Revolutia industriala a reprezentat procesul complex de trecere de la productia manuala la productia cu ajutorul masinilor-unelte, de la stadiul manufacturier la stadiul marii productii mecanizate, la fabrica, proces care a revolutionat intreaga baza a societatii burgheze.

Revolutia industriala s-a declansat la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in primele decenii ale secolului al XIX-lea mai intai in Anglia,care a reusit sa se mentina ca prima putere industriala a lumii pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In Franta,revolutia industriala a evoluat lent,inceputurile ei datand din jurul anilor 1830.Cererea scazuta de produse industriale in conditiile unei populatii perdominant agragre a facut ca adevarata era industriala sa inceapa abia in 1890.Industrializarea Germaniei a fost marcata de faramitarea sa politica,conditiile favorabile declansarii revolutiei in acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industriala a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de inventii si inovatii.Sosirea masiva de emigranti dupa 1865 a antrenat o puternica dezvoltare a economiei americane:astfel in jurul anului 1900 SUA au devenit prima tara industriala din lume.

James Watt, mpreun cu un industria britanic, Matthew Boulton, reuesc s creeze o intreprindere de fabricare a ceea ce se numea maina cu abur a lui Watt, mbuntit (1774). Tot aici va realiza, mpreun cu un alt inventator scoian William Murdoch, un angrenaj de convertire a micrii verticale n micare de rotaie (1781). Ulterior, a mai realizat o main cu dubl aciune (1782)

O serie de inventii si descoperiri au transformat producerea textilelor si prelucrarea metalelor in industrii recunos-cute pe plan mondial. Noi surse de energie-mai ales motorul cu aburi-au fost valorificate. Exploatarea carbunilor a fost "combustibilul" acestei revolutii,iar cresterea numarului populatiei a asigurat forta de munca necesara si o piata pentru bunurile produse de industrie.

O revolutie rapida a mijloacelor de transport a dus la scaderea costurilor de transport a materiilor prime si produselor finite; de asemenea, "revolutia agriculturii" a pus capat fricii de foamete si a devenit posibila sustinerea unei populatii in crestere.

Modificari spectaculoase au avut loc in productia de textile, datorita unor noi utilaje. "Suveica zburatoare" a lui John Kay (1733) a facut procesul de tesere mai rapid, iar "spinning jenny" (1767), roata de tors creata de James Hargreaves, a imbunatatit procesul de tors.

Acestor inventii le-au urmat sistemul lui Arkwright (1769) de mentinere a umiditatii in procesul de fabricatie; in actionare se foloseau caii, apa, sau forta aburilor. Razboiul de tesut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de tesere.

Telegrafia reprezint modul de transmitere a informaiilor prin impulsuri nemodulate, folosind un anume cod. Cel mai cunoscut cod este cel propus de pictorul Samuel Finley Breese Morse (1791-1872), n anul 1838, cod cunoscut n Romnia sub denumirea de Alfabetul Morse.

Ford s-a lansat ntr-o fabric modificat n 1903 cu 28.000 de dolari de la doisprezece investitori, n special de la John Francis Dodge i Horace Elgin Dodge care mai trziu au fondat "Compania de automobile a frailor Dodge". n timpul anilor de pionierat, compania a produs numai cateva buci de Ford T Model pe zi ntr-o fabric pe Bulevardul Mack din Detroit, Michigan. Grupuri de cte doi-trei oameni munceau la fiecare automobil, de la componente pn la comenzile de la alte companii. Henry Ford a avut 40 de ani cnd a nfiinat compania Ford, care va avea s devin una dintre cele mai mari i mai profitabile companii din lume, de asemenea fiind i printre puinele companii care au supravieuit Marii Depresiuni.Ford este cea mai mare companie din lume aparinnd unei singure familii, fiind n managementul familiei Ford de mai bine de 100 de ani.

Armele nucleare s-au folosit mpotriva oamenilor doar de dou ori, i anume n jurul ncheierii celui de-al doilea rzboi mondial, cnd SUA au aruncat cte o singur bomb atomic cu fisiune asupra oraelor japoneze Hiroshima i Nagasaki

Termenul de bioetic este "inteles azi ca avnd dou origini distincte. Prima surs o constitue etica medical tradiional ( traditional medical ethics). Iar cea de-a doua surs filosofia moral(moral philosophy).Bioetica i centreaz atenia asupra chestiunilor etice din diferite domenii:biologie, medicin,cibernetic,economie,drept,teologie.

Ingineria genetica poate fi definita ca un ansamblu de metode si tehnici care permit fie introducerea in patrimoniul genetic al unei celule a uneia sau mai multor gene noi, de interes, fie modificarea expresiei unei/unor gene prezente, deja, in celulaEste bine cunoscut faptul ca cercetarile de inginerie genetica si noile biotehnologii necesita laboratoare speciale, aparatura si utilaje de laborator foarte sofisticate si extreme de scumpe, substante si reactivi de mare puritate, dar mai ales, cercetatori si specialisti de inalta calificare. In aceste conditii, este evident ca cercetarile de inginerie genetica s-au dezvoltat, prioritar, in tarile cu mari resurse financiare si umane.

n matematic se pot meniona ca invenii remarcabile apariia calculului diferenial i integral, inventate practic simultan de ctre englezul Isaa Newton i germanul Gottfried Wilhelm Leibniz, logaritmii zecimali i naturali de ctre scoianul John Napper, ecuaiile cilindrului i ale conului, rezultate deosebite n algebr i trigonometrie.

Naterea chimiei survine odat cu apariia conceptelor de atom, element chimic, substan simpl i compus. Ca atare, se descoper multe elemente chimice, inclusiv metale, se propun simbolurile chimice i scrierea formal a reaciilor chimice sub forma de ecuaii chimice, se descoper legile universale ale chimiei (John Dalton, Avogadr, Lavoisier, Charles, Gay-Lussac, etc. Se pot, de asemenea, meniona sinteza i prepararea industrial a unor acizi anorganici precum ar fi acidul clorhidric, acidul azotic i acidul sulfuric, respectiv separarea, i mai apoi sinteza unor substane organice precum benzen i acid benzoic s.a.m.d. tiina devine normat. La "grania" dintre chimie i fizicsunt introduse scrile termometrice (att Celsius ct i Fahrenheit), unele unitai de msur ce vor deveni mai trziu nucleul Sistemului Internaional de Msuri i Greutai (Sistemu Internaional, sau SI), adic sistemul metric).

n fizic se pot meniona descoperirea legilor de micare a planetelor de ctre Johannes Kepler, publicarea primei concepii cosmogonice nchegate aparinnd lui Jean-Antoine Lavoisier, descoperirea legilor interferenei i difraciei (Christia Huygens), descoperirile din domeniul electricitii ale lui Alessandro Volta i cele din magnetism ale lui Hans-Christian Oersted. Fizica culmineaz cu nchegarea ei n sistemul newtonian.

n medicin, experimentarea injeciilor medicamentoase, descoperirea primului vaccin (1796), inventarea primului stetoscop i apariia primelor noiuni de igien au fost toi atia pai majori spre transformarea medicinei dintr-un conglomerat empiric de informaii n tiin. Medicina galenic e rsturnat progresiv prin experimente anatomice ce culmineaz cu descoperirea circulaiei sngelui de ctre William Harvey.

Inceputul este fcut n 1733 de ctre mecanicul John Kay, care a inventat suveica zburtoare i, fr pretenia unei enumerri exhaustive, artm c au urmat: maina de tors inventat de James Hargreaves, n 1765, maina de filat a lui Richard Arkwright, n 1769, o nou main de filat, n 1785, a lui Samuel Crompton. Una dintre cele mai importante inventii ale secolului al XVIII-lea a fost masina cu aburi (James Watt, 1769) de la care s-a perfectionat procesul de productie in deceniile urmatoare. Altfel spus, aplicarea mainii cu aburi a lui J. Watt este startul n formarea industriei textile engleze moderne, de fabric i urban

A doua etapa a revolutiei industriale este cea a energiei (petrol, electricitate), a transporturilor si a chimiei. Ea este marcata de inventia motorului cu explozie (Daimler, 1886). Simbolul ei este reprezentat de automobil,dar si de alte realizari cheie: electricitatea (dupa iluminatul electric realizat de Edison in 1873, avionul, etc).A doua jumatate a secolului al XIX-lea a beneficiat de inventatori de renume precum: Thomas Alva Edison, George Westinghouse, Nikola Tesla, Gottlieb Daimler, Nikolaus August Otto, Michael Faraday si lista poate fi completata.

Incalzirea globala;Poluarea;Dragarea;Defrisarile;Extinderea drumurilor;Fenomene meteo extreme;

Matematica:

- Gheorghe ieica; - Traian Lalescu; - Dimitrie Pompeiu;

Gheorghe ieica ( 1873 1939 )-matematician i pedagog romn; -profesor la Universitatea din Bucureti i la coala Politehnic din Bucureti; -membru al Academiei Romne i al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universitii din Varovia; -a creat unele capitole din geometria diferenial proiectiv i afin, unde a introdus noi clase de suprafee, curbe i reele care i poart numele; -mpreun cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu i V. Cristescu, a nfiinat revista Gazeta matematic;

Medicina:

VICTOR BABE microbiologie;ION CANTACUZINO imunologie;GHEORGHE MARINESCU neurologie;CONSTANTIN I. PARHON endocrinologie;NICOLAE PAULESCU fiziologie; TEFAN ODOBLEJA psihologie; ANA ASLAN gerontologie; GEORGE EMIL PALADE biologie;

Chimie:

COSTIN D. NENIESCUGHEORGHE SPACUALEXANDRU T. BALABAN

COSTIN D. NENIESCU ( 1902 1970 ):

este ales ca membru al Academiei Romne i al altor academii din strintate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria i Polonia). Primete numeroase premii, dintre care medalia A.W.von Hofmann, una dintre cele mai prestigioase medalii tiinifice.rezultatele muncii lui Costin Neniescu se vd n cele 262 de articole originale i 21 de brevete. n onoarea sa, Facultatea de Chimie Industrial organizeaz n fiecare an Concursul Naional de Chimie "C.D. Nenitescu"

Biologie:

EMIL RACOVI biospeologieION BORCEA hidrobiologieDIMITRIE VOINOV citologie GRIGORE ANTIPA biologie

Fizica:

TEFAN PROCOPIUHORIA HULUBEIDRAGOMIR HURMUZESCU

Prezentare realizata de :Iodache Andrei Cls XI-B