UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energertică și energie electrică

Catedra Termotehnică și Managment în Energetică

REFERATla lucrarea de laborator nr.1

disciplina: Tehnologii informaționale

Tema: Microsoft Word

Varianta 27

A efectuat:

st.gr.

A verificat:

lector asistent

Tverdohleb Ala

Chișinău, 2014

Varianta 21

2.7. Stabilitatea termica a elementelor de construcție

Calculare pierdelor de căldură ale clădirii se efectueaza pentru condițiile staționare, adica la

valorile staționare ale temperaturii aerului exterior și celui interior și, prin urmare, a valorilor

constante ale fluxului termic.

Cu toate acestea, în realitate, temperatura aerului exterior se modifică încontinuu. Prin urmare, se

schimba coeficientul global de transfer de căldură al elementelor de încălzire, datorita cărui fapt

se modifică temperatura pereților îngrădirilor. Elementele de construcție reacționează în mod

diferit la oscilația temperaturii pereților lor. Unele din ele își modifică repede temperatura pe

grosimea lorodată cu schimbarea temperaturii aerului exterior sau a celui interior, altele – mai

încet.

Aceste proprietăți ale îngrădirilor sunt legate de stabilitatea termică a elementelor de construcție

prin posibilitatea de a-și menține constantă temperatură relativă la modificarea periodică a

eforturilor termice exterioare. Acest prices destul de complicat depinde de indicele inerției

termice D. Acesta reflectă proprietatea elementelor de a se opune variațiilor de temperatură,

diminuându-le efectul prin atenuarea amplitudinii și întârzierea undelor termice. Indicele inerției

termice reprezintă numărul undelor ce pătrund în grosimea elementului.

Pentru un element de construcție plan alcătuit din mai multe straturi dispuse perpendicular pe

fluxul termic, indicele termice poate fi calculat prin relația: ;

,

unde s este coeficientul de asimilare termică. Pentru perioada oscilațiilor densității fluxului

termic în 24 ore, se ia din anexa 1, în funcție de tipul materialului, în m2, de tipul materialului în

. Coeficientul s arată capacitatea suprafeței peretelui, cu aria de 1 m2, de a acumula

căldură intr-o unitate de timp la o diferență de temperatură a îngrădirii de 1 K.

Studiul stabilități termice a unei încăperi încălzite, cu întreruperi de funcționare pe perioada de

iarnă, este necesar pentru verificarea cunstrucției din punct de vedere al capacității ei de a

menține variația temperaturii interioare, respectiv, de asigurare a împletudenii oscilației

temperaturii aerului interior, Ati, în limitele cerute de confortul termic. Amplitadinea de oscilație

a temperaturii interioare se poate calcula conform[1]. Astfel:

unde: a este un coeficient de corecție, având valorile: 0,70 – pentru încălzire cu apă caldă;

0,80 – pentru încălzirea cu abur;

0,93 - pentru încălzirea cu aer cald;

– coefficienit de neuniformate a cedării căldurii de către instalația de încălzire, indicat în

tabelul 2,6;

– pierderile de căldură a încăperii timp de o oră, în W;

– coeficientul de acumulare termică a suprafețelor interioare Sj a elementului j, calculat astfel;

Pentru pereți și planșee:

Pentru uși și ferestre:

unde: este coeficientul de asimilare termică a suprafeței interioare, care reprezintă variația

maximă a amplitudinii fluxului termic acumulat de o suprafață, pentru a-și ridica temperatura cu

C.

Tabelul 2.5. Rezistențele termice ale ferestrelor termopan

Tip Geam Coef.

emis.

Dist.dintre

foi, mm

Spațiul dintre geamuri este umplut cu gaz

Aer Argon Kripton

Geamuri

duble

Normal

netratat

0,89 4-6-4 0,30 0,33 0,364-9-4 0,33 0,36 0,384-12-4 0,34 0,37 0,384-15-4 0,37 0,38 0,38

Suprafață

tratată

≤0,40 4-6-4 0,34 0,38 0,454-9-4 0,38 0,43 0,54-12-4 0,42 0,48 0,54-15-4 0,43 0,50 0,5

≤0,20 4-6-4 0,37 0,43 0,534-9-4 0,43 0,50 0,634-12-4 0,53 0,59 0,674-15-4 0,56 0,63 0,63

≤0,10 4-6-4 0,40 0,45 0,594-9-4 0,48 0,59 0,774-12-4 0,56 0,67 0,774-15-4 0,63 0,71 0,77

≤0,05 4-6-4 0,40 0,48 0,674-9-4 0,50 0,63 0,774-12-4 0,59 0,77 0,914-15-4 0,67 0,83 0,91

Tabelul 2,5 Continuare.Geamuri

triple

Geam

normal

netratat

0,89 4-6-4-6-4 0,43 0,48 0,564-9-4-9-4 0,50 0,53 0,56

4-12-4-12-4 0,53 056 0,59

O

suprafață

tratată

≤0,40 4-6-4-6-4 0,50 0,59 0,634-9-4-9-4 0,59 0,67 0,71

4-12-4-12-4 0,67 0,77 0,83≤0,20 4-6-4-6-4 0,56 0,67 0,91

4-9-4-9-4 0,71 0,83 0,914-12-4-12-4 0,53 1,00 1,11

≤0,10 4-6-4-6-4 0,59 0,77 1,254-9-4-9-4 0,77 1,00 1,00

4-12-4-12-4 0,91 1,11 1,25

Figura 1.1. Schema ce mai simplădependentăcu două

circuite de alimentare cu căldură solară a clădirii