Economia Si Stiinta Economica

8/13/2019 Economia Si Stiinta Economica

1/13

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUIa RomanieiUAIC Iasi

FEEASpecialitatea:Economia comertului,serviciilor si turismului.

ReferatTema:Economia si stiinta

economica.Rolul ei in

economia de piata.

Profesor:Trusevici Ala

Student:Ababii Adriana,grupa II

Balti,2012
http://www.gov.ro/ministerul-educatiei-cercetarii-tineretului-si-sportului__l1a112.htmlhttp://www.gov.ro/ministerul-educatiei-cercetarii-tineretului-si-sportului__l1a112.htmlhttp://www.gov.ro/ministerul-educatiei-cercetarii-tineretului-si-sportului__l1a112.html


2/13

Cuprins:Introducere1.Capitolul I:Economia si stiinta economica.

I.1.Definirea economiei si stiintei economice.

I.2.Nevoi umane.Clasificare si caracteristici.

I.3. Activitatea economica.Componentele activitatii economice.

2.Capitolul II:Sistemul stiintelor economice

II.1.Structura stiintelor economice.

3.Capitolul III:Evolutia economiei ca stiinta.

4.Capitolul IV:Economia de piata.

IV.1.Principalele tipuri de piata.

Rezumat.Bibliografie.

Anexe.


3/13

Introducere:Daca cerem de la un simplu trecator o definitie a ECONOMIEI,cu siguranta acesta va

vorbi despre bani,despre valoarea lucrurilor,bogatiile tarii si a persoanelor.Iar referitorla problemele economice acesta va spunedespre crestere preturile,somajul,disponibilizari.

Potrivit difinitiei date de dictionarul explicativ a limbii romane,economia reperzintaansamblul activitatii umane desfasurate in sfera productiei,distribuitiei si consumului

bunurilor material si serviciilor.Lionnel Robbins da urmatoarea difinitie economiei:"Economia este o stiinta carestudiaza relatiile dintre scopuri si mijloace reduse, susceptibile de uzante

alternative"Aceasta difinitie este prea ampla insa ,in ceea ce priveste numarul de temeabordat,dar de asemeni este larga si in ceea ce priveste subiectele deciziilor economice.

Capitolul I:Economia si stiinta economica

I.1.Definirea economiei si stiintei economice.Din limba greaca termenul de economie se traduce:oicos-casa si nomos-

conducere.Economia studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri

alternative.Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana,spunem ca economia esteo stiinta sociala.Stiinta economica este o componenta foarte importanta a sistemului de stiinte

contemporane.Definirea stiintei economice si a rolului ei n pregatirea profesionala aredrept punct de plecare studierea nevoilor si resurselor, a activitatii economice, afenomenelor si proceselor economice.

I.2.Nevoi umane.Clasificare si caracteristici.

n functie de diferite criterii de clasificare, nevoile umane pot fi grupate n: nevoinaturale, sociale si rationale; nevoi primare si superioare; nevoi individuale, de grup sigenerale ale societatii etc. nsa, indiferent de tipul lor, nevoile au cteva caracteristici:a) Caracterul dinamic, n sensul ca, de la o perioada la alta, au loc modificari nstructura si nivelul calitativ al cerintelor de consum.

b) Sunt reproductibile sau regenerabile, n sensul ca satisfacerea unei nevoi saua alteia dureaza numai un anumit timp, dupa care se manifesta din nou;c) Caracterul complementar, n sensul ca satisfacerea unei nevoi genereaza o alta;d) Sunt concurente, n sensul ca unele se extind, iar altele se restrng avnd loc

si substituirea unora cu altele.
http://www.eumed.net/ecorom/I.%20%20Stiinta%20economiei/lord_lionel_c.htmhttp://www.eumed.net/ecorom/I.%20%20Stiinta%20economiei/lord_lionel_c.htmhttp://www.eumed.net/ecorom/I.%20%20Stiinta%20economiei/lord_lionel_c.htm


4/13

Omul este o fiinta tridimensionala:biologic, social i raional. Nevoile umane apar,

mai nti, sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau ca fiindu-le necesar pentruexisten, pentru formarea i dezvoltarea lor.

Nevoile umane se manifest ca un sistem integrat i dinamic de cerine,ordonate i

ierarhizate n funcie de locul i rolul lor n cadrul vieii sociale.Nevoile umane

reprezint cerinele oamenilor de a-i nsui bunuri, toate acestea devenind nevoiefective-reale - corespunztor gradului atins n dezvoltarea societii i capacitateaoamenilor de a contientiza aceste cerine.

Nevoile umane se caracterizeaz prin anumite trsturi:1) Nevoile umane sunt nelimitate ca numr;

2) Nevoile umane sunt limitate n capacitate, satisfacerea unei anumite nevoipresupune consumarea unei cantiti date dintr-un bun material sau serviciu;3) Nevoile umane sunt concurente, unele nevoi se extind n detrimentul altora,deoarece se nlocuiesc ntre ele;4) Nevoile umane sunt complementare, evolund de cele mai multe ori nsensuri identice;5) Orice nevoie uman se stinge prin satisfacere.Nevoile(trebuinele) economice sint una din cele mai importante componenete ale

nevoilor umane si reprezint o cerine obiectiva ale vieii umane,ale existenei idezvoltrii purttorilor lor indivizii, gruprile sociale, statele, naiunile, societatea n

ansamblul ei.Nevoile (trebuinele) economice se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi:

1) reprezint i exprim o stare de necesitate obiectiv iminent indivizilor i

colectivitilor umane, manifestndu-se ca impuls iniial i ca scoppermanent al tuturoractivitilor economice;

2) au caracter istoric, devenind nelimitate ca numr i manifestndu-se subforma principiului creterii i diversificrii trebuinelor;

3) au o dubl determinare:

obiectiv, fiind rezultatul condiiilor de via existente la un moment

dat n societate, depinznd de gradul de civilizaie i cultur al

populaiei;

subiectiv, adic nevoile economice depind de factori biologici,

sociali, psihologici, morali, tradiii, obiceiuri, fiecare individ devenind

un subiect economic care constat ct de mare este intensitatea

trebuinei sale;

4) ntre amplificarea nevoilor economice (nelimitate) i resurseleeconomice (limitate) exist o contradicie care se manifest prin legea


5/13

raritii resurselor, adic resursele i bunurile sunt relativ limitate, rare n comparaie cu

nevoile;5) orice nevoie economic satisfcut renate cu timpul, avnd o anumit

periodicitate;6) intensitatea unei nevoi se afl n permanen n raport invers

proporional cu gradul de satisfacere a acesteia;

7) au caracter complex, prezentndu-se ca o mulime de trebuinecomplementare, concurente i substituibile.

Trebuinele economice sunt organic i indestructibil legate de interesele economice

care pot fi definite ca fiind forma de manifestare a trebuinelor economice.

Interesele economice pot fi clasificate astfel:1) Din punct de vedere al purttorilor intereselor se disting:

a. interese economice individuale, particulare, private;b. interese economice ale microgrupurilor sociale, ntreprinderilor,organizaiilor cu caracter local;

c. interese economice naionale, statale, denumite i interese generale;d. interese economice internaionale;

e. interese economice mondiale, planetare.2) Din punct de vedere al rolului ndeplinit n viaa economic a societii:

a. interese economice fundamentale;b. interese economice nefundamentale, secundare, teriare etc.

3) Din punct de vedere al caracterului legturilor cu subiecii purttori se

disting:a. interese economice directe;

b. interese economice indirecte.4) Din punct de vedere al duratei manifestrii lor n timp se disting:

a. interese permanente;b. interese periodice;

c. interese rare.Orice activitate uman presupune utilizarea de resurse specifice, n cantiti

determinate i de calitate adecvat.Resursele economice reprezint ansamblul

elementelor atrase care sunt efectiv utilizate pentru producerea i obinerea de bunuri

materiale i servicii.

Resursele naturale, mpreun cu cele umane, formeaz resursele primare, alturi

de care, o importan deosebit revine resurselor economice derivate, care reprezint

rezultatul folosirii i acumulrii resurselor primare, potennd eficiena utilizrii tuturor

resurselor economice.


6/13

I.3. Activitatea economica.Componentele activitatii economice.Activitatea economicaeste o componenta fundamentala a actiunii umane, n

cadrul careia, prin alocarea si folosirea resurselor economice, au loc procesele deproductie, de circulatie, de distributie si consum de bunuri si servicii, n vedereasatisfacerii trebuintelor.Elementele care definesc circuitul economic sunt:

1. activitatile economice;2. subiectii economici;3. tranzactiile;4. obiectul acestora.1. Activitatile economice constituie cauza tranzactiilor, deci se refera la totalitatea

operatiilor care urmaresc satisfacerea trebuintelor cu bunuri economice. Exista trei maricategorii de operatii:

a) operatii cu bunuri si servicii, care privesc productia, schimbul si consumul;b) operatii de repartitie, prin care se efectueaza formarea si distribuirea

veniturilor legate de productie;c) operatii financiare, care privesc modificarea volumului activelor sau

pasivelor.Cu o alta definitie mult mai simpla,putem spune ca activitatea economica este

productia sociala si este compusa din 4 faze principale:I faza-faza de productie.Realizarea productiei presupune prezenta a 3 factori:

a)forta de munca;

b)mijloacele de munca;c)obiectul muncii.II faza-faza de repartitie.Repartitia este conditionata de aparitia proprietatii privateasupra resureselor economice.Se cunosc 2 modalitati de repartitie:dupa necesitateasocietatii si cererea pietii si dupa limita de fonduri practicata in tarile cu economia mixtaorientate spre economia de comanda.III faza-faza de schimb.Schimbul apare in urma diviziunii sociale a muncii,proprietatea

private,necesitatea de realizare a surplusului.

IVfaza-faza de consum.Consumul presupune satisfacerea necesitatii prin consumul debunuri si resurse.Consumul poate fi de doua feluri: consum intermediar si consumfinal.Consumul intermediar se refera la folosirea unor bunuri economice pentru

producerea altor bunuri pierzndu-si caracteristicile initiale si dobndindaltele noi.Consumul final se refera la utilizarea bunurilor de consum n mod personalsau colectiv pentru satisfacerea nevoilor directe.

Prima si ultima faza sint categorii economice generale,iar a doua si a treia sintspecifice.


7/13

Capitolul II:Sistemul stiintelor economice

II.1.Structura stiintelor economice.Stiinta economica reprezinta o componenta deosebit de importanta a sistemuluide

stiinte contemporane. Orice activitate economica presupune promovarea criteriuluide

rationalitate, calcule stiintifice, o anumita tehnica de gndire economica, un anumitcomportament n gestionarea resurselor si n adoptarea deciziilor. Definirea stiinteieconomice si a rolului ei n pregatirea profesionala are drept punct de plecare studiereanevoilor si resurselor, a activitatii economice, a fenomenelor si proceselor economice.

Economia politica face parte din marea familie a stiintei economice.Initial ea seidentifica cu intreaga stiinta economica.Ulterior,s-a detasat intr-o disciplina separata,odata cu delimitarea domeniuluieconomiei in viata societatii si constituirea acestuia caobiect de cercetare stiintifica.

Formarea stiintei economice a raspuns unor imperative ale vietii economice,necesitatide a aseza pe principiul rationalitatii economice actiunile agentilor in vederea depasiriidecalajului dintre resursele limitate si nevoile nelimitate.Problema esentiala a stiinteieconomice consta in asimilarea de catre agentii a principiilor ,metodelor,tehnicilor in

baza carora ei sa poata depasi constringerile generate de insuficienta resurselor in raportcu nevoile, la un moment dat.Economia economica se clasifica in urmatoarele categorii:-economia sociala-economia politica

-politica economica-stiinta economiei financiare care cuprindea, la rindul ei:

Economia politica ,studiind raporturile cele mai generale ce se nasc intre oameni inactivitatea lor economica,formuleaza intr-o forma foarte generalizata teoriille,conceptele,principiile,categoriile cele mai cuprinzatoare care privesc viata economica,economia nationalain ansamblu.Intre economia politica si celelalte stiinte economiceexista un permanent schimb de informatii pe temeiul caruia teoria economica seimbogateste,iar stiintele economice isi infrumuseteaza mai bine propiul arsenal deconcepte,metode,tehnici etc.de cercetare si analiza.

Capitolul III:Evolutia economiei ca stiinta.Se disting urmatoarele etape in evolutia economiei:

a)scoala fiziocrata,reprezentata de Francois Quesnay(anexa nr.1),A..R..J. Turgot(sec.XVIII),a elaborat o conceptie de ansamblu asupra economiei considerata a fi unorganism viu cu legi interne proprii care este dominata de o ordine naturala.Quesnay aelaborat primul model macroeconomic de asamblu care a pus in lumina conditiile deechilibru pentru ca ceonomia sa functioneze normal;

b)scoala clasica(sfirsitul sec.18-inceputul sec.19), avind ca reprezentantide seama peAdam Smith(anexa nr.2),David Ricardo, J. Stuart Mill in A nglia si J.B.Say inFranta,considera ca economia este guvernata de legi naturale pe baza carora se


8/13

autoregleaza, rolul de mecanism de reglare revenindu-I pietei.Principiul dominant estecel pur economic,de unde si numitul homoeconomicus care este prototipul subiectiloreconomici ce actioneaza in societate;c)scoala neoclasica de la sfirsitul secolului XIX(1870) sintetizeaza conceptiile sirealizarile scolii de la Viena, lausanne si Cambridge avind ca reprezentanti pe

K.Menger,Leon Walras,Vilfredo Pareto, Alfred Marshall.Ea a dominat gindireaeconomica pina in anii `30 .Aceasta scoala mentine elementele de baza ale scoliiclasice,recunoscind rolul pietei de macanism care regleaza activitatea subiectiloreconomici,dar in centrul atentiei se afla individul cu inclinatiile sale psihice.Scoalaneoclasica a pus bazele marginalismului ,considerat de multi succesorii ca reprezentindadevarata stiinta economica moderna.Scoala marginalista se distinge printr-o serie deelemente particulare .Astfel,subiectii economici nu mai sunt condusi,in gindireamarginalista de intarese economice ,ci au si reactii psihice care le influenteazaoptiunile;demersul stiintific este ,adesea ,reprezentind intr-un invelismatematic(instrumentul matematic fiind utilizat pentru analiza conditiilor de echilibru sioptim in economie);economia politica este o stiinta a schimbului care se fundamenteaza

pe utilitatea bunurilor validata doar de subiectii economici carora li se adreseaza.Potrivitconceptiei neoclasice la baza schimbului se afla utilitatea marginala a bunurilor caredetermina valoarea de schimb a acestora;d)keynesismul isi face aparitia dupa 1930, prin economistul englez J.M.Keynes (anexanr.3),considerat de multi economisti contemporani ca fiind initiatorul unei noi conceptiicare a produs o revolutie in gindirea economica .Keynes pune bazele unei noi teorii cu

privire la evolutia economiei.Miscarea acesteia nu mai este numai rezultatul autoreglariiprin mecanismele pietei, ci ea face nacesara interventia statului pentru a realiza

echilibrul in economie.Un conceptie keynesiana,dezvoltareareprezentata de crestereavenitului national ,este variabila dependenta de consumul populatiei si preferinteintreprinzatorilor pentru investitii ,considerate variabile dependente;e)noua scoala economica,reprezentata de sinteza dintre neoclasicism si keynesism,avindca exponent pe Paul Samuelson(anexa nr.3) reconoaste rolul determinat al pietei inmiscarea economica .Dar, totodata,impune interventia statului in economie cu mausrimoderatoare ,de corijare care sa elimine disfunctionalitatile din viata economica.Un locdeosebit ,un loc de seama in scoala neoeconomica il ocupa monatarismul,initiat sisustinut de Milton Friedman,economist american ,animatorul scolii monetariste de la

Cambridge,care sustine ca reglarea circulatiei banesti constituie factorul principal princare poate fi influentata dezvoltarea economica.

Capitolul IV:Economia de piata.In economiile contemporane si cele ale viitorului,piata este si va ramine institutia

central in jurul careea graviteaza viata economica.Piata a parut cu multe secole inurma,o data cu economia de schimb,ca un fragil canal de comunicatie intre producatoriispecoalizati,autonomi si consumatorii independent.Se poate considera ca piata este:


9/13

a)spatial economic in care se intilnesc mai mult sau mai putin direct si acctioneaza dininteres cumparatorii(in calitate de agenti ai cererii),vinzatori(ca agenti ai ofertei),iar inunele cazuri diverse categorii de intermediari.

b)locul de intilnire la un moment dat a dorintelor cumparatorilor cu dorinteleproducatorilorc)un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vinzatorii si cumparatorii seinformeaza reciproc a ceea ce dispun,de ceea ce au nevoie si asupra preturilor cerute si

propuse inainte de a incheeia si efectua tranzactiile.d)este locul de nanifestare a concurentei,a competitiei dintre agentii cu interese identicesau apropiate.Concurenta,competitia este prezenta in toti porii unei economii libere,darea iese in evident,devine perceptibilacu ochiul liberin cadrul pietii.

Piata poate sa aiba rol pasiv,cum este cazul economiilor de schimb cu piata controlatasi rol active,in cazul economiilor de schimb pe piata concurentiala.Rolul pasiv sereduce la desfasurarea actelor de vinzare-cumparare,la preturi stabilite de stat,fara oinfluenta semnificativa in alocarea resurselor economice si in aprecierea eficienteiutilizarii.Rolul active se concretizeaza in contributia directa la alocarea resurselor,prinmecanismele cererii si ofertei,la viabilitatea sau nonviabilitatea activitatii economice.

IV.1 Principalele tipuri de piata.Economia de schimb, in care piata are un rol hotaritor in alocarea si utilizarea

resurselor ca si in organizarea, gestionarea si reglarea economiei nationalepresupuneexistenta si respectiv functionarea simultana a mai multor tipuri de piata. In consecinta

piata trebuie privita prin prisma elementelor sale componente, deoarice in realitate eareprezinta un sistem de piete, fiind formata din mai multe segmente intre care existarelatii de interconditionare, de dependenta reciproca.

Din punct de vedere al obiectului tranzitiei de vinzare si cumparare se distingurmatoarele tipuri de piete:-piata bunurilor si serviciilor;-piata factorilor de productie- formata la rindul sau din: piata resurselornaturale(inclusiv pamintul), piata capitalului si titlurilor de valori, piata fortei de munca;

-piata monetara, financiara, ect.Aceste piete nu reprezinta in sine piete unice, ci sint constituite la rindul lor din alte

piete. De exemplu: piata bunurilor si serviciilor cuprinde mai multe piete sectoriale cecorespund bunurilor si serviciilor produse si cumparate in societate, grupate dupadiverse criterii in categorii mai generale sau specializate (piata bunurilor de consum,

piata mijloacelor de productie, piata serviciilor, piata automombililor, piatarulmentilor,ect.). Piata muncii nu este o singura piata ci tot atitea cite domenii

profisionale exista, iar in cadrul acestora, cite specializari sint, fiecare cu grad diferit.Din punct de vedere al extinderii teritoriale exista: piata locala, piata regionala, piata

nationala si piata mondiala,care formeaza un tot intreg, ele se intrepatund, seinfluenteaza si se determina reciproc.


10/13

Rezumat:Economia (Economics)este stiinta fundamental sociala,ocupnd locul

central n sistemul stiintelor economice.Existenta individualui in societate este conditionata de

modul n care sunt satisfacute nevoile.Satisfacerea nevoilor esteconditionata de existenta resurselor, a caror caracteristica principala esteraritatea.

Structurarea cunostinelor economice n functie de caracterullor teoretic explicativ sau aplicativ,au dus la delimitareaeconomiei

pozitivedeeconomia normative.Insusirea stiintei economice aresemnificatie cognitiva,permite intelegerea fenomenelor si proceseloreconomice,ajuta la sporirea eficientei activitatii practice.

Cum orice economie este o economie de schimb,rationamentele nu pot fifacute n afara influentelor exercitate depiata de desfacere.

Delimitarea etapelor n formarea si dezvoltarea stiintei economicepresupune identificarea a unor ideidespre economie.In functie deacestea se pot distinge mai multe etape n evolutia cunoasterii stiintifice aactivitatii economice: fizocrat, clasic, neoclasic, keynesian, postkeynesiansi noua scoala economica.


11/13

Bibliografie:

1.D.Ciucur,Economie-manual universitar,editura

economica,Bucuresti,1999;

2.Dumitru Moldovanu,Curs de teorie economica,editura

ARC,Chisinau,2007;

3.Emil Dinga,Teorie economica generala,editura

Hiperion,Bucuresti 1994;

4.www.wikipedia.org

5.www.scritube.com
http://www.wikipedia.org/http://www.wikipedia.org/http://www.wikipedia.org/http://www.wikipedia.org/


12/13

Anexa nr 1. Francois Quesnay

Anexa nr 2.Adam Smith


13/13

Economia Si Stiinta Economica

Documents

Transcript of Economia Si Stiinta Economica