Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
Transcript of Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 1/42
GH ORGH
S RGIU
SCO L
S HISn
SOVIETlfl
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 2/42
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 3/42
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 4/42
SCO L
.
S HIST
S O V I E T I Ă
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 5/42
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 6/42
Succesele mereu
crescânde
pe
care
le-au
înregistrat
r e p r e z e n t a n ţ i i Uniuni i Sovietice în domen,iul ş a h u l u
succese care au culminat cu
c â ş t i g a r e a
titlurilor de
campioni mondiali de
c ă t r e
Mihail Botvinic
ş i
Lud
mNa Rtttienko, r e p r e z i n t ă apogeul unei
e v o l u ţ i i
uimi
toare,
care
în numai 33
de
ani - dela
Marea
Revo
l u ţ i e din Octombrie. p â n ă a s t ă z i - a r ă s t u r n a t com
plet raportul de f o r ţ e exi
stent în lumea
ş a h u l u i ,
im·
punând
o
c o n c e p ţ i e
n o u ă
Q r i g i n a l ă
v i g u r o a s ă
în
teoria
practica
acestui joc.
C a l i t ă ţ i l e
educative poz iitive ale
~ a h u l u i sunt
in g,e
neral recunoscute. â n ă la instaurarea puterii sovie
tice în Rusia el
era
î n s ă considerat în
întreaga
Iume
c a p i t a l i S l t ă ca un e x e r c i ţ i u al
i n t e l i
g e n ţ e i , un diver
tisment
de
calitate rezervat
unei
m i n o r i t ă ţ i c a r e - ş i
putea
permite
luxul de a-l practica . . n t r a d e v ă r , ca
ş i
În
alte sporturi ,
pentru
a
juca ş a h
în lumea ca
p i t a l i s t ă trebuia
s ă
ai timp
ş i bani
,ori
asta
aveau
numai
, exploat<itoriL D a t o r i t ă acestei
s i t u a ţ i i
izvorâte
din
î n s ă ş i
structura
p u t r e d ă
a
s o c i e t ă ţ i i
,capitaliste,
j u c ă t o r i
mari
din
trecut care
nu f ă c u s e r ă
parte
din
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 7/42
clasele exploatatoare, au fost c o n d a m n a ţ i la o v i a ţ ă
de mizerie, d e ş i
c r e a ţ i u n i l e
lor au fost acelea care
duceau jocul spre progres. Exempije sunt destule:
fos
tul campion mondial Wilhelm Steinitz era atât
de
s ă r a c încât la s f â r ş i t u l v i e ţ i i a trebuit s ă fie ajutat
printr o c o l e c t ă p u b l i c ă , Carii Sch1echter a murit
de
foame; Yonowskya fost î n t r e ţ i n u t de c ă t f pittorul
Nardus, iar marele geniu rus Mihail IvanoviciCigo
n
n a putut n i c i o d a ă s ă - ş i dea a d e v ă r a t a m ă s u r ă
a e a p a c i l t ă ţ i 1 o r sale din C:lUza .faptului ă trebuia
s ă - ş i c â ş t i g e e x i s t e n ţ a din
ş a h .
Este u ş o r de î n ţ e l e s
c ă în
c o n d i ţ i u n i l e
s o c i e t ă ţ i i
ca
pitaliste, majoritatea
j u c ă t o r i l o r
mari au trebuit
s ă
de
v i n ă : p r o f e s i o n i ş t i pentru a putea exista ş i lucrul a
~ e l 3 t a a aVUit drept urmare introducerea afacerisrn\J
lui
în ş a h , transfOirmarea
lui
într o exploatare COO er-
c i a l ă .
Incepând dela m a t c h u r ~ l l e
pe
bani dela s f â r ş i
~ u l
secoLului
trecut , în care mizele erau s u s ţ i n u t e ,de
d i f e r i ţ i indivizi care pariau pe j u c ă t o r i i de ş a h .into ::-
mai
ca
la curse, trecând prin turneele -de ~ e c l a m ă
cir
ganilzate
de
c ă t r e s t a ţ i u n i l e
b a
~ n e a r e
la
m o d ă
pentru
a ascunde
în
dosul s e r i o z i t
ă ţ i i
unui concurs ,de
ş a h
mesele de r u l e t ă ş i baccara, viciu l
ş i
imoraIitateâ ca
re
dOffilneau acolo, - ajungem
p â n ă a s t ă z
când vedem
întreaga i ş c a r e
ş a h i s t ă
din ţ ă f l i l e capitaliste aea pa
r a t ă de o b a n d ă de
a f a c e r i ş t i
care
e x p l o a t e a i ă
în mod
nedemn credu1itatea
ş i
pasiunea pentru
ş a h
a:
.z'eci
de
mii de
oameni.
6
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 8/42
M Botvinic este
proclamat
campion mondial de ah.
Pe umerii
s ă i
t r d i ţ i o n l
c o r o n ă de
tauri
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 9/42
Nu
ne vom opri
asupra
, i f e r j ~ e l o r aspecte pe care
le p r e z i n t ă a s t ă z i m i ş c a r e a ş a h i s t ă În ţ ă r i l e
capita-
liste. Turnee s ă r a c e
ş i organizate numa
;i
în
scop co
merei/ai,
mari
m a e ş t r )
care
nu
m u t ă
un
pion
f ă r ă
p l a t ă (cum sunt, de p i l d ă , Reshewsky ş i
Najdorf).
reviste de ş a h
care
nu u r m ă r e s c decât c â ş t i g u r i ma
tedale
prin
organizarea
ele concursuri prin corespon
d e n ţ ă (cu participarea p l ă t i t ă b i n
1
î n ţ e l e s ) ş i ' r e c 1 a m a a
t o ~ felul de c ă r ţ i ş i b r d ş u r i , major:itatea de .un nivel
tehnic foarte
s c ă z u t ,
ca - de altfefi -
î n s e ş i
revis
tele.
Toate acestea nu r e p r e z i n t ă decât o c o n s e c i n ţ ă di
r e c t ă a s t ă r i l o r de lucruri ce
e x i s t ă
în societatea ca
p i t a l i s t ă . e i atât mai izbitor
apare
î n s ă contrastul
când vedem s i t u a ţ i a
ş a h u l u i ş
a
ş a h i ş t i l o r în
Uniu
nea
S o v i e t i c ă .
Aici
ne a N ă i n
d i n t r o d a t ă
În
f a ţ a
un6r
c o n c e p ţ i i noi, fundamental deosebite, ale c ă r o r
r ă d ă -
ci:ni se
a f l ă
într'o cu tatul a l t ă î n ţ e l e g e r e a lumii ş i a
r e l a ţ i i 1 0 r socia:
le
dintre oameni:
c o n c e p ţ i a
c o m u n i s t ă .
In
Uniunea S o v i e t i c ă ş a h l l 1 î n c e t e a z ă de a mai i
un
lux,
un pr:i vilegilu
al celor p u
ţ i n i . ă t u r â n d
privi.,
legii le exploatatorilor, R e v o l u ţ i a S o c i a l i s t ă a e n u n ţ a t _
principit.il
c ă
totul este pentru popor. AStfel, pentru
prima o a f ă În istoria lumii toate sporturile ş i Între
ele ş i ş a h u l , au devenilt
accesil:)j\fe
tuturor, au deve
nit un
instrument
de educare a
masselor ş i
în ace
l a ş
tlimp
un
·mijloc
de
î n t ă r i r e
a
s ă n ă t ă ţ i i
ş i
de re
creare
a spiritului.
8
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 10/42
. , Ş a h u l consiitue - cum spune campionul mondial
Mihail Botvinic - ' o parte
m i c ă , dar
caracteristici'.
il
culturii.
p e n t r u c ă
intetesul
masselor
populare
pentru
-
ş a h în timpul nostru este foarte mare.
I a t ă
de ce ne
putem mândri pe drept cuvânt de faptul
c ă ş i
în mi
cUi domeniu aiI ş a l m l u a învins cultura s o c i a l i s t ă
Ş a h i ş t i i s o v i ~ t i d
au învins, e n t r u c ă
ş i
în acest do
meniu
ş i - a u
spus cuvânt ll în mod decisiv
c a l i t ă ţ i l e
omului' nou sovieti.c,
educat
de societatea
s o c i a l i : s t ă .
Oamenii sovietici
s au a r ă t a t
inovatori
î n d r ă z n e ţ i ,
dârzi
c o n s e c v e n ţ i
în atingerea obiectivelor
u r m ă -
rite. In
ş a h
ei au
î m b o g ă ţ i t
teor-ia
ş i
practica, adu- .
când idei noi ş i valoroase în strategia ş i tactica a
cestui
j e > ţ atât
de
vechi:
Superforit.atea culturii
ş a h i s
t e
sovietice
p o r n e ş t e
dela /
caracteru'l
ei
de
m a s s ă . I n t r a d e v ă r ,
în Uniunea So·
v i e t i c ă ş a h u l
este
a s t ă z i
un joc tot
atât
de popular
ca
ş i
footballul, cuprinzând în rândurile celoT care îl
p r a c t i c ă ,
muncitori
ş i
ţ ă r a n i , pionieri ş i c o m s o m o l i ş t i ,
s a v a n ţ i ş i 3 l i t i ş t i . D a t o r i t ă
acestui fapt, din mijlocul
masselor
s au
ridicat zeci
ş i
sute de
j u c ă t o r i
de ta
lent, care au î n m u l ţ i t cadrele de
m a e ş t r i
prin care
jocul
R r o g r e s e a z ă
calitativ.
d a t ă
cu ridicarea lunui n u m ă r din
ce
în ce mai
mare de u c ă t o r i
f r u n t a ş i ,
s a creat, încetul cu ince·
tul, o c o n c e p ţ i e n o u ă
despr
,e ş a h , atM din punct de
vedere al atitudinii general
e
f a ţ ă
de acest joc, cât
ş i
din punct de vedere
al
tehnicii lui.
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 11/42
A o e a s t ă c o n c e p ţ i e n o u ă constitue
c o ~ l ~
ş a h i s t ă
, v i l e t i c ă , ~ i c ă r e i r e p r e z e n t a n ţ i d e ţ i n a s t ă z i iri mod in-
' contestabil îIHâietatea
m o n d i a l ă .
'
, Nil ne vom opri aici asupra caracteristicilor
t e h n i ~ e
ale
ş c o l i i ş a h i s t e
sovietice,
f i i i
d c ă a o e a s t a ar
c ~ r i s t i -
. \ .
tui obiectul
it,nui
'studiu special
I
care nu se poate face
,decât pe baza unei analize aprofundate 'a partidelor
marilor m a e ş t r i sovietici, a
i r r o v a ţ W o r
teoretice
pe
.Gare
'
ei
le-aili propus
ş i
în generali pe
baza
unui,
m a h ~ r f a l
'pur tehnic Care
n e c e s i t ă
un
s p a ţ i u mult prea mare.
Este
suficient î n s ă s ă spunem
c ă a s t ă z i
întreaga teo
rie a ş a h u l u i este d o m i n a t ă de c ă t r e ş c o a l a ş a h i s t ă
s o v i e t i c ă . M a e ş t r i i
S l t r ă i n i
s t u d i a z ă cu
a t e n ţ i e
1 i t ~ r a
tura ş a h i s t ă s o v i e U c ă , partidele dIn turneele sovietice
ş i
sj
,ffiemele de deschidere. '
Când
m a e ş t r i i
s,ovietici
p l e a c ă în s t r ă i n ă t a t e , ei c o n s t a t ă
c ă c r e a : t i u n i l e l ~ r
. ati fost studiate a ~ o l o cu m u l t ă a t e n ţ i e ş i ,sunt destul
, de cunoscute (Botvinic). ' . ,
In ce constau principiile ş c o a l e i ş a l } i s t e sovietice?
La
întrebarea
aceasta, campi-qnul mondial Mihail
Botvinic
r ă s p u n d e
pe
scurt în felul
u r m ă t o r :
Mai înainte de orice este vorba despre o atitu(tine
ş t i i n ţ i f i c ă
f a ţ ă
de ş a h .
Prin aceasta se '
u b î n ţ e l e g e
o ·
atitudine r e a l i s t ă f a ţ ă de ş a h ş i o atitudine c r i t i c ă
f a ţ ă de c r e a ţ i e , f a ţ ă de propria m u n c ă . Aceasta a d'e-
,
e ~ i t
un
pri'ncipiu
ş i d e a c e e ~
m a e ş t r i i
sovietiCi
e a f l ă
f ă r ă încetare in c ă u t a r e de, Jucrtj.rj, nqi, ,deschizând
alte drumuri în domeniul teoriei ş i praCticÎijOcuJut .
1
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 12/42
Deci, .
e ~ u n i â n d caracterele fundamentale
ale
ş c o
Iii
ş a h i s t e
sovietice,
care
îi
a s i g u r ă superioritatea
mon
d i a l ă ,
ele
sunt u r m ă t o a r e l e : r ă s p â n d i r e a l a r g ă
a
ş a
huluj
în
rânduriae
p O R u l a ţ i e i ; d e c i c r cterul e
m a s ~ ă
ş i atitudinea
n o u ă ,
creatoare ş i c o m b a t i v ă
a frunta
ş i l o r
ş a h u l u i , care
a s i g u r ă
c r e ş t e r e a c a l i t a t i v ă conti
n u ă
a nivelului tehnic al j u c ă t o r i l o r
Ş H U L
IN;U R S S
UN
SPORT
E
MASS·E,
' . • I • /
i
. . I : •• o
,
Ş a h u l ~ n
sport
pppularr
D e c ~ nu '
x p e r i e r i ţ ~
so
v i e t k ă a d e ~ o n s t r a t î n
chip stralucit posibilitatea
rea-;
I i z ă r i i
acestui
J U ~ I i U .
Porifind acum un sfer t -de 'veaC:
pe
d r u m i . t 1
p e
c ? r e
n e
a f l ă m
noi
a s ă z J o r g a n l z a ţ i a
ş a h i s . t ă s ~ o v i e f i p ; ~
a
ma
rile concUrs.uti.
de
m . a s
s ă , ~
P t ţ n
ţ t u t de' fllecare
i
al , / a l i Z
ă o
r de
11l
ai
târz i.
u. Cu
aj[t<;>-rull .l au fost ) i t r a ş i c : ă t t e ş a h rriu ncitori
ş i
t ă
ranii
- etevi
ş i
s t u d e n ţ i ,
~ o I 4 a ţ i , a h i ş t i ş i s q v a n ţ i .
As
)
t ă i n r f U n i - U r i e a
S 6 v i e t i c ă ; n u r n a J 1 u l
j u c ă t o d l d r -de ş a h
c a l t f i c a ţ i (care
. iau
parte
deci la cel p u ţ i n un concurs ,
pe <iti) -trece ' pe un milion
iar
n u m ă r u l amatorilor
care
,cunosc jocull ş i care se i n t e r e s e a z ă de el spora-
diceste cu mult · mai mare
.. Numai în
R.S.F.S.R. n u m ă m l ş a h i ş t i l o r
calificati
d e I a o l a ş e a
crescuUntre
1946 ş i 1950, dela 126.000 la.
'
peste
j u m ă t a t e
de milion,
între care
9
mari
m a e ş t r i ,
În frunte cu campionul mondial Mihail B01vinic, 9 ,
11
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 13/42
m a e ş t r i 47 c a n d i d a ţ i de maestru, ş i peste 3600 de
j u c ă t o r i de categoria I-a. La
a c e ş t i a
trebuiesc
a d ă u -
g a ţ i
cei peste 150.000 de
p a r t i c i p a n ţ i
la ultimul cam
pionat
al
colhoznicilor (1950)
ş i ş a h i ş t i i
rep,ub1icelor
autonome în cadrul
F e d ~ r a ţ i e i
Ruse, care nu
sunt
tre-
n
sala cercului
de sah
al Centralei
c ă i l o r
ferate
din
Moscova,
tinerii u r m ă r e S c cu
pasiune d e s f ă ş u r a r e a u n e i partide a
marilor
m a e ş t r i i .
; : u ţ i
in
~ i f r e l e
de mai sus . Deasemenea n R.S.S.
Ucraina, în R.S.S. Georgia, în R.S.S. E s
t o n ă
L i t u a n ă
ş i
L e t o n ă r ă s p â n d i r e a
ş a h u 1 u i
în masse s a
f ă c u t
pe
~
s c a r ă
l a r g ă
înregistrându-se
rezultate dintre cele
mai . frumoase.
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 14/42
In
general
scheletul
f f i l ş c a r l i
ş a h i s t e
de
masse
al
Uniunii Sovietice se b a z e a z ă pe u r m ă t o a r e l e organi-
z a ţ i i : Uniunile
sindicale,
f o r ţ e l e
ar;nate Comsomo
lui,
activitatea
lor fiind
î n d r u m a t ă ş i
c o n t r o l a t ă
de
c ă t r e s e c ţ i a
de
ş a h u n i o n a l ă ş i
de
c ă t r e s e c ţ i i l e
de
ş a h
republicane. Cluburile sportive ' sindicale: consti -
.
.
tue unul dintre elementele cele mai
importante care
au
promovat r ă s p â n d i r e a ş i
po
pularizarea ş a h u l u i .
Nu
e x i s t ă a s t ă z i u z i n ă , f a b r i C ă , întreprindere sau
insti·
t u ţ i e
în
Uniunea
S o v i e t i c ă , pe l â n g ă care
s ă
nu existe
o
s e c ţ i e
de
ş a h . ă s p â n d i r e
a acestor
s e c ţ i i este at
dt
de'
mare încât a.u ă l r u n s p
â n
ă
în cele mai
î n d e p ă r -
tate
c o l ţ u r i
af
e ţ ă r i i
Ele e x i s t ă
Ş I
a c t i v e a z ă ta
Ulan-
Batar ş i
o a
Alma-Atâ, La Komsomo,lsk pe Amur,
sau
dincolo de cercul polar, În posturile
înaintate
izo
late din regiunea
A r c t i c ă .
Deseori se poate citi
în
revista
de ş a h s o v i e t i c ă
despre matchuri telegrafice
între
astfell
de
posturi
ş i o r a ş e
din interior (echipa
zonei polare Dudin a învins
reprezentativa Krasnoiars-
kuh.J.i
cu 4:
1
în Ianuarie 1950). In republica auto,
n o m ă
a Comilor,
ş a h u l
este
foarte
r ă s p â n d i t
In
ora
ş u l
Vokruty (dincolo de cercul
polar),
activitatea
~
a
h i r S t ă ~ i n d i c a l ă
se c o n c e n t r e a z ă În jurul cercurilor
Dinamo
ş i M
nierul .
In
fiecare an
are
. loc lin
match telegrafic între Vokruty
ş i
Norilsk
În
campio
natulrepublicii
, care . se
d e s f ă ş o a r ă
În c a p i t a i J ă la '
Siktivkar
-
ş i
care
r e u n e ş t e
n u m e r o ş i
r e p r e z e n t a n ţ i
ai'
o r a ş e l o r
satelor republicii.
3
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 15/42
In afara a c t i v i t ă ţ i i
locale , -
campionate pe cercuri,
concurSUrI de calificare ş i mai ales m u n c ă de ridi -
care
a elementelor noi, - s e c ţ i i l e de
ş a h
ale asocia
tiilor ' sportive sindicale iau parte la mari concursuri
unionale cu caracter de m a s s ă pe echipe ş i indivi
duale, ) n cad; ul a s o c i a ţ i i o r sportive ~ a u în c o m p e t ţ
i n t e r - a s o c i a ţ i i . , '
Un campionat unional care a r ă m a s memorabil .este
cel al a s o c i a ţ i i l o r sportive sind icale din 1937-)938, la
care au luat parte peste 120 de comitete centrale sin
dicale, care au mobilizat la concurs peste 700.000 de
ş a h i ş t i .
In cronica pe care o face aceste;i
u r
a ş e com- '
p e t i ţ i i revista
Sahmatî
v SSSR Ş a h u l în URSS)
scr,ie: Pe întregul ,teritoriu al întinsei noastre Patrii
n'a
fost niciun
c o l ţ i ş o r
în
care
s ă
nu se
d e s f ă ş o a r e
concursuri eliminatorii pentru campionatul V.T.S .P.S .
Ele
s'a
,u d e s f ă ş t i r a t în marile noastre centte indus
triale, ca
ş i
în
d e p ă r t a t e l e
margini ale Uniunii: la
Sahalin
ş i în Camciatka, în Extremul Orient ş i în în
d e p ă r t a t u l nord,
în
repubJi:cele Asiei Central
e
în
Caucaz
ş i
în Bielorusia. O astfef de
r ă s p â n d i r e
m a s i v ă
a ş a h u l u i nu c u n o a ş t e ş i nu poate c u n o a ş t e nicio
ţ a r ă din lume în afara Uniunii Sovietice, unde dato- '
r i t ă Partidului lui Lenin ş i Stalin ş i Guvernului So
vietiC a crescut neîncetat cultura
p o p u l a ţ i e i
unde
j o c ă
ş a h
profesorul
ş i
minierul, colhoznicul
ş i
pionierul .
Campionatul V.T.S.P.S. pe echipe, a
c ă r u i
f i n a l ă
s'a
disputat
la
s f â r ş i t u l
anului ,trecut 1a Leningrad,
4
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 16/42
·.a:.reunit deasemeni , un
n u m ă r mare de
p a r t i c i p a n ţ i
( p e s t e 1 3 0 ~ 0 0 0 ) , care au luat · parte la
o
serie î n t r e a g ă
, de cencursuri
e
s e l e c ţ i o n a r e . Astfel, de exemplu, ' nu
,
mai
în
'
cadrul
a s e c i a ţ i e i
spertive Medic
au
jucat
în . c ~ s t e ·turnee peste 25.000 ş a h i ş t i . Apreximativ a-
. c e e a ş i
participare
, au reunit
cencursurile a s e c i a ţ i e i
B q l ş e v i k .
In cadrul
a s o c i a ţ i e i Lekomo.tiv
au
·
ju
,cat J5.000 de ş a h i ş t i la
Urejai
(Recelta) au jucat
peste
10.000, la
Terpede
5.000, etc.
In
f i n ~ l a
acestei
mari
c e m p e t i ţ i i
s'au
întâlnit
cele
mai
bune
echipe ale a s e c i a ţ i i l e r , cuprinzând În '
rân
.durile
ler
3 mari m a e ş t r i 37 m a e ş t r i ş i 44 c a n d i d a ţ i
.
de
maestru,
ceea ce
a r a t ă
înaltul nivel
calitativ
al cen-
cursu
fl:ui. . ,
Amplearea
acestor m a n i f e s t a ţ i i
ş a h i s t e
de
masse
este rezultatul direct al unei a c t i v i t ă ţ i metedic
erga
n i z a t ă , reprezentând
elementul cel
mai important
de
.
pregres
.al
m i ş c ă r i i ş h i s t e
din U.R.S.S.
Ş H U L
IN RM T SOVIETIC
La ~ e l ca ş i în , a s o c i a ţ i V l e spertive sindidle', ş a h u l
în
Armata
S o v i e t i c ă ,
în A v i a ţ i e
sau
în
M a r i n ă are
b a z ă
de masse. Mii de u n i t ă ţ i ale f e r ţ e l o r
armate au
s e c ţ i i
de
ş a h
ş i fiec'
are g a r n i z e a n ă î ş i are
clubul
ei
. -
militar
de
ş a h
. .
In
te(lte
aceste e r g a n i z a ţ i i
d e m n e ş t e
vie activitate,
jucându-se
în
med permanent' turnee
de calificare ş i matchuri inter-echipe. M a e ş t r i expe-
5
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 17/42
r i m e n t a ţ i sunt i n v i t a ţ i s ă ţ i n ă l e ţ i i de p e r f e c ţ i o n a r e
- u p ă care u r m e a z ă rn mod
o b i ş n u i t
simuJ.tane.
Gradull' de de,svoltare al m i ş c ă r i i ş a h i s t e în cadrul
Armatei
S0vietice
se poate vedea din
felul
cum
a
fost
brgani2at
cum s'a d e s f ă ş u r a t recentul campio
nat
R.e
1950 al f o r ţ e l o r armate ale
URSS.
c e a s t ă mare c o m p e t i ţ i e a fost p r e c e d a t ă de o se
rie î n t r e a g ă de concursuri preliminare, la care a luat
parte cei mai
buni
j u c ă t o r i ai f o r ţ e l o r
terestre,
mari-
nei ş i a v i a ţ i e i In semifinalele disputate
la
Petrosa
vodsk, Ri :ga,
Odessa,
Sverdlovsk ş i alte o r a ş e
au
jucat
15 c a n d i d a ţ i
de maesti'u
ş i
65
j u c ă t o r i
de categoria I-a.
M u l ţ i
dintr
e ei au fost î n t r e c u ţ i de talente noi,
care
demonstrând o b u n ă p r e g ă t i r e t e ~ r e t i ă
ş
m u l t ă am·
b i ţ i e
au
r e u ş i t s ă
se
claseze
pentru
finala
care
a re
.unit la
Moscova
pe cei mai buni 20 de j u c ă t o r i ai for
ţ e l o r armate ale UR.S.S. Turneul final, care s'a dis
putat în sala de f e s t i v i t ă ţ i a Casei Centrale a Armatei
R o ş i i
M. V Frunze din Moscova, a constituit
un
eveniment care a provocat un interes deosebit în rân-
durile
-
ş a h i ş t i l o r
din
Capitala
Sovietelor,
d a t o r i t ă
ri·
dicatului nivel calitativ al partidelor ş i a luptei
dârze
care a f ă c u t
ca
p â n ă la ultima r u n d ă s ă nu se ş t i e
cine va
fi
î n v i n g ă t o r . 1)
1)
In
cele
din u r m ă
a învins medicul maior Golovko cu
5
puncte
din 19 partide, f ă r ă pierdere. EI a fost
premiat
de c ă t r e
ministrul
adjunct
al f o r ţ e l o r armate ale U .R.S
S
mare,al al
Uniunii
Sovietice,
V. Sokolovski.
6
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 18/42
E m u l a ţ i a între ş a h i ş t i i f o r ţ e l o r armate este foarte
. mare. Fiecare concurs, fie
c ă
este campionatul unio
nal sau numai
un
concurs mic al unei garnizoane
î n d e p ă r t a t e p r o v o c ă cel mai mare interes în rân
durile s o l d a ţ i l o r care iubesc ş
p r e c i z ă
ş a h u l . De
aceea,
în
general echipele f o r ţ e l o r
armate
se p r e z i n t ă
foarte bine în întâlnirile ·
între
cercuri (în 1948 TDKA
a c â ş ţ i g a t campionatul pe echipe al Moscovei),
iar
niveLul general de joc este foarte ridicat. Lucrul a
cesta s a
v ă z u t
clar din rezultatele slabe ale mari
lor m e ş t r i care au
dat
simultane în cluburile arma-
. iei ş
au
fost î n f r â n ţ i . In fruntea ior se a f l ă fostul
campion mondial, olandezul Dr. M. Euwe, care jucând
30 de partide la clubul TDKA dir: Moscova, cu oca
zia întâln:rii U.R.S.S.-U.S.A. din 1946, n a
r e u ş i t
s ă
c â ş t i g e
decât 8 a pierdut 15 ş a remizat 7. La fel
marele maestru maghiar Laszlo Szabo a fost învins
cu 5: 12 ş 8 remize în simultamil dat cu ocazia mat
chului Moscova-Budapesta, la Casa C e n t r a l ă a Ar
matei
R o ş i i
din Capitala U.R-S.S.
Ace t
succes al ş a h i ş t i l o r armatei, c·a ş toate cele
lalte m a n i f e s t ă r i despre care am vorbit, a r a t ă c ă ş a -
hul se b u c u r ă de o l a r g ă
r ă s p â n d i r e
în rândurile sol
d a ţ i l o r
Marei
Armate
Sovieti ce.
17
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 19/42
Ş H U L IN RÂN URILE TINERETULUI
...
I-am g ă s i t
pe
tinerii ş a h i ş t i în cursul
unei dis
c u ţ i i
aprinse despre
o
p a r t i l d ă care se terminase
re
z ă . In jurul m e s u ţ e i de
ş a h ,
pe
care
se afla
p o z i ţ i a
J u c ă t o r i i
de ş a h ai
a s o c i a ţ i e i T â n ă r u l
Dinamovist
.,Stadionul
tinerilor
pion ieri
în
timpul ultimei runde a campionatului.
f i n a l ă , se
î n c r u c i ş a u
p ă r e r i diferite. Fiecare aprecia
în
felul lui s i t u a ţ i a ,
propunând
m u t ă r i sau variante
care
ar
i
putut
i
jucate.
o n d u c ă t o r u l
cercului de ş a h al Stadionului Tinf'ri-
8
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 20/42
lor Pionieri, maestrul A. Constantinopolski, conducea
d i s c u ţ i a b ă i e ţ i l o r
ajutându-i
s ă
g ă s e a s c ă
s o l u ţ i a j u s t ă .
In cele din
u r m ă a j u n s e r ă
cu
t o ţ i i
la concluzia
c ă
par
tida
nu
trebuia
d a t ă
r e m i z ă
...
1
A c e a s t ă
s c e n ă
s c u r t ă din v i a ţ a de fiecare zi a unui
cerc de
ş a h
al tineretului r e p r e z i n t ă ceva o b i ş n u i t în
n e n u m ă r a t e l e s e c ţ i i
de ş a h ale comsomolului. In fie
care
ş c o a l ă ,
Palat al Pionierilor,
sau
universitate,
-clu
burile de
ş a h
sunt pline de
a n i m a ţ i e ,
în interiorul lor
pulsând o activitate i n t e n s ă , e n t u z i a s t ă . Cluburile com
somolului sunt rezerva care
î n n o e ş t e
mereu cadrele
ş a -
hului sovieJ1:ic. Sub conducerea m a e ş t r i l o r experimen
t a ţ i tinerii j u c ă t o r i au posibi litatea s ă progreseze cu
repezie-iune. Ei
î n v a ţ ă
în mod organizat teoria
ş a h u -
lui
ş i
iau
parte
la
numeroase
concursuri de
antrena
ment
în cadrul c ă r o r a
a p l i c ă
ceeace au î n v ă ţ a t . Ast
fel
se e x p l i c ă faptul c ă în Uniunea S o v i e t i c ă s au ri
dicat din rândurile tineretului sute de mii de j u c ă t o r i
de talent, dintre
tare
linii au ajuns
a s t ă z i printre
primii din lume. Exemplul lui Smîslov ( n ă s c u t în
1921),
care nu
mai
departe
decât
în
1936
nu
avea
de
cât
categoria a II-a ş i juca în simultan împotriva
m a e ş t r i J o r 2 ş i care în 1938
c â ş t i g ă
campionatul
u-
1 Dintr un
reportaj
de P. Venskii despre clubul de
ş a h
al
Stadionului
Tinerilor
Pionieri
din
Moscova.
2) Cu
succes de altfel.
In
simultanele cu ceasuri date de
c ă t r e
Kan,
Riumin,
Alatorzev, ludovici. Panev B e l a v e n e ţ . el a re
mizat
cu ultimii
doi. c â ş t i g â n d restul partidelor.
, 9
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 21/42
nional al j uniorilor, în 1939 este campion al Mosco-
vei, iar a s t ă z i este candidat
la
campionatul mondial.
ca ş i al multor altor
j u c ă t o r i
de frunte sovietici, con
stitue o
e m u l a ţ i e e x t r a o r d i n a r ă
pentru t:nerii
ş a h i ş t i .
.
Fiecare
dintre
ei s p r ă s ă fie un Botvinic,
un
Smîs
Iov un B r o n ş t e i n p e . n t r u c ă toate p e r s p e c t i v e l ~ le sunt
deschise.
Progresele tineretului ş a h i s t sovietic se fac cu p a ş i
u r i ş i
ş i
din toate
c o l ţ u r i l e Un
iunii vin ş t i r i care
a r a t ă
puterea entuziasmul cu
care
se
r i d i c ă
viitorii
m a e ş t r i .
I a t ă ce scrie elevul Vova
L i a s c o v e ţ
din
o r a ş u l
Rovno campionului mondial Mihail Botvinic:
Sunt elev în clasa a 6-a ş i am rote foarte bune
(primele cinci clase am fost premi
at).
Joc
ş a h
de
la
8 ani. Reju.când câteva dintre partidele Dumneavoas
t r ă am î n v ă ţ a t multe. De exemplu tehnica finalulu
i
(cu Alechin, Euwe,. Smîslov). Am 14 a
ni ş i
de cu
rând
am
fost primit în Comso
moL
Prima mea grije
este
î n v ă ţ ă t u r a dar am mult timp s ă joc ş i
ş a h
ş i
footbaII ...
Acest ·fragment de scrisoare este caracteristic felu·
lui de a i al tineretului sovietic. SeriozilÎate pentru
î n v ă ţ ă t u r ă
timpul liber pentru
SP01
:t.
ş a
gândesc
sutele de mii de pionieri ş i c o m s o m o 1 i ş t i care pot fi
î n t â l n i ţ i
în cluburile
de
ş a h
ale Palatelor Pionierilor',
ale ş c o l i l o r ş i u n i v e r s i t ă ţ i l o r . De desvoltarea lor ş a -
2
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 22/42
h i s t ă se
o c u p ă
cei mai
e x p e r i m e n t a ţ i m a e ş t r i
ai Uniu
nii. La Moscova ş i
Leningrad a c t i v e a z ă
Bondarevski,
L e v e n f i ş
L i ş î ţ i n Constantinopolski, K a m î ş o v , 1udo
v
ici
ş i
a l ţ i i
La Tbilisi
l u c r e a z ă Pirthalava,
la Irkutsk,
Ki 'leso, la
Saratov,
Aratovskii.
Nu este deci de mirare
c ă în astfel de c o n d i ţ i u n i
de desvoItare, care nu pot exista decât în marea Ţ a r ă
a Socialismului, tineretul
ş a h i s t o b ţ i n e
pe zl ce trece
tot mai mari succese. Campionatul
o r a ş u l u i - K u z n e ţ c
pe 1949 a fost
c â ş t i g a t
de echipa
ş c o l i i
Nr. 4; ş c o a l a
Nr
. Il din Ufa a
c â ş t i g a t
Cupa Cartierului Kirov· din
acest o r a ş
iar
campionatul pe echipe
al
Birobidgea
oului a revenit ş c o l i i Nr. 1.
In simultanele pe care le-au
dat m a e ş t r i i s t r ă i n i
ş i sovietici
care
au
vizitat
U .R.S.S., pionierii, elevii ş i
s t u d e n ţ i i
s au
a r ă t a t a i adversari ge f o r ţ ă .
Un
exem
plu concludent
îl
f o r m e a z ă rezultatele membrilor e-
chipei R P. Ungare, care au jucat cu echipa Mos
covei în 1949. Maestrul
Barcza
a pierdut în f a ţ a stu
d e n ţ i l o r M.G.U. cu 7:8 ş i 10 remize. Filster a terminat
la egalitate cu
s t u d e n ţ i i
Institutului
Bauman
(9:9
ş i
7 remize). Maestrul
Bau
a fost învins la Stadionul
Tinerilor Pionieri cu 4: 17
ş i 4 remize, Gereben la
T â n ă r u l Dinamovist cu 3: 15
ş i
7 remize, iar Szily
la
Palatul
Pionierilor raionului Stalin cu 7:9 ş i 9
remize.
Din mijlocul tineretului se
r i d i c ă
talente care
sunt
îndrumate cu g r i j ă . Boris Spaski din Leningrad n are
2
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 23/42
decât Il ani ş a c â ş t i g a t categoria
I a. S ar
ptitea
ca peste c â ţ i v a ani s ă - I vedem campion al Uniunii
Aceasta este rezerva m i n u n a t ă pe care se
b a z e a z ă
m i ş c a r e a
ş a h i s t ă
s o v i e t i c ă
ş
care
îi
a s i g u r ă
o
in
dis
c u t a b i l ă s u p r e m a ţ i e m o n d i a l ă pentru m u l ţ i ani dea
cum înainte.
Ş I COLHOZNICII J O C Ă Ş H
Colectivizarea mecanizarea agriculturii a schim
bat nu numai felul de
v i a ţ ă
al ţ ă r a n u l u i sovietic din
punct de vedere economic, ci l-a schimbat
ş a
om.
Soei alizarea agri'cuJturii a dus la crearea unUi nou
tip de ţ ă r a n - c o l h o z n i c , eliberat pentru totdeauna de
jugul e x p l o a t ă r i i . Agricultorul epocii socialiste este un
om ale
c ă r u i
p r e o u p ă r i nu se mai opresc la c â ş t i
garea e x i s t e n ţ e i ,
ci
se î n d r e a p t ă ş spre alte obiec
tive. l se i n t e r e s e a z ă de c u l t u r ă ş d ~ a r t ă , iar în
timpul s ă u liber p r a c t i c ă sportul.
ş a
se e x p l i c ă faptul
c ă a l ă t u r i
de alte sporturi,
ş a h u l a început s ă fie practicat pe s c a r ă
î n t i n s ă
de
c ă t r e
ţ ă r ă n i m e a c o l h o z n i c ă
a Uniunii Sovietice. Jocul
s a
r ă s p â n d i t
cu o d e o s e b i t ă rapiditate în lumea sa
telor, atingând o desvoltare n e m a i î n t â n i t ă în a l t ă
ţ a r ă . A s t ă z i în U .R.S.S.
e x i s t ă
zeci de mii de
ş a h i ş t i
colhoznici, care p a r t i c i p ă la o activitate
i n t e n s ă ,
în
special în timpul iernii, de concursuri locale, matchuri
inter-colhozuri
sau
inter-regi.uni, campi'onate de
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 24/42
m a s s ă ,
campionate republicane ş
c o m p e t i ţ i a
cea
mai i m p o r t a n t ă
- campionatul unional.
Este î n t r ' a d e v ă r uimitor interesul pe care îl pro
v o a c ă c o m p e t i ţ i i I e ş a h i s t e în lumea satelor. Primul
campionat
al
colhoznicilor din RS.F.S.R. ( F e d e r a ţ i a
R u s ă disputat în 1949, a mobilizat peste 100.000 de
p a r t i c i p a n ţ i ,
iar
'al doilea - în 1950 - peste 150.000.
Campionatele s'au jucat începând dela faza cea mai
de
jos
-
în
interiorul colhozului - prin efiminare,
p â n ă
la finala
d i s p u t a t ă
la Moscova.
R e a l i z ă r i l e din cele
d o u ă
campionate ale R.S.F.S.R.
au fost d e p ă ş i t e anul acesta de primul campionat u
nional al colhozniciIor, la
care
au
luat parte
repre
z e n t a n ţ i i
tuturor repubIicilor ş a c ă r e i f i n a l ă , dispu
t a t ă
la Kiev, a
a r ă t a t
o
s i m ţ i t o a r e
c r e ş t e r e
c a l i i a t i v ă
a nivelului de joc.
Din rândurile colhoznicilor s'au relevat numeroase
talente. I n v i n g ă t o r i i campionatului R.S.F.S.R. din 1949,
Borisenkov ş Juravlev, au
o b ţ i n u t
categoria I-a, iar
anul a.cesta la Kiev m u l ţ i p a r t i c i p a n ţ i s'au a r ă t a t a fi
j u c ă t o r i
de prima
f o r ţ ă ,
c â ş t i g â n d
o
n o t ă
de
candi
dat
maestru.
M i ş c a r e a
ş a h i s t ă c o l h o z n i c ă este în
p l i n ă
desvol
tare ş
ea
m a r c h e a z ă
o
e t a p ă
î n s e m n a t ă în progresul
m i ş c ă r i F
ş a h i s t e
sovietice. Cum scrie ziarul Agro
nomia S o c i a l i s t ă ;
Participarea
la campionatul R.S.
f.S.R.
a peste 100.000 de muncitori
ai
câmpiilor col
hoznice
m a r c h e a z ă noua
înflorire a artei ş a h i s t e so
vietice .
3
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 25/42
AHUL F MININ
M u l t ă vreme s'a crezut
c ă
femeHe nu
sunt
dotate
pentru
ş a l ; .
Era
o
c o n c e p ţ i e r e t r o g r a d ă
î n t r e ţ i n u t ă
cu îngrijire în lumea c a p i t a l i s t ă
în
care egali tatea
femeilor cu
b ă r b a ţ i i
nu
poate i a c c e p t a t ă
în niciun
ch:p
D a t o r î t ă
acestei c o n c e p ţ i i desigur
înainte
de
Marea
R e v o l u ţ i e
S o c i a l i s t ă din Octombrie, aproape nu
existau femei
j u c ă t o a r e
de ş a h . D u 2 ă primul
r ă z b o i
mondial au
a R ă r u t
câteva în mod absolut
î n t â m p l ă
tor. Nivelul lor de Joc
era
foarte s c ă z u t ş practicau
ş h u l mai mult
d a t o r i t ă
perspectivei de a c ă l ă t o r i în
s t r ă i n ă t a t e cu ocazia campionatelor feminine ce se
organizau paralel cu olimpiadefe,
sau pur ş i
simplu
din snobism. Este realmente
s u r p r i n z ă t o r
faptul
c ă
în
astfel de
c o n d i ţ i i
a putut
a p ă r e a
o
j u c ă t o a r e
de talen
tul ş i f o r ţ a cehqslovacei Vera Mencik, care a ajuns
în
scurt
timp c a m p i o a n ă m o n d i a l ă
ş i
a
p ă s t r a t
acest
titlu
p â n ă
la moartea
ei t r a g i c ă
în timpul bombar
d ă r i i
Londrei unde se refugiase.
d u p ă
ocuparea Cehe
slovaci ei de
c ă t r e h i t l e r i ş t i . Dar
Vera Mencik a fost
o
e x c e p ţ i e
care
c . o n f i r m ă
regula g e n e r a l ă : femeile
n'au
talent pentru
ş a h .
Dar
i a t ă c ă în
Ţ a r a
Socialismului, unde femeile au
realmente drepturi egale cu
b ă r b a ţ i i Ia
,
un
moment
dat au început s ă a p a r ă o serie de
j u c ă t o a r e
de
ş a h
de tin deosebit talent.
Primele concursuri de
ş a h
feminin în U.R-S.S. au
4
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 26/42
Mae tra portului V R S S
Ludmila Rudenco a devenit c m p i o n ă
m o n d i l ă
la
ş h
în
anul
1950
in
cadrul
unui turneu
international
la
care
au participat cele mai bune j u c ă t o r e de ş h din lume
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 27/42
f o ~ t organizate în 1925. Numai d.oi animaj târziu
m i ş c a r e a ş a h i s t ă f e m i n i n ă
era
p u s ă
pe
baze
solide ş i
cu încetul c ă p ă t a o r ă s p â n d i r e din ce în ce mai mare
în masse, ceea ce a constituit faCtorul fundamental în
·as.igurarea , progresului.
Curând femeile au început s ă frecventeze cercurile
de ş a h
s ă
ia
parte
la ' l e c ţ i i l e ţ i n u t e
de
m a e ş t r k .
s ă
î n v e ţ e
ş t i i n ţ i f i c
ş a h u I .
S au
organizat . concursuri din
ce în ce mai
numeroase
în fabrlei,
în
uzine, în
ş c o l i
ş i
u n i v e r s i t ă ţ i . Mar
mult, ori ce match al echipelor ma,s
culine a 'început s ă fie completat cu o întâlnire fe-
· i n i n ă a a c e l o r a ş i echipe, ceea ce a
creat
o e m u l a ţ i e
ş i
un deosebit interes printre j u c ă t o a r e .
Cu î .nc:etul, roadele acestei a c t i v i t ă ţ i Qrgahitate ap
, început
s ă
se arate. Campionatele feminine, regionale
· i ale
marilor centre
au început s ă
d e v i n ă
ceva o b i ş -
· IIuit, .iar
n u m ă r u l
j u c ă t o a r e l o r bune a crescut neîn
cetat.
Numeroase
j u c ă t o a r e
au o b ţ i n u t categoria a II-a
ş ·chiar categoria I-a
u r i i ~ : m a I ă
luptând
în
concursuri
a l ă t u r i
de
b ă r b a ţ i .
~ n
special
d u p ă
terminarea
v i c t o r i o a s ă
a celui de
\ al doilea
r ă z b o i
mondial
se r e m a r c ă
o c r e ş t e r e ra
,
pida
a nivelului tehnic al
ş a h i s t e l o r .
Apar talente noi
Belova, Bîcova,Zvorîtina - care a l ă t u r i de ju
c ă t o a r e l e mai ve h i
R u b ţ o v a
Rudenco, Semionova,
r e u ş e s c s ă f a c ă
un ·
însemnat salt
calitativ,
r.ldidn
·
d u - ş i
sensibil
f o r ţ a
de joc.
Nu este de
mirare
c ă în urma unei astfel de activi·
6
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 28/42
t ă ţ i
intense
ş a h i s t e l e
sovietice
s au a r ă t a t
a fi · cele .
mai bune din lume. Reprezentantele
U .R.S.S.
au c â ş t i
gat
primele 4 locuri în campionatul mondial feminin
ce
s a
jucat la Moscova în Decembrie 1949 ş i în Ia
nuarie 1950, dovedindu-se net superioare j u c ă t o a r e
lor s t r ă i n e .
Victoria lor este c o n s e c i n ţ a · f i r e a s c ă a
c o n d i ţ i i l o r
superioare de desvoltare pe
carele
o f e r ă Statul So
cialist
ş i
nu
c o n ~ t i t u i e
decât o
v e r i g ă
în
l a n ţ u l
neîn
t ~ e r u p t de victorii ale ,socialismului asupra capitalis
mului.
Ş H U L
SOVIETIC
CEL
MAI
BUN DIN
LUME
D in cele
~ - r ă t a t e
mai sus se vede clar
c ă
m i ş c a r e a
ş a h i s t ă s o v i e t i c ă constitue un complex bine sudat ·de
a c t i v i t ă ţ i parq.lele, care se d e s f ă ş o r ă în toate c o l ţ u
rile marii UniunI Sovietice
ş
care se
d e s v o 1 t ă ş p r o
g r e s e a z ă neîncetat, tinzânct spre o c o n t i n u ă perfec
ţ i o n a r e .
Aceste
a c t i v i t ă ţ i
- dela turneul pentru în
c e p ă t o r i pentru dobândirea ,categoriei a 5-a,
p â n ă
la
concursurile de
m a e ş t r i
trecând prin alte zeci
ş i
sute
de
c o m p e t i ţ i i
ş a h i s t e de toate
m ă r i
mile, - cuprind
toate formeled,e manifesif .re ale
ş a h u l u i .
Ele antre
n e z ă în d e s f ă ş u r a r e a 101
sute
de mii de oameni ş i
r e p r e z i n t ă
uI1ul dintre cele mai r ă s p â n d i t e
ş i
j·abite
sporhiri practicate în U.R-S.S. .
27
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 29/42
Ajungând la a c e a s t ă t r e a p t ă s u p e r i o a r ă de desvo
tare, '
în
f a ţ a m i ş c ă r i i ş a h i s t e . sovietice
s'a
pus pro
blema deosebit de
i m p o r t a n t ă
a cuceririi î n t â i e t ă ţ i i
mondiale. Trebue spus
c ă
în domeniul
ş a h u l u i
a c e a s t ă
p r o b l e m ă s'a RUS cu mult înainte ca prin o t ă r î r e a
Marele
maestru
V. Smi lov (V
.
R.S
.
S.)
disputând
o p a r t i d ă
cu
marele maestru L. Szabo (R.P.U.)
în
cadrul matchului turneu
.
Moscova-Budapesta.
- .
sa din 27 Decembrie
1948 e.e.
al
p e
(b)
al
U.R.S.S.
s ă dat
ca s a r c i n ă
g e n e r a l ă tuturor sportivilor frun
t a ş i
ai
Uniu.nii, cucerirea î n t â i e t ă ţ i i mondiale în prin
cipalele ramuri sportive.
I n t r a d e v ă r ,
î n c ă din 1936 când Mihail Botvinic a
8
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 30/42
c â ş - i i g a t î n
mod
s t r ă l u c i t
turneul
i n t e r n a ţ i o n a l
dela
Nothingham,
s'a
v ă z u t clar c ă
ş c o a l a ş a h i s t ă
sovie-
t i c ă a
r e u ş i t s ă
creeze un mare campion, capabil s ă - i
demonstreze
superioritatea
în lupta cu
ş c o a l a
deca-
d e n t ă o c c i d e n t a l ă .
La
a c e a s t ă
s i t u a ţ i e s'a
ajuns printr'o
m u n c ă
se-
r i i ) a s ă
a
f r u n t a ş i l o r ş a h u l u i
sovietic din
g e n e r a ţ i a tâ-
n ă r ă c r e s c u t ă ş i e c L u c a t ă
în minunatele c o n d i ţ i i asi.
gurate de Puterea S o v i e t i c ă . Cum spune campionul
mondial Mihail Botvinic îritr un articol despre
ş c o a l a
~ a h i s t ă
s o v i e t i c ă : .....Când noi,
m a e ş t r i i
sovietici, stu-
diem
ş a h u l ş t i m
c ă
aceasta
este o activitate
de-
in
teres
general
ş i
c ă
aducem
un
folos
Statului. Când
l u ă m parte la concursuri i n t e r n a ţ i o n a l e ş i
a p ă r ă m cins
tea
ţ ă r i i
noastre,
noi
ne
c u n o a ş t e m
datoria
f a ţ ă
de
po }Orul
sovietic,
f a ţ ă
de marile
r e a l i z ă r i
ale lui Lenin
ş i Stalin .
c e a s t ă
atitudine f a ţ ă
de
ş a h
a
m a e ş t r i
lor sovietici
e x p l i c ă
în totul rapidita Îea progreselor înregistrate
ş i
succesele
o b ţ i n u t e în mari
le
concursuri
i n t e r n a ţ i o n a l e .
Lupta
proQriu
z i s ă
între
ş c o a l a
ş a h i s t ă
s o v i e t i c ă
ş i
cea s t r ă i n ă a început prin 1933,
când
campionul Uniu-
nii, Mihail Botvinic, a
terminat
la
egalitate
matchul
cu
marele
maestru .Flohr, pe atunci
candidat
la cam-
pionatul mondial. .
(Pe
atunci
Flohr era c e t ă ţ e a n
ceho-
s l o v ~ c dar în
timpul
o c u p a ţ i e i naziste el
s'a refu-
gi:at în U.R.S.S. devenind
c e t ă ţ e a n
sovietic).
P â n ă
în
1933, ş a h i ş t i i .sovietici nu se
î n t â l n i s e r ă
decât rareori
29
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 31/42
cu cei
s t r ă i n i
ş i atiltudinea acestora din
u n n ă
- J a ţ ă
de
ei
era -
d u p ă
cum
spune
BotviniC
-- -
.destul de
s c e p t i c ă .
Matchul lui Botvinic cu Flohr a· .constituit
un examen
~ ş . s d a l ~
ş a h i s t ă
s o v i e t i c ă I·a
trecut
cu
Slucces. . ,.,
SuClcesul lui· B6tvinic a fost curând conHrmat de
rezultatul marelui turneu
i n t e r n a ţ i o n a l
dela: Moscova
din l 9 ~ 5 ,
in
care campionul sovietic a r e u ş i t s ă se
c l a s e z ~ primul (Ia egalitate cu Flohr),
d e p ă ş i n d o
î i 1 ~
t r e a g ă p l e i a d ă
de mari e ş t r i
s t r ă i n i
tn frunte cu ;
Lasker
ş i
Capablanca . In acest
turneu
s au relevat ·
ş i
o serie de
a l ţ i
tineri
j u c ă t o r i
sovietici; . ca Ragozin, ·
Kan, Rjumin
ş i a l ţ i i ,
,ceea ce a
a r ă t a t c ă
nu este vorba
despre
a p a r i ţ i a
unuil singur j u c ă t o r · f e n o m e n Botvi. ·
nic,
ci
c ă
m i ş c a r e a ş a h i s t ă
s o v i e t i c ă
dispune
de
cadre
numeroase ta,lentate, capabile s ă
înfrunte
cu suc- o
ces pe cei mai puternilci m a e ş t r i
s t r ă i n i .
Mer.sul inainte al f r u n . t a ş i l o r ş a h u l u i soyjetic a con·
tinuat
d u p ă
aceea in ce în ce mai rapid.
I n v ă ţ ă t u r i I e
turneului.
d e l a M o s ~ o v a 1935,
ca ş i ale celor dela
Moscova
. 1936
ş i
Nothingham
1936, -
au fost foh)site
pentr
,li corectarea lipsurilor pe care le mai ·aveau î n c ă
unii dintre
j u c ă t o r i .
In
a c e J . a ş
timp,
e m u 1 a ţ f a ş i
in·
teresul stârnit în
Uniunea
S o v i e t i c ă de aceste
turnee
·
a contribuit mult la ridicarea de
noi
talente.
Ş i
.astfel; .
în timp ce Botvinic , se p e r f e c ţ i o n a din ce în ce mai
mult,
ajungând
s ă
fie considerat ca
UflU
dintre cei
mai
s e r i o ş i c a n d i d a ţ i
la campionatul lumii, :din
rân·
\
3
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 32/42
:dtl rile tineretulUi ş a h i s t al
V R - S ~ S .
au
a p ă r u t
O e d e
â e noi jucatori
a l e n t a ţ i ,
care curând au
atins
o f o r ţ ă
remarcabila.
Printre ei
se afiau marii m a e ş t r i
de
as-
t ă z i VasiIi Smîslov (campion aljuniorilor din V.R.S.S.
tn 1938), Igor Bondarevski, Alexandru Kcitov, 1 -
les-lavski, m a e ş t r i i B e l a v e n e ţ , S i m a g h i n T o l u ş ş
m u l ţ i
a l ţ i i . In 1940, campionatul Vniunii So
vIetice (al XII-lea) a reunit un n u m ă r atât de Ipare
tie
u c ă t o r i
de prima
f o r ţ ă ,
încât
el
poate
fi
conside
rat
superior multor concursuri
i n t e r n a ţ i o n a l e .
Lucrul
acesta s a put
ut vedeadealUel
ş din rezultate,.
,Ma-
tele maestru Paul Keres, î n v i n g ă t o r u l marelui con·
curs dela Amsterdam 1938 (al c a n d i d a ţ i l o r la campio-
, natul mond1al) n a
r e u ş i t
s ă se claseze
decâtaJ
4-lea,
(
iar
Botvinic pe
locur5.1e
5-6,
la
egalitate
cu
t â n ă r u l
student Boleslavski. I n v i n g ă t G r i au e ş i t Bondiuevski
ş i Lilienthal, la egalitate, u r m a ţ i la j u m ă t a t e de punct ,
, de VasiIi Smîslov.
Este
d e v ă r t
c ă în concursul care a urmat d u p ă
aceea între primii ş a s e
c l a s a ţ i ,
- pentru titlul de
campion absolut al
V.R S.S .
-
a învins Botvinic ur
mat de K e n ~ s , dar âceasta nu scade cu nimic din va
loarea victoriei
o b ţ i n u t ă
de tineretul
ş a h i s t
sovietic în
:cel de-al XII-lea campionat.
F ă r ă
î n d o i a l ă ,
în 1941, .când agresiunea s ă l b a t e c ă
:,a trupelor hitleriste a
întrerupt
activitatea ş a h i s t ă :
1
BotV:i:nic
era cel _mai
î n d
r
e p
ă ţ t
s ă - I
p ~ o v o a c e
pe
:: a m p i o n ~ 1 mondial Alehln la uri match pentru HUu,
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 33/42
pe care
ar fi avut
toate
ş a n s e l e s ă - I
c â ş t i : g e . Intâi
trebuia î n s ă zdrobit agresorul fascist ş i
t9ate
f o r ţ e l e
oamenilor sovIetici s au
concentrat
în
lupta
pentru
a p ă r a r e a
Patriei.
Pe
fronturi le de
l u p t ă au c ă z u t
nu
m e r o ş i ş a h i ş t i :
K. A. Kubbel 1 Rabinovici ş i I1in
Jenevski la asediul Leningradului campionul Mosco
vei B e l a v e n e ţ a
c ă z u t în
lupta pentru a p ă r a r e a ora
ş u l u i s ă u iubit m a e ş t r H Kaiev Stolberg PoHak ş i a u
jertfit v i a ţ a în l u p t ă . u l ţ i a l ţ i ş a h i ş t i au luptat cu
eroism ş i Patria S o c i a l i s t ă i-a cinstit cu ordine ş i
medalii.
D e c o r a ţ i
au fost: Botvinic Kotov Pogrebîskii
Goldberg Abramov Korhov Alatorzev Panov, T o l u ş
Veresov ludovici L i s î ţ i n Mo del ş i multi
a l ţ i i
In timpul Marelui
R ă z b o i pentru A p ă r - e r e a Patriei,
ş a h i ş t i î
sovietki
au contribuit deasemeni
ş i
la
munca
din spatele frontului.
Sute
ş i mii de l e c ţ i i ş i simul
tane au fost
ţ i n u t e
de
c ă t r e m a e ş
t r i în spitale pen
tru
r ă n i ţ i ş i
c o n v a l e s c e n ţ i . Toate acestea au f ă c u t ca
victori a f i n a l ă asupra
German
:iei naziste s ă
g ă s e a s c ă
m i ş c a r e a
ş a h i s t ă s o v i e t i c ă Î n t ă r i t ă gata s ă reia lupta
p ~ n t r u
s u p r e m a ţ i a
m o n d i a l ă
La
aceasta
a contribuit
desigur
ş i faptul
c ă
nici în timpul celor mai grele
zile ale r ă z b o i u l u i activitatea
ş a h i s t ă
nu
s a
oprit.
Campionatul Moscovei
s a jucat
În
1942
ş i 1943 iar
în 1943
s a d e s f ă ş u r a t turneul
dela Sverdlovsk.
In 194-5 activitatea ş a h i s t ă i n t e r n a t / 0 n a I ă a fost
r e l u a t ă .
Anul
acesta
a
marcat
una
dintre
cele mai
frumoase victorii ale ş a h u l u i sovietic: matchul pdn
: 2
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 34/42
radio în
care
echipa U.R.S.S. a zdrobit echip'a
Statelor
Unite,
Intâlnirea aceasta a provocat cel
mai
mare
inte,
res în lumea
ş a h i s t ă ,
atât
d a t o r i t ă
faptului
c ă
pentru
prima o . a r ă era utilizat
pentru
un match de ş a h de
m'ari
p r o p o r ţ i i
sistemul de transmitere a
m u t ă r i l o r
prin radio, cât mai ales f i i n d c ă tot pentru
prima
o a r ă
se Întâlnea echipa Statelor Unite, de
patru
ori ~
c a m p i o a n ă o l J m p i c ă , cu
reprezentativa
Uniunii Sovie-
ti
ce.
Era
de fapt
Întâlnirea
d e c i s i v ă
dintre
ş c o a l a
ş a h i s t ă
s o v i e t i c ă ş i
cea
a p u s e a n ă .
Rezultatul acestui
match
a
confirmat
în totul
supe-
rioritatea i n d i s c u t a b i l ă
a
ş c o a l e i
sovietice.
Echipa
a
m e r i c a n ă
a fost
z d r o b i t ă
cu l5Y2: 4 .
Comentând
victoria echipei sovietice, revista
Sahmatî
v
SSSR
Ş a h u l în U.R.S.S.) scrie:
Am
c â ş t i g a t p e n t r u c ă din primele ceasuri ale luptei
ş i - a spus cuvântul superioritatea ş c o a l e i ş a h i s t e s o ~
vietice asupra celei americane, p e n t r u c ă
au
triumfat
t r a d i ţ i i l e
principjile culturii
ş a h i s t e stabilite
în cei
25 de ani de
e x i s t e n ţ ă
a
o r g a n i z a ţ i e i ş a h i s t e
sovietice,
anume: atitudinea ş t i i n ţ i f i c ă
f a ţ ă de ş a h , i n i ţ i a t i v a
ş i
ingeniozitatea
În l u p t ă ,
c o n s e c v e n ţ ă
în
îndeplinirea
planului ales
ş i dârzenie
în a p ă r a r e .
Am c â ş t i g a t p e n t r u c ă
ne'am
~ o v e d i t mult mai tari
decât adversarii n o ş t r i
În domeniul p r e g ă t i r i i teoretice
ş i
a jocului practic,
întrecând
pe americani
în
c u n o a ş -
terea deschiderilor, a jocului de mijloc
ş i
a final-ului,
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 35/42
iar tehnica
n o a s t r ă s'a a r ă t a t
evident
s u p e r i O a r ă
celei .
americane, t \ J .
Am c â ş t i g t p e n t r u c ă ne-am p r e g ă t i t mai b'ine .pen
tru match,
p r e ţ u i n d
Just
valoarea
adversarilor
n o ş t r i
Marele
maestru
sovietic Lilienthal
a
u r m ă r i t cu mare
interes
o
p Ţ t i d ă
a
campionatului.
ş i ·ne-am î m p ă r ţ i t
cu c h i b z u i a l ă f o r ţ e l e
stabilind stra·
tegia ş i tactica luptei care ne
s t ă t e a
În f a ţ ă u
In .matchul cu
ş h i ş t i i
americani, echipa
s o ~ j e t i c ă
s'a prezentat ca un colectiv bine sudat, a c ţ i o n â n d d u p ă
un
plan unitar. Fiecare
j u
c
ă t o r
al echipei sovietice nu
a
luptat
numai pentru sine, ci ş i pentru interesele ge-
4
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 36/42
·f.lerale ale echipei. EI a a p ă r a t prestigiul, cinstea
·
ma
rei sale Patrii, dragostea
f a ţ ă
de marele popor so·
vietic , care a transformat pe a c e ş t i zece j u c ă t o r i în·
:
tr un
tot
unitar,
într un
colectiv solid cimentat.
Ş i
a
ceasta
.neca adus victoria.
.
I n s f â r ş i t ,
am învins p e n t r u c ă în spatele celor zece
r e p r e z e n t a n ţ i ai artei ş a h i s t e sovietice, se afla u r i a ş a
a r m a t ă a ş a h i ş t i l o r sovietici, În mijlocul c ă r e i a , au
crescut au fost
e d u c a ţ i .
, .
Victoria
~ e p u r t a t ă
În matchul prin radio a Jostur-
mata, În 1946, de o a
do ua
victorie, tot asupra echi.
pei Statelor Unite, de a s t ă d a t ă la Moscova,
într un
inatch o b i ş n u i t la t a b l ă . Acum
ş a h i ş t i i
americani nu
au mai putut invoca drept s c u z ă a înfrângerii lor con·
4 i ţ ţ u n i l e n e o b i ş n u i t e
ale matchul4i prin radio. ·Ei au
'fost' b ă t u ţ i het, '
<::u
12 Y 7%, la primele t r ~ i mese
f a 1 r n o ş i i R e s h e v s k i , Fine ş Denker' n e r e u ş i n d s ă ob
ţ i n ă
decât un singur punct din 6 partide, în
f a ţ a
ma·
rilor · a e ş t r i sovietici Botvinic, Keres ş i Smîslov.
: Era clar' ă ş c o a l a ş a h i s t ă s o v i e t i c ă
d e ţ i n e a
întâieta- '
tea
m o n d i a l ă .
Pentru
a
demonstra acest lucru
ş i
din
punct de vedere formal,
era
n e c e s a r ă
c â ş t i g a r e a
titlu·
rflor de · campioni mondiali , masculin ş i fefIliinin. '
u p ă moartea lui Alehin, titlul de campion -al lumii
h
ă m a s f ă r ă d e ţ i n ă t o r ş i pentru prima o a r ă în isto
f i k ş a h u l u i s a -pus problema · e z o l v ă r i i definitive a
problemei felului cum trebue
s ă
se
d e s f ă ş o a r e
' întâI·
nirlIe
pentru
o b ţ i n e r e a
acestui titlu ,
u p ă
multe ter·
·35
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 37/42
g i v e r s ă r i , in
cele din
u r m ă
a fost
a d o p t a t ă
propune
rea
s o v i e t i c ă
de a
se
·
disputa un mare
match-turneu,
la care
s ă
ia parte cei mai buni j u c ă t ~ r i din lume.
Acest concurs unic prin
amploarea
lui
s'a d e s f ă ş t i r a t
la
Haga
ş Moscova în Martie-Mai 1948 ş i s'a termi
nat cu victoria
t o t a l ă
a
r e p r e ~ e n t a n t i l o r Uniun
.
ii
So
vi
.etice, Botvinic, Smîslov ş i Keres,
care
au ocupat
în ordine primele trei locuri.
Cu
aceasta
,
superioritatea
m o n d i l ă
.a
ş c o a l e i ş a -
histe sovietice a fost definitiv d e m o n s t r t ă Ea a fost
c o n f i r m a t ă înainte ş i d u p ă aceea - pdn alte vic
torii s t r ă l u c i t e o b ţ i n u t e de c ă t r e r e p r e z e n t a n ţ i i U .R.S.S.
la
m a r i l ~ turnee
i n t e r n a ţ i o n i : l l e dela Groningen 1946,
S t o c k ~ o l U 1948 ş i - recent - la Budapesta, unde
tot un
mare
maestru
sovietic a
c â ş t i g a t
dreptul de
a fi adv\ersarul .Iui , Botvinic în matchul pentru titlu,
care va avea loc în 1951.
Cucerirea
culmilor artei mondiale a
ş a h u l u i
de
c ă -
tre
ş c o a l a ş a h i s t ă ~ o v i e t i c ă
- scria revista
" Ş a h u l
În
U.
R S
.S.
d u p
ă
turneul dela
Moscova-Haga
- consti
tue
rezU'ltatul meritat
al
unui drum
mare ş i
roditor,
p care l-a parcurs
o r g a n i z a ţ i a ş a h i s t ă
din
ţ a r a
noas
t r ă A c e ş t
drum
este'
strâns
.Iegat de c r e ş t e r e a in
florirea g e n e r a l ă a întregii culturi socialiste. 'Rezul
tatele campionatului mondial constitue o
n o u ă
demons
t r a ţ i
e
e v i d e n t ă
a
s u p e r i o r i t ă ţ i i
sistemului socialist so
vietic, care a creat p o s i b i l i t ă ţ i
ş i c o n d i ţ i u n i
nemaiîn-
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 38/42
.
iâlnite
în istorie
pentru desvoItarea cea
mai
.favora-
b i l
ă a talentelor populare În
toat
e domeniile
culturii
. .
Acesta este
a d e v ă r u
Ş c o a l a ş a h i s t ă s o v i e t i c ă
ş
re-
p r e z e n t a n
i
de
frunte
s'au
putut
desvoIta
au
avut
posibilitatea
s
ă
t i n
ă culmile teoriei practicii
ş a -
histe
Dumai În
c o n d i ţ i u n i l minunate
de
v i a ţ ă
ale
ma-
rei
ş
invinc:ibilei
Ţ ă r i
a · Socialismului.
Urmând
exemplul lor
s ă c r e ă m ş
noi
c o n d i ţ i u n i l e
acestea optime de desvoltare construind soei alisl11ul
în
ţ a r a
n o a s t r ă .
\
.
7
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 39/42
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 40/42
TABLA DE
MATERII
Pag:
Ş c o l
ş h i s t ă s o v i e t i c ă .. . . .
. .
. . 5
Ş h u l
în U.R.S.S. un
sport
de
masse
. ; 11
Ş h u l
în
Armata o v i e t i c ă
. .
15
Ş a h u l în rânduiil.e
tineretului
. .
'
18
Ş i
colhoznicii
j ~ c ă ş h
.
. . .
22
Ş h u l
feminin . . .
. .
. . . .
. . . . .
.
, 24
Ş h u l
sovietic, cel mai bun din lume .
. , .
27
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 41/42
L U
C E F R
U L
Intreprindere n d u s t r i a l ă de Stat
INSTITUT E ARTE GRAFICE
8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista
http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 42/42