MASTER: MANAGEMENT TURISTIC ȘI HOTELIER

Anul 1, Grupa 1

Stațiunea Bálványos

Masteranzi: Nimirceag Georgiana

Robu Laura Roxana

Stațiunea Balvanyos

Balvanyos (din maghiară bálvány = bulumac = loc plin de stâlpi,trunchiuri) este o stațiune

balneoclimaterică permanentă de interes local, aceasta este situată în județul Covasna. Este

caracterizată de prezența a numeroase izvoare de apă minerală, de emanații mofetice de bioxid de

carbon – cu caracter post vulcanic, precum și de frumusețea peisajului.

Istorie

Încă din 1344 este amintit Muntele Puturos cu împrejurimile sale. Prima atestare documentară

are loc în 1756, fiind vorba de un loc în pădurea maghiară hosszu tölgy - „stejarii lungi”, aflat la

hotarul satului Turia, în maghiară Torjai. în 1767, se menționează utilizarea – pentru cură, a gazelor

sulfuroase. Primele amenajări necesare curei balneare și facilități turistice se construiesc aici în 1895.

Pentru a folosi gazele emanate de Peștera Puturoasă se construiește local, spre sfârșitul

secolului XIX o fabrică de lichefiere a dioxidului de carbon (prima de acest fel din arealul Carpatic).

Aceasta a funcționat până în 1916, când a căzut pradă flăcărilor în timpul luptelor duse de trupele

românești.

Dupa 1968 în stațiune s-a organizat în fiecare an un festival de folclor, în luna aprile. Actual, zona stațiunii face parte din două areale de protecție a naturii  Ciomad–Balvanyos (de interes comunitar) și  Munții Baraolt și Bodoc (de importanță avifaunistică).

Începând din anul 1938 aceste băi sunt folosite pentru tratament balnear. Apele minerale de

aici au proprietăţi curative recunoscute de mult timp. În peştera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze

terapeutice, pe peretele sale se găsesc picături de "vitriol" care au fost și sunt și azi folosite de oameni

pentru tămăduirea și vindecarea proprie.

Descrierea stațiunii:

Stațiunea balneoclimaterică permanentă Balvanyos, este situată pe versantul sudic al munților

Bodoc în curbura Carpaților la o altitudine de 840m-950m. Datorită calităților terapeutice ale

numeroaselor izvoare minerale și emaneților post vulcanice prezentate sub formă de mofete, stațiunea

oferă oaspeților condițiile unei vacanțe și peisajul atrăgător al munților din împrejurimi și excelente

posibilități pentu tratamente.

Balvanyos este o localitate foarte mică, situată la circa 10 km distanță de lacul Sf. Ana, circa

30 km de Miercurea Ciuc și circa 20 km de stațiunea Băile Tușnad. Localitatea Balvanyos dispune de

două hoteluri și câteva pensiuni, oferind condiții bune de cazare într-un cadru natural deosebit,

relaxant. În afară de apele minerale carbogazoase, feruginoase și hipotone, stațiunea dispune și de

mofete.

În Balvanyos este posibilitatea de a vizita ruinele cetății Balvanyos, lacul Sf. Ana (unicul lac

din Europa format în crater de vulcan), peștera Pucioasa, multiplele izvoare naturale minerale cu apă

carbogazoasă.

Localizare și acces

Stațiunea este situată în nordul județului Covasna între localitățile Turia la est și Bixad la vest,

de-a lungul DJ113, pe cursul superior al pârâului Turia – la confluența pâraielor Sărat

(Puturosu) și Bálványos. Arealul de desfășurare este larg, fiind situat atât pe versanții munților

Bodocului (la nord și nord-est de Vârfului Zimbrului), cât și pe cei ai Masivului Puturosu - Ciomatu  

(la sud-vest de Muntele Puturosul și de Muntele Cetății). În desfășurarea ei, stațiunea se integrează

sitului Natura 2000 Ciomad-Balvanyos.

Stațiunea este străbătută de drumul județean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la

intersecția DN11 cu DN11B și DN2D de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia situat

între Munții Bodoc – la sud și Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre

nord derivația care duce la Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș. La nivelul anului 2013 starea

drumului – modernizat în 1968, lasă mult de dorit.

căi rutiere: Bucureşti - Braşov (E 60) - Miercurea Ciuc (DN 12), ramificaţie in comuna Bixad

(17 km); Bacau - Tg. Secuiesc, ramificatie spre Balvanyos (24 km)

tren: Gara Tuşnad pe linia Bucureşti - Baia Mare dupa care transport auto.

Clima

Climatul regiunii este echivalent cu cel subalpin. Iernile sunt lungi și verile scurte și relativ

răcoroase, iar primăverile și toamnele sunt echilibrate. Prima zi de ger vine între 5 și 10 octombrie, iar

ultimele zile de ger apar între 24 – 30 aprilie. Sezonul de vegetație este de aproximativ 5,5 luni.

În bazinul Turiei, temperatura medie anuală este de 5,8 – 7,6 °C, depinzând de altitudine. Aerul

este în general umed, formându-se foarte des ceață care se ridică o dată cu încălzirea vremii. Iarna

ceața devine persistentă însă, chiar și în zile însorite.

Media de precipitații este între 750 – 870 mm. Cele mai multe precipitații se întâlnesc în iunie

și mai, iar cele mai puține sunt toamna. Dacă anual media zilelor cu precipitații sub formă

de zăpadă atinge 40 – 50, media celor cu ploaie este de aproximativ 110 – 125 de zile. Solul este însă

acoperit – în medie, de zăpadă, 95 – 120 zile pe an.

Vegetația și fauna

Zona Băile Balvanyos se încadrează regiunii biogeografice alpină cât și a celei

continentale.

Vegetația este formată din păduri de conifere în amestec cu foioase. Se găsesc turbării ce sunt asociate

vegetației forestiere, locuri unde apar plante rare, specifice zonelor mlăștinoase. Dintre acestea

amintim roua cerului, Drosera rotundifolia și curechii de munte, Ligulaia sibirica, o specie de interes

comunitar a sitului 2000 Ciomad-Balvanyos, sunt relice glaciare. Fauna acestei zone include specii

protejate precum: ursul, răsul, lupul, dar și unele specii de lilieci și amfibieni

Între Dealul Pucioasei și Vârful Mijlociu se găsește o curiozitate a împrejurimii: Buffogo, o

mlaștină de un hectar, bogată în izvoare de apă acră și unde cresc plante foarte rare. În zona ce azi este

ocrotită crește Eriophorum angustifolum, Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Empetrum

nigrum, Ligularia sibirica, iar în scoarța groasă de turbă se găsesc câteva specii rare de mușchi, cum

este mușchiul Helodium lanatum cu originile în Europa de Vest, în această zonă având apariția cea mai

estică din Europa.

Resurse potențiale de exploatare

Stațiunea Balvanyos are numeroase izvoare a căror ape au calități terapeutice prin mineralele

lor și emanațiile post-vulcanice, oferind condiții ideale de odihnă și tratament. Apariția izvoarelor de

apă minerală, ce sunt folosite în tratarea afecțiunilor stomacale și intestinale, a afecțiunilor de cord și

sistemului vascular, a fost favorizată de prezența rocilor vulcanice și sedimentare din sol, a emanațiilor

de bioxid de carbon și hidrogenului sulfurat.

Dispune de trei mofete, grota Puturoasă și mofetele amenajate din cenrul stațiunii, mofeta de la

Băile Csiszar. Gazul mofetei din Pasul Turia provine din andezite cu hornblendă și biotit, este sub

raporul radioactivității, pe primul loc în România.

Apele minerale reprezintă cea mai importantă sursă. Sunt ape carbonatate cunoscute drept

„borvize” ce sunt utilizate în bazine, atât în cura internă cât și în cura externă. Sunt în total 57 de

izvoare ce conțin fier iar unele conțin microelemente ca brom, iod, fluor, iar în unele dintre izvoare se

găsesc urme de metan și propan, altele conțin acid sulfuric iar unele sunt ușor radioactive.

Personalități istorice

Stațiunea Băile Balvanyos este formată prin contopirea a trei colonii de băi și anume: cea mai

veche, Turia, situată în Pasul Turia, Csiszar și Transilvania, iar spre valea Oltului, băile din bazinul

superior al pârâului Jombor ce sunt cunoscute drept Băile Mikes.

Istoria modernă este legată de nobilul maghiar Csiszar Denes, care, după ce a cumpărat terenul

ce aparținea domeniului baronilor din Turia, a finanțat după propriile sale planuri construirea Băilor

Csiszar.

Descoperirea zonei de izvoare minerale cu proprietăți curative situată la sud-vest de Muntele

Cetății este legată de o poveste locală romanțată. Astfel prin anul 1889 în timpul unei vânători ce a

avut loc aici, nobilul, obosit fiind a cerut un scaun pentru odihnă și când acesta a fost înfipt în pământ,

din găuri a ieșit apă. Fiind om de afaceri, Cesiszar Denes a apreciat la adevărata valoare potențialul

apelor carbogazoaze.