Drobeta turnu severinGeografie[modificare|modificare surs]Este aezat n partea vestic a Olteniei, coordonatele sale fiind 22 33' longitudine estic i 44 38' latitudine nordic. Oraul este situat pe malul stng al Dunrii, la ieirea fluviului din defileu, n depresiunea subcarpatic a Topolniei, pedrumul european E70, la 220km sud-est deTimioara, 113km vest deCraiovai 353km vest deBucureti.Altitudinea este de 104 metri la punctul cel mai nalt, iar punctul cel mai de jos se afl situat lng gar, unde altitudinea este de 48,75 metri fa de nivelul mrii.Severinul se afl ntr-o zon de clim temperat-continental cu influene submediteraneene, cu veri nsorite i ierni blnde, care ofer condiii pentru dezvoltarea unor vegetaii specifice, cum ar fimigdalul,smochinul,liliacul,teiulicastanulsau arborii exotici magnolie, nuc caucazian,ginkgo biloba.Viaa religioas[modificare|modificare surs]Episcopia latin a Severinului[modificare|modificare surs]

Provincia mitropolitan de Kalocsa la nceputul sec. XX. Pe hart sunt marcate ca desfiinate episcopiile catolice de Arge i de Severin, foste sufragane ale Arhiepiscopiei de Kalocsantre timp, n1382, este nfiinatEpiscopia latin a Severinuluicare va dinui cu ntreruperi pn n1502. La fel ca i Episcopia Catolic a Argeului, Episcopia Catolic a Severinului a fost sufragan (aflat sub jurisdicia) Arhiepiscopiei deKalocsa, ea nsi sub obedien papal direct. (n Ungaria medieval de nceputuri erau dou arhidieceze istorice:KalocsaiEsztergom (n rivalitate). n Cetatea Severinului cele dou biserici (cea din ruinele castrului Drobetei i cea din cetatea medieval), i n plus, cea de a treia (n modesta capel cimitirului din acele timpuri) au slujit n activitate misionar a clugrilor dominicani, franciscani i ioanii. Pn la fondarea politic aValahieia fost aadarArhiepiscopia de Kalocsacea care a dirijat activitatea misionar de ncretinare din inutul Severinului printre cumani i olteni, i la sud de Dunre spre bulgariibogomili. Pn la stabilirea definitiv a confesiunii ortodoxe a domnilor munteni, n Banatul de Severin i ntreaga regiune situat la Sud de Dunre, religia i activitatea misionar era dirijat n majoritate de laRoma(via Kalocsa), iar politica de laEsztergom(care nu era mereu n acord cuRoma). Misionarii franciscani erau prezeni n regiune deja naintea fondrii Cetii Severinului, avnd biserica n incinta ruinelor castrulul roman al Drobetei. La scurt timp li se vor altura clugrii dominicani, biserica lor aflndu-se intre zidurile Cetii.Episcopia latin a Severinuluinumr o list de 12 episcopi:1. Gregorius (1382)OP2. Lucas IoannisOFM(13901394)3. FranciscusOFM(13941398)4. Nicolaus Demetrios (1399)5. Iacobus de Cavallis (1412)6. Lucas (1431)7. Dionysius (?)8. Dominicus (1437)9. Benedictus (1439)10. StephanusOSB(1447)11. Stephanus (1499)12. Gregorius Thakaro (15001502)Primul Episcop catolic al Severinului, Grigore, este un clugr dominican (Ordinul frailor predicatori -Ordo fratrum predicatorum- OP). Al doilea i al treilea episcop catolic severinean, Luca i respectiv, Francisc, aparin ordinului clugrilorfranciscani(Ordo fratrum minorum- OFM). n evul mediu severinean, n regiunea Cetii, erau dou biserici i o capel (toate trei latine la origine). Cimitirul, mpreun cu capela medieval a Severinului, sunt situate n ceea ce astzi a mai rmas din grdina Liceului "Traian" (situat ntre Castrul roman Drobeta i Cetatea Severinului). Ruinele bisericii latine, devenitcatedral, se afl n incinta Cetii Severinului iar urmele primei biserici latine sunt n grdina Muzeului "Porile de Fier", fiind prezentate drept "Ruinele Mitropoliei (ortodoxe a) Severinului", ruine care, de fapt, sunt la origine o biseric catolic franciscan, zidit iniial nstil romanici modificat ulterior nstil gotic.Situaia actual[modificare|modificare surs]n1990, dei numrul de locuitori al Severinului se triplase n raport cu anul1948, existau doar trei biserici ortodoxe i o biseric capel n Cimitirul ortodox al oraului. n1992ncepe zidirea Bisericii "Sf. Ilie Tesviteanul". n1995, ncepe zidirea Catedralei episcopale "Naterea Maicii Domnului". La4-5martie2003, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romne aprob cererea de nfiinare a Episcopiei Severinului i Strehaiei, sufragan a Mitropoliei Olteniei. Hotrrea a fost ratificat de Adunarea Naional Bisericeasc la6martie2003. La12 decembrie2003, sub preedinia Mitropolitului Olteniei, Teofan, are loc edina de constituire a Consiliului Eparhial. La11februarie2004, Colegiul Electoral Bisericesc l alege episcop pe Nicodim Nicolescu. Instalarea a avut loc n ziua de25 aprilie2004, la Catedrala episcopal din Drobeta-Turnu Severin.Lcae de cult[modificare|modificare surs] Catedrala ortodox Naterea Maicii Domnului Biserica Sfntul Ioan Boteztorul (Grecescu) Biserica Adormirea Maicii Domnului (Maioreasa) Biserica Sfntul Gheorghe (Nou) Biserica Sfntul Ilie Tesviteanul (de carton) Biserica Sfntul Andrei (lng centura oraului, n zona ANL-urilor) Biserica romano-catolic Sfnta Maria, Neprihnit Zmislit Biserica baptist Filadelfia (Str. Cicero) Sinagoga de rit sefard (doar ca monument arhitectural, actualmente birou notarial)Nume[modificare|modificare surs]Biserica latin (ulterior devenit catedral catolic) a cetii medievale a Severinului era, se pare, nchinat sfntuluiSeverin de Noricum, un sfnt venerat de clugarii austrieci care au misionat in perioadele cnd Severinul era sub stpnirea Coroanei maghiare.Nicolae Iorgaciteaz n anul1383existena primului episcop catolic de Severin care a purtat titulatura de "Episcopus Severini" i care a luat asupra sa ntreaga jurisdicie catolic din ara Romneasc.[4]Conform unor alte surse, numele medieval al Severinului ar putea fi de origine slav, asociat cuvntului severni ( sau ), tradus prin cuvntul din nord sau nordic. Confuzia etimologic ntre variantaSewrnyi presupusa origine slav a numelui Severinului Severni provine probabil de la o scriere a luiWolfgang Lazius(15141565), n care acesta a afirmat c numele modern este "Sewrny", pe care ali autori l scriu "Severin" sau "Zeverin", ora din Ungaria, pe Dunre.Diderota menionat Severinul n prima ediie aEnciclopedieisub numele de "Sornum" (de laSzrny), descriindu-l, dupPtolomeu, drept cetate dinDacia.[6]Sabbathier, autor al unui dicionar al autorilor clasici greci i latini din1773, n articolul despre Daci, numete Severinul cu indicativulAcmonia. n Lexiconul luiJohann Heinrich Zedler(17061751) Severinul este numit "Severino", cu indicativulAcmontia, adugnd variantele etimologice "Svverin, urbs Daciae, Severinum".Alte variante sunt: Szrnyvr; Szrny; Szrny vra; Severovar; Severinopolis; Zeurini; Zeren; Zeuryn; Turn-Severin; Turnul-Severin; Szrny-Tornya.Stem[modificare|modificare surs]Stema municipiului Drobeta-Turnu Severin se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. n dreapta, n cmp rou, se afl un pod de argint susinut de piloni, deasupra unei ape undate, totul de argint; pe pod trece spre dreapta un leu de aur narmat i limbat. n stnga, n cmp albastru, se afl un turn ptrat, crenelat, de argint, ncrcat cu o cruce aflat deasupra unei semilune, ambele de culoare roie. Turnul este aezat pe o teras verde, ieind din ap undat de argint.Scutul este trimbrat de o coroan mural de argint cu 7 turnuri crenelate.Podul semnific podul lui Apollodor din Damasc. Leul amintete, pe de o parte, de vechiul nsemn al legiunilor romane. Turnul evoc cetatea medieval a Severinului, iar crucea plasat deasupra semilunii amintete de luptele purtate mpotriv Imperiului Otoman. Coroana mural cu 7 turnuri crenelate semnific faptul c localitatea are rangul de municipiu-reedin de jude.Obiective turistice i culturale[modificare|modificare surs]Perioada antic[modificare|modificare surs]Castrul[modificare|modificare surs]Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian i Turnul lui Sever, se pot vedea i astzi. La jumtatea sec. III carpii, distrug castrul dar i oraul antic. Refcut, la sfritul sec. al IV-lea, castrul Drobetei sufer distrugeri provocate de goi iar la mijlocul sec. al V-lea, sunt consemnate alte distrugeri importante provocate de huni. Castrul roman i nceteaz definitiv rolul de garnizoan n anul 602 d.C., cnd triburile avare distrug multe aezri romane de pe malul nordic al Dunrii.Podul lui Traian[modificare|modificare surs]

Reconstituire a Podului lui Traian de peste Dunre executat de ctre inginerul E. Duperrex n anul 1907.A fost construit n numai trei ani (103105) dup planurile celebrului arhitect,Apolodor din Damasc, fiind considerat cea mai ndrznea lucrare inginereasc a antichitii romane. Podul a fost ridicat pe 20 de piloni din blocuri de piatr, fiind lung de 1.135 m, lat de 14,55 m i nalt de 18,60 m, la capete avnd cte un portal monument, ale crorrelicvese vd pe ambele maluri ale Dunrii. Pentru partea lemnoas a construciei s-au folosit stejarii de pe 200 de hectare de pdure.Locul pentru a construiPodul lui Traiana fost ales deApolodor din Damascn avalul Severinului de astzi deoarece apeleDunriise calmau dup ieirea din defileul Cazanelor (Porile de Fier) iar fundulalbieifluviului era suficient de ncrcat cu pietre i stnci purtate din trectoarea dintre Carpai i Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susinerea construciei. Podul msura 1135 de metri lungime, legnd castrul Pontes de pe malul sudic (Serbiade azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urm devenise posesiune roman dup primul rzboi dacic (101-102 d.C).

Podul lui Traian, ruina pilonului pe malul romneasc al Dunrii.Conform scrierii luiDio Cassius(LXVIII, 13,1) podul avea aproximativ 18 metri n nlime i 12 n lime, ct s permit trecerea, ca pe uscat, a unei legiuni cavaliere n mar. La cele dou capete ale Podului, sudic (Pontes) i nordic (Drobeta), au fost construitearcuri de triumf, pori monumentale, expresie a mreiei i puterii romane imperiale. O alt descriere a construciei podului a fost fcut deProcopius din Cezareean lucrareaDe aedificis(IV, 6). Pentru a putea pune bazele pilatrilor romanii au deviat parial cursul Dunrii folosind albia unui afluent sudic care poate fi vzut nc i azi, n Serbia, la est de oraulCladova. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicai pe uscat. Pentru construcia celorlali s-au folosit cofraje din brne destejarcimentate i sisteme de pompe. Apolodor din Damasc a folosit baza a 20 de stlpi din piatr, aflai la o distan de circa 50 de metri unul de altul, acetia fiind legai prin arcade arcuite impetuos din lemn din stejar. Picioarele din apele fluviului erau formate tot din blocuri din piatr cioplite, ascuite n amonte i n aval, n form de carouri, pentru a facilita trecerea curentului puternic al apelor Dunrii.Dio Cassiusconsider c mpratulHadrianus(117-138) este responsabil de distrugerea parial a podului pentru a proteja sudul Dunrii de invazia triburilorroxolanei lazighe. Distrugerea total a podului este ns legat de prsirea definitiv a Daciei (271 d.C), chiar dac castrul propriu-zis nu este abandonat de legiunile romane pentru nc 300 de ani.n timpulRenaterii, cnd interesul pentru operele de geniu aleAntichitiierau o pasiune n Occident, regeleFrancisc I al Franei, a cerut permisiunea SultanuluiSoliman Magnificul(care va distruge Cetatea Severinului) s-i permit demolarea unui pilon al podului pentru a afla secretul compoziieicimentuluifolosit. Ruinele podului au fost studiate amnunit n perioada modern n 1689 de ctre ofierul de geniu austriac Luigi Ferdinando, conte de Marsigli, care, innd seama de expansiuneaImperiului Habsburgic, dorea (fr sa reueasc) construirea unui alt pod alturi de rmiele podului lui Traian.Termele Drobetei[modificare|modificare surs]Sunt cele mai complicate instalaii termale din Dacia Inferioar. Astzi, se pstreaz mai puin de jumtate din ruinele termelor. Se pare c au fost utilizate att de soldaii ce staionau n Castrul Drobeta, ct i de populaia civil. Au fost construite de soldai ai Leg. V Macedonica o dat cu castrul, iar la nceputul secolului al III-lea au fost refcute i modernizate de un detaament al Cohortei ISagittariorum, condus de Aurelius Mercurius,magister in Figlinis(maistru crmidar). Pe lng dotrile obinuite ale unor terme, cum ar fi camera de foc (PRAEFURNIUM), camera de aburi (LACONICUM), sala de baie (CALDARIUM), camera de ap rece (FRIGIDARIUM) i altele, n partea de nord se gseau sli de lectur i un spaiu pentru exerciii i ntreceri sportive,PALESTRA.Amfiteatrul roman[modificare|modificare surs]La5Noiembrie2010, alturi de castru, au fost descoperite ruinele amfiteatrului roman. Amfiteatrul este sculptat pe Columna lui Traian. Arheologii l cutau de mai bine de 100 de ani. Specialitii nclinau chiar s considere amfiteatrul Drobetei o fantezie a celebrului arhitect Apolodor din Damasc. Amfiteatrul, de form oval, are o deschidere de 36 de metri, ns spturile nefiind nc terminate, deocamdat nu poate spune cu certitudine dimensiunile reale. Este posibil ca acest amfiteatru s fie unul dintre cele mai mari de pe teritoriul Daciei, la ora actual existnd doar trei pe teritoriul Romniei.Perioada medieval[modificare|modificare surs] Cetatea Severinului

Palatul Cultural Theodor Costescu

HalaRadu Negru(HALA RADV NEGRV)

Casa TineretuluiPerioada modern[modificare|modificare surs] Muzeul Regiunii Porilor de Fier Muzeul de Art Palatul Cultural Theodor Costescu Biblioteca Judeean I.G. Bibicescu Castelul de ap Parcul Central Hala Radu Negru Monumentul Eroilor Bustul mpratului Traian Bustul Regelui DecebalEducaie[modificare|modificare surs]Instituii de nvmnt[modificare|modificare surs] Colegiul Naional Traian Colegiul Naional Economic Th. Costescu Colegiul Naional Gh. Tieica Grupul colar Decebal Grupul colar Domnul Tudor Liceul de Art Ion tefan Paulian Colegiul National Pedagogic tefan Odobleja Palatul copiilorEconomie[modificare|modificare surs]Comer[modificare|modificare surs]

Interiorul pieei Mircea din Drobeta-Turnu SeverinIndustrie[modificare|modificare surs]O activitate industrial a zonei este reprezent de producerea apei deuterate la ROMAG SA.Personaliti[modificare|modificare surs] Constantin Dimitrescu Severeanu(1840-1932), medic chirurg, fondatorul chirurgiei romneti. Dimitrie Grecescu(1841-1910), botanist, medic, membru titular (1907) al Academiei Romne. I.G. Bibicescu(1848-1924), economist, guvernator al Bncii Naionale a Romniei ntre 1914-1924 Crespin Elias (Eliahu) Mordechai, (1850-?), rabin al comunitii sefarade, editor al jurnalului "El Luzero de la Paciencia" (1885 - 1887) scris la Turnu-Severin, pentru prima oar in caractere latine Theodor Costescu(1864-1939), iniiatorul i finanatorul Palatului Culturii i al Liceului Traian Constantin Bltescu(1864-?), viceamiral, eful Serviciului Marinei din Marele Cartier General 1916-1920 Constantin Rdulescu-Motru(1868-1957), filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, academician i preedinte al Academiei Romne ntre 1938 - 1941 Gheorghe ieica(1873-1939), matematician, membru al Academiei Romne Alexandru Brccil(1876-1970), profesor de limbi clasice, fondator al Muzeului regiunii "Porile de Fier" Anton Lindner(1880-1958), politician social democrat austriac Ioan Jianu(1880-1972), medic n chirurgia vascular, autoplastie, heterogrefe. Victor Gomoiu(1882-1960), medic chirug i istoric al medicinei, ministru al sntii (1940). Richard Franasovici(1883-1964), avocat, ministru, diplomat. Alice Voinescu(1885-1961), scriitoare, eseist, critic de teatru. Prima romnc cu doctorat n filosofie (1913, obinut la Paris, Sorbona). Gheorghe Ionescu-ieti(1885-1967), fondatorul agronomiei moderne romneti. Alexander Lhr(18851947), general-maior al armatei austriece i, mai trziu, general-locotenent al Wehrmacht-ului german, Comandant al Grupului de Armate E n Balcani tefan Protopopescu(1886-1929), primul pilot i constructor de avioane din Romnia. Ion Gigurtu(1886-1959), inginer, om politic, prim-ministru al Romniei n anul 1940. Dumitru Ghia(1888-1972), pictor Rudolf Bernhardt(1890(?)-1932), scriitor, publicist (pseudonimRadu BaltagsauAdrian Corbul, n Frana"Adrien Le Corbeau")[7] State Drgnescu(1891-1965), savant, neurolog, anatomopatolog. Gromoslav Mladenatz(1891-1958), membru al Academiei Romne, economist de talie europeean. Dumitru Cornilescu(1891-1975), autor al unei traduceri n limba romn a Bibliei. Victor Daimaca(1892-1969), astronom. Este descoperitorul mai multor comete, omologate de Uniunea Astronomic Internaional. Grigore Florescu(1892-1962), arheolog, membru al coli Romine din Roma, maestru n epigrafie latin, colaborator al Institutului de Arheologie al Academiei Romne Petre Sergescu(1893-1954), matematician, membru corespondent al Acad. Romne (1937), istoric n filosofie matematic. Gheorghe Dumitrescu-Bistria(1895-1992), preot, folclorist, creatorul revistei naionale de muzic, art i folclor "Izvoraul" (1919-1941) Radu Cioculescu(1901-1961), muzicolog, eseist, scriitor (primul traductor al lui M. Proust n limba romn). tefan Odobleja(1902-1978), printele ciberneticii generalizate. erban Cioculescu(1902-1989), critic literar, membru al Academiei Romne. tefan-Marius Milcu(1903-1997), medic, antropolog, membru al Academiei Romne. Ion Biberi(1904-1990), prozator, eseist si critic literar. Ion Berciu(1904-1986), arheolog, redactor al revistei Apulum. Gheorghe Anghel(1904-1966), sculptor. Alexandru Dima(1905-1979), critic i istoric literar. Theodor Lavi (Loewenstein), (1905-?), istoric, cercettor n cadrul aezmntuluiYad Vashem, consacrat studierii Holocaustului, Paul G. Dimo(1905-1990), inginer romn, membru titular al Academiei Romne, creator al unor sisteme electromagnetice, Analiza nodala, Metodele REI si Analizatorul grafic, care i poarta numele pe plan mondial. Dumitru Crciunescu(1905-1967), profesor, compozitor i dirijor. N.I. Herescu(1906-1961), latinist, poet, prozator, eseist, fondator i director al Institutului Romn de Studii Latine din Bucureti. Dumitru Berciu(1907-1998), istoric, arheolog, membru de onoare al Academiei Romne. Ion Chiimia(1908-1989), istoric literar, specialist n slavistica poloneza, folclor si literatura veche comparata. Tudor Dumitru(1908-1982), istoric si arheolog. Anna Colombo(n.1909), scriitoare, specialist n romnistic n Italia. Vasile Gionea(1911-1999), jurist romn, preedinte al Curii Constituionale a Romniei, membru de onoare al Academiei Romne. Alexandru Balaci(1916-2002), italienist, director al Academiei Romne din Roma n anii 1981-1990. Nicuor Predescu(1919-1986), violonist, concert maestru, compozitor i dirijor. Ion MinulescuEmil Manu - Emil Cismarescu(1922-2005), critic, istoric literar i poet, autor de monografii i al Istoriei poeziei romne moderne. Ion Grecea(1922-1999), scriitor, prozator. Maria-Pia Castaing(n.1922), scriitoare, profesoar Filologie moderna si Istoria Artelor. Ion Ioanid(1926-2003), memorialist, disident, crainic i redactor al postului de radio "Europa Liber". Sabin Ivan(n.1926), senator, medic. Traian Lorin Slgean(1929-1993), inginer electrotehnician, membru titular (1990) al Academiei Romne. Alexandru Boboc(n.1932), filosof, specialist n istoria filosofiei; filosofia valorilor i a culturii; semiotica i filosofia limbajului. Ioan-Iovi Popescu(n.1932), fizician romn, specialist n optic i fizica plasmei, membru titular al Academiei Romne (1990), nominalizat n 1981 pentru Premiul Nobel n fizic pentru contribuii n spectroscopia multifotonic i laser. Geo Saizescu(n.1932), regizor, scenarist, interpret. Emil Moise-Szalla(n.1933), pictor, scenograf. Iulian Andreescu(1936-1998), muzicolog, dirijor, profesor. Ileana Stana-Ionescu(n.1936), actri de teatru i film. Virgil Oganu(n.1940), actor de teatru i film. erban Nicolae Foar(n.1942), poet, critic i scriitor. Miu Davidescu(n. 1930), arheolog, fost director al Muzeului Regiunii Porilor de Fier Marius Tupan(1945-2007), prozator, eseist i dramaturg, redactor ef al revistei "Luceafrul". Anghel Mora(1949-1990), regizor de film, scenarist, actor, poet, i cntre folk. Doru Viorel Ursu(n.1953), ministru de Interne, secretar de stat la Ministerul de Externe, deputat, membru al Comisiei de Control a SRI, avocat. tefan Popa-Popas(n.1955), artist plastic, caricaturist. Ion tefan Paulian, profesor, compozitor i creator al Societii corale "Doina". Mirel Rdoi, fotbalist. Dorel Stoica, fotbalist. Moise Guran, jurnalistCartiere i bulevarde[modificare|modificare surs]Cartiere: Cartierul Aeroport Cartierul Aluni Cartierul Banovia Cartierul Centru Cartierul Cet Nord Cartierul Cicero Cartierul Crihala Nord Cartierul Crihala Sud Cartierul Dudasul Schelei Cartierul Gura Vaii Cartierul Independenei Cartierul Kiseleff Cartierul Walter Mrcineanu Cartierul Schela Cladovei Cartierul Schela Noua (Vrciorova)Bulevarde: B-dul Aluni B-dul Carol I B-dul Dunrea B-dul Ion C. Brtianu B-dul Mihai Viteazul B-dul Nicolae Iorga B-dul Porile de Fier B-dul Revoluiei 16-22 Decembrie 1989 B-dul Tudor Vladimirescu B-dul Vrciorova

Orae nfrite[modificare|modificare surs]Municipiul Drobeta-Turnu Severin este nfrit cu urmtoarele orae: Sania(China) Orly(Frana) Papingo(Grecia) Provincia Roccadaspide(Italia) Bor(Serbia) Sevilla(Spania) Kladovo(Serbia) Las Vegas(Statele Unite) Madrid(Spania) New York(Statele Unite) Londra(Marea Britanie) Hong Kong(China) Lyon(Franta)

Obiective turistice Pietrele RosiiMuzeul de Arta din Drobeta Turnu Severin

Palatul Theodor CostescuOrasul Drobeta Turnu Severin este situat pe malul stang al Dunarii, la iesirea fluviului din defileu, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei.

Planul orasului este un dreptunghi cu lungimea de la est spre vest, dispus pe un platou inclinat usor, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras, altitudinea este de 104 metri, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde altitudinea este de 48,75 metri fata de nivelul marii.

Severinul se afla intr-o zona de clima temperat continentala cu influente submediteraneene, cu veri insorite si ierni blande care ofera conditii pentru dezvoltarea unor vegetatii specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul si castanul sau arborii exotici: magnolia, nucul caucazian, Ginkgo biloba - cea mai veche specie de pe glob.

Potrivit recensamantului din anul 2002, Drobeta-Turnu Severin avea o populatie de 104.557 locuitori.

Pe locul municipiului de astazi s-a aflat n antichitate castrul roman Drobeta. Distrugerea castrului de la Drobeta a survenit n prima jumatate a sec. al V-lea, n contextul invaziilor barbare si prabusirii Imperiului Roman de Apus.

Cetatea Severinului a fost zidita de Regatul Maghiar ca centru strategic militar constituit mpotriva Taratului Bulgar de Vidin. Biserica latin din incinta cettii medievale a fost pusa sub patronajul sfantului Severin de Noricum, de la care, se pare, provine numele asezarii. Cetatea Severinului, cladita de regele maghiar Ladislau I (1040-1095) ca fortareata mpotriva pecenegilor si cumanilor prezenti n regiune, va fi pricina unor revendicari permanente si a unui sir de razboaie frecvente ntre coroana maghiara, bulgari si voievozii din Muntenia, ncepand cu Litovoi, Barbat, si Basarab I. ntr-o prima perioada, cetatea Severinului este un obiectiv de disputa politica, economica si religioas ntre principi crestini.

In anul 1233 fortareata Severinului (cladita de Ladislau I) este transformata de Andrei al II lea (Rege al Ungariei ntre 1205 -1235) n Cetate. Astfel ia nastere Banatul de Severin organizat inca din 1228, regiune nfiintata la hotarele Imperiului romano-bulgar pentru paza granitei Regatului Maghiar si restabilirea influentei Bisericii Latine n regiune.Hotel Bulevard dinDrobeta Turnu Severin

Banatul severinului, Banatus Zewriniensis, "Terra Zeurino" sau "Tara Severinului", cuprindea Carasul cu o fasie din Ardeal, tara Hategului, tinutul Amlasului si o parte limitrofa din Oltenia (Mehedinti, o parte din Gorj si din Valcea, ntinzandu-se pe ambele laturi ale muntilor) dela Dunare pana la Olt. Primul Ban de Severin, Luca, este mentionat n 1233, n timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei. Anul 1233 n rezonanta cu anul 1833 cand noul oras modern a fost nregistrat poate fi considerat ca data de nastere oficiala a cetatii.

Mircea cel Batran a purtat si el titlul de Ban de Severin, iar n anul 1406, n fata pericolului otoman, ncheie un tratat de alianta cu Sigismund I de Luxemburg (1387-1437) chiar n cetatea Severinului.

Dupa distrugerea Cetatii Severinului, dandu-i numele emblematic de doliu Cerneti ("cerniti") severinenii au fondat o alta asezare mai ferita de incursiunile turcesti la aproximativ 6 kilometri spre nord-est fata de vechea cetate arsa. Pana la reconstructia moderna a Severinului, Cernetiul, care pe la 1602 era o mosie a fratilor Buzesti, va fi capitala administrativa si comerciala a regiunii Mehedintiului, fiind folosita deopotriva de rusi si de austrieci.Hotelul Continental din Drobeta Turnu-Severinse afla in centrul orasului, in apropierea Defileului Dunarii, a unor obiective turistice de importanta istorica si a portului.Parcul Radu NegruParcul Liceului TraianCraftPizzeria GrigoCofetaria d.goeclub equinoxpatinuar crisanStadionul Municipal (Drobeta-Turnu Severin)De la Wikipedia, enciclopedia liberStadionul MunicipalDrobeta-Turnu Severin

Fondat1977

AmplasareDrobeta Turnu-Severin,Romnia

Coordonate443819N22402E

Construit1977

Renovat2009

ProprietarPrimria Drobeta-Turnu Severin

BeneficiarFC Drobeta-Turnu Severin(19632011)Pandurii Trgu Jiu(20102011)CS Turnu Severin(20112013)Universitatea Craiova(2010, 2013prezent)

Capacitate20.054[1]

Suprafa de jocIarb

modific

Stadionul Municipaleste o aren sportiv multifuncional dinDrobeta-Turnu Severin,Romnia. Cu o capacitate de 20.536 de locuri,[1]acesta este unul din cele mai mari stadioane defotbaldinRomnia. Stadionul a fost inaugurat n anul 1977, aparine echipeiFC Drobeta-Turnu Severini este utilizat n principal pentru meciuri de fotbal.[2]Mai este folosit n prezent de clubulFC Universitatea Craiova, iar anterior a mai fost folosit deCS Turnu Severini temporar deCS Pandurii Lignitul Trgu Jiu(2010-2011).Continental Drobeta Turnu Severin

Hotelul Continental este situat n centrul oraului Drobeta Turnu Severin i ofer camere de 3 i 4 stele, cu minibar i TV prin cablu.Toate camerele sunt moderne i au aer condiionat, acces gratuit la internet i baie privat. Unele ofer vedere panoramic la Dunre.Renovat n 2013, restaurantul hotelului servete preparate din buctria romneasc i internaional, n timp ce barul renovat ofer o gam larg de buturi.Faimosul Pod al lui Traian se afl la mai puin de 10 minute de mers pe jos. Statuia lui Decebal din Parcul Natural Porile de Fier este la 45 km.Ora i port la Dunre, municipiul Drobeta Turnu Severin, este situat n depresiunea Topolniei i a Severinului. Are centrul plasat pe coordonatele 2233'' longitudine estica si 4438'' latitudine nordica, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei, pe drumul european 70, la 353 km de Bucuresti, 210 km de Timisoara si 113 km de Craiova.n vestul judeului Mehedini i al Romniei, pe malul stng al Dunrii la ieirea fluviului din defileul pe DE70n punctul cel mai nalt din ora altitudinea este de 104 m, iar n punctul cel mai de jos se afl situat lng gar, unde altitudinea este de 48,75 m fa de nivelul mriiReedina de jude, oraul Drobeta Turnu Severin este locul de unde pornesc majoritatea traseelor turistice din zonEste traversat de la nord la sud de rul TopolniaVecintile sunt:La sud fluviul Dunrea, Republica Serbia i MuntenegruLa nord limitele teritoriale ale comunelor Izvorul Brzii, Breznia Ocol i IloviaLa est comuna SimianLa vest golful BahnaMunicipiul Drobeta Turnu Severin este traversat de DN6 care face legtura ntre Craiova i TimioaraSe ncadreaz n regiunea sud-vest OlteniaRelief

Zona in care se gaseste Drobeta Turnu Severin se infatiseaza sub forna unui amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montan, situat n partea de vest i nord-vest ajudeului, flancheaz Cerna i malul stng al Dunrii. Este reprezentat de Munii Mehedini (vrful lui Stan-1466 m, altitudinea maxim a judeului, se remarc printr-o mulime de forme carstice) i de Munii Almaj cu multe culmi domoale complet mpdurite. Cobornd spre Dunre, judeul se ntinde pe Podiul Mehedini i Getic, iar in sud-est pe Cmpia Olteniei i Lunca Dunrii. Astfel diferena de nivel este de 1400 m.Planul orasului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou usor inclinat, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras, altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde altitudinea este de 48,75m fata de nivelul marii. Acest platou usor inclinat spre Dunare a permis atat scurgerea rapida a apei de ploaie si realizarea unei bune canalizari, cat si o sistematizare ordonata si estetica a orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza in unghi de 90.Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre care se remarca Dealul Balota, spre est, inalt de 368 m.GeologieIn zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica, multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.Subsolul Severinului contine granit, gresie, piatra de var si serpentina. La intrarea in schela Cladovei exista izvoare de ape minerale sulfuroase.ClimaDrobeta Turnu Severin are o clima temperat - continentala, in care se simt influente submediteraneene.Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si calde de origine mediteraneana si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai bland.Verile sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 35C, ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical.Temperatura medie anuala a aerului: 11,5C.Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.Viteza medie a vantului:6 m/s.Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se linisteasca, permitand vaselor sa poata ierna, ceea ce va determina aparitia portului si a orasului modern.Reteaua hidrograficaPrincipala artera hidrografica este Dunarea care curge prin sud colectnd numeroi aflueni: Cerna, Topolnia etc. Extremitatea estic a judeului este drenat de Motru, afluent al Jiului. Localitatea este marginita de raurile Topolnita la est si Bahna mai la vest, tot aici varsandu-se in Dunare paraurile Vodita si Jidostita.Numeroasele izvoare de la poalele terasei pe care este situat orasul au fost amenajate intr-o frumoasa salba de fantani, ce dau o nota specifica orasului.

LacuriCel mai important lac este cel de la Porile de Fier 1 (construit ntre anii 1964-1972 mpreun cu ex-lugoslavia) n zona localitii Gura Vii (40 ha), format n spatele unui baraj de beton avnd o nlime maxim de 60 m; se extinde i n judeul Cara-Severin.Lacul de acumulare Porile de Fier II, n arealul comunei Gogou, este construit tot n colaborare cu ex-Iugoslavia.Lacurile din Lunca Dunrii: Lacul Vadului, Grla Mare;Lacul carstic Ztan - n apropierea localitii Baia de Aram. Defileul Dunrii-Clisura Cazanelor - prezint o succesiune de lrgiri i ngustri (clisuri) determinate de altemana rocilor. Din ntregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoas. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se desfoar Cazanele Mici (150-350m lime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime i 200-350 m lime). Calcarele din zona cazanelor Dunrii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versani abrupi, coline, numeroase peteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase sectoare ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I a inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept, totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de 2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km ajungand in apropierea orasului Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala.SolulIn Drobeta Turnu Severin se gasesc soluri brun - roscate podzolite si soluri de faneata.Bogatii naturaleIn general in zona se intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor Meridionali, Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele continand resurse naturale de importanta economica deosebita. Cele mai raspandite resurse sunt materialele de constructii (marna, nisipuri si pietrisuri)Vegetatia si fauna

Teritoriul pe care este asezat astazi orasul a fost o campie cu palcuri de stejari, din care s-a pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare, actuala padure Crihala.Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori si trandafiri, infloriti pe zeci de hectare.De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zoneiOrasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si gitnita in alternanta cu terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului i migdalului, dar i a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca estoas de uscat.Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare (popandaul, harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria, dumbraveanca si fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada randunicii, fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si nalbarul.Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul, iepurele si potarnichea.Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O nota aparte face pestele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano - pontic, care vine pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca testoasa de uscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.