I. 1. U.

129i N. IORGA

L STIINTIFICAIMPOTRIVADREPTULUIROMANESC

CONFERINTA LALA A BRUD,

ADUNAREA ,ASTREI"SEPTEMBRE 193S

(-)

(044CADEKIff

4471P8PULAIE E.4

B C LI R E T T, I 9 3 8

,

,- .

;r

.':-....

.,t,.

...,....

t.

.

1 0

ADE re if i4r

Y '

4

,

L..,1,17-.^

__

N. IORGA

LUPTA STIINTIFICAIMPOTRIVADREPTULUIROMANESC

CONFERINTA LA ADUNAREA ASTRELA ABRUD, 1 SEPTEMBRE 1938

,# AC Aatli 1E:

BLICURE$TI, 1938

A

,r

4.`

).

LAO re

4471PrInkin

4

ot

lubiti ascultatori,

Mai intaiu, trebuie sa va arat parerea mea de rau ea nu esteaici si d. Silviu Dragomir. Eu asteptam conferinta d-sale, careeste un adanc cunoscater al lucrurilor din Ardeal, deci si al lu-crurilor din aceste parti si de sigur ca ar fi adus o multime delamuriri not cu privire la drama aceia care s'a desfasurat acumaproape un secol in aceste locuri, care au fost sfintite prin fru7museta sacrificiului ce s'a implinit.

Poate ca situatia pe care d. Silviu Dragomir, colegul mieu_ca profesor universitar si confratele mieu dela Academie, o areacum, de reprezintant al Statului Roman in legaturile cu mino-ritatile sper ca nu va intalni nici un Henlein in fata d-sale(ilaritate), ca locuitorii de limbs germana din Romania, can sunt.foarte numerosi, nu vor incomoda si ei pe d. Hitler, care este unom asa de pasnic precum se stie, si pe sfatuitorii sai, cari impar-tasesc aceleasi sentimente, asa incat d. Silviu Dragomir nu vatrebui sa joace rolul, foarte greu si desigur neplacut pe care itjoaca reprezentantii. Statului Cehoslovac in negociatiile cu Sude-tii poate ca acea situatie 1-a impiedecat sa fie aici. Dar, insfarsit, dv., in loc sa aveti o conferinta foarte bine pregatita si-

presintata cu oarecare solemrritate, care nu este in temperamen-tul mieu, a d-lui Silviu Dragomir, trebuie sa va' inultumiti cusubiectul pe care inteadevar am avut o mare dorinta de a-1 trata .inaintea dv. (aplause).

Cum aceasta conferinta este stenografiata, de sigur notele ace-stea ar putea fi intrebuintate. As face dintr'insele o brosura.populara, dar, cand zic populara", aceasta nu inseamna unlucru pe alt nivel decat acela al oamenilor invatati. Pentru mineeste tot una. Cand zic brosura populard", inteleg o brosura scrisape intelesul oricui. Toata viata mea, m'am trudit sa vorbesc inasa fel incat sa ma inteleaga oricine. La Academia Romans, la

-

st-IOTE

AC AD EM 1E1IF

Sh$C11PDPIILAIt

I(

congrese, oriunde, n'am un limbagiu special pentru anumite cate-gorii de oameni. Vorbesc omeneste, asa incat fiecare sa poataintelege, intr'un limbagiu care este familiar $i la care eu tin maimult deck la oricare altul.

Iata de ce este vorba.

I.

Dela razboiu incoace, se poarta o lupta impotriva dreptuluipoporului romanesc, care este infatisat prin harta Romaniei, asacum s'a facut aceasta harta, prin razboiul pe care nu 1-am cautatnoi si pe care 1-am purtat cum am putut. Pretentiile noastre n'aufost peste masura de mari si ni s'a dat mai putin deck ni seputea da, in orice caz ni s'a dat mai putin deck un hotar neted$i care sa se poata apara usor. &intern necontenit atacati in drep-tul nostru de la razboiul. acesta, in care noi am intrat de bungvoie si am facut cele mai mari jertfe, cdci nu ne-am crutat catuside putin si am inlocuit lipsa de armament, pe care pot zice ea nuputeam sa-1 avem asa cum 1-au avut adversarii nostri, prin ceamai larga risipa de cea mai scumpa viata omeneasca. De la raz-boiul acesta, in care noi n'am rapit nimanui ceia ce nu ar fifost dreptul nostru $i dupa care nu ni-am fixat noi hotarele,fiindca hotarele noastre au fost fixate la Paris, de o comisiunein care erau si oameni cari ne iubiau mai mult, si oameni carine iubiau mai putin : s'a facut apel la geografi, la oameni despecialitate, si oameni de specialitate au crampotit granita noa-stra apuseana, care este o granita foarte capricioasd, plina de omultime de amanunte de care ne puteam lipsi, ne puteam lipsiin sensul complectarii golurilor noastre, nu in sensul celalalt(aplause), santem necontenit criticati si insultati. De cand amajuns aici, in puterea unui drept elementar care este si dreptulgeografic : fiindca Dacia este o necesitate care se impune oricaruipopor triiieste in aceste part/.

Vedeti, a venit Decebal $i a facut Dacia sa. A venit pesteDecebal Traian, si a facut, in aceleasi margini, Dacia sa. $i dupaaceia au venit Imparatii bizantini, cari au cautat sä faca si eiDacia lor. Au venit Ungurii. S'au asezat in Panonia, din Panonias'au strecurat in Ardeal, $i au luat Ardealul in stapdnire. Indata,au cautat sa alba o influents asupra Tarii-Roma.nesti si asupraMoldovei, ceia ce insemna ca Ungurii, venind dela Apus si ajun-gand in locurile acestea, au intrat si ei in ideia Daciei.

4

Oricine se gaseste in partile acestea, cum am incercat sa oarat si la Zurich, este stapanit de cerinta solului, si solul cereDacia, Dacia lui Decebal, Dacia lui Traian, Dacia pe care o visaIustinian si pe care n'a intins-o prea departe, Dacia pe care auluat-o Ungurii din Vest catre Est si din Nord catre Sud, dar nus'a putut stabilit stapanirea aceasta ungureascg peste tinuturilede dincolo de Carpati,

Atunci ce s'a intamplat ?Don-mii nostri, indata ce s'a injghebat si Domnia de jos, a

Tarii-Romanesti, si Domnia de sus, a Moldovei, Domnii nostri aucautat indata sa se intinda in Ardeal. Ii chema Dacia, li-o cereaDacia. Acest Decebal, strabunul din fund, striga catre dansii.Habar n'aveau ei cine a fost Decebal si ce a fost Dacia. Daracestea sant lucruri cari trec din realitate in, carti, apoi dinamintire si din cetire tree in instinctul unui popor. Ii chema tre-cutul : Decebal invia in fiecare dintre dansii.

Atunci, Domnii acestia au cautat imediat sa alba rosturi inArdeal : Tara Oltului, Tinutul Fagarasului, de partea cealaltagrupul de sate de lane Amlas, intinderea pang mai departe;pang in mijlocul Ardealului, pang la Stremt, pang la Geoagiu,pang la Vint, intemeiarea de episcopate, episcopii fiind trimesidin partile noastre. Aceasta in ce priveste Tara-Romaneasca.In ce priveste pe Domnii Moldovei, indata ce Moldova s'a maiintarit si si-a gasit hotarele firesti la Nistru, la Dunarea-de-jossi terminat socotelile cu Domnia vecina a Tarii-Romanesti,indata si acestialati ai nostri au patruns in Ardeal. Ciceul nu in-semna o cetate, ci insemna un domeniu, zeci de sate care toateatarnau de Domnul Moldovei. Petru Rares a intrat cu radvanulin Bistrita, si politica lui s'a invartit in jurul stapanirii asupraBistritei, asupra Rodnei, asupra Ungurasului, asupra drumurilorcatre Maramuras, de unde venisera intemeietorii insisi ai Moldovei.

Dacia se impune necontenit de-alungul vremurilor.Dar not am avut si cel mai mare targ din mijlocul Ardealului.

Domnii Moldovei au capatat targul de la Cetatea de Balta, si aceastainsemna locul unde se adunau odata pe an cei mai multi dintre cer-cetatorii de targuri ai Ardealului. Curtea Moldovei trimetea necon-tenit episcopi in partile acestea si influenta Moldovei s'a exercitatin toate domeniile. In partea rasariteana a Ardealului, in Secuime,

5

t

-

- -

'

si-a

.

gaseste cineva acum, prin biserici, pe masa sfintita, antimisul, bucataaceia de in tiparita, pe, care se ceteste nu,mele cutarui episcop. alRomanului, precum in partea de jos a Ardealului, unde atatea cladiriau fost intemeiate de Domnii din Tara-Romaneasca, se intalnesc ia-rasi astfel de semne ale legaturilor cu Vladicii de dincolo.

Prin urmare noi la randul nostru am vrut sa facem Dacia, Un-gurii au vrut sa faca Dacia de la Apus spre Rasarit, de la Miaza-noapte spre Miazgzi. Noi li-am raspuns incercand sa facem Dacia de-la Sud la Nord si de la Rasarit la Apus.

Au fost stapaniri, in teritorii mai inguste, pe urma. A fost, apoistapanirea lui Mihai Viteazul, care nu trebuie judecata dupa faptulacesta ca a fost scurta si ca a tinut numai cateva luni, ci trebuiejudecata in legatura cu tot ce au facut ceilalti Domni.

Se incearca adese on sa se infatiseze rezultatul marelui razboiuca si cum noi, indemnati de o ambitie cu totul noua, am fi cgutatlucruri pe care nu le-am fi avut niciodata.

Nu este de loc adevarat. De atatea on Domnii nostri au statstranele bisericilor d-voastra din Ardeal. Ba Inca am facut °dataun rege al Ungariei. Aceasta, atunci cand sentimentul national un-guresc, pe la 1690, exista. D. Domanovszky, despre care va venivorba ndata, a cautat sa dovedeasca la Congresul de la Zurich caStatul unguresc a fost intemeiat pe o ideie nationals, ceia ce este o-imposibilitate ; nu se poate sa se vorbeasca oriunde, la orice poporsi in orice loc, de ideie nationalg pe la anul 900 sau 1000. Toata lumeatrgia atunci in idei generale, cum era ideia cresting sau ideia Impe-riului roman, nu in ideia nationala. Si i s'a raspuns. I-a raspuns pa-rintele Lupas, care nu 1-a lasat din mans pang nu i-a spus toate-buchile: ascultatorii maghiari can erau acolo protestau, strigand caaceasta este politica, presedintele, care avea oarecare simpatii, evidente, pentru d. Domanovszky, incerca sa mai opreasca pe parinteleLupas, dar parintele facea intfuna cu mana ca mai este! (ilaritate,aplause).

Pe urma a venit tanarul domn Gheorghe Bratianu, care este unom foarte invatat si un adanc cunoscator al lucrurilor evului mediu§i a aratat si el ca nu putea fi vorba atunci de ideie nationalg.

Dar, incheind aceasta parentesa, pe la 1690 exista un nationa-lism unguresc, care, nationalismul acesta unguresc, a cautat sa re-faca vechiul regat al Ungariei, cu Emeric Moly, care a venitcurutii lui. A fost si prin Tara-Romaneasca si a mancat. Tara-Roma-

6

7:I .`

- -

in

_

cu:

,"

$i

neasca pe cat a putut, dar Brancoveanu, care era un om larg la pun-ga si avea in felul acesta multi prieteni, a facut ce a facut ca sascape de un astfel de musafir. Pe urma s'a dus Emeric Tokoly, regeal Ungariei in teorie, si a murit la Turci, cum a murit apoi si Fran-

cisc Rakoczy, ale cdrui ramasite au fost aduse, acum cativa ani, cumarea emotie, pe care trebuie s'o respectam, a poporului maghiar,si asezate la un loc de odihnd aici, in Cara lui cresting si in locullui de origine nationals.

Dar, cand au fost sa-1 faca Turcii rege ungar, contra Austrie-cilor, pe Emeric Tokoly, eel care 1-a adus de mans a fost Branco-veanu, Turcii, Tatarii si Brancoveanu. Si in satul Crastian, dinArdeal, s'a facut ceremonia incoronarii", pe care o descrie cronica-rul muntean de pe vremea aceia, Radu Greceanu, prin care se vedecum Brancoveanu statea in strana bisericii sasesti. Brancoveanu or-todox, stand in strana bisericii sasesti de la Crastian si facand, cusoldatii lui, cu Turcii si cu Tatarii, un rege calvin al Ungariei... Dar,indata ce au plecat Turcii, Tatarii si Brancoveanu, evident, toataregalitatea aceasta s'a evaporat, cum se evaporeazd toate formelecare iese dintr'un capriciu grabit al unei ambitii nationale fard:margeni.

Dar, lath', not am facut in Ardeal si un rege al Ungariei, care,dacd ar fi avut picioare, ramanea. Din nefericire pentru el, nu aveapicioare si Brancoveanu nu putea imprumute pe ale lui, fiindcaavea numai doua (ilaritate). Ce avea Tokoly, nu stim, dar Bran-coveanu suntem siguri ea nu avea deck doua picioare pe care nu ile putea imprumuta lui Tokoly, ca sa ramana domn in Ardeal.

Mihai Viteazul a incercat, n'a izbutit, dar dupa Mihai Viteazulaceia dintre Unguri cari au fost domni ai Ardealului au cautat

sa faca Dacia. A incercat si Bocskay, care s'a incununat la Ko-sice, sprijinit de Turd, ca rege al Ungariei in numele Sultanuluidin Constantinopol. Cum se intelege in momentul de fats Ungarianationalists cu Berlinul, aceiasi Ungarie nationalists din altd epocdse intelegea cu Padisahul dela Constantinopol. Cand este vorba canatiunea maghiard sa-si indeplineasca poftele, tot una ii este unFiihrer de la Berlin sau un Sultan de la Stambul (aplause).

Bocskay s'a gandit la un mare Stat dacic dupd 1600, indatadupa Mihai Viteazul, Stat din care ar fi facut parte, iarasi, Mol-dova si Tara-Romaneasca, prin anumite legaturi de aliante in carenot am fi fost pe treapta a doua, iar pe treapta intaiu ar fi fost acela

7

-1.

.

.

-v.

sa-i

ia-rasi

-

pp care ai nostri, in amintirea regilor unguri de odinioara, 11 nu-miau Craiu". Asa i se zicea printelui Ardealului de stapanitorii dela noi si .de poporul de acolo. De exemplu, cand Mihai Viteazul astapanit in Ard6al, in actele de la noi i se. zice tot craiu": canda fost Mihai Voda Craiu", adeca rege.

Bocskay a trait putin. Coroana lui a ramas la dispositia cui vreas'o cumpere. Si-mi aduc aminte ca indata dupa razboiu a venit lamine un Sas oferindu-mi, nu pentru mine, fireste, ci pentru RegeleFerdinand, coroana lui Bocskay. Zicea ca este ieftena si ca, de altfel,nu se poate incorona Regele Ferdinand cu o coroana facuta la noi,la Bucuresti. Pentru.aceasta trebuie o coroana sacra, care sa fie inlegatura cu istoria acestor locuri. Prin urmare el it si vedea pe Fer-dinand al Romaniei purtand in cap caciula, aceia daruita de Sultanlui

Evident, raspunsul mieu a fost ca nu avem ce face cu caciulalui Bocskay, ca poate sa o intrebuinteze la ce usagiu vrea, dar noinu. o cumparam.

Dupa aceasta a venit cineva, Bethlen Gabor, care a jucat un rolfoarte mare. Il recunosc si pe acela, si nu inteleg acusatia ca n'asface-o, a colegului mieu de la Universitatea din Pesta, d. Domanov-szky, altfel un om foarte simpatic, care vorbeste frumos limba gei-mana si stie istoria constitutionala a Ungariei, altceva nu stie,dar aceia, evident, o stie, sant convins ca o stie, si dumnealui estemai convins chiar decat mine ca o stie. Poate sa alba anumite lip-suri in educatia sa, dar, ajuns la varsta la care a ajuns,, este foartegreu sa se revina asupra acestui defect, din care causa cand vrea saarate cuiva ca n'are dreptate, ii spune : jongleur", falsificator",brigand", si .asa mai departe; acestea sunt- amabilele pecare mi le-a decernat mie. Am avut apoi placerea, cand, la Zurich,d-sa presida o sedinta si eu aveam de infatisat unele obiectiuni launul dintre acei cari vorbisera, de am .cerut cuvantul de la domnulpresedinte Domanovszky, si n'am uitat sa ma recomand profe-sorul Iorga". M'am uitat la d-sa, si brigandul", falsificatorul `,jonglerul" a capatat de la bunavointa domnului Domanovszkydreptul de a vorbi. In casul acesta era si mai greu sa-mi refuze,pentru ca d. Domanovszky a fost membru. in Comitetul interna-tional de istorie, pans s'au implinit cinci ani si i-a expirat termenul,iar, pe de alts parte, eu am fost ales vice-presedinte pe cinci ani(aplause). Prin urmare fostul membru Domanovszky nu putea sarefuse actualului vice-presedinte dreptul de a presinta aceste ob-

8

,

Bocskay.

.

calificatiiu

t' /'

.

,

servatii. Ceia ce inseamna ca nu este totdeauna bine sa fie omulrau crescut (aplause), pentru ca se poate intampla sa se gaseascaIntro situatie jenanta, cand celalalt ii va fi dovedit, si in scris, ca sebucura de o educatie pe care soarta rea i-a refusat-o celui d'intaiu.

Cum am spus, a venit dupa aceia Bethlen Gabor. D. Doma-novszky s'a suparat, deci, ca eu fi dat lui Bethlen Gabor unrol mai mic de cum crede d-sa. Eu, care scriu adese on adevaratecarti de istorie supt forma de prefata, este pentru mine o foartemare placere sa insel putin pe cetitor, care, crezand ca este o prefata,nu se uita la dansa qi dupa aceia vine vremea cand ii pot' amintice ar fi fost data ar fi cetit prefata la cutare carte, de exemplu vo-lumul IV din Studiile Si Documentele mele, unde este o adevarataistorie, Si n'ar fi facut cutare gresala, --am in acea prefata capi-tole intregi despre Bethlen Gabor. E acolo cel mai mare respectpentru memoria unui om inteligent, inzestrat cu o ambitie mare,care a tiut sa face lucruri importante intr'o situatie grea, in care

reusit sa se mentie. Legaturile lui cu tarile noastre n'au fost rele,de- in fundul gandului lui al generatiei lui noi eram ceva caretrebuie maturat mai curand sau mai tarziu, sau, cum spunea, cand-va; raposatul mieu prieten Bianu : pentru Unguri noi am fost tot-deauna cum este iarba pe care o strive§ti supt calcaiu. Acesta a fost§i gandul generatiei lui Bethlen Gabor. Dar Bethlen Gabor s'a simtitrege dacic.

Inainte de Bethlen Gabor, un alt stapanitor al Ardealului in-cercase, de altminteri, intr'un chip brutal, sa face acelasi lucru, saface Dacia la noi i cu noi, Gabriel Bathory. Era putin cam nebun.Tot neamul acesta al Bathorestilor, de la regele Stefan, care a fost unMarie mare rege in Poloriia, dar de la dansul incolo, evident cafamilia arata o psihopatie particulars. Astfel la Sigismund Ba-thciry, care nu era un om intreg, ci trecea de la o hotarire la alta,

la capat, a murit in imprejurarile cele mai umile, falit de douaori, intr'un colt de Silesie.

Dar Gabriel Bathory, care era nebun rau, a vrut intaiu sa ex-proprieze pe Sasi, sa li is orasele.

Printii Ardealului, aceasta incercam s'o atat in niste confe-rinte inaintea Sailor, la Sibiiu, indata dupa razboiu, n'au avutniciodata stralucirea Domnilor rioqtri. Putea sa -fie Cara mai large

unele izvoare de avutii aici care nu erau dincolo, ca legaturi 'cuApusul pe care noi le aveam mai putin, §i indirect. Dar printii Ar-dealului n'au avut niciodata o Curte, o Vistierie, n'au avut niciodata

, .

i-a§

asi

.

si

si

A.CI. 9

p1,

si

o armata permanents in jurul lor. N'au avut niciodata o Capitao resedinta. Erau cand la Gilau, cand aiurea. Se zice ca. Alba-Iuliaera capitala Ardealului. Alba-Iulia n'a fost capitala. Ardealului.Ardealul n'a avut niciodata capitala. Acolo a stat episcopul catolical Ardealului, odinioara, si acesta a dat orasului un prestigiu. Batho-restii veniau pe acolo, dar o adevarata. Capita la tot n'a fost. Deaceia Gabriel Bathory o cauta la Sibiiu, voind sa faca din Sibiiu,inainte de Austrieci, capitala Ardealului.

Dupa aceia, el a navalit in Tara-Romaneasca, intr'o iarnk deCraciun, si a prins pe mama Domnului Radu Serban, a dus-o inrobie, a descoperit de acoperemantul de plumb bisericile noastrepentru ca sa faca din ele gloante, cum au fault mai tarziu ocupantiigermani si- austro-ungari cu clopotele bisericilor din Romania. Illatrau a pustiu canii de la noi, si a fost deci o mare goana de cani,din ordinul lui Gabriel Bathory. Voia sa ieie si Moldova. A cerutSultanului sa-i dea, astfel, Dacia.

Vedeti cum ravine necontenit ideia Daciei. Indata ce se tidiedunul de aceasta parte a Carpatilor, cauta sa faca Dacia. Au incercat.Bocskay, Gabriel Bathory, Bethlen Gabor. Vor veni apoi Ra.k6-czestii, Gheorghe Rakoczy I, Gheorghe Rakoczy II, si planul for vafi tot Dacia. Intelegerea cu Matei Basarab, cu Vasile Lupu, cu aceicari au venit dupa acesti Domni are acest stop.

Au venit Austriecii si s'au asezat in. Ardeal. Cum s'au asezatin Ardeal, imediat gandul for a fost sa se faca -Dacia pentrudansii, pentru Casa de Habsburg. De acolo razboaiele care au

dat pentru vre-o douazeci de am Austriecilor Oltenia. De acolosperanta de a avea toata Tara-Romaneasca, de acolo invasia inMoldova, pe vremea lui Mihai Racovita, cand a venit acel Fran-ces din Lotaringia, care a ramas in amintirea Moldovenilor, pemantul carora a fost prins si executat, cu numele de Ferent, --Cerdacul lui Ferent", de langa Iasi, pe cand el nu era Fe-rent" de loc, ci un Francois oarecare, in slUjba Casei de Austria.De aici luarea Bucovinei. Tot asa : cine se gaseste in Ardealcauta sa puns mana pe ce se afla dincolo. Dar si cine se gasestedincolo, adeca peste munti, dincolo fats de locul de unde vorbescasta sears, raspunde si el. Fiindca aceasta este toata chestiunea :intrebare si reispuns ; e o bung& poveste cu intrebari $i raspunsuri,in care noi am dat ultimul reispuns, absolut,definitiv (aplause)..

Va amintiti planul austriac, dela 1848, sustinut si la Sagunasi de multi dintre Romanii din Ardeal, de a face din Francisc-

10

la,

- _

..

_

pa:

=

.

' -

e zu.

t

)

.

Iosif Mare le Duce al tuturor Romani lor, el care era duce inBucovina. De aici si planurile lui Francisc-Ferdinand, imparta-:site, nu de un Gheorghe Popovici in Bucovina, ci de un AurelOnciul, ca si, aici, de celalalt Popovici, al dv., Aurel, Banatea--nul, Inca al unuia, asupra caruia apasa un blastam de tra-dare pe care nici moartea nu-1 poate inlatura si al carui numenu vreau sa-1 spun : un Basarabean care, la un moment, a ju-cat un rol peste masura puterilor si drepturilor sale in istoriaRomaniei

astfel, a venit raspunsul nostru definitiv. Noi am feicut,pentru stramosul nostru. Decebal, pe mormantul lui uitat din lo-cul ultimei lui tragedii, am facut Cara aceasta, care ramtine, fiind-cd asa porunceste pcimeintul acesta slant, pamantul pe care 1-amlegcit nedespcirtit de neamul care s'a nciscut, s'a' desvoltat si tridie-ste intre hotarele sale firesti (aplause).

Lucrul acesta pentru noi -este firesc, este asa de firesc, incatnu ne-am bucurat peste masura. Cand ia cineva un lucru lacare nu se astepta, se sperie. Aceasta si in ce priveste situatiile.

puteti vedea foarte usor in momentul de fata la noi, in care santcu miile speriatii, si era un alt rand care se pregatia sa fie spe-riati data ar fi reusit un anume plan care, cum judec eu, dinfericire n'a reusit. Dar, in afard de acei cari sant speriati prinrangul lor, sant si tari care se sperie de ce au ajuns. In mo-mentul de fata face un foarte mare zgomot un grup de mari:speriati pe undeva, carora li-a mers bine o bucata de vreme, lacea d'intaiu prada pe care au pus mana, si, speriati cum sant,:se arunca acum, cum este speriatul, de nu mai vad nimic inain-tea ochilor.

Noi nu ne-am speriat. Cum sa te sperii cand te intorci incasa dumitale si o gasesti in stare mai bung sau mai rea ?

Te sperii cand ai intrat in palatul altuia si nu stii cum sacalci pe covoare. Dar noi pe bietele noastre scanduri strabune,cand am intrat, ne-am gasit la locul nostru.

Dar, cum se intampla de i se ia unui popor, Statului treat deacest popor, o bucata de pamant, tips mai tare acela care nuavea dreptul la dansul, fiindca acel care-si are dreptul la unpamant, chiar data it pierde momentan, isi zice : e asa de firesc.sa-1 am, incat va veni de la sine la noi.

Cand Italienii, Sardinia lui Carol-Albert, au inceput razboiul

000oT.s.*-4

ACAVEIIII

4.440 'Mgt*

11

_'

si

,

-

-.

O

.

--

lo

Si,

4

'-

.

impotriva Austriei, la 1848, n'au reusit. Carol-Albert, tatal luiVictor-Emanuel, a intrat in Milano si Venetienii credeau ca lise apropie eliberarea. Dupa aceia s'au schimbat in rau impreju-raffle ; Italienii au fost invinsi si abia a, putut Sardinia sa ca-pete o pace onorabila.

Ei bine, au fost cine tie ce strigate de desperare la Turin ?De loc. Raspunsul Italian a fost acesta : N'am reusit acum, o facemdin nou mane.

Asa se face atunci cand este vorba de dreptul unui popor.Dar, cand ai luat un lucru cu hapca si, dupa cateva zeci de ani,dupa cateva secole chiar, lucrul ti se is inapoi,' evident tipi ne-voie mare, de umpli lumea de strigate. Pentru ce ? Pentru castiff ca n'ai sa mai ai niciodata ocasia sa mai faci ceia ce facusesiodinioara si ceia ce a revenit altora prin puterea dreptului pecare nimeni nu-1 poate distruge (aplause).

S'a inceput atunci o campanie de un ziar foarte raspandit,Universul, de persoana care este proprietarul acestui ziar si carea dorit sa faca o opera patriotica, atragand atentia supra intri-gilor care se tese si calomniilor care se arunca asupra Romaniei..

S'a treat acea Liga Antirevisionista", al carii titlu si atcarii fel de alcatuire nu-1 judec nici intr'un fel, nici intr'un alt-fel, Iiindca sant pareri deosebite in aceasta privinta, una dinpareri este reprezintata si printr'o hotarire a guvernului care aie§it acum cateva zile.

Dar s'a facut si o expositie, foarte interesanta, de lucruri inlegatura cu drepturile noastre.

Nu era nimic nou insa pentru cine stie lucrurile. Ma gan-desc la talmacirea unor asa-zise declaratii pe care le-as fi facuteu la Timisoara, in Universul. N'am facut nici o declaratie la Ti-niisbara si oamenii cari asculta lucruri care nu sant spuse pen-tru dansii, Sant incorecti, neonesti. Sant niste procedee care sezic jidovesti. Nu stiu ce era corespondentul acela ; mutra o avea.IidoVeasda, dar se poate intampla sa nu fi fost si, in casul acesta,

faca o alts figura, caci aceia este cu totul imposibila ! Dar'13thcedeele Sant jidovesti. Cineva spune ca n'are nimic de de-

clara t si d-ta trimeti la Universul o multime de declaratii care1-ar fi pus intro situatie foarte grea. Limba romaneasca se in-

12

.

t

.

1.: .

.,

, ltr

.

.

II.

`sa -$i

,telege acum mai pretutindeni. Daca s'ar fi tradus in frantuzesteaceste pretinse declaratii; ce ar fi zis colegli miei din ComitetulInternational de Istorie cand eu as fi declarat ca am intentiasa aduc la ei acolo anumite procese dintre noi si Unguri, care,aceste procese, se pot deschide oriunde aiurea, aici, de exemplu,sau s'ar fi putut deschide si la Bled, dar la Bled sant oamenipasnici si mai ales d. Stoiadinovici, care este omul cel mai dulcedintre toti aceia cari in momentul acesta fac diplomatie ? D-saimpaca pe toata lumea : nu stiu ce profit are d-sa, nu stiu ceprofit au aceia pe cari ii impaca d-sa, dar la d-sa este o nece-sitate filantropica de a imbratisa pe toata lumea si a pune petoata lumea sa se im.bratiseze sub ochii d-sale. 0 placere pe careeu nu o inteleg, fiindca eu osebesc foarte neted prietenii si dus-manii si despretuiesc ipocrisia. Sant oameni can se multamesccu ipocrisia, oameni fericiti ! Acei cari vad realtatile au maiputine motive de a se bucura decat aceia cari se incanta de oriceprefacatorie si de orice minciuna care li se serveste.

Dar la aceste declaratii, pe care eu nu le-am facut, pe caream declarat formal ca le rasping, s'a adaus un comentariu al zia-rului Universul, in care ziarul i§i arata marea satisfactie ca euintaia oars am avut cunostinta despre opera asa-zisa istorica sipolemics indreptata impotriva noastra.

Dar, pentru Dumnezeu, de la cea d'intaiu manifestare a ace-stor sentimente intr'o forma care pretinde a fi istorica, eu amfost fara indoiala unul dintre primii informati ; daca imi inga-duiti, chiar pot spune ca era natural ca eu sa fiu primul infor-.

mat, ca profesor de istorie universals, caruia, prin urmare, toateproblemele acestea de istorie universals trebuie sa-i fie familiare.

Si de aceia eu am profitat de aceasta asa de frumoasa adunaresi de binevoitoarea dv. atentie, pentrU a va arata in ce fel s'aalcatuit, cum s'a -desvoltat si in ce stadiu se gaseste aceasta cam-panie si ce avem noi de raspuns, pe langa argumentele vechipe care le voiu atinge in treacat, ce avem de raspuns laaceasta campanie.

Iata, indata dupa razboiu, au rasarit la razboiu cu dreptul nos-tru anume persoane de la Budapesta,vedeti cum precisez: anurnepersoane dela BudapeSta. Eu nu pun pe toti Ungurii impreuna,si cred ca in general nu este bine sa spui ca un intreg poporeste asa sau altfel. In special aici in Ardeal sant fodrte multi

13

..

,-

f.

.°

Unguri can inteleg, foarte multi Unguri can :n mai bine decloua decenii au avut fata de Statul Roman o atitudine de careIn general nu ne putem plange.

Acum, noi nu am umplut inchisorile, fiindca nu este obiceiulnostru. Cine a gustat el insusi inchisoarea, trimete mai greu pealtii, fiindca stie ca este un lucru putin confortabil.

Dar, in afara de aceasta, nici n'am avut noi de ce sa tri-metem. Ca un Ovreias de pe la Brasov sau de aiurea scrie

aceasta nu este in legatura nici cu toata rasa lui, de sigur.Este insa o anumita categorie dintre dansii, cari, nu stiu de unde'vor fi venind, dar sant inteadevar de o obraznicie fart pereche.Insa obrazniciile acestea nu merits un proces. Ce ar fi data s'arface proces tuturor obrazniciilor : cate temnite ar trebui pentruca sa-i inchicla cineva ?

Ca sa va dau o ideie pans unde poate merge obrazniciaaceasta, o sa va servesc un cas.

Atunci cand nu stiu ce pacate ale mele, de sigur nu nevoi:ale tarsi, care a fost foarte rece fata de aceasta incercare pe carenu sant deloc decis dispus s'o repet, cand nu stiu ce pacateale mele n'au facut sa fiu presedinte de Consiliu si ministru alInstructiei, natural, inamic al invatatorilor ! (ilaritate, aplause),

in momentul acela unul dintre acesti oameni la cari obraz:-nicia este in carne si in oase si in nervi, in toata alcatuirea forlizica, a publicat in foaia iudeo-maghiara din Brasov o notita in.care a spus

Iorga acesta este un fel de parvenit, el si sotia lui. Indataice a ajuns presedinte de Consiliu, sotia lui, care este Ardeleanca,tocmai ca si d-voastra, s'a presintat la o cusatoreasa pe care aintrebat-o in ce rochie trebuie sa se imbrace sotia unui prese-dinte de Consiliu...

Va puteti inchipui ca acesta este o astfel de obraznicie, incatnu stiu cu ce s'ar putea palmui un astfel de obraz.

Dar, cum va spun, aici in Ardeal, dela Unguri s'a intalnit oatitudine pe care trebue s'o recunoastem si pentru care trebuiesa li multamim. trebuie sa inteleaga si ei ca, in situatia in

.care sant pusi Ungurii, cu norii aceia rosii dela Rasarit si cu ceii pandeste de dincolo, dela Apus, totusi este mai bine sa se ra-zime pe acest asa de bun popor romanesc, care nu supara pe ni-ineni si nu vrea sä is nici graiul, nici amintirile istorice, nici ideilecuiva, indata ce le manifests in margenile legii (aplause).

1-4

'4...it:

,

.obraz-nicii,

.

.*

si

-

,.

- Si

.1

.4"

,

.er

Prin urmare aici, in Ardeal, am intalnit $i oameni carpne-au inteles.

lath, eu am tiparit la 1932 o carte pentru a impaca dusmaniaintre popoarele roman si ungar. Am scris cartea ca sa arat anumede cote on am conlucrat noi cu Ungurii, nu cu nebunii lor,cu restul, care represinta totusi o parte foarte insemnata dinnatiune (ilaritate).

Si cartea aceasta a fost primita foarte bine. A fost resumatain foi ardelene, si, acum in urma chiar, inainte de a pleca dinBucuresti) am gasit undeva un articol de caracter cultural, unextras din aceasta carte, ,intr'un ziar unguresc. Cartea s'a tradusde una din elevele mele in ungureste si va fi raspandita in zecide mii de exemplare pentru ca orice Ungur sa vada care au fostlegaturile dintre noi

Dar, in Ungaria nationals, mai mica, si mai fireascazice, mai solids, au fost oameni cari au inteles. Iata, n'a ajunspand la d-voastra o carte pe care o citez in raspunsul datd-lui Domanovszky, in care un Ungur din Budapesta, d. MesterMiklos, vorbeste de relatiile dintre Romani si dintre Unguri pevremea Dietei dela Sibiu. Cei putini in varsta dintre d-voastraisi amintesc ca pe la 1863-64 au fost anumite legaturi intre notsi Unguri care erau netunoscute pand acum. $i aici, in aceastacarte, un Maghiar autentic a scris vre-o 250 de pagini din carevoiu da in revista mea un larg resumat, in care se vorbeste cucel mai mare respect de oamenii dela noi, Saguna, Avram Iancusi asa mai departe.

Sa nu se treads deci ca aceasta campanie de tagaduire, decalomnii, de amenintari si 'de injurii cuprinde pe toti acei caremanifesta, cari au dreptul de a manifesta ideile si sentimentelepoporului unguresc.

Dar. sant si de ceilalti. Cel d'intaiu adversar pe care 1-amavut noi, al presentei noastre ca Stat unde santem, a fost un

batran Secuiu, mare dusman al nostru, care mai mult sau mai putina fost si profesor la Cluj si care odinioara facuse si un fel de manualsecret pentru starpirea neamului romanesc, Jancso Benedek. Pang.la moartea sa, acest vechiu adversar al nostru ne-a atacat, si prinpublicatii italiene, Italienii ni dau voie si noua sa spunem ce dreptavem, pentru ca, pe urma, intr'un numar urmator al revistei, sagasim o replica maghiara, pang ce, din noi doi, unul se osteneste,

15

rli

.

I

f.,

) , . . ' -

, .

ii

1 .

)k .,. - $i darisii. .:

- si, as

.

.

.,

." r

r.

r.4 -: r .

.., I. "trli N. .-

si de obiceiu ne ostenim noi, fiindca nu mai, avem nimic dezis, cad fats de reaua credinta nu mai ramane niciun fel de ar-gument. Pang la moarte ne-a prigonit, Dar articolele lui n'auavut un mare rasunet. Indata insa au aparut doua reviste, pe,care d-voastra nu le cetiti, dar sunt foarte interesante. Una din-tr'insele e publicata in limba germana, Ungarische Jahrbiicher,cealalta in frantuzeste, Nouvelle Revue de Hongrie. Foarte fru-mos tiparite amandoua, intr'o limba bung, fiindca acei domni pla-tesc. Au un fond anume pentru a plati Francesi, Germani, En-glesi. Cand nu mai ajung bancnotele unguresti, atunci mai erasi francul francez la care putea sa recurga cineva printr'o usoaraoperatie de indigenare la Budapesta, ceia ce a stricat, intr'unmoment, relatiile cercurilor acestora dela Budapesta cu Franta,care nu intelegea ca moneda ei sa se fats si la Paris si la Buda-pesta.

Imi aduc aminte, eu care primesc cu cea mai mare placereeleve maghiare la scoala mea de la Valenii-de-Munte trebuiesa spun cu durere ca yin mai multe Maghiare si Germane decatRomance din Ardeal, la o scoala unde intretinerea $i tot restulcosta o mie de lei pe luna si stint casuri cand se scade si aceasta miede lei, si capata o fats cultura generala care ii ramane pe toataviata ; minoritarele yin insa foarte bucuroase si printre danselese afla unele de care sant foarte mandru, pentru ce au invatatsi pentru cum au intrebuintat lucrurile pe care le-au invatat,imiaduc aminte ca s'a intamplat intr'un rand de am avut o eleva ma-ghiara. de pe la Baia Mare, care pretindea ca e ruda cu regina \TA-duva a Angliei, care, din ramura de Teck, are inteadevar sangemaghiar printr'o legatura de familie. Fdta nu s'a impacat-la'noi si atrebuit sa plece : motivele sant indiferente. Eu nu eram in tarsatunci, ci era cineva care ma inlocuia, si, atunci, aceasta elevamaghiara, care altfel era o fats de foarte buns conditie, s'a su-parat si a spus persoanei care ma represinta ca : daca este asa,Dumnezeu va va plati !". Iar inlocuitoarea mea a raspuns : sperca nu va plati in moneda pe care o fabricati d-voastra la Buda-pesta" (ilaritate, aplause). Raspunsul era meritat si, cum vedeti,spiritual.

Dar aceste doua reviste iese intr'o forma foarte atraga-toare. Au insa un mare defect : isi inchipuie acei cari publicsrevistele acestea, ele iese si acuma, si eu le primesc necon-tenit, isi inchipuie un lucru ca lumea are ragaz sa ceteasca

16

.` r. -`- tr-; "' ' 4I.'

_

. .

-'

.

,

,

:

.-

,

la fiecare trei luni cate .300 de pagini in frantuzeste sau in nem-teste despre durerea pe care o simt anumite cercuri ungurestidin Budapesta. Dar lumea este, de fapt, nesimtitoare ; ea arecu totul alte griji. Asa incat eu sant aproape sigur ca Unguriiei le fac, tot ei le cetesc, tot ei sant foarte multumiti, si tot ei10 inchipuie Ca de acolo are sa li iasa cine stie ce folos.

Eu le cetesc..Prin urmare, in campania aceasta care se duce, avem a face :

intaiu cii fasa Secuiului care nu ne-a iertat niciodata. Cu a douafasa, care este a revistelor germana si francesa. In revistele ace-stea a aparut, intr'un anume moment, cineva care este un nouluptator contra noastra. 'E bine sa-1 cunoasteti. La not la Bucu-resti a fost, si lumea 1-a primit foarte bine. Romanul este deobiceiu ignorant in ce priveste pe straini si e de o ospitalitatecare nu cunoaste nicio margene si nicio masura. Dusmanii nostride moarte pot sa vie la Bucuresti si sant foarte sigur ca vor fibine primiti, fiindca nimeni nu stie ce au scris contra noastra.

Acesta se chema odinioara, d. Treml, un German dinNord, din Sud, din Vest, unde s'o fi nascut. D. Treml acesta, care aclevenit apoi lamas Lajos, sarind dintr'una intr'alta, dar ramanandtot ce fusese la inceput, domnul acesta este filolog si vrea sa ne scoatadin Cara noastra cu filologia d-sale. Acum, filologia este o stiintafoarte interesanta. Sant oameni cari-i consacra viata intreaga uniisant inteligenti, dar foarte multi nu sant inteligenti de loc, fiindcasocot ca se poate filologie fara inteligenta. Natural, cartile bune defilologie sant acelea pe care le fac oamenii inteligenti. Dar filologiaeste o ramura de stiinta in care se poate baga mai multi prosti de-cat la Istorie, si la Istorie mult mai multi deck la Matematica (ila-ritate). Nu voiu discuta alte ramuri de stiinta ca sa arat care esteproportia in care se amesteca .acolo prostii.

Dar d. Treml-Tamas, si totdeauna Lajos, are o ideie pe care o,au si multi filologi. Dumneata studiezi un sunet: poti zice de dansulce'vrei, el nu se supara, si este asa de greu de multe on sä gasestiadevarul in ce priveste de unde vine sunetul si ce face. Dar dinsunet fac rasunet, si din acesta o intreaga teorie istorica.

D. Treml-Tamas se munceste cum nu-si inchipuie cineva, sidin acest punct de vedere este de compatimit, se munceste grozavcu bucatele de cuvinte si sunete ca arate ca nu avem niciun rostpe malul acesta al Dunarii. 0 sa vedeti la sfarsit, de si n'am intentia

17

.

---

:

$i

sa

yu

sa va in prea mult, dar la varsta mea omul ar avea dreptul sa se-intinda, fiindca nu se stie, daca-1 mai vezi mane, valoarea acestuiargument,

Dar d. 'lamas Lajos a pornit razboiu ca sa arate ca noi am fostnumai pe-malul drept al Dunarii. Este una din cele mai marl gre--seli aceasta : sa judeci daca un neam este de pe coasta de Nord saude pe coasta de Sud a unor munti, sau de pe malul drept on stang_al unui rau. Trebuie sa fie cineva total necunoscator al realitatiilucrurilor ca sa vada un fel de ziduri chinezesti, ce inseamnasi zidurile chinezesti! , care sa fie represintate prin munti,, on savada tine stie ce prapastii, pans in fundul pamantului, ca sa nu maizaresti ceva pe malul celalalt al unui rau.

Dar dumnealui a vrut mai mult. A vrut sä arate si aceia ca noi_santem un popor profund incult, menit a fi incult, care are .cevanumai cand it imprumuti. $i anume a crezut Ca vä face un compli-ment foarte mare d-voastra, Ardelenilor, de alminteri aceasta s'aspus si la Zurich de un tangr pe care 1-a cam scuturat .cineva dintreai nostri, care a vorbit pe urma, cand spunea: ce sant Romaniide dincolo de granita? 0 colectie de boieri inferiori, o class mijlocie-abea formats, niste tarani serbi. In Ardeal, observa d. Tunas, eceva, dar Supt influenta culturii unguresti. Aceasta s'a repetat deatatea ori! Ni s'a vorbit si despre binefacerile Reformei religioasedin Ardeal, si in una din revistele acestea ale for m'au acusat pemine de ce nu vorbesc de marea influenta pe care a avut-o Reformaungureasca asupra Romanilor. Dar am vorbit de atatea ori! Mi sepune intrebarea de ce-i acus eu pe Ungurii din secolele al XVI-lea$i al XVII-lea ca voiau sa introduca la noi calvinismul pentru a des-nationalisa pe Romanii din Ardeal. N'am spus niciodata asa ceva.Am spus atata : ca a .fost o propaganda calving si ca noi am profi-tat din aceasta. N'a fost o prigonire de la o natie la alta natie.Dar n'a fost, in acelasi timp, nici o dorinta extraordinary a cal-vinilor unguri de a ne civilisa pe noi. Nici una, nici alta. Un pro-ces istoric cu totul de alt caracter.

D. Treml-Tamas, care crede aitfel, si-a facut pe urma aparitiala Bucuresti. Primit excelent, a lucrat si la Academia Romans. Mi-a_facut o visits si mie. Nu 1-am primit, fiindca eu sant unul din pu-tinii coameni din Romania cari stiu da afar* dar, stiti, personal.Trimet raspuns ca, daca nu se duce, vin eu si i-o spun, imitand inprivinta aceasta pe d. Pelivan, Basarabeanul, care, in timpul Congre-sului de pace, era la Paris si a venit o doamna bogata din Romania_

18

.

-

t.

-

.

,care -si mantuise banii cerea numai decat dea parale dinnou. Omul n'a primit-o. Intr'un rand s'a prezintat iarasi. I s'a spus :d. Pelivan nu este acasa.

Ba este acasa.Si atunci d. Pelivan s'a infatisat, insusi si i-a spus : Doamna,

nu sant acasa !Cum, dar d-ta esti d. Pelivan!Apoi tine o sa tie mai bine decat mine daca sant acasa sau

ba? (ilaritate).Domnului Minas insa i-am dat in scris raspunsul mieu, cg:

sant oameni cari nu stiu ce ai scris ; eu stiu ce ai scris si nu teprimesc in casa mea.

In polemica la care m'a atras la Revue de Hongrie, directiacauta sa arate ca ei sunt oameni impartiali si obiectivi. Sa te fe-reasca Dumnezeu de omul care incepe prin a spune ca este impartialsi obiectiv! Este cel mai subiectiv si mai partial dintre toti. Deaceia se apara dela inceput.

Prin urmare mi s'a spus acolo: daca vrei, poti sa raspunzi d-ta.Am raspuns. Pe urma a venit iarasi d. Treml, care nu se ta-

masificase" Inca atunci, si cum si dupa aceia aveam ce-i raspunde,mi s'a spus: poti sa o faci si d-ta. Dar cu o conditie ca ultimul cu-vant sa nu-1 ai. Vedeti cats loaialitate! S'ar crede ca lucrurile s'auispravit. Nu, mai sant doug paragrafe.

De-odata ne-am trezit cu o revista noug care se chiama Archi-vum Europae Centro -Orientatis. N'ati avut revista aceasta in mans,-de si ar trebui ca, in foarte frumoasa revista a Transilvaniei, carese publica la Cluj in frantuzeste, fiecare articol din acest Archi-vum" sa-si aiba un raspuns. Obsery de la inceput ea Archivum" si,,centro- orientalis" aceasta inseamna latina cea mai extraordinarycare se poate inchipui.

Directorul este un om foarte corect in aparenta, pe care itintalnesc la Congrese, d. Lukinich, surazator, totdeauna gata sastranga myna. $i -a asociat, natural, pe d. Treml-Tamas si pealtii, tot de aceiasi stofa. Revista se chiama ca ar cerceta tot cese petrece in Europa Centrala si Orientals, dar de fapt e vorbaaproape numai de noi. Din cand in cand se mai scutura cate unCehoslovac, de si totdeauna cu respect. Dar, de cate on se ajungela noi, ne invart in loc, si tot ce poate fi mai putin politicos ca'vocabulariu ni este reservat pentru noi. Noi santem falsificatori,

19

,, .

$i -i sa-i

_

.. - .,,

--1

. ,,:..= 1:.t

--- ,

.

-

,. -

si

-

.

L.

.

noi santem imaginativi, santem oamenii cari induc in eroaretoata lumea ; trebuie A.' se fereasca oricine 'de cartile noastre.

S'a intamplat, apoi, ca la Bucuresti un numar de tineri foartegrabiti au inceput un razboiu impotriva batranetelor male. Du-reaza de multa vreme, fare niciun resultat. Nu inteleg de ce con-tinua, funded se vedea foarte rapede ca nu se va ajunge la nimic.Va uitati la mine, nu sant un om care sa pot fi daramat usor.Chiar data ar darama cineva tot ce am facut pans acum, a douazi ma-apuc si-mi fac din nou de lucru, iar atunci trebuie sa ma maidarame Inca odata (aplause).

Imediat lumea. aceasta dela Archivum Europae Centro-Orien-talis a capatat o mare tandreta pentru acesti tineri : da, da, yen,este si o alts istorie a Romanilor : istoria Romanilor pe care o

fatsface partial, pasionat, falsificand, romanticul Iorga, are inistoria obiectiva, stiintifica, lipsita de orice romantism a sco-lii not din Bucuresti.

Acum, ce s'a intamplat ? Unul dintre represintantii scoliinoi a primit ,insArcinarea sa face o istorie a Romanilor, pe carea facut-o si el, mai cu capul, mai cu foarfecele, cu foarfecelein masura destul de mare. Insa cartea era pentru Fundatiile Re-gale. Pas' de spune ca Romanii au fost un popor de nimic sauca au venit de pe malul drept al Dun5rii ! La Fundatii nu sepoate, trebuie sa fii patriot. Prin urmare obiectivi, indata ce auajuns la Fundatii si au facut cartea, cu dedicatie pentru Regele,au devenit tot asa de sovinisti ca si scoala veche incorporate inpacatele male.

Imediat, Archivum Europae Centro-Orientalis n'a mai avutatata simpatie pentru scoala noug dela Bucuresti. 0 simti aceasta,de si ei n'o spun. Ce pacat ! tinerii acestia au plecat asa de bine,noi credeam ca putem capata dela dansii ideia ca Romanii santniste vagabonzi si, uite, cu toate acestea, si ei cad in- ratacirilecolii celei vechi".

Va sa zica Archivum acesta represinta Inca un paragraf.

Paragraful ultim :Se pare ca s'a promis ceva, in legaturile politice pe care

anumite cercuri din Budapesta le au aiurea. Nu atat in Italia,care incurajeaza foarte mult aceste tendinte pentru piste motive

oportunitatede momentana, care natural nu ni plac, dar le in-Dacetelegetn. intrebi pe un Italian, asa in patru ochi, in ce pri-

20

t.

..,

.

,

. .t.: ..; ;

-

. . .

,

celei

.

veste iubirea cea mare pentru natia ungureasca, vei capata ras-punsul pe care 11 poti astepta. ar face bine chiar Ungurii, cari secred asa de siguri de prietenia italiana, sa caute putintel ce este dede-supt. Anume Ungur se incanta. Pentru refacerea Ungariei nu vamuri un singur soldat italian. Aceasta e cu totul sigur. Dar ei ii dauinainte. Au vreme de pierdut si bani de pierdut. Insa au venit nisteincurajari de aiurea, din Germania. Aceasta este credinta mea, cali-au venit unele incurajari din Germania. Nu numai decat la marilesolemnitati care au fost acum amiralul regent trecand in revistatoate vasele d-lui Hitler. Nu in momentul acesta, ci intr'un alt mo-ment. Li s'a lasat a intelege Ca s'ar putea relua chestiunea hotarelogRomaniei. Unii oameni politici romani, ca d. Gheorghe Bratianu, s'auincantat de unele declaratii de la Berlin. Daca ar fi avut mai multaexperienta, nu se incantau. De alminteri, politica german& acum,consists in a asigura pe fiecare ca hotarul este neclintit in ce-1 pri-veste pe dansul. De exemplu, Francezilor li s'a spus de atatea on caGermanii n'au niciun gand in partea aceia, Polonilor,%cand au in-cheiat legatura cu Berlinul, li-au spus: ne multamim cu Culoarul,cu situatia dela Danzig, nu avem nicio intentie in partea aceasta.Cand a fost vorba de Italia, s'a declarat sus si tare: aceasta estefrontiera naturals, va asigur ca niciodata Germanii nu vor ravnimai departe, dar cum poate cineva sa asigure, fiind un om tre-calor, care astazi este, mane nu este, ca niciodata nu se vor atacaanume hotare ? Tot asa s'a spus Romaniei : pentru Romania, hota-rele sant intangibile : tangibil a fost cel austriac, tangibil estecel cehoslovac ; tangibilitatea cealalta va veni pe rand, cum in-gaduie imprejurarile.

Eu imi inchipuiu ca trebuie sa fie ceva politic care a starnitfuria aceasta de unde a plecat cartea d-lui Domanovszky. Va spunacum, in cateva cuvinte, ce este in cartea d-sale. Raspunsul mieus'a tiparit de altfel, in frantuzeste, si nu cred ca merits sa fietradus in romaneste.

D. Domanovszky scris cartea acum vre-o doug luni si atrimes-o la toti membrii Comitetului International de Istorie, latoti cei cari trebuiau sa vina la Congres. Nu banuiesc ca intentiad-sale a fost aceia de a impiedeca alegerea mea ca vice-presedinte alComitetului, dar, daca a avut intentia aceasta, s'a inselat, fiindcaa trebuit sa asiste, as zice, la aceasta alegere.

Dar, in sfarsit, d-sa a trimes-o la toga lumea. Mie, nu. Eu 'amaflat prin Legatia Romans dela Budapesta, si i-am raspuns indata.

21

Si

,. . Vf,

r 7r

C.

pi-a

Acum, in gall de o socotela cu mine, se pretinde calomniatintro dare de seams despre o carte a d-sale in care noi erammaltratati in chipul eel mai brutal, dace doriti sa stiti care esteteoria d-lui Domanovszky, sef de coal in Ungaria, si foarte res-pectat, ei bine, teoria d-sale este aceasta: Ca toti stramosii Ro-manilor au trecut dincolo de Dunare, iar aici n'a ramas niciunul.0 teorie veche. Si, atunci, au venit Ungurii de s'au asezat, manatide o ideie nationala, in Ardealul cucerit imediat. Sfantul Stefan nu-mai de Ardeal visa toata noaptea; nu se putea odihni fiindca nuavea Ardealul ! Pe cand de fapt Ungurii au venit in Ardeal foarte

*tarziu, in secolul al XII-lea. De altminteri este usor de intelespentru oricine de ce nu au venit mai curand.

Toate popoarele acestea pradatcrare, fiindca la inceput. Un-gurii au fost popor predator, cauta unde este bogatia. De aceiaau fost in Germania, de aceia au ajuns si dincolo de hotareleFranciei, de aceia au pradat Italia, caci Italia-de-Nord a fost groaz-nic pradata de dansii. Ei se duceau deci unde era bogatia.

Ce erau sa caute in Ardeal? Satele romanesti, raspandite, sarace,Pecenegii, cari erau prin anumite paduri, aceasta era Ardealul. Elnu-i atragea.

Dar d-sa crede ca, atunci cand s'au asezat Ungurii, constienti,$i au ocupat Ardealul, nu era nici urma de Romani, doar cevaSlavi. De fapt, sant o multime de nume slave in Ardeal, dar eleau fost transmise tocmai prin Romani. Noi am fost in tovargsia forsi i-am mancat pe Slavi. Insusiri, numar, ce o fi fost, dar noi amajuns sa desfiintam pe toti acesti Slavi dela Nistru incoace. Ampastrat numele, au ramas ciolanele acestea pentru filologie ; totrestul 1 -am luat noi.

Dupe teoria din Budapesta, Romanii au venit tarziu, pe,la 1300.Auziti, stramosii dv., can santeti Ardeleni, au venit la 1300! Erauciobani. Pentru d. Domanovszky a spune ca un popor este unpopor de ciobani, aceasta inseamna a-1 cobori pe treapta cea dinurrna a culturii.

Nu este adevarat. Anume popoare de ciobani au fost pe otreapta Inalta de civilisatie. Ciobanul este un om de orizont, carecunoaste multe tali; este un creator de cantec, de muzica, uncreator de arta. Ciobanul este un om de ragaz: cum n'are ce face,is o bucata de lemn $i dintr'insa saps o capodopera de sculpture.Ciobanul este un om cu dor". Pleaca din sat si, cat sta departecu oile, gandul ii e la tot ce a lasat acasa. Se naste astfel poesia

22

;' .

-

.

.

..

.

-

r.

_

de la sine. Ciobanul duce oile lui din zare in zare si le intovaraseste cu cantecul lui, Ciobanul este un cavaler, un om nobil, unluptator: cu lupul, cu ursul, cu hotii necontenit in fata lui.

Prin urmare ce crede calomniatorul nostru: ca, data spune cumca erau ciobani inaintasii nostri, aceasta inseamna tine tie cescadere?

Ca au fost si plugari, aceasta o dovedeste, terminologia latinape care o pastram si acum, o dovedesc urmele de agriculture carese intalnesc pans si in pripoarele muntilor uncle se mai poatesamana ceva, aceasta o dovedeste Inca un lucru : iubirea clamed.de brazda a poporului romdnesc.

Ei,Ungurii, au fost un popor de drum : drumul care ducea ea"-tre prada sigura. Noi am fost totdeauna un popor asezat. De aceiaRomanul moare brazdape lui. Procesele fare numar ale razesilordin Moldova, care nu se mantuie niciodata aduc ruina unorfamilii intregi, fiindca nu lass pentru un copac sa se atinga vecinulde dansul, ci face moarte de om pentru asa ceva, o dovedesc.

Apoi, acesta e un popor ratacitor ?$i Inca o vorba pentru d. Domanovszky. D-sa nu intelege un

lucru : ciobanul nu este un vagabond, un rataCitor. Ciobanul esteun transhumant, un om cu cloud locuinte. El duce oile $i, cumoile n'au buzunare pentru provisii, ele trebuie sa gaseasca iarba.,Prin urmare este locuinta ierbii de yard si locuinta ierbii delama, Ciobanul merge deci totdeauna pe acelasi drum. La Ploestieste Drumul Oilor: cum avem Drumul Sara, este si Drumul Oilor.

Cand ni se spune ca santem ciobani, aceasta n'are niciun felde importanta; pentru noi nu este o scadere, $i nu ne simtimumiliti.

Ca am venit de peste Dundee ?Iubiti ascultatori, noi am fost si acolo, am fost si aici, am

fost calare pe munti si am injugat, cum spuneam oclinioark Du-narea. Tot malul drept al Dunarii este romanesc si acum. Eu ammers pang in fund, in Serbia, si am gasit sate romanesti, nein-semnate Inca prin cercetari. Ti intrebam :

De tend ati venit ?Cum, de cand am venit? Noi am fost totdeauna aici, Ei

se intalnesc aproape cu Macedonenii, iar pastorii macedoneni, gre-cisati acuma, merg pang in fundul Peloponesului. Ajungeam pand

la Muntele Athos. In margenea Constantinopolului sant Vlahernele",ceiace inseamna ce este la Iasi Pacurarii", pentru ca pacurarii"

2R.:.

-

: ,

$i

-

; - .

a.*

t.

--

nu sant cei cu pacura, ci acei cari mans oile. Ba au fost si in AsiaMica, luptand pentru Imparatii bizantini. Noi santem un neam mare,crampotit, aruncat ici si dincolo.

Dar ce este Dunarea pentru Romani ? Continuu umbra luntrilepe Dunare. Acum e mai greu, fiindca sant State deosebite, dar odi-nioara nu era asa. Supt Romani, supt Bizantini, supt Turci, eraaceiasi stapanire si pe un mal si pe celalalt.

Dar, cand Dunarea este inghetata, o trece oricine in iernileacestea cand e tot asa de solids ca si parnantul. Si eu am trecut Du-narea pe ghiata. Trebuie sa to pazesti doar sa nu intri pe coped",dar, data este cineva care stie unde este copca, se primbla foartefrumos pe Dunare.

Ideia aceasta ca noi a trebuit sa fim neaparat on colo on din-colo, este o ideie absurda, fiindca noi santem oamenii de pretu-tindeni, de unde au fost stramosii nostri si pe unde a fost colonisarearomans.

D. Domanovszky zice ca aici ai nostri sa fi fost doar vre-odoua sute, trei sute de mii, nu mai multi. Atatia Romanii de la 1300.Nu ar fi fost mult mai multi nici pe la 1800.

Apoi se poate ca din trei sute de mii, sa zicem, cei dela 1300si de la 1700, sa se faca toate multimile acestea care inainteazadestul de rapede catre dougzeei de milioane, caci o sa ajungemvremea a fi doudzeci de milioane ? Aceasta se poate face din acelgrup de ciobani pe cari i-ar fi adus vantul, cum sant unele bu-ruieni care se desfac de la sine si se tot invart in bataia vantului,mergand din loc in loc !

Dar nu exists om mai legat de tara lui ca Romanul. S'augasit vre-odata Romani plecand in grup ca sa umple alibi Cara ?Cand a fost fenomenul acesta ? E o imposibilitate morals pentrupoporul romanesc a se desface ne locurile sale.

Aceasta este teoria d-lui Domanovszky, la care ati vazut ceputem obiecta.

Incheind, cu cateva observatii de caracter general, voiu cautasa va arat sl d-voastra de ce trebuie sa va paziti de ispita pe careanumite demonstratii istorice cauta sa v'o intinda.

Ce se spune de aceasta scoala ?S'au mutat stramosii nostri dincolo de Dunare, fiindca asa a

24

_ ., ,

-

-

_

N

III.

poruncit Imp5ratul Aurelian. Dar vestea aceasta se cuprinde inniste izvoare redactate pe vremea lui Constantin-cel-Mare, ba uniile pun si ceva mai tarziu. Adeca pentru lucruri dela 270 izvoarelesunt de pe la 340--350 sau mai tarziu, cu un veac mai pe urma.Deci ele au o valoare probanta ? Raspunsul va fi, fard indoiala, nu.

Al doilea: Aurelian a parasit Dacia si a dat-o Gotilor.Niciodata Imperiul roman n'a parasit nimic din stapanirea

sa. Ar fi fost o derogare la demnitatea sa, ar fi fost o negare aprincipiului sau: Imperiul roman este Imperiul lumii si nu poatesit cedeze nimanui nimic. Gotii au fost niste federati ai Imperiu-,lui, adeca, precum mai tarziu Sviterii erau platiti de Carol Quintulsau de Francisc I-iu pentru anumite razboaie, asa erau Gotii pentruRomani. N'a existat niciodata un Stat got aici. Niciodata ideia unuiStat got n'a existat dupa pretinsa parasire a Daciei de catre Au-relian. Aurelian n'a parasit Dacia, ci a facut fata de Dacia o re-tragere momentana de front, cum se fac in timpul nostru intoate razboaiele. Nu si-au retras 'Francesii frontul si n'au ajuns cufrontul pang la Marna? Sau, in 1870, nu s'au dus pand la Loira?Dar, chiar in ultimul razboiu, Guvernul frances nu era sa se mutela Bordeaux ? Inseamna oare ca Aurelian ceda Germanilor teri-toriul acesta ?

Sant anumite necesitati militare care cer intr'un moment re-tragerea si a doua zi to poti intoarce inapoi. Dar, chiar in momentulde fats, stiti ca in Franta s'au luat masuri ca sa se poata mutatoata pOpulatia Parisului.'Se pretinde ca, data Parisul ar fi atacat,fiecare va sti unde sa se duca spre a se adaposti, iar acum si inGermania se iau astfel de masuri.

Dar, bine, not avem azi o administratie: insa Romanii nu oaveau. Cum erau deci sit mute? $i pe .tine? Pe toti Dacii din munti?Fiindca o mare parte din locuitori erau tot taranii daci de odi-nioara, romanisati. Era sa umble cineva prin toate fundurile,prin toate coclaurile, intrebuintand nu stiu ce camioane automobilesi instiintandu-i la telefon, 'era sa umble prin toate ascunsurile,cum este pe aici, de sa nu fi ramas vre-un Dac, caci se suparauUngurii cari veniau pe urma: de ce 1-ati lasat pe acesta?! facecopii si ni strica toata socoteala!".

Este imposibil. Dar nici omul nu se duce. De ce s'ar fi dus ?Apoi, dincolo de Dunare erau bogatiile Imperiului roman. Si dupace umblau barbari ? Umblau dupa bogatiile Imperiului roman,pe drumul Constantinopolului. Dacia pentru barbari era ce se

25

.

_

5 r,

(

poate mai rau: ochii lor erau indreptati necontenit catre Penin-sula Balcanica.

Va sa zica, a se retrage de aici acolo insemna a se duce de la-eau la mult mai rau. Dovada ca peste catava vreme barbarii auajuns stapani pe toata Peninsula.

Nici omul nu putea deci sa se mute, nici nimeni nu avea-cum sa-1 mute, si nici barbarii nu fagaduisera niciodata sa cruteregiunile care sant dincolo de Dunare.

Dar se zice: izvoarele nu vorbesc nimic despre Romani timpde mai multe secole.

Eu as dori 'ca aceia ce spun aici, intr'o forma perfect inteli-gibila, si taut s'o presint cat se poate de logic, sa ramana in-c onstiinta d-voastra, fiindca pe_ aparatorii acestei teorii ii putetiintalni oricand si trebuie sa aveti raspunsul pe buze, si argumenteleacestea de bun simt sa formeze o parte din munitia d-Voastramorals cu care sa raspundeti adversarilor natiei noastre.

Se zice ca nu ne pomenesc cronicile.Apoi, cronicile sant foarte putine in acel timp si ele po-

menesc ce ? Pomenesc razboaie. La noi n'au fost razboaie. Po-menesc mari navaliri, care intereseaza Cara unde se scriu cronicile.Mari navaliri de felul acesta, pe aici, n'au mai fost.

Iata, in gazetele do Bucuresti se va vorbi fara indoiala deziva aceasta de la Abrud. Dar de cate on apare Abrudul in cronicaziarelor de la Bucuresti? Rar, nu? Si o gazeta a Abrudului existson nu, mai probabil nu exists. Ce inseamna aceasta? Inseamna

-care n'a existat un timp, Abrudul?Nu se vorbeste decat de locul unde se petrece o drama. La noi

nu s'a petrecut atunci nicio drama. Nu se vorbeste decat de loculunde este un interes. La noi n'a fost niciun interes al vecini-lor nostri.

Daca se primeste argumentul acesta ex silentio, apoi stiti canoi traim, ca oameni, asa in bucati. Este sigur ca noi traiam inmomentul cand ne-am nascut ? Existam in scris numai in mo-mentul cand ne-au declarat la Starea Civila. In momentul candne-am nascut, nimeni n'a scris nimic, si doar pe o scoarta de cartedata se va fi notat. Dupa aceia ne-am botezat, iar am existat.

'Dar pans am intrat in scoala n'am mai existat, caci nu e niciun actcare sa dovedeasca faptul existentei noastre. Si, data nu ne-au datla scoala, atunci, pang ne-au recrutat, Oita atunci n'am existat.

23

r.

r5.

.

-

ca

§i

1:

Pe urma la insuratoare iar am existat, la un divort, fereasca:Dumnezeu, am existat iar. Existam iar cand murim, sau si cand'facem o .pozna. De exeMplu; sigur ca un bandit are un dosarmult mai bogat, prin urmare a existat mult mai mult,. decat unonest taran care cautat de rostul lui.

Vedeti ce absurditati...Se zice : nu existam in documentele unguresti.Dar au venit Tatarii Si au distrus aproape toata vechea arhiva

a Ungariei. Ce a ramas din aceasta arhiva? Cateva acte. Dar in-treb. eu : in actele acestea care s'au pastrat este vorba oare detoate regiunile Ungariei? $i actele acestea sant samanate ici colo.

Noi am puttit trai deci intr'o forma farcineasca, intr'o perfectOforma taraneasca veacuri intregi, faro sa vorbeasca istoria des-pre noi.

Dar pe langa acestea, -- Si astfel incheiu, pentru ca unpopor sa manifeste toate insusirile pe care le are poporul romaneseastazi, poporul acesta nu poate fi un popor improvisat. Cel 'careabia descaleca si se aseazd undeva, acela are nevoie de secoleintregi pentru ca sa se lege de pamcintia pe care se gaseste.

Este o necesitate sociologica si o necesitate logics sa se admit&e±isten4a de-a lungul veacurilor a unui popor care este atilt de legatde toate aspectele pamantului sau si de toate destinele acestui:peimcint, inceit nu se poate vorbi de dansul fora acest prevent .i:1111, se poate vorbi de acest painant lard de dansul (aplause).

Ma yeti intreba: dar fats de aceasta campanie ce trebuie facut?Trebuie raspuns imediat, la once atac. $i mai ales nu tre-

buie sa i se lase unui singur om sa o faca si dincolo de mar-.genile sanatatii sale, cum mi s'a lasat pang acum aceasta sarcina.Da, eu am fost pazitorul drepturilor acestui popor, Si pans la ultimascanteie de viata ma va gasi cineva in acest loc (aplause).

Dar eu nu trebuie sa am aierul de a fi o sentinels isolata 5ibatuta cu pietre din spate une on de ai miei ei

Aici este datoria unui intreg tineret sa .se intoarca de lavisuri de obiectivitate 5i de la ambitii precoce la datoria for dese rostra pe frontul acesta al apararii stiintifide a noastre.

Au inceput tinerii acestia, la un congres din Sibiiu, unde afost un amestec de naivitate si nerecunostinta, au inceput stitiprin ce declaratie ?

Acum poporul nostru ajuns scopurile sale, prin urmare

27

1

de,

si-a

' , k.:

.

si-a

i

si

insisi.

el nu mai are nevoie de argumente istorice intru apararea dreptu-rilor sale".

Cum sa nu aiba nevoie, cand toti canii latra dupa noi, candtoata javraria aceasta pseudo-stiintifica se aline pe urma noastra ?

Dar mai trebuie sl altceva. Aici, in Ardeal, foarte bine faceAstra" ca se gandeste la sanatatea acestor frumosi oameni, caride sigur, si dupa ce am vazut astazi, -au nevoie de ajutor. StatulRoman, ocupat de alegeri la fiecare cateva' luni, nu s'a ganditla lucrul acesta. Noi trebuie sa ridicam natiunea noastra si aiciasa, incat fats de orice alts natie noi sa stam sus (aplause). Romanulsarac, incult si zdrentaros nu trebuie sa se valid nicairi, Noiavem datoria, cu orice sacrificii, de a-i reda neamului mandria pecare a avut-o si de a-i inspira dorinta de lupta prin care popoareleinainteaza.

Avem aici tot ce trebuie pentru a privi astfel, de sus, peoricine. Insa natural ca aceasta n'o putem face atata vreme catsaracia si lipsa de cultura se tin pe urma omului.

Bine faceti deci ce faceti la Asociatie. Bine fac si alte societaticare au acelasi stop.

Nu uitati insa, va rog, si sa nu o luati in nume de rau, o

veche traditie a Astrei", acea veche traditie care este cultivareatrecutului.

Tara aceasta ascunde Inca adevarate comori istorice. Arhivelepe care ni le-au lasat Ungurii, dintre care unele din nenorocire aufost distruse de administratori fara niciun simt al datoriei lor, ar-hivele acestea trebuiesc strabatute bucata cu bucata. Zac inauntruravase ale durerile noastre de odinioara, din care unui singurplateste mai mult decat un succes la alegeri in 1920 sau in 1930.

Arhivele bisericesti, parinti si conducatori ai acestor Bisericipe care trebuie sa le respectam de o potriva si sa evitam oricejigniri intre dansele, orice frictiuni chiar intre dansele (aplause).arhivele bisericesti sant pline de lucruri care n'au iesit la iveala.

D-voastra, Vladicii Bisericii unite, trebuie sa cautati in veni-turile, multe, putine, pe care le aveti, sa cautati ce trebuie pentruca Biblioteca de la Blaj si Arhivele de la Blaj sä pund in circu-latie imediat, an de an, toate comorile care se pastreaza acolo.

Zac apoi, de multe ori, prin Banat, ca la Moldova Noua, re-gistre de parohii ortodoxe in care sant copiate toate actele Bi-sericii rasaritene in secolul al XVIII-lea. Poate sa vie un preot faradestula cunostinta de carte si lucrurile acestea sa dispara.

28

-

. ,

Uitati-va ce face Elvetia, Ora de patru milioane de oameni,in care nu exists cel mai mic sat care sa nu-si alba istoria corn-plecta. Uitati-va ce fac Reto-Romanii, patruzeci de mii de oameni,cari au o antologie si o crestomatie in douasprezece volume.

Cum voiti d-voastra sa ne servim numai tot cu materialulcel vechiu, cand exists si atata material nou?

$i Inca odata o repet: toate actele administrative trebuie ras-colite, toate registrele parohiale trebuie cercetate. Comorile Blaju-luiu trebuie puse in circulatie, si va rog sa nu-mi dati prilejul,cand ne-om intalni din, nou, sa spun : ce am zis eu atunci laAbrud? Santem tot acolo unde am fost la inceput".

Ceia ce a pazit asa de frumos neuitatul Lupeanu-Melin, ace-stea, va rog, puneti-le in circulatie. Arhiva Episcopiei de la Ora-dea este si ea piing de manuscripte si de probe ale trecutuluinostru.

Ce, adeca, mare folos, am avut not ca, pe langa oratorii cariau totdeauna un discurs gata la Bucuresti, au mai vent sioratorii ardeleni cari s'au luat la intrecere cu dansii si au dis-cutat legi care, cu cat s'a vorbit mai mult, au iesit mai proaste ?In loc sa ramana tinerii aceia legati de coltisorul for si numaidupa ce-1 vor fi servit sa se arunce in viata generals a tarii, dupace vor fi dat acelui coltisor de nastere tot ce au putut sa dea.

Lath:, Sasii au avut candva de la institutiile mele, care santmulte si le conduc bine, eu n'am dat niciodata faliment, fiindcaniciodata nu m'am avantat mai sus decat mijloacele mele, Sasiiau avut dela mine o mica subventie anuala, aceasta facea partedin politica mea fats de nationalitati, pentru ce scop? Ei mi-aucutare deal, cutare raspantie, sau mai stiu eu ce fel de accidentegeografice. In fiecare localitate sant o multime de nume, pentrucutare deal, cutare-raspantie, sau mai stiu eu ce fel de accidenteale terenului. Induntru se cuprinde o intreaga comoara de cuvinte,de numiri geografice, care pot fi argumente pentru drepturilenoastre.

Iata, domnule Presedinte al Astrei", sa invitam toate des-partamintele ca sa vada ce au facut Sasii pentru Flurnamen" ale

for si sa faca acelasi lucru pentru Romani, ca sa avem un dictio-nariu geografic al Ardealului in care cea din urma numire popu-lard sa fie insemnata.

$i, in sfarsit, Inca un lucru : o ancheta filologica acum in urmaa rascolit cuvintele cu privire la unele notiuni, de exemplu la cal",

29

n

.

.

..

pentru Atlasul lingvistic, care este una din operele cele mai fru--moase pe care le-a facut poporul roman in domeniul stiintii.

Dar cunoastem not oare in toate colturile care este vocabu-lariul lemnarului, vocabulariul faurului, vocabulariul vanatorului,vocabulariul branzarului, vocabulariul tuturor lucrurilor care Intra.intr'un dcmeniu sau in altul ? Aceasta represinta, insa viatapcporului romanesc. Cuvinte care astazi sant, poate pestegeneratii nu vor mai exista, fiindca vine gazeta din Bucuresti siyin actele administrative care suprima toata aceasta pretioasa mo§-tenire. La Francesi este o colectie admirabila, vechea enciclope-die Roret, in care pentru fiece mestesug se gaseste descriptia pro-cedeelor si adunarea cuvintelor.

Ramane Astrei" si aceasta misiune, care poate fi indeplinitaa§a de usor, mai ales ca aveti mestesugari intre d-voastra, avetiadmirabile asociatii ale for i aveti si atatia tarani cari lucreazacu d-voastra.

Dati-ni arme, fiindca va asigur de un lucru : ca armele pe care,ni le dati stim sa le intrebuintam. Santem oameni cari stim trage.(aplause).

30

cloud

-

-

Ow.

/