitatea din Creta la sectia de Medicina Sociala,

au aratat ca stoparea consumului produselor animale in perioade de post conduc la o acumulare mai

eficace a fibrelor vegetale, vitaminelor, a acidului folic si a mineralelor cu deficiente

nesemnificative in vitaminele Β2, Β12 si a calciului. Aportul total zilnic de calorii este mai mic si

acest lucru inseamna pierdere de greutate treptata fara sa fie influentata semnificativ tensiunea

arteriala.

Iudaism

Kashrut, setul de reguli alimentare al evreilor, spune ca, printre altele, sunt interzise

consumul de produse de la animale murdare, dar si de insecte (cu exceptia lacustelor si a greierilor),

sacrificarea animalelor gestante si a pasarilor care clocesc (asadar, care urmeaza sa dea viata altor

3

fiinte), precum si consumul de cereale noi (cele plantate dupa Pastele evreiesc din anul anterior.

Pentru a fi consumate, trebuie sa treaca al doilea Pasti).

Din categoria celor interzise mai fac parte porcii si reptilele (in alte religii, in schimb, sunt

chiar o delicatesa). Evident, nu trebuie sa fie nici o urma de sange.

Evreii mananca numai carnea animalelor care au copita despicata si isi rumega hrana, cum

ar fi vitele, caprele si oile. Camila, insa, este interzisa.

Niciodata carnea nu trebuie mancata impreuna cu produse lactate.

Important este ca, in momentul sacrificarii, animalul sa nu simta nici o durere.

Evreii nu voie sa consume foarte multe vietati care traiesc in mare din cauza ca acestea nu au crusta

si aripi. Pot, insa, sa bea vin, dar numai daca e produs de alt evreu.

Hinduism

Intrucat adeptii acestei religii cred in caracterul sacru al vietii, nu omoara nici o vietate

si nu consuma deloc carne

Majoritatea sunt vegetarieni, iar cei care se inchina zeului supreme (Brahma), mai

gatesc cu unt clarifiat, dar se abtin de la alcool si alimente cu aroma puternica, spre exemplu usturoi

si ceapa.

Pentru hindusi, animalul sacru este vaca, astfel ca produsele lactate obtinute de la

aceasta sunt folosite in diverse ritualuri si ceremonii.

Conform hindusilor, carnea de câine este cea mai murdara, la figurat vorbind.

Cei mai mulţi hinduşi sunt lacto-vegetarieni, însă în Occident există şi ovo-lacto-

vegetarieni.

Budism

E incurajat meniul vegetarian, dar se permite consumul de carne si peste. Calugarii pot

manca hrana cu carne atata timp cat animalul sau pasarea nu au fost sacrificate de el. Se mai spune

ca trebuie sa manance fara lacomie si fara sa-i fie pofta de ceva anume.

Conform invataturilor lui Buddha, pentru respectul de sine, calugarii nu au voie sa consume

carne de om, cal, elefant, sarpe, caine, hiena, leu, tigru si porc.

Tibetanii nu mananca niciodata peste. In schimb, mai consuma carne rosie, intrucat pentru

hranirea mai multor oameni e necesara sacrificarea unui singur animal, acestea avand dimensiuni

considerabile).

4

Islamismul

Regimul alimentar e destul de asemanator cu cel al evreilor.

Islamismul interzice în mod explicit mâncatul anumitor tipuri de carne, în special cea de

porc. Totuşi, una dintre cele mai importante sărbători islamice, Eid-ul-Adha, implică sacrificii

animale. Musulmanii care îşi permit, îşi sacrifică cele mai bune animale domesticee pe care le au

(de obicei oi, însă şi cămile, vaci sau capre).

Conform Coranului, o mare parte din această carne trebuie dată săracilor pentru ca şi ei să

poată participa la ospăţul care se ţine cu ocazia Eid-ul-Adha. Restul este gătit pentru masa festivă

la care participă rude şi prieteni. Faptele caritabile ale comunităţii musulmane sunt demonstrate în

timpul Eid-ul-Adha prin efortul concertat de a nu rămâne niciun musulman fără mâncare în aceste

zile.

In schimb, sunt interzise alcoolul, sangele si carnea de porc, toate animalele pradatoare

terestre. Camila e permisa pentru consum. La fel si carnea de balena.

Bibliografie

1. http://www.coolinaria.ro/a/2134/Mancaruri-interzise-de-religie.html2. http://www.eurodiet.ro/articole/22/Religia_ortodoxa_si_obiceiurile_alimentare.html;3. http://www.iveg.ro/alimentatia-vegetariana/motive/religioase/1181-religia-si-vegetarianismul.html;4. http://en.wikipedia.org;

5. Prof.dr.ing. Camelia Vizireanu, Curs Stiluri alimentare.

5