Dieta

- reduceti consumului de carbohidrati din zahar, paine, paste fainoase si produse de patiserie, prajituri, biscuiti si alte deserturi. - cresterea cantitatii de fructe si legume proaspete consumate. - evitati produsele alimentare bogate in grasimi si produsele alimentare procesate. - limitati consumul de produse lactate, precum lapte, branza topita, smantana, unt si optati pentru alternativa organica: iaurt degresat, branza tofu, ricotta, parmezan. - evitati toate tipurile de margarina.- evitati consumul bauturilor energizante si carbogazoase.- consumati 2 l de apa, zilnic.- evitati indulcitorii artificiali.- consumati in special carne de pui si de curcan.

Steatoza hepatica

Steatoza hepatica este o boala a ficatului, caracterizata prin acumulare de grasimi in celulele hepatice (hepatocite). “Ficat gras” sau “ficat marit” sunt termenii uzual folositi de medici in raport cu pacientii lor.Steatoza hepatica este cea mai frecventa patologie hepatica, cu incidenta mica in tarile cu nivel economic scazut si frecventa mare in tarile industrializate. In SUA, 25% din populatie sufera de steatoza hepatica.CauzePricipalele cauze care determina steatoza hepatica sunt alcoolismul, obezitatea, diabetul zaharat, cresterea trigliceridelor si/sau colesterolului sanguin (hiperlipoproteinemie) , dar si unele medicamente administrate pe termen lung cum ar fi hormonii corticoizi si estrogeni.EvolutieSteatoza hepatica este prima etapa a hepatopatiilor non-virale, care netratata si mai ales fara regim igieno-dietetic corespunzator progreseaza in hepatita cronica, stadiu in care apare inflamatia hepatica. Daca nici in aceasta etapa nu se instituie tratament, boala se agraveaza, tesutul sanatos este inlocuit cu noduli de fibroza, evoluand in ciroza hepatica, stadiul final al bolilor hepatice in care apar: varice esofagiene, hemoragie digestiva superioara, ascita, diateza hemoragica si/sau encefalopatie hepatica.Simptomele            In primele stadii ale bolii nu exista simptome, cei mai multi pacienti sunt diagnosticati intamplator, cu ocazia unui examen ecografic abdominal de control, unor analize de sange de rutina ori in cadrul unui consult medical pentru alte acuze decat hepatice.            Simptomele in steatoza hepatica avansata sunt: astenie fizica (lipsa de putere), oboseala, somnolenta postprandiala, dureri sau disconfort in epigastru (in capul pieptului) sau in hipocondrul drept (in dreptul ficatului), balonari abdominale etc.Consult medical             Steatoza hepatica se diagnosticheaza de catre medicul specialist sau medicul de familie dupa un consult clinic competent cu anamneza amanuntita, examen ecografic abdominal si profil biologic hematologic, biochimic si imunologic, alte investigatii, pentru excluderea altor hepatopatii mai grave: ciroza hepatica, cancer hepatic, metastaze hepatice, hepatite virale, hepatite toxi-nutritionale sau autoimune, afectiuni biliare sau pancreatice.  Tratament            Tratamentul se bazeaza in primul rand pe respectarea unui regim igieno-dietetic: reducerea sau mentinerea greutatii corporale la valori aproape de normal, mentinerea trigliceridelor, colesterolului si glicemiei in limite normale, exercitii fizice regulate, respectarea orelor de odihna si somn, evitarea stresului, consum sporit de legume si fructe proaspete. Se recomanda exluderea alimentelor care au produs steatoza si agraveaza boala cum ar fi: alcoolul, grasimile de origina animala, carnea de porc, carnea de oaie, pielea de pasare, mezelurile, galbenusul de

ou, lactatele de oaie, alimentele prajite, tocanitele, rantasurile, afumaturile, alimentele care contin conservanti, alimentele care contin substante sintetice, alimentele care va produc disconfort gastric, dulciurile sau alimentele bogate in carbohidrati, sucurile sintetice sau carbogazoase.            Tratamentul medicamentos se adminesteaza de catre medicul curant in raport cu profilul fiziopatologic al pacientului: sex, varsta, greutate corporala, gradul de steatoza, boli metabolice si/sau sistemice asociate.. etc.            Tratamentul medicamentos contine in principal medicamente hepatoprotectoare si hepatotrofice pe baza de plante medicinale, fosfolipide si vitamine.RecomandariSe recomanda pacientilor cu steatoza hepatica:- Sa nu consume medicamente daca nu sunt prescrise de medic, dat fiind faptul ca multe medicamente (analgezice, antireumatice, antibiotice etc) au efecte toxice asupra ficatului (hepatotoxice).- Sa consulte medicul curant odata la 6 luni/ 1 an in functie de gradul de afectare hepatica, de afectiunile asociate, la indicatia medicului si la nevoie.- Sa repete analizele de sange (hemograma, probele functionale hepatice, lipidele serice) la 6 luni / 1 an sau la indicatia medicului.- Sa efectueze examen ecografic abdominal la 6 luni / 1 an sau la indicatia medicului. 

Prof. Constantin Milică: Regimul alimentar are un rol foarte important, asigurând creşterea rezistenţei generale a organismului şi evitarea evoluţiei bolii spre cronicizare. În zilele cu crize dureroase se recomandă o cură cu sucuri naturale de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, portocale, lămâi, căpşuni, fragi, agrişe, afine), consumate imediat după preparare, precum şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine.

După încetarea crizelor, se introduc în alimentaţie produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caş dulce, urdă, telemea desărată, smântână). Sunt uşor suportată supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supele cu zdrenţe de ou şi făină, legume verzi fierte, salate de legume (lăptucă, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate, varză), carne de peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, liban, şalău, cod), rasol de vită slabă sau de pasăre fără piele, omletă din albuş.

În alimentaţia curentă este indicată o suplimentare de fructe proaspete (mere, vişine, căpşuni, zmeură), luate în cure de 7-10 zile consecutiv, sau sucuri din fructe (mere, lămâi).

Dintre legume este bine să nu lipsească pătrunjelul proaspăt, consumat dimineaţa pe stomacul gol şi la fiecare masă. De asemenea, sunt eficiente roşiile, servite în salate sau sucuri, ridichile negre şi seminţele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi).

Sunt interzise carnea grasă, grăsimile animale, preparatele din carne, brânzeturi grase şi sărate, condimente iuţi, exces de sare, cafea, cacao, ciocolată, îngheţate, băuturi alcoolice tari şi unele băuturi răcoritoare (coca-cola, pepsi-cola).

Necesarul de hrană zilnică va fi împărţit în 5-6 mese, la ore regulate, evitându-se mesele abundente, mai ales cele servite seara, înainte de culcare.