I

AMVRUTLIBERTATEAfr AM AJUNS ROBI

inrcnnfrilc MONAHULUT ARSENIEdrrPro Prirteab' ertt' dro3rrt f

irPit L dln vr.nurllc nodrr

*.

Treducere din llmbrrirbl de

IONUT f SLtrDJANAGURGU

Res([lF-

Amintiri gi extrase din jurnalul unui monah des-

pre cel mai iubit prieten al siu din tinerele pictorulDugan,,Ghera" Gherzici, prea devreme plecat dintrenoi, gi inci despre Dumnezeu, suflet, Bisericd, artacontemporand gi vremurile in care triim.

Cultura Rockh'roll qi drogurileCe-i muzica? O triire a sufletului? O creafie artisti-

ci? Un mod de vialil? Asta-i prima intrebare Pe ca-

re-o ridicim inainte de-a incepe povestea lungi qi

dramaticd a Rock'n'roll-ului. Cdci numai rispunsulla intrebarea asta ne va da cheia infelegerii neobig-

nuitulului experiment spiritual numit Rock'n'roll.

Fdri indoia16,, muzicaeste triire. $i una din cele

mai fine triiri lAgnite din sufletul omenesc. Ne gAn-

dim, spunAnd acestea, atAt la procesul de creafie al

compozitorilor, cAt gi la receptarea muzicii de cdtre

ascultitori. Muzica vine din adAncurile fiintei ome-

negti gi se intoarce in ele.

$i, firegte, muzica este creafie. Cea mai inalte din-

tre creafiile omeneqti. Dintre toate artele, poate cea

mai desivArqiti, mai intimd gi mai puternicd. Ase-

menea, cei care o dsculti sunt mai ales oameni cu

o sensibilitate rari, cu o agezare emolionald osebi-

t6, cici muzica va cduta mereu sufletele blAnde. Ce

putem spune insi despre muzica moderni, a cdrei

agresivitate este cel mai bun indicator al stricirii su-

fletegti prin care a trecut omului contemporan.-.

Un lucru este sigur. in fa,ta muzicii, nu putem rd-

mdne indiferenfi. Nimeni nu poate sPune vreoda-

td despre vreo crealie muzicald ci ar fi neutri dinpunct de vedere al emofiilor transmise. Cici orice

melodie aduce cu sine lumea spirituald a creatoru-lui ei, migcdrile liuntrice ale cugetului siu gi trdiri-le inimii sale. $i iati cum muzica ajunge sd modele-

ze duhul unuiintreg popor. Cu tolii suntem muzicape care-o ascultdm: ii respirim duhul tindem citreidealurile pe care ni le oferi gi vibrim la trhirile as-

cunse in ea. Dar o muzici niscutd pe alte meleaguri,nu aduce ea ceva strdin cu sine? De bund seam5, cdci

nu vine singurd, ci poartd ca-ntr-un cdug intreaga-iculturi de provenienfi, asemenea qi ritmurile sufle-tegti ale creatorilor ei.

Cu tofii gtim cd muzica nalionald este o importan-td caracteristicd a identitd{ii fiecirui popor. Si nu ui-tim, agadar, cd unul din cei mai mari poeli SArbi aisecolului XX Momcilo Nastasievici, vorbea despre

insemndtatea muzicii ca despre un stAlp de temelieal identitdlii nafionale gi, in eseurile sale, descope-

rea existenfa,,melodicitifii materne." Muzica la ca-

re-1i saltd inima, aceea-i patria ta.

$i inima generafiilor noastre de astizi la ce mu-zicd saltd acum?

Ce ascultim?Turbo-folk, in topuri incd din anii'9o, este consecin-

!a fireascd qi expresia fideld a destrimirii viefii noas-

tre sociale, din cauza pierderii conqtiinfei nalionale

6

sub comunism, erodirii sistemului de valori, ne-

cunoagterii propriilor tradifii muzicale, precum gi

schimbirii perspectivei asupra lumii surveniti inpost-comunism. Cultul cAqtigului rapid, femeiloruqoare gi distracfiilor superficiale, ,,eroii" zilelornoastre, mafiofii gi manelistelg nivilirea necontro-

lati a ritmurilor striine vizute in mod gregit ca mu-

zici populard, toate acestea ne-au pervertit qi des-

figurat gustul in asemenea misuri, incAt am avea

nevoie acum de mu$i ani de postire muzicali gi cu-

rifire doar ca si ne venim in fire.

in al doilea rAnd avem fuga, oarecum indreptd-

$t5, de ,,ofertele" autohtone mai sus pomenite spre

tot felul de topuri muzicale Occidentale, mai fru-mos ambalate, dar nu mai pufin lipsite de substan-

td, care ajung la rAndul lor si intipireasci in sufle-

tul tineretului nostru noi matrice mentale. Astdz|Rock'n'roll-ul este un ,,tataie" trecut bine de 5o de

ani, demult gifonat de vreme. Muzica noui a ajuns

cu mult mai departe, cu mai mare vitezi gi spre unmai deplin nonsens. Cdci, asemenea vremurilor pe

care le triim, qi ritmurile muzicale devin din ce ince mai accelerate, pAni cAnd ne vor siri timpanele.

Abia atunci, probabil, dupd ce totul se va opri, vom

mai putea trii intoarcerea armoniei.

in al treilea rAnd, vedem ci muzica clasic6, ro-manlele gi muzica contemporani de calitate suntatAt de greu de regdsit pe harta culturali a Serbiei,

din pricind cd am avea nevoie nu doar de artiqti se-

rioqi, ci gi de un public serios. Partea bund din toatiistoria asta este ci triim in zilele noastre o adevdra-

ti reinviere a muzicii duhovnicegti gi a celei tradifi-onale gi deja gustim din roadele lor de cea mai bundcalitate. Iatd cum, intr-un fel moderry se innoieqtemogtenirea noastri muzicali. $i nu s-ar fi ajuns aici,

daci nu s-ar fi petrecut intAi in societate un proces

de reinnoire duhovniceasci, care qi-a cdutat neindo-ielnic Ai forma de expresie artistici.

Atunci, la ce bun si mai discutim acum de

Rock'n'roll cAn4 in zilele noastre, narcomania e lafel de mult prezentd gi in turbo-folk gi in tehno?

Pentru ci toate acestea sunt doar sub-produsele uneicivilizafii ce cautd stimulenfi chimici ca sd fugd de

nonsensul vielii lor gi sd atingi un,,rai artificial." intimp ce Rock'n'roll-ul a fost, paradoxaf cel care s-a

revoltat impotriva acestei civilizafii, dar gi cel maibun purtitor de cuvAnt al absurdului ei.

Si fie oare intAmpldtor ci istoria Rock'n'roll-uluiincepe odatd cu marea schimbare spirituald dinanii'6o, ai secolului XX cAnd civilizafia Apuseanda vrut si rupi definitiv legdturile cu identitatea ei

I

in

Cregtind? Putem infelege oare rock-ul firi infelege-rea revoluliei sexuale gi a tuturor celorlalte revoluliiale epocii moderne? Sloganuri precum,,Sex, Drugs& Rockh'roll" gi,,Live fast, die young and leave a

good-looking corpse," au un mesaj limpede. Rock-

ul autohton se deosebea totuqi de cel striin prin fap-tul ci promova mult mai pulin satanism, dar tot lafel de multd promiscuitate qi droguri. Rock-ul au-

tohton a fost acceptat de puterea comunisti ca sd

canalizeze convenabil revolta tineretului, care ast-

fel, din interiorul sistemului, putea fi mai ugor de

controlat. La noi, la fel ca in Occident, aceasti re-volti gi-a depus armele in industria divertismentu-lui gi a marilor cAqtiguri, din ea rimAnAnd doar ju-carea rolului de revoltd, adicd o formi goal5, lipsitide orice conlinut.

Ortodoxie qi Rock'n'rollEste Rock'n'roll-ul ceva mai mult decAt o simpli mu-zici? Ajunge sd se transforme, din simplu gen mu-zical intr-o ideologie? Sd impuni un mod de via,ti?

Ci este un curent muzical, este indiscutabil, cdci

gusturile nu se discutd. Ci este o revoltd tinereascd

qi un mod de distrac$e - este, asemenea, de infeles,

cici floarea vArstei igi cere preful ei. insd problemase pune in momentul in care din Rock'n'roll se face

o ideologie, o noud concepfie asupra lumii, care ne

propune modelul ei de viafi. Cici astfel incepe rup-tura de morala traditionali gi acceptarea unei vietifiri responsabilitili fati de cisitorie gi fafi de fa-

milie de unde se ajunge la distrugerea treptatd apersoanei, toate sub stindardul cAgtig{rii unui sens

existenfial superior.

Ca mod de viaf6, s6-l analizim mai indeaproa-pe. Poate fi ascultati muzica Rock'n'roll fird stimu-lenfi artificiali? Alcoolul, drogurile gi desfrAul sunt

subinfelegi ca fiind tovarigii de nedespirfit ai viefiidin spatele scenei Rock'n roll. Se gtie cd drogurileau gisit mai intAi in lumea Rockh'roll primii mariconsumatori gi susfinitori. Dar este oare acest lucruo regul5, sau o excepfie? Putem, prin urmare, si le-

gim Rock'n'roll-ul gi de un fel de viafd moral? fl pu-tem oare apropia de Ortodoxie? Putem asculta mu-

zici Rock'n'roll fiind Cregtini ortodocgi?

ln hteratura Ortodoxi SArbi, intAlnim doud ris-punsuri la aceasti intrebare: unul care exclude ori-ce punct comun intre Ortodoxie gi Rock'ntoll, qi al-

tul care gisegte legituri. Prima opinie susfine ciOrtodoxia gi Rock'n'roll-ul sunt doui lumi diame-tral opuse, promovAnd doui sisteme valorice aflate

la antipod motiv pentru care nu se pot, in nici uncaz, impica. Iegirea din dilemi trebuie fdcuti prin

abandonarea modului de viafd Rock'n'roll gi intoar-cerea la Ortodoxie. Cici, sd luim aminte, din intAl-nirea qi amestecarea cu Rock'n'roll-ul, Ortodoxia nuare nimic de cAqtigat ci numai de pierdut. $i, maiales, sd nu uitim ci nu Ortodoxia este cea care artrebui sd-gi caute o formd de expresie in muzicaRock'n'roll, ci rockerii sunt aceia care ar trebui si-gilase muzica lor gi sd pitrundd in lumea muzicii du-hovnicegti qi a cAntirilor psaltice.

Cea de-a doua opinie lasi totugi loc de intAlnireOrtodoxiei cu Rock'n'roll-ul. Din punctul acesta de

vedere, Rock'n'roll nu este doar o filosofie de via-

fd ce se leapidi de Dumnezeu, ci este o expresie a

?ntregii tragedii a omenirii care gi-a pierdut sensulviefii gi care, paradoxal il cauti tocmai in acest fel.Rock'n'roll-ul face asta mai ales prin proprii rebeli gi

cdutdtori de Dumnezeq nemu\umifi de lumea pus-tiiti in care triiesc. incununarea acestei abordiri inmuzicd a fost producerea albumului ,,Mai presusde Risdrit 9i de Apus'i care a incercat si dea o for-md muzicali noui unui confinut Ortodox. Nu este

aici nici timpul, nici locul si discutdm despre valoa-rea acesfui proiect, dar este important si observimcd o asemenea iniliativi a cutremurat serios ideolo-gia care se credea singura stdpAnd peste Rock'n'roll.

ln cadrul Bisericii noastre, interesul asuPra aces-

tei teme nu-i deloc intAmpldtor. Iati cAteva motive

serioase. Primul este numirul mare de tineri, acum

in Biserici, venifi din lumea rock-ului. Sd fie oare

intAmpldtor cd tocmai aceste suflete au ciutat 9i au

ajuns pAni la porfile Bisericii? Chiar ar merita fi-cuti o analizd (procentuald) legatd de tipul de mu-

zicd ascultat de cei care s-au intors in ultimul timpin Biserici.

Al doilea motiv este ci partea cea mai buni a

rock-ului este nemullumirea permanentd Pe care-o

are in fafa rispunsurilor superficiale Pe care lumea

le di celor mai importante intrebdri despre viali 9i

faptul cd-qi propune si caute pAni la rezolvare pro-

blemele care-l macind. in aceasti ciutare sti, fireg-

te, gi calea pierzaniei, Pe care mu{i s-au dug dar 9i

calea spre Via!5, spre Credinfi, Pe care iarigi mullidintre ei se afl5.

$i, in cele din urmd, cAteva din mindstirile noas-

tre sunt astdzi locuri de lecuire pentru cei depen-

denfi de droguri. Nici un om chibzuit nu poate nega

c6, fdrd gisirea unei agezdri duhovniceqti 9i a unei

comuniuni de dragoste, este aproape cu neputinfipentru cineva si se desprindi de aceastd boali.

***

^{-.

O mirturie personaliM-am hotdrAt si scriu acest articol datoriti cirfii

,,intre Dumnezeu ,si Rock'n'roll" apdruti cu binecu-vAntarea Preasfinfiei Sale Artemie, Episcopul Rag-

kii gi Prizrenului gi sub ingrijirea Mdndstirii fAr-na Reka. in carte sunt infdligate, aga cum suntemanunfafi gi in subtitlu, amintiri qi extrase din juma-lul unui monah despre cel mai iubit prieten al siudin tinerefe, pictorul Duqan ,,Ghera" Gherzici, prea

devreme plecat dintre noi, gi inci despre Dumne-zeu, suflet, Bisericd, arta contemporani gi vremu-rile in care trdim. PAnd acum, cea mai buni recen-

zie asupra ei ii aparline lui Aleksander Marici, poetdin Kralievo:

,,Cartea de fali este o mirturie despre apogeulgi agonia generafiei Rockh'roll. Este povestea vd-zuti prin ochii unui participant activ la intAmpli-rile petrecute in cercurile artistice ale anilor'8o qi

inceputul anilor'9o. in acelagi timp, cartea este gi

o spovedanie publici ce ne duce cu gAndul la pri-mele veacuri ale Cregtinismului, cAnd credincioqiise mdrturiseau in fafa intregii Bisericii. Este mu$u-mire adusi lui Dumnezeu pentru propria-i izbdvi-re qi luptd plini de insuflefire pentru iertarea pica-telor unei intregi generafii care a avut de suferit inprdpdstiile narcomaniei. Mai este qi cugetare asupra