ST8

Uraganul

EcumeneEuropa pioas`

Excrocheriime[te[ugite

€URO afec]iune

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~FEBRUARIE 2007

Imperiul De[eurilor � Familia, sub ochiul autorit`]ilor

Covers:Layout 1 2/15/07 2:57 AM Page 2

Semnele Timpului Februarie 2007

2/2007

VOLUMUL 19 NR. 107 SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840.

Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR:Lucian Cristescu

REDACTOR-{EF:Cristian M`gur`

COLEGIU D E REDACTIE:Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin

Avramescu, Daniel Brânzan, FlorianCârnu, Adrian Neagu, Marius Necula,

Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, Attila Peli,Cristina Peli, Anca Porumb, Florian

Ristea, Florin Theodoru.

CORECTURA: Adela B`nc`u-Burcea

GRAFICA SI TEHNOREDACTARE:C`t`lin Ciolca

MANAGER:Irina Anghel – 0744.472.463

ISSN 1453-7060 2/2007

Editorial

1 Ce-am avut [i ce-am pierdut

Religie

2 Credin]a \n credin]`

6 Rena[te p`gânismul grec?

7 Uraganul Ecumene II

Politic

16 Europa pioas`

19 SOS! Planeta \nc`lzit` de lupta pentrusuprema]ie

Cultur`

25 Citatul ST

26 Dragoste [i d`ruire

Social

32 €uroafec]iune

36 Familia, sub ochiulautorit`]ilor

44 Masa \n familie, o binecuvântare

Economic

40 Excrocherii me[te[ugite

Mediu

45 Imperiul De[eurilorADRESA REDACTIEI:

Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI

Telefon: +402 (1) 323 4895Fax: + 402 (1) 323 0040

SEMNELETIMPULUI

Uraganul

EcumeneEuropa pioas`

Excrocheriime[te[ugite

€URO afec]iune

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~FEBRUARIE 2007

Imperiul De[eurilor � Familia, sub ochiul autorit`]ilor

SumarFEBRUARIE 2007

Sumar + Editorial:Layout 1 2/15/07 2:59 AM

1

EditorialCe-am avut [i ce-am pierdut CRISTIAN M~GUR~ vorbe[te luna aceasta despre demonetizarea religiei \n spa]iul public românesc.

Februarie 2007 Semnele Timpului

crisoarea postat` pe site-ul CNA a atrasaten]ia asupra unui simptom bine tolerat decel mai religios popor european, cre[tinat,a[a cum \i place s` cread`, cu 2000 de ani \n

urm`: „Sentimentele religioase care apar]in inti-mit`]ii fiin]ei noastre, simbolurile credin]ei [iculturii ortodoxe, ale Bisericii \nse[i sunt tot maides folosite sau manipulate \n scopuri comerciale.Apar clipuri publicitare sau reportaje cu v`dit ca-racter publicitar sau chiar electoral \n care iden-tific`m elementul religios, discursul manipulator,substratul demagogic.” Membrii CNA au maisubliniat faptul c` „prezen]a preo]ilor la tot felulde ‘evenimente’ intens mediatizate, menite s`serveasc` imaginea pu-blic` a unor personajecontroversate spore[teconfuzia [i creeaz`impresia c` Biserica selas` folosit`.”

Gestul membrilor CNAeste nobil, trebuie s`recunoa[tem, [i poart`cu sine un repro[ nedisi -mulat adus liderilor religio[i care, anemia]i de-oletargie suspect`, au uitat s`-[i fac` sim]it`prezen]a [i dincolo de ograda bisericii. |n ultimiiani, spa]iul public românesc a ajuns teatrul deopera]iune al unor personaje cu totul discutabiledin unghi etic, care au f`cut deseori parad` de oreligiozitate de conjunctur` sau, \n cel mai buncaz, au-tentic`, dar f`r` duh, o simpl` birocra]iestearp [i anost a \nv`]`turilor morale ale cre[ti-nismului, \n care evlavia se poate conjuga u[or cuderiziunea, pio[enia cu tupeul [i mila cu sca-toalcele unui justi]iarism rudimentar. Este, vremnu vrem, imaginea autentic a celui mai reprezen-tativ adagiu na]ional: merge [i a[a.

Cum se explic` toleran]a noastr` \n fa]a unormodele improvizate ale religiozit`]ii de campanieelectoral`? De unde capacitatea de a asimila

cre[tinismul personalizat al cut`rui sau cut`ruipersonaj public? De ce suntem atât de permeabili[i de fragili \n contactul cu retorica sumar`, lip-sit` de orice dogmatic` [i rigurozitate logic` aomniprezen]ilor actori ai vie]ii publice române[ti?Sunt \ntreb`ri c`rora trebuie s` le g`sim unr`spuns pentru c` nu avem chemarea de a jude-ca m`sura \n care X sau Y este sincer sau ipocrit,cre[tin autentic sau unul \nchipuit. Nu avem nicidatoria de a-i condamna sau de a le interzicedreptul legitim de a-[i prezenta ne\ngr`dit pro-priile concep]ii religioase. Spa]iul public esteunul al dialogului, dac` vre]i, al ofertelor \n caremodelele sunt prinse \ntr-o mi[care concuren]ial .{i pentru c`, din p`cate, nu câ[tig` \ntotdeaunacine ar trebui s` câ[tige, r`spunsurile noastre la\ntreb`rile de mai sus vor aduce cu sine un plusde responsabilitate. Bunul sim] [i sim]ul critic sunt\n acest caz bastioanele pe care n-ar trebui s` le

ced`m. S nu ne mai am`gimcu cre[tinismul nostru mile-nar, cu tezaurul sapien]ial alpoporului român, cu celulanoastr c lit \n vitregiile isto-riei [i, \n general, cu toatesuperlativele stenice cu carene-am mângâiat orgoliul, c`cidac` vom asista nep`s`torila terfelirea simbolurilor

religioase sau la manipularea sentimentelorreligioase, vom descoperi \ntr-o bun zi,mahmuri, c` am pierdut pu]inul pecare l-am avut [i c`, \n schimb,ne-am pricopsit doar cu unnou regim po litic sau cupersonaje mai vocalepe pia]a vedetelormass-mediei ro mâ -ne[ti. ST

Consiliul Na]ional al Audiovizualului(CNA) a solicitat Bisericii Ortodoxe

Române (BOR) s` se delimiteze publicde \ncerc`rile de folosire a simbolurilor[i sentimentelor religioase \n scopuripublicitare, comerciale sau electorale.

S

Eu sunt fan al lui Isus Cristos [i de aceeatr`iesc dup` propria mea lege, la fel ca El.Gigi Becali

Sumar + Editorial:Layout 1 2/15/07 2:59 AM Page 1

Aceast` nou` er`, numit` [i a V`rs`torului,vine s` \nlocuiasc` era Pe[telui1. Conformzodiacului, punctul prim`verii – locul unde

se afl Soarele pe data de 21 martie – se deplaseaz`cu câte o constela]ie la fiecare 2140 de ani. Plecândde la acest fapt astronomic, astrologii – [i trecemastfel de la fapt la supersti]ie – cred c` trans-latarea punctului prim`verii \ntr-o alt zodie \ncheieo er [i deschide o alta. Se a[teapt ca aceast nou`er` a V`rs`torului s` fie un potop de lumin` [i noicuno[tin]e.

Mi[carea New Age a \nceput ca o reac]ie la a[a-numitul faliment al cre[tinismului clasic, dar [ica un r`spuns la materialismul pesimist impus delinia oficial` a ateismului [tiin]ific. |n esen]a ei,mi[carea este eclectic`, fiind un amalgam de

2


Religie

|n contextul unei Românii europene, pluralitateareligioas` este un lucru a[teptat [i natural. Fugind de formalismul unui cre[tinism irelevantsecolului XXI, mul]i tineri (\ndeosebi intelectualii)caut` alternativa pentru setea ce o resimt \ninteriorul lor. Trebuie s` admitem c`preocup`rile spirituale nu sunt un moft, ci o profund` necesitate. Avem [i alternative. S` lu`m una dintre ele: New Age.

� Marius Necula

Credin]a \n credin]`

02-05 Credinta in credinta:Layout 1 2/15/07 2:42 AM Page 2

Teoria este simpl` [i aparent plauzibil`: Chiar [i oamenii de[tiin]` \nva]` c` materia poate fi transformat` \n energie. A[adar,prin procesul vizualiz`rii nu s-ar produce decât reversul. Pentruadep]ii New Age, gândurile [i spiritul omului sunt energie, iar printehnici corespunz`toare se poate ajunge la materializare. Foarteasem`n`toare abord`rile, nu?Din nefericire, to]i ace[ti predicatori sus]in o evanghelie a ima-ginii de sine [i, \n mod grav, confund` realizarea personal` cumântuirea. Predicile lor sunt, aidoma diver[ilor guru New Age,

nu doar \n limbaj, ci chiar \n esen]a concep]iilor. Pentru acest gende predicatori, cuvântul are o putere deosebit`. „Cuvântul tù estematerialul pe care \l \ntrebuin]eaz` Duhul Sfânt ca s` fie creator. Dup` cum po]i pune \n ac]iune puterea lui Isus prin cuvântul tùvorbit, tot a[a po]i produce [i prezen]a lui Hristos... Roste[te-lclar [i produ prezen]a deosebit` a lui Isus Hristos.”2 Aten]ie\ns`: credin]a \n for]a cuvântului este o veche concep]ie care st`la baza [amanismului, a vr`jitoriei [i a celorlalte practici ocultep`gâne [i neo-p`gâne!

3


Pastorii Noii Ere

A studiat teologia la Universitatea din Boston, fiindnumit ulterior pastor la Marble Collegiate Church,New York. |n timpul cât a slujit, biserica a cres-cut de la 600 de membri la 5000, Peale de ve nindastfel unul dintre cei mai populari predicatori. A

scris zeci de c`r]i cu larg` r`spândire \n mediile cre[tine, cea maicunoscut` fiind Puterea gândirii pozitive. Este primul predi ca tor careimpune o alt` abordare a Evangheliei: se va deta[a de „cre[tinismulacuzator” [i va \n`l]a valoarea unei atitudini pozitive. El \nsu[irecunoa[te c` Emerson a avut o influen]` hot`râtoare asupra

modului sù de gândire. „Formuleaz [i \n ti p re[te-]i \n minte o imagi -ne mental a ta \nsu]i \n care e[ti plin de succes. Concentreaz`-te cutenacitate asupra acestei imagini. Nu o l sa niciodat` s` se disipe.Mintea ta va cùta s dezvolte acea imagi ne.” Pentru Peale, vizualizareanu este altceva decât continuarea natural a gândirii pozitive.Tat`l lui Peale c`tre fiul sù:„Tu ai elaborat o nou` mi[care cre[tin`, care \[i are greutatea ei [icare este un amestec de [tiin]` a con[tientului, metafizic`, [tiin]`cre[tin`, practic` medical` [i psihologic`, Evanghelia bapti[tilor,m`rturia metodi[tilor [i un calvinism solid olandezo-reformat.”

Norman Vincent Peale

Robert Schuller a preluat ideologia lui Peale [i ar`spândit conceptul gândirii pozitive \n contextulcre[tin evanghelic, fiind [i el preocupat doar deaspectele „pozitive” ale cre[tinismului. |n semn deapreciere, Peale \i va scrie prefa]a pentru cartea Existò solu]ie pentru fiecare problem`. Iat` un extras din mesajele sale: „Crede \n dorin]eletale, \n marele tù vis. |ncrede-te \n credin]a ta [i s` te \ndoie[tinumai de \ndoiala ta!” |n acord cu teologia lui Schuller, nu pot fiacceptate no]iuni ca p`cat, pierzare, nevrednicie sau t`g`duire de

sine. Dimpotriv`, unul dintre cele mai grave p`cate, \nviziunea acestuia, este tocmai atunci când spun c` suntnevrednic. La rândul sù, Schuller va influen]a o alt` genera]ie de li-deri cre[tini, printre care Bill Hybels, Rick Warren, dar [i peYonggi Cho, un tân`r pastor coreean, c`ruia \i va scrieprefa]a la cartea numit` sugestiv A patra dimensiune.

Emisiunile televizate ale lui Robert Schuller, dar [i c`r]ile sale auavut o deosebit` influen]` stând la baza unor firme de succes,printre care [i Amway.

Robert Schuller

Este pastorul celei mai mari biserici din lume,cu peste 800.000 de membri la finele lui2006. |n expunerile sale publice, dar [i \nc`r]ile sale, apar constant subiecte precumgândirea pozitiv`, motivare ori succes. El\nsu[i pune un foarte mare accent pe tehni-

ca vizualiz`rii. „Trebuie s` \nv`]`m s` vizualiz`m r`spunsul ca ceva\mplinit… Trebuie \ntotdeauna s` vizualiz`m rezultatul final atun-ci când ne rug`m”, aminte[te adesea \n predicile sale Yonggi Cho.Ceea ce este demn de notat este faptul c` Cho \nsu[i recunoa[te

c` sâmburele ideologic al soliilor sale nu l-a descoperit prinstudiul atent al Bilbiei, ci \n urma unei experien]e mistice, sau, cumse exprim` el, „prin revela]ie”. Cho admite c` [i yoghinii saubudi[tii fac apel la tehnica vizualiz`rii, numai c` ace[tia, \n opinialui, \ncearc` s` dea acestor for]e un alt \n]eles.O explica]ie a vorbirii \n limbi, dat` de Yonggi Cho:„...Cuvântul tù \]i modeleaz` via]a, c`ci centrul nervos al vorbiriicontroleaz` to]i nervii. De aceea este vorbirea \n limbi primul semnal botezului cu Duhul Sfânt... Dac` vorbim \n alte limbi, suntemdeci umplu]i cu Duhul Sfânt.”

David Yonggi Cho

|n loc de concluzie...

Norman Vincent Peale (1898-1993)

Robert Schuller (n. 16 septembrie 1926)

David Yonggi Cho

|n loc de concluzie...


elemente preluate din diverse religii vechi,rea[ezate \ns \ntr-un context modern [i exprimateprintr-un limbaj [tiin]ific. G`sim astfel idei \mpru-mutate din spiritualism, animism, budism, hin-duism, [amanism, confucianism [i din multe alte

credin]e. F`r` a folosi \n sens peiorativ termenul,putem spune c` New Age este o form` de neo-p`gânism.

Chiar dac` termenul (New Age) a fost introdus\n limbajul popular doar prin anii ’80 ai secolului tre-cut, r`d`cinile acestei mi[c`ri se \ntrev`d \n spi-ritualismul, teosofia, antroposofia [i transcedenta-lismul filozofic al secolului al XIX-lea. Miezul aces-tor curente de gândire este credin]a \n esen]adivin` a fiin]ei umane.

Printre ideile de baz` ale transcedentalismuluiamintim credin]a c` o stare spiritual` ideal` tran-scede (lat. trece dincolo) domeniul fizic, decisursa divinului este \n interiorul omului. De aici omare \ncredere \n for]ele proprii. |n descoperireaadev`rului, intui]ia este mai presus decât sim]urile,iar Divinitatea se poate revela omului tocmai prinintermediul ei. Scopul religiei este o unire

con[tient` a umanit`]ii cu Dumnezeu. Unul dintreexponen]ii de baz` ai transcedentalismului ame-rican este renumitul filozof Ralph Waldo Emerson(1803-1882). |n 1845, marele gânditor nota \n pro-priul jurnal impresii \n urma citirii Bhagavad-Gitei[i a unor comentarii asupra Vedelor. A[adar, dinorice direc]ie am studia fenomenul New Age,ajungem la aceea[i surs`: gândirea oriental`.

La baz` se afl` o concep]ie monist` (totul esteuna) [i panteist (totul este Dumnezeu). Se afirm`c` omenirea, de fapt totul din Univers, este oparte a unui \ntreg, elementele acestuia fiind inter-conectate la aceea[i energie, pe care unii o numescDumnezeu (ideea apare [i \n filmul SF R`zboiulStelelor, acea energie fiind numit` for]a).

A[adar, New Age este un curent modern, cu orientare umanist , care sus]ine o viziune comun`a unei noi ere a ilumin`rii, a cunoa[terii [i a

armoniei. Mi[carea este profund pozitivist`, fiin]auman fiind definit ca având puteri nelimitate, darpe care trebuie s` \nve]e s` le acceseze. Pentruaceasta se recurge la exerci]ii spirituale: medita]ia,rug`ciunea, postul. |n viziunea adep]ilor New Age,solu]ia problemelor nu se afl` niciodat` \n exteri-or, ci \n noi \n[ine. Ca atare, nu putem avea un altobiect al credin]ei \n afara for]elor ascunse aleinteriorului, iar ca tehnic` pen tru modelareaviitorului se apeleaz` la „vi zualizare”, la „materi-alizarea cu ajutorul unei ima-gina]ii intensive”. Se\nva]` c` \nchipuirile sub form` de imagini suntdezvoltate treptat, pân ce determin atât de multrealitatea \ncât, \n cele din urm`, ele \nsele devinrealitate. Pe scurt, putem spune c` New Age estecredin]a \n credin]`.

|n Biseric`… pe u[a din spate Unele concepte fundamentale ale New Age au

fost preluate de influen]i autori [i lideri cre[tini [iintroduse \n mentalitatea popular` prin diverse

4


Religie

Adep]ii egipteni ai lui Hermes credeau c` totul estenumai spirit [i sus]ineau faptul c` cineva se putea vin-deca de o boal` \nchipuindu-[i o s`n`tate deplin`.Tehnica vizualiz`rii era folosit` [i de indienii Navajo totcu acela[i scop al vindec`rii. Paracelsus, \n secolul alXVI-lea, alchimist [i medic elve]ian, f`cea apel la aceea[imetod`. Unii cercet`tori consider` c`, prin teoriile sale,C.G Jung a readus practica str`veche \n actualitate,dându-i hainele moderne ale investiga]iei [tiin]ifice.

„Vedem lumea bucat` cu bucat` ca: soarele, luna,animalul, copacul, dar \ntregul acestor p`r]i str`lucitoareeste sufletul. Esen]a eului nostru este divin`. Noi g`sim \n noi \n[ineFiin]a, for]a lui Dumnezeu din care tr`im [i ac]ion`m.”Ralph Waldo Emerson

Noua baz` ideologic` a agendei politice New Age este unitatea tutu-ror religiilor. De[i este permis` existen]a religiilor variate, fiecarereligie este privit` ca \nv`]ând acela[i adev`r central: divinitateaumanit`]ii. |n lumina acestei ideologii, cre[tinismul este reinterpretat[i redefinit de adep]ii mi[c`rii drept un „cre[tinism ezoteric”. „Sesus]ine c` unitatea religiilor este absolut necesar` dac` se vrea ca „uni-tatea omenirii” s` devin` o realitate.

Spre o religie planetar`

Robert Muller, fostul adjunct al secretarului general al Na]iunilorUnite, a comentat urm`toarele cu privire la unitatea religiilor:„Pentru prima dat` \n istorie am descoperit c` planeta pe care locuimeste una singur`. Acum nu ne mai r`mâne decât s` descoperim c`suntem, de asemenea, o singur` familie uman` [i c` trebuie s` tran-scedem toate diferen]ele na]ionale, lingvistice, culturale, rasiale [i reli-gioase, ce reprezint` istoria noastr`. Avem [ansa de a scrie o istoriecomplet nou`.”


c`r]i despre succes [i reu[it`. A[a se face càsist`m la o redefinire de tip New Age a concep-tului care st` la baza cre[tinismului: credin]a.

Credin]a \n DumnezeuSfintele Scripturi, spre deosebire de diver[i

guru New Age ori predicatorii prosperit`]ii, pun unfoarte mare accent pe credin]` \n sensul de\ncredere \n Dumnezeu. |n acela[i timp, fiin]auman` este \nstrìnat` de Dumnezeu prin p`cat.De aici necesitatea ca omul s` renun]e la sinepentru a urma calea divin`. Nici urm` de reg`sire,de realizare ori gândire pozitiv`. Isus a zis: ,,Dac`voie[te cineva s` vin` dup` Mine, s` se lepede desine, s`-[i ia crucea [i s M urmeze.”(Matei 16,24).Iar cu privire la esen]a naturii umane, apostolulPavel scria: „{tiu, \n adev`r, c` nimic bun nulocuie[te \n mine, adic` \n firea mea p`mânteasc`,pentru c`, ce-i drept, am voin]a s` fac binele, darn-am puterea s`-l fac. [...]O, nenorocitul de mine!(Romani 7,18.24). S fi gre[it apostolul Pavel cândse numea pe sine nenorocit? Biblia prezint` expe-rien]a pocìn]ei, [i nu a realiz`rii personale carezultat al gândirii pozitive.

S nu m \n]elege]i gre[it, Biblia aduce speran] .Biblia vorbe[te despre bun`stare [i \mplinire. DarCuvântul inspirat vorbe[te nu doar de rezultate, ci[i de o cale. {i calea este important`! Vestea bun`,conform Bibliei, const` \n eliberarea asigurat`p`c`tosului de |nsu[i Dumnezeu. {i aceasta secap`t` prin credin]`. Adep]ii New Age, dar [i

mul]i cre[tini consider` credin]a ca având \n sineputerea de a transforma lucrurile [i de a na[te onou` realitate. Este adev`rat c` Scripturile afirm`c „totul este posibil celui ce crede”, dar \ntrebarease pune: |n ce s` cread`?

Conform Bibliei, credin]a este \ncrederea deplin`\n f`g`duin]ele lui Dumnezeu. „Avraam a crezut peDumnezeu” (Romani 4,3). Cu siguran] c Avraama v`zut prin credin]` ceea ce va fi, dar rezultatulnu a ap`rut ca urmare a tehnicilor sale devizualizare, ci a interven]iei directe a lui Dum-

nezeu. Singurele cuvinte care au avut o putere cre-atoare au fost cele ale lui Dumnezeu, [i niciodat`cele ale omului. New Age predic` tot-ul pentru aoferi nimic-ul.

Cre[tinismul biblic predic` nimicnicia pentru aoferi tot-ul. R`mâne deci s` d`m r`spunsul: Cre -din ]a \n Dumnezeu sau credin]a \n credin]`? ST

5


1. De remarcat [i coinciden]a, pe[tele fiind un simbol protocre[tin 2. Yonggi Cho, A patra dimensiune, vol. 1, p. 16

Sfintele Scripturi, spre deosebire de diver[iguru New Age ori predicatorii posterit`]ii,pun un foarte mare accent pe credin]` \nsensul de \ncredere \n Dumnezeu.



M embrii Sfintei Asocia]ii a Credincio[ilorVechii Religii Grece[ti (Ellinas) au cântatode la adresa lui Zeus, Afroditei [i altor zei

din vechiul panteon grecesc [i s-au rugat pentrupace având \n vedere Jocurile Olimpice din 2008.„Ne \nchin`m naturii [i aducem cinste zeilor Gre-ciei antice”, declara conduc`toarea grupului, Dore-ta Peppa. Lidera grupului sus]ine c` aproape 3%dintre greci \mp`rt`[esc viziunea grupului, darnu se exprim` pentru c` le e team`. |n cadrul ce -re moniei s-au putut observa reminiscen]e din ce-remonia aprinderii fl`c`rii sacre a Olimpului, s-aueliberat doi porumbei, s-a turnat ap` pe p`mânt,

ca ofrand` adus` zeilor, [i s-a oficiat [i un ritual dec`s`torie dup` modelul antic.

Dispute „legale”Chiar dac` legile statului elen nu permit niciun

fel de ceremonii religioase \n siturile arheologice,Asocia]ia Ellinas pretinde c` ini]ial a primit apro-bare pentru ceremonie, dar c`, mai târziu, Minis-terul Culturii s-a r`zgândit, \ngr`dindu-le astfelliber tatea de exprimare. „Nu avem inten]ia s`limit`m libertatea de exprimare…, dar siturilearheologice nu sunt teatrul privat al nim`nui”, a fostreplica Ministerului Culturii, dat` de NikolettaValakou.

Ini]ial, asocia]ia a avut ca obiect de stu diu reli-gia Greciei antice, dar azi, membrii grupului secomport` ca o no u` mi[care religioas` [i se ghi -deaz` dup` un calendar ce num`r` scurgerea tim-pului de la prima Olim piad` din 776 \.Hr. }inta\nchin`torilor la zei este aceea de a reconstruivechile temple, de a restaura religia antic` [i de adeclara greaca veche limb` oficial`. „Dorim s`putem ]ine ceremonii \n vechile temple. Obsesia

de a le trata doarca monumente tre-buie s` \nceteze”,spune Peppa. „{iParlamentul greceste un monument[i con tinu s func -]ioneze. A[a ar tre-bui s se procedeze[i cu templele”,conchide lideragrupului. |n Greciamajoritar ortodox ,Ellinas este re cu -noscut` doar ca o

asocia]ie, dar membrii ei depun eforturi pentru acâ[tiga statutul de religie, având \n acest fel dreptulde a ]ine ceremonii religioase \n cinstea zeilor greci.Ca r`spuns, Biserica Ortodox Greac spune, dincauza practicilor p`gâne, c nu sus]ine asocia]ia, iarreprezentanta Ministerului Culturii, Nikoletta Vala-kou, afirm c „ace[ti oameni nu sunt serio[i”. ST

1. Unul dintre cele mai importante monumente arheologice din capitala Gre-ciei: Templul lui Zeus, ridicat la porunca \mp`ratului roman Adrian, aad`postit cândva colosala statuie din aur [i filde[, care \l reprezenta pe mai-marele panteonului grec: Zeus.

Religie

6

p`gânismul grec?Aproximativ 30 de persoane s-au adunat luna trecut` \n Templul lui Zeus1, din Atena, nu pentru a-l vizita, ci pentru a ]ine vechi ceremonii religioase.

Rena[te

� Marius Necula

06 Zeus:Layout 1 2/15/07 2:44 AM Page 6

7


Un vechi dicton zice: „|n materie de revela]ie divin`, adev`rul este unic.” Pe cât deadev`rat` este aceast` maxim`, pe atât de ne\n]eles este pluralismul ce fumeg` \n bloculcre[tin. |n flagrant` contradic]ie cu filozofia dragostei, fracturarea cre[tinismului \n peste300 de denomina]iuni (plus nenum`rate secte) multiplic` votul de ne\ncredere pe care

lumea de azi i-l acord`. Nu poate fi o cauz` mai pioas` [i nobil` ca dorin]a lui Isus: „M`rog ca to]i s` fie una” (Ioan 17,21). Iar cei convin[i de aceast` cauz` se \ntreab`: „Pe cecale? Cum?” Dup` secole de schisme, lumea modern` propune solu]ia: Ecumenismul1.

Uraganul

Ecumene (II)

� Lucian Cristescu

07-15 Uraganul Ecumene II:Layout 1 2/15/07 2:45 AM Page 7

T eologia protestant` a fost, din nefericire,prima care a ridicat dubii asupra certitu-dinilor cre[tinismului. Când nu mai exist`

absoluturi [i universalii, r`mân doar specula]iileomene[ti, care \ntotdeauna las` loc [i pentru altevariante de adev`r. Consecin]ele nu sunt \ntot-deauna previzibile.

Pentru protestantism, ecumenismul universalapare ca un substitut acceptabil pentru universa-

liile pierdute odat` cu relativismul teologic. Joculde-a pluralismul cre[tin, \n mod firesc, a extinssfera de variante ale adev`rului pân` acolo c` aajuns s` includ` [i religiile necre[tine \n tigaia

amestecului ecumenic. Universalismul este unalt fel de-a zice pentru pluralismul religios. Dac` [ia[a nu mai exist` adev`ruri absolute, atunci oricecrez \[i poate g`si un loc[or \n marele puzzle reli-gios. Pentru Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB),invitarea reprezentan]ilor religiilor p`gâne la Adu -na rea General` din Nairobi (1975) a fost doar\nceputul.

La Adunarea General` de la Canberra (1991),prezbiteriana coreean` Chung Hyun-Kyung a\n`l]at conceptele p`gâne despre divinitate. Laun mo ment dat, ea a invocat \n manier` sacerdo-tal` spi ri tele mor]ilor, spiritul P`mântului, al Apei[i al Aerului... Când a terminat, Chung a primitova]ii \n picioare din partea delega]iilor CMB. Eradovada implicit` a largii sus]ineri de care univer-salismul se bucur` \n lumea protestant`, care pre-domin` \n CMB.

La urm`toarea Adunare General` (Harare,1998), \nsu[i secretarul general al CMB, dr. Con-rad Raiser, a inaugurat „Decada ecumenic` de

8


Religie

Prin practicarea sincer` a ceea ce este bun \npropriile religii..., oamenii primesc mântuireaprin Isus chiar [i dac` nu recunosc [i nu-Lm`rturisesc pe Hristos ca Mântuitor al lor.

Papa Ioan Paul al II-lea


solidaritate cu femeile” printr-un act de vinde-care \n tradi]ia [amanic` din Coreea.

Pentru cei care se mir , liderul cre[tin interdeno -mi na]ional Robert Stearns are un r`spuns preg`tit2:„|n timp ce p`[im \n noul mileniu, trebuie s re nun -]`m la vechile idei religioase... Din p`cate, multe bi-serici mai cred c Dumnezeu vorbe[te doar prinpaginile Bibliei. Dar secolul XXI va aduce o genera]iecare va \nl tura restric]iile spiritului religiei. Noua Bi-seric va fi o biseric`-ora[, \n care toate zidurile de -nomina]ionale vor fi sf râmate, unde oamenii se vor\nchina cu abandonare [i cu prec`dere prin dans.”

|n luna februarie a anului jubiliar 2000, [aptesomit`]i din lumea religioas`3 au fost invitate la oemisiune na]ional de TV, Dumnezeul anului 2000,transmis` de la Universitatea de stat din Oregon.Ideea central` a discursului se reg`se[te \ndeclara]iile urm`toare:„Dumnezeu este dincolode religie [i exist` pre-tutindeni, f`r` s` aib`nevoie de biserici [i nicichiar de rug`ciune!”, spu -nea Markus Borg. „|i pro -voc pe cre[tini s` se des -chi d fa] de celelalte re -ligii [i s` renun]e la teis-mul supranatural cre[tin(teologia Bibliei)”, \n che -ia Borg. Celebrul arhi e -piscop sud-african Desmond Tutu, laureat Nobel,afirma c` „nicio religie (nici chiar cre[tinismul) nupoate pretinde c` posed` tot adev`rul cu privirela misterul credin]ei” [i recomanda acceptarea [ia altor credin]e. „Mai importante decât cùtarealui Dumnezeu \ntr-o biseric` sau prin religie suntcompasiunea [i facerea de bine”, era opinia scri-itoarei Karen Armstrong. |n acela[i ton, rabinulKushner, mare mentor al iudaismului american,spunea: „|n timp ce diferitele religii ofer` o multi-tudine de cì spre Dumnezeu, to]i ajung exact \nacela[i loc.”

Este unul [i acela[i duh care-i inspir` pe corifeiispiritualit`]ii contemporane [i care a inspirat Bha-gavad Gita (4,11): „Când oamenii se vor apropia demine, \i voi primi. Toate cìle conduc spre mine!”

Spiritul inclusivist, care se deta[eaz` de pozi]iileteologice vizavi de Sfânta Scriptur`, l-a f`cut [i petele-evanghelistul baptist Jerry Falwell, fonda-torul Majorit`]ii morale, s se simt liber de a se \n -fr` ]i cu coreeanul Sun Myung Moon, cel care

s-a autoproclamat „noul Mesia”. Pe un alt meri-dian, pre[edintele vestitului Seminar Fuller dinPasadena, cu ocazia unei conferin]e mormone,[i-a cerut scuze \n numele \ntregii lumi evanghe-lice pentru lipsa ei de toleran]` [i permeabilitatefa]` de ace[ti mormoni. Istoria – faptul c` JosephSmith, \ntemeietorul mormonilor a declarat teolo-gia cre[tin` drept „p`gânism”4 – [i-a pierdut sem-nifica]ia.

Nu to]i protestan]ii agreeaz` \ns` ecumenis-mul. Un num`r semnificativ de confesiuni cre[tinemai cred \n adev`rul unic al revela]iei Scripturii. Maicred \n crezul cre[tin primar [i \n speran]a advent :„{i iar`[i va s` vie, cu m`rire...”. Ace[tia spun cèvenimentul care va pune cap`t confuziei [i va rea-liza unitatea turmei lui Hristos este doar revenireaLui \n glorie. Aceasta e categoria cea mai rezistent`

fa]` de ecumenis-mul CMB.

Sir Robert Run-cie, arhiepiscopulde Canterbury, re -cu no[tea c singuriicare nu salut` ini -]ia tiva ecumenic`sunt cei care a[ -teap t` a doua veni -re a lui Hristos. „Noinu putem acceptadisperarea celor

care interpreteaz` diferitele crize de azi ca semneale sfâr[itului lumii. Fatalismul inerent unei aseme-nea filozofii nu poate avea nicio parte \n con[tiin]areligioas` autentic`”, suns]inea arhiepiscopul.

Pe de alt` parte, protestan]ii biblici recunosc \nevolu]ia ecumenismului un semn care veste[tefurtuna!

Cât de „catolic” mai e papa?Vocifer`rile antiecumenice nu sunt izolate. Se

\nmul]esc frac]iunile de credincio[i catolici, laici [iclerici, care v`d \n politica Vaticanului gravet`g`duiri ale identit`]ii lor seculare. Pentru unbun catolic, Conciliul Vatican II a schimbat testulcredin]ei: din „este corect dogmatic?” \n „esteecu menic?”. {i \n loc de „Duce]i-v`... [i \nv`]a]i...”,misiunea catolic` e[ueaz` \n „Duce]i-v` [idialoga]i”.

Din punctul de vedere al Sfântului Scaun,obiec]iunile acestea sunt doar expresiile miopieipolitice: din cauza copacilor, nu v`d p`durea! Ce

9


Va veni ziua când to]i cre[tinii vor fi uni]i \ntr-o biseric`, ziua când iudei [i musulmani vor fi binecuvânta]i [i\ntor[i la biseric`. Atunci protestan]iinu vor mai exista. Pontiful suveran va fi cu adev`rat rege peste religiile lumii[i va face orice va voi cu toate neamurile p`mântului.

Unul dintre obiectivele masoneriei


mai conteaz` detaliile teoretice [i chi]ibu[`riileteologice, când bate la u[ oportunitatea unei mizeatât de uria[e: alinierea cre[tinismului [i a tuturorreligiilor sub cheile lui Petru? Idealul acesta a fostproclamat \nc de Paul al VI-lea: „Când toate obsta-

colele \n calea comuniunii ecleziastice au fost trep-tat dep`[ite, to]i cre[tinii vor celebra \n cele dinurm Euharistia (liturghia catolic`) [i vor fi strân[i\n una [i singura Biseric`... Noi credem c` aceast`

unitate subzist \n Biserica Catolic ... unitate ce vacontinua s` creasc` pân` la sfâr[itul timpului.”5

Cu autoritate crescând , Roma a absorbit cât nuse poate mai bine principiul protestant al „inclu-sivismului”, c`utând [i g`sind pun]i comune cuoricine, ba chiar [i cu religiile necre[tine. Pare-mi-se, cu pre]ul unei noi teologii.

La 1 octombrie 2000, \naintea slujbei „Angelus”,Ioan Paul al II-lea a declarat: „Prin practicareasincer` a ceea ce este bun \n propriile religii...,oamenii primesc mântuirea prin Isus chiar [i dac`nu recunosc [i nu-L m`rturisesc pe Hristos caMântuitor al lor”6. Iar la 6 decembrie 2000, a maispus: „To]i cei care tr`iesc o via]` dreapt` vor fisalva]i, chiar dac` nu cred \n Isus Hristos [i \nBiserica Romano-Catolic`.”7

Personalitatea puternic` a papei Ioan Paul al II-lea i-a dat for]a s` \nf`ptuiasc` rela]ii

10


Religie

Identit`]i durabile sunt nimicite; structuriistorice sunt retopite \n forme globalizate;reperele milenare ale spiritualit`]ii iudeo-cre[tine, pe care s-a construit cultura european`, sunt brusc abandonate. {i totu[i lumea nu sesizeaz`.


transecumenice f`r precedent. La 8 august 1985,la lacul Togo, pontiful ia parte cu \nchin`torii laspirite la o ceremonie \n care s-a adus omagiu[arpelui sacru. La 5 februarie 1986, un preot al lui{iva \i aplic` pe frunte cenu[a sacr` [i Tika (pastaro[ie hindus ca semn c este adorator al lui {iva).

La 27 octombrie 1986, la inaugurarea Zilei Mon-diale de Rug`ciune pentru Pace de la Assisi, IoanPaul al II-lea „a urat bun venit \nchin`torilor [ar -pelui, \nchin`torilor focului, spiriti[tilor, animi[tilor,budi[tilor, hindu[ilor, musulmanilor [i [amanilor”.|n septembrie 1989 se adreseaz` musulmanilorlumii „\n numele aceluia[i Dumnezeu pe care-Lador`m deopotriv`”. La 4 februarie 1993, la Co -tonu, Africa, suveranul pontif a luat parte la un ri-tual de incanta]ie voodoo s`vâr[it de marii vr jitoridin Benin, iar la 19 aprilie 1998, \n timpul misei,când 13 femei din India au adus flori [i au ars

t`mâie zeilor, papa a rostit cuvintele: „S` ascult`mce zice bisericilor Duhul, a[a \ncât s` poat` procla-ma pe Hristos \n contextul hinduismului, budismu-lui, [intoismului…”

Declara]iile suveranului pontif anun]` nouastrategie a Romei de integrare a tuturor religiilor\n Biserica Noii Ordini. Globalismul omniprezentface ca asemenea afirma]ii s` dea bine. Pilda \ntâ-iului st`t`tor al Bisericii Catolice marcheaz` nouadirec]ie pe care supu[ii lui trebuie s-o urmeze.

|ntr-un interviu din 1999, la \ntrebarea „Po]iajunge \n cer f r a-L accepta pe Isus Hristos?”, asis-tentul pentru dezvoltare al papei Ioan Paul al II-lea,cardinalul nigerian Francis Arinze, a r`spuns:„Hot`rât, da!” Apoi, a ad`ugat: „Oferta mântuirii luiDumnezeu \i include nu doar pe cre[tini, ci [i iudei,musulmani, hindu[i [i pe to]i oamenii de bine.”8

Pân` [i buna Maic` Tereza [i-a \nsu[it nouateologie: „Iubesc toate religiile... To]i – budi[ti,hindu[i [i cre[tini s.a. – au acces la acela[i Dum-nezeu.”9 „Când facem bine altora, ne apropiemde Dumnezeu... [i ne convertim. Devenim un hin-dus mai bun, un musulman mai bun, un catolic maibun. Pe ce cale ne apropiem de El? Pentru mine,va fi cea catolic`. Pentru tine ar putea fi cea hin-dus` sau oricare alta, conform con[tiin]ei tale.”10

|n acela[i ton, Ana din Kathmandu, Nepal, asisten-ta ei, declara \ntr-un interviu din 23 noiembrie1984 urm`toarele:

|ntrebare: Crede]i c` cei care mor \n credin]a \n[iva sau Rama vor merge la cer?

R`spuns: Da, aceasta este credin]a lor. Dac`ace[tia cred puternic \n dumnezeul lor, cu sigu-ran]` c` vor fi salva]i.

|ntrebare: Se pare c azi, Biserica Catolic nu mai\ncearc` s` converteasc` pe nimeni. Ioan Paul alII-lea spunea c` cei de alte religii vor fi salva]i.Dum neavoastr nu crede]i c ace[tia sunt pierdu]i,nu-i a[a?

R`spuns: Nu, ei nu sunt pierdu]i. Dac` ei cred,indiferent ce, vor fi mântui]i”.11

{i atunci te \ntrebi: Ce relevan]` mai are cre[ti-nismul? {i pentru ce toat drama de milenii cu mar-tiri [i sânge – pentru o misiune inutil`?

Eminen]a cenu[iePentru ochiul neexperimentat, evenimentele

istoriei par c` se succed la voia \ntâmpl`rii, deter-minate de un destin orb [i lipsite de sens. Pentrumintea informat \ns , detalii vin s dea sens eveni-mentelor: se distinge o cauz , se dezv luie un scop.

11



Câteva informa]ii din presa ultimelor decenii,legate de mi[carea ecumenic`, au aprins pentruobservatorul atent câteva lumini de pozi]ie [i con-tinu s ridice o serie de \ntreb`ri ce \i vizeaz chiarpe partizanii ecumenismului. Spre exemplu: celeg`tur` s` fie \ntre faptul c` John R. Mott, \nsu[iini]iatorul ecumenismului, a fost membru declarat

al societ`]ii secrete francmasonice [i faptul càcela[i John R. Mott era prieten apropiat al unui\nalt mason, John D. Rockefeller – milionarul carei-a finan]at consecvent [i generos conferin]ele [iproiectele ecumenice?

Sau pentru care scop s` fi fost Meletius Meta-xachis \nscùnat cu for]a pe tronul constantino-politan de c`tre guvernul grec \n 1921? Numirea

lui ca patriarh ecumenic s-a f`cut prin interven]iaexpres` a prim-ministrului, francmasonul Elefte-rios Veizeles, cu violarea frontal a deciziei sinodu-lui. La acea dat`, Meletius era sanc]ionat [i depusdin func]ie de c`tre sinodul Greciei „pentru grave\nc`lc`ri ale canonului [i pentru schism`”. Cunumai o zi \naintea numirii publice a patriarhului,sinodul votase un alt candidat, pe arhiepiscopulGermanos. |n cursul nop]ii \ns , oamenii lui Venize-les l-au \mpresurat pe Germanos [i l-au constrânss` renun]e la pozi]ia patriarhal` \n favoarea luiMeletius. Peste noapte, electorii au fost \nlocui]i [iun alt vot a fost dat pentru omul puterii. Docu-mente la \ndemân`12 dezv`luie faptul c` Meletiusfusese ini]iat \n masonerie la Constantinopol [iera membru al lojei „Armonia”. |n 1967, \n Bule-tinul Masonic al Marei loje a Greciei, apare biografialui Meletius, \n care scrie: „Meletius a decis sùrmeze exemplul multor (!) episcopi englezi [istrìni, de a se dedica pe sine misterelor ascunseale masoneriei”.

Are vreo leg tur informa]ia, publicat nu demultde un prestigios cotidian portughez13, c` AngeloRoncalli, alias papa Ioan al XXIII-lea, artizanulecumeniz`rii catolicismului, a avut o identitate

12


Religie

Nu to]i protestan]ii agreeaz` ecumenismul.Un num`r semnificativ de confesiuni cre[tinemai cred \n adev`rul unic al revela]iei Scrip tu -rii. Ace[tia spun c` evenimentul care va pu necap`t confuziei [i va realiza unitatea turmei luiHristos este doar revenirea Lui \n glorie.


13


| ntrucât ast`zi, \n mai multe ]`ri ale lumii, sub inspira]ia haru-lui Duhului Sfânt, se fac multe eforturi prin rug`ciuni, cuvânt [i

fapt` pentru a ajunge la acea plin`tate a unit`]ii voit` de IsusCristos, Conciliul \ndeamn` pe to]i credincio[ii catolici ca,recunoscând semnele timpurilor, s` ia parte \n mod activ laopera ecumenic`.

Prin „mi[care ecumenic`” se \n]eleg activit`]ile [i ini]iativelesuscitate [i organizate, \n func]ie de diferitele necesit`]i ale

Bisericii [i dup` \mprejur`ri, \n favoarea unit`]ii cre[tinilor. Ast-fel sunt, \n primul rând, toate eforturilor de a elimina cuvintele,judec`]ile [i actele care nu se potrivesc, dup` adev`r [i dreptate,situa]iei fra]ilor desp`r]i]i [i care, de aceea, \ngreuneaz` rela]iilecu ei; apoi, \n cadrul \ntrunirilor organizate cu inten]ie [i \n spi-rit religios \ntre cre[tinii din diferite Biserici sau comunit`]i, este„dialogul” purtat de exper]i cu preg`tire adecvat`, unde fiecare\[i poate expune mai profund \nv`]`tura Comuniunii proprii [i \ipoate prezenta limpede caracteristicile. Prin acest dialog, to]idobândesc o cunoa[tere mai adev`rat` [i o pre]uire mai just` a\nv`]`turii [i a vie]ii fiec`rei Comuniuni; \n acela[i timp, acesteComuniuni ajung s` colaboreze mai larg \n felurite ac]iuni cerutede orice con[tiin]` cre[tin`, pentru binele comun, [i se \ntâlnesc,\n modalitatea permis`, pentru a se ruga \n comun. |n sfâr[it, to]i\[i examineaz` fidelitatea fa]` de voin]a lui Cristos privitor laBiseric` [i \ntreprind, dup` cum se cuvine, o activitate sus]inut`de re\nnoire [i reform`.

Toate acestea, \ndeplinite cu pruden]` [i r`bdare de c`tre cre-dincio[ii Bisericii catolice sub privigherea P`storilor, contribuie

la progresul drept`]ii [i adev`rului, al bunei \n]elegeri [i colabor`ri,al fraternit`]ii [i unirii; pe aceast` cale, \ncetul cu \ncetul, dep`[indpiedicile aflate \n calea perfectei comuniuni ecleziale, to]i cre[tiniise vor aduna \ntr-o unic` celebrare euharistic`, \n unitatea Bi-sericii una [i unic`, unitate pe care Cristos a d`ruit-o de la\nceput Bisericii Sale [i care credem c` dìnuie \n Bisericacatolic` f`r` a se putea pierde [i sper`m c` va cre[te din zi \n zi,pân` la sfâr[itul veacurilor.

Este evident c` lucrarea de preg`tire [i de \mp`care individ-ual` a persoanelor care doresc comuniunea deplin` cu Bis-

erica catolic` se deosebe[te, prin natura sa, de ini]iativa ecu-menic`; totu[i nu exist` nicio opozi]ie \ntre ele, deoarece [i una[i alta izvor`sc dintr-o minunat` orânduire a lui Dumnezeu.|n ac]iunea ecumenic`, credincio[ii catolici trebuie, f`r` \ndoial`,s` fie plini de grij` fa]` de fra]ii desp`r]i]i, rugându-se pentru ei,vorbind cu ei despre realit`]ile Bisericii, f`când spre ei primii pa[i.|ns`, \nainte de toate, trebuie s` cânt`reasc`, cu sinceritate [iaten]ie, ceea ce trebuie re\nnoit [i \nf`ptuit \n \ns`[i Familiacatolic` pentru ca via]a ei s` dea o m`rturie mai fidel` [i mai clar`

despre \nv`]`tura [i institu]iile transmise de Cristos prin Apostoli.|ntr-adev`r, de[i Biserica catolic` este \nzestrat` cu tot adev`rulrevelat de Dumnezeu [i cu toate mijloacele harului, totu[i mem-brii ei nu le tr iesc cu toat râvna cuvenit , a[a \ncât chipul Bi-sericiistr`luce[te mai pu]in luminos \n fa]a fra]ilor desp`r]i]i de noi [i \nfa]a lumii \ntregi, iar cre[terea \mp`r`]iei lui Dumnezeu este\ntârziat`. De aceea, to]i catolicii trebuie s` tind` la perfec]iuneacre[tin`1 [i s` se str`duiasc`, fiecare dup` condi]ia proprie, pen-tru ca Biserica, purtând \n trupul sù umilin]a [i mortificarea lui Isus2,s` se purifice [i s` se re\nnoiasc` din zi \n zi, pân` ce Cristos {i-o va \nf`]i[a glorioas`, f`r` pat` sau zbârcitur`3.

P`strând unitatea \n cele necesare, to]i, \n Biseric`, dup`misiunea \ncredin]at` fiec`ruia, s` p`streze libertatea cuven-

it`, atât \n diferitele forme de via]` spiritual` [i de disciplin`, cât[i \n diversitatea Riturilor liturgice, ba chiar [i formularea teolo-gic` a adev`rului relevat; \n toate s` cultive, \ns`, iubirea. Prin acestmod de a ac]iona, ei vor manifesta tot mai deplin adev`ratacatolicitate precum [i apostolicitatea Bisericii.

Pe de alt` parte, catolicii trebuie s` recunoasc` [i s` apreciezecu bucurie valorile cu adev`rat cre[tine, izvorâte din patri-

moniul comun, care se afl` la fra]ii desp`r]i]i de noi. Vrednic [idrept este s` recunoa[tem bog`]iile lui Cristos [i faptele puteriiSale \n via]a celorlal]i, care dau m`rturie pentru Cristos uneori pân`la v`rsarea sângelui: Dumnezeu e pururi minunat [i vrednic deadmira]ie \n lucr`rile Sale.

Nu trebuie s` uit`m nici faptul c` tot ce se des`vâr[e[teprin harul Duhului Sfânt \n fra]ii desp`r]i]i poate contribui [i

la edificarea noastr`. Tot ceea ce este cu adev`rat cre[tin nu seopune niciodat` valorilor autentice ale credin]ei, ci, dimpotriv`,ne poate face \ntotdeauna s` p`trundem mai des`vâr[it misterullui Cristos [i al Bisericii.

Totu[i separ`rile dintre cre[tini \mpiedic` Biserica s` realizezedeplina catolicitate, ce-i este proprie, \n acei fii ai sì care, de[i

\i apar]in prin Botez, sunt desp`r]i]i de comuniunea deplin` cu ea.Mai mult, [i pentru Biseric` este, e mai greu s`-[i exprime, subtoate aspectele, plin`tatea catolicit`]ii \n \ns`[i realitatea vie]ii. Conciliul constat` cu bucurie cre[terea continu` a particip`rii cre-dincio[ilor catolici la ac]iunea ecumenic` [i o \ncredin]eazèpiscopilor de pretutindeni pentru a o promova cu grij` [i a o con-duce cu pruden]`.

(Conciliul Ecumenic Vatican II. Constitu]ii, Decrete, Declara]ii, Bucure[ti,Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, 1999, pag. 138-140)

Principiile catolice ale ecumenismului

1. Cf. Iac 1,4; Rom 12,1-22. Cf. 2 Cor. 4,10; Fil 2, 5-83. Cf. Ef 5, 27


14


Religie

ascuns` de francmason? Mai multe surse aduc oserie de probe cu privire la faptul c` Roncalli fu-sese ini]iat \n Ordinul Rosacrucienilor \n 1935, laConstantinopol, [i a activat ca atare \n Fran]a, pecând slujea ca ambasador al Vaticanului. E de lasine \n]eles c` specula]iile referitoare la orga ni za -]i ile secrete au caracter relativ. Ceva \ns` leag`toate aceste elemente \ntr-o logic` co e rent`. Estefapt acceptat de istorie c` societatea secret`masonic` a ac]ionat \n epoca modern` ca o for]`care a modelat efectiv fa]a lumii. Masoneria reven-dic` pe drept paternitatea Revolu]iei Franceze, aRevolu]iei Italiene (carbonarii [i Garibaldi), a va-lului de revolu]ii burghezo-democratice din \ntrea-ga Europ` (pa[opti[tii no[tri), a Primului R`zboiMondial, a Revolu]iei Bol[evice din Rusia etc.

|ntre obiectivele masoneriei, clar articulate, sereg`se[te voin]a de a \nlocui cre[tinismul cu oreligie global`. Documente \nc` din 1862 afirm`crezul: „Va veni ziua când papa... va retracta toateexcomunic`rile [i anatemele, când to]i cre[tinii vorfi uni]i \ntr-o biseric`, când iudei [i musulmanivor fi binecuvânta]i [i \ntor[i la biseric`... Atunci,protestan]ii nu vor mai exista. Pontiful suveran vafi cu adev`rat rege peste religiile lumii [i va faceorice va voi cu toate neamurile p`mântului.”14

Iar Alta Vendita, un document din 1820apar]inând carbonarilor, declara: „|ntr-o sut` deani, episcopi [i preo]i vor gândi c` umbl` substeagul cheilor lui Petru, când de fapt vor p`[isub steagul nostru. Reformele trebuie s` fie f`cute\n numele ascult`rii.”

Ca din senin, \n 1893, la Chicago se \nfiin]eaz Par-lamentul Religiilor Lumii. La fondarea lui au parti-cipat reprezentan]i de orice nuan] , convoca]i din ori-ent [i occident, cre[tini [i p`gâni, spiriti[ti [i scien-tologi, umani[ti [i agnostici. Parlamentul \[i propunea

s ofere lumii un viitor spiritual, prin proclamarea pecale guvernamental a unei etici globale.

Etic` global`? Este exact ce se str`duie[te \nzilele noastre s` elaboreze comisia mixt` Vatican– CMB!

Sir John Templeton este unul dintre liderii bi ro -ului executiv al Parlamentului Religiilor Lumii. El

s-a f`cut cunoscut ca mason declarat, evolu]io-nist, panteist, universalist [i ocultist. Anual, elconfer` câte un premiu de 1 milion dolari pen-tru cei care contribuie la realizarea dezideratu-lui s`u, de transformare a spiritualit`]ii lumii. La4 septembrie 1993, cu ocazia centenarul acestuiparlament, Templeton a dat urm`torul comuni-cat: „Noi afirm`m c` exist` deja un consens\ntre religii, consens care poate constitui bazapentru o etic` global`, un consens fundamentalminim privind valorile [i standardele irevoca-bile, cât [i atitudinile morale fundamentale.”

La fel de surprinz`tor este faptul c` proiectulpentru codul eticii globale al Parlamentului afost conceput de teologul catolic Hans Küng,sub titlul Towards a Global Ethic, \n care elscria: „Orice form` de conservatorism bisericesctrebuie rejectat`. Niciuna dintre religiile repre-sive, fie cre[tinism, islamism sau iudaism, nuare viitor.

Lumea indivizibil` are nevoie de o etic` nedi-vizat`. Omul postmodern are nevoie de valori,]inte, idealuri [i viziuni comune. Dar mareachestiune \n discu]ie e: oare toate acestea nu pre-supun o credin]` religioas`? Ceea ce ne trebuieeste o ordine mondial` ecumenic`!”15

Omul postmodern are nevoie de valori, idealuri [i viziuni comune. Dar mareachestiune \n discu]ie e: oare toate acesteanu presupun o credin]` religioas`?


Ochiul uraganuluiPe marea lumii bântuie furtuna. Barca ecu-

menismului, zguduit de talazuri, \nainteaz totu[icu pânzele sus. |ncotro? Nu e clar. No]iunea \n sinede „ecumenism” nu \nseamn` mai mult decât unideal frumos, dar difuz. Nici Conciliul Vatican II n-a reu[it, sau a evitat, s`-i dea o defini]ie, ceea ce-iconfer` un caracter echivoc. „Am folosit la conci-liu termeni ambiguu”, spunea teologul catolicolandez Edward Schillebeeckx, „[i noi, fiecare,[tim cum s`-i folosim dup` aceea!”

Deci frumuse]ea sau vinov`]ia acestui idealdepinde de calea pe care se vrea \nf`ptuirea lui.Dup` Cornelius Van Till, nu exist` decât trei alter-native:

Ecumenismul misionar – care concepe uni-tatea religioas prin convertirea \ntregii lumi la reli-gia lui Hristos; aceasta a fost motiva]ia misiunilorcre[tine \n lumea p`gân`.

Ecumenismul spiritual – care concepe omenireaca o turm` risipit` ce poate fi recâ[tigat` doarprin manifestarea dragostei autentice a lui Hristos;aceasta reprezint` atitudinea adev`ra]ilor uceni-ci ai lui Hristos, gata s` iubeasc` [i s` adune \ntr-o singur` familie, deopotriv` pe iudei [isamariteni, greci [i barbari.

Ecumenismul politic – care mizeaz` pe joculputerii [i al manipul`rii, pentru integrarea prinorice mijloc a \ntregii lumi sub bagheta autoritarà unui lider absolut.

Dar nicio problem` nu poate fi rezolvat` prinfolosirea principiului sau a metodei care a pro-dus-o! Rùl istoric – schismele n`scute din com-peti]ie politic` – nu poate fi vindecat tot prinpolitic`! Tot ce se va ob]ine nu va fi decât simu-lacru, contrafacere, surogat. {i, destul de ciudat,omenirea pare lovit` de orbire. Prefer` cìlecomode, indiferent de deznod`mântul fatal.

Evenimentele malefice au luat \ntotdeaunalumea prin surprindere. A[a a fost cu recesiunileeconomice, crizele politice, marile epidemii, cu celedou` r`zboaie mondiale...

A[a pare s` evolueze [i fenomenul ecumenism.Identit`]i durabile sunt nimicite; structuri istoricesunt retopite \n forme globalizate; reperelemilenare ale spiritualit`]ii iudeo-cre[tine, pe cares-a construit cultura european`, sunt brusc aban-donate. {i totu[i lumea nu sesizeaz`.

Este culmea cinismului c`, \n timp ce uraganuldistruge structuri [i identit`]i [i \mpr`[tie moarte,\n ochiul ciclonului – pe o raz` de 20-80 km – elini[te des`vâr[it`.

Este lini[tea dinaintea mor]ii. ST

15


1. De la gr. „oiko” = a locui; [i „oikoumene” = lumea ca locuin]`. Ecumenis-mul cultiv` speran]a \nfr`]irii \ntregei lumi \ntr-o singur` familie.

2. Robert Stearns, O biseric` pentru sec. 21, \n revista „Charisma”, decem-brie, 1999

3. Cele [apte personalit`]i sunt: scriitoarea Karen Armstrong; arhiepiscopulsud-african Desmond Tutu; rabinul Lawrence Kushner; c`lug`ri]a feminist`Joan Chittister; teologa Diana Eck de la Harvard; imamul Seyyed HosseinNasr [i teologul revizionist Markus Borg, animator al lui grupului revizion-ist Jesus Seminar. Dialogul a ap`rut [i sub form` de carte: God at 2000,Marcus Borg, Morehouse Publishing, 2001

4. B. H. Roberts, Mormon Doctrine of Deity, p. 116, 20045. Unitatis Redintegratio, 4, 19646. Ad Gentes, n.3, 9, 11; \n Pontifical Council for Interreligious Dialogue.7. Dallas Morning News, 9 dec. 2000, articol de Peggy Polk.8. Dallas Morning News, din 20 martie 19999. Time, 4 decembrie 1989, pp. 11, 1310. Desmond Doig, Mother Teresa, Her people and her work, p.136, 1978.11. Ibid12. Jurnalul Pathagore - Equerre, vol IV, partea 7-8, 1935. „Patriarhul Ecu-

menic Meletius Petaxakis”, OEM, 1990, I-XII, cap. 18-21, p. 149 - \ngreac`. Citat de Fotius de Triaditsa, A 70-a aniversare a Congresului Pan-Orthodox, \n Orthodox Life, No. 1-2, 1994 - \n român`.

13. Portugal Daily News, 11 noiembrie, 2002.Vezi [i cartea masonului PierreCarpi, Profe]iile lui Ioan XXIII, 1976. Vezi [i declara]ia Baronului YvesMarsaudon, [ef al ramurii franceze a Cavalerilor de Malta, \n L'Oe-cuménisme vu par un franc-maçon de tradition, ed. Vitiano, 1976: „Li-bertatea n`scut` \n lojile masonice se r`spânde[te deasupra basiliciiSf. Petru. Aceasta este revolu]ia lui Paul VI.”

14. Dr. Rama Coomaraswamy, The Destruction of the Christian Tradition, p. 133., 2006

15. Hans Küng, Global Responsibility: In Search of a New World Ethic, 1991,pp.23,35,69


C ontroversa a atins o asemenea intensitate\ncât \nsu[i pre[edintele francez, JaquesChirac, a intervenit \n mod public pentru

aplanarea a ceea ce publica]ia Le Monde a numit„o polemic` f`r` precedent”. Departe de a fi doarun caz izolat, evenimentul constituie un indicatorimportant cu privire la o dezbatere tot mai aprins`pe teritoriul b`trânului continent: dezbaterea petema valorilor morale.

Boicot pe criterii etice De dou` decenii, Asocia]ia Francez` \mpotriva

Miopatiei organizeaz` anual un program de

colectare de fonduri pentru cercet`ri medicale,care a devenit un adev`rat ritual pentru francezi.Ultima edi]ie, cea din 2005, a strâns 104 milioaneeuro pentru cercet`rile din domeniul bolilor dege-nerative ale sistemului muscular, iar organizatoriise a[teptau ca edi]ia din decembrie 2006 s`dep`[easc` acest record. |ns`, \naintea \nceperiicelei de-a 20-a edi]ii a acestui program-maraton deteleviziune (34 ore), programat vineri, 8 decem-brie, lideri importan]i ai Bisericii Catolice dinFran]a au acuzat organizatorii teletonului1 de fo -losirea fondurilor strânse pentru scopuri ce \ncalc`etica Bisericii Catolice referitoare la embrionii

16


Politic

Europa pioas`

La \nceputul lunii decembrie, \n 2006, Biserica Catolic` a declan[at un scandal r`sun`tor \nFran]a, denun]ând popularul program de televiziune Teleton ca fiind un paravan pentrufinan]area cercet`rilor care folosesc embrioni umani pentru tratarea bolilor ereditare.

� Florian Ristea

16-18 Europa pioasa:Layout 1 2/15/07 2:46 AM Page 16

17


umani2. Trebuie s` remarc`m faptul c` un aseme-nea incident pare destul de neobi[nuit \n spa]iuleuropean, unde, a[a cum remarc` The Econo-mist, „problemele bio-etice sunt dezb`tute de obi-cei de comisii de exper]i, \n spatele u[ilor \nchise”.|n timp ce o asemenea dezbatere este un eveni-ment obi[nuit \n Statele Unite, unde influen]areligiei asupra politicii este deja notorie, pentrustatul francez, eminamente laic, polemicadeclan[at` de Biserica Catolic` sun` „aproape cao declara]ie de r`zboi” (New York Times).

Revolu]ie moral` \n Europa? Dac` aceast` polemic` ar fi singular`, probabil

c` nu ar trezi niciun interes din partea anali[tilorpolitici. Dar, când scena politic` european` estepopulat tot mai mult de lideri care, \n discursul lorpolitic, vorbesc despre valori morale [i virtute,incidentul din Fran]a nu este deloc \ntâmpl`tor.Discursuri pres`rate cu trimiteri la moral` se potauzi [i \n alte p`]i ale Europei. De exemplu, \ncadrul campaniei electorale pentru alegerile ge-nerale din Olanda (no -iem brie 2006), prim-ministrul, Jan PeterBalkenende, [i partidulaflat la guvernare au mi-litat pentru „standarde[i valori olandeze” \n fa]aa ceea ce ei au numit„criz` moral`” a socie t` -]ii. |n toamna anului2005, Partidul Lege [iDreptate al fra]ilorKaczynski a promis „ore volu]ie moral`” \n Polonia [i a ajuns la putere(unul dintre partenerii la coali]ie ai acestui partida declarat c` programul sù electoral „s-a bazat pe\nv`]`turile sociale ale Bisericii Catolice”), iar \ncursa pentru alegerile preziden]iale din Fran]a,programate \n data de 22 aprilie 2007, SégolèneRoyal, candidata oficial` a sociali[tilor francezi, aspus c`: „|n aceast` campanie, lupta [cu „dreap-ta” reprezentat` de contracandidatul sù, NicolasSarkozy] va fi mai presus de orice, o lupt` a valo-rilor.” Asemenea discursuri – cu referiri directe [iclare la moral` – pe t`râmul european genereazò \ntrebare justificat`: Sunt ele simple tactici elec-torale sau constituie un curent ce tinde s` devin`predominant \n Europa? Cu alte cuvinte, asist`mla o schimbare cameleonic` a politicii [i a politicie-

nilor europeni sau la o adev`rat` \ntoarcere lamorala religioas`?

„Constitu]ia cre[tin`”a Europei Chiar [i \ntr-o Germanie unde cancelarul cre[tin-democrat, Angela Merkel, insist` asupra reformeieconomice, semnele de oboseal` pe care le dàceast` reform` determin` partidul ei s` aducèlogii patriotismului [i valorilor familiei. |n cadrulunei \ntâlniri private cu papa Benedict al XVI-lea,\n august 2006, ea \ns`[i [i-a exprimat dorin]a catextul Constitu]iei Europene s` con]in` referiri lavalorile cre[tine. {i nu \ntâmpl`tor, tot ea esteaceea care \ncearc` resuscitarea muribunduluiTratat Constitu]ional odat` cu preluareapre[edin]iei Uniunii Europene de c`tre Germania,\n ianuarie 20073. „Cred c` acest Tratat trebuie s`fie legat de cre[tinism [i de Dumnezeu, deoarececre[tinismul a avut un rol decisiv \n formareaEuropei”, a spus ea.

Germania nu este \ns` singura ]ar` care sus]ineintroducerea referirilor la Dumnezeul cre[tin \n

textul viitoarei Con-stitu]ii. Italia, Polo-nia, Lituania, Malta,Portugalia, Republi-ca Ceh`, Slovacia [iIrlanda au sus]inutputernic acest de -mers \n timpul pri -mei runde de ne go -cieri \n 20044. Unlucru interesant este[i faptul c` a 50-aaniversare a Trata-

tului de la Roma, care a pus bazele cre`rii UniuniiEuropene, este g`zduit` anul acesta chiar deAngela Merkel, \n luna martie, la Berlin [i coincidecu ziua \n care vor \ncepe lucr`rile CongresuluiEuropean al episcopilor catolici, la Roma. |n cadrulacestui congres, lideri ai Bisericii Catolice de pe\ntreg cuprinsul Europei vor redacta [i prezentaun raport cu privire la mo[tenirea religioas` aEuropei, sperând c raportul „va da un nou impulsdezvolt`rii unui sim] civic prin care Europa va fiprivit` ca o comunitate a valorilor.”

Politicieni religio[i…|n condi]iile \n care no]iuni ca „politic`” [i „politi-

cian” sunt \n mare m`sur` compromise \n ochiiopiniei publice, se simte nevoia unei primeniri

Apelul la morala religioas` pare s`constituie o oportunitate pe care uniipoliticieni nu doresc s` o scape,chiar dac` discursul lor, pres`rat cuexpresii duhovnice[ti, sun` cel maiadesea fals. Or, aceast` not` fals`se datoreaz` tocmai faptului c` artacompromisului nu prea este compa-tibil` cu etica cre[tin`.


care s recâ[tige \ncrederea aleg`torilor. |n aceast`privin]`, apelul la morala religioas` pare s` consti-tuie o oportunitate pe care unii politicieni nudoresc s o scape, chiar dac discursul lor, pres`ratcu expresii duhovnice[ti, sun` cel mai adesea fals.Or, aceast` not` fals` se datoreaz` tocmai faptu-lui c arta compromisului nu prea este compatibilcu etica cre[tin`. Pe de alt` parte, acest recurs lamoral` al politicienilor nu ar avea niciun fel de jus-tificare \n absen]a unei preocup`ri corespunz`toarea societ`]ii. Altfel, ei nu ar avea vreo [ans` s` fieasculta]i. Prin urmare, este a[a-numita religiozitatea politicienilor determinat de presiunea \n cre[terea unei societ`]i care [i-a reg`sit voca]ia religioas`?

… [i o Europ` „pioas`” Realitatea demonstreaz` c` nici societatea nu

pare mai credincioas decât politicienii. Europenii,a[a cum remarc` The Economist, sunt mult maipu]in dispu[i decât americanii s`-[i afirme credin]a\n Dumnezeu. Dovada o constituie faptul c` preapu]ini sunt v`zu]i \n biseric` la sfâr[it de

s`pt`mân`. De asemenea, pu]ini sunt preocupa]ide probleme cum sunt cercet`rile asupra celulelorembrionare umane (de unde s-a declan[at pole-mica din jurul teletonului francez), avortul sauc`s`toriile homosexuale, care \i \nfurie pe evanghe-licii americani. Dimpotriv`, \n Fran]a, unde renu-mitul Teleton a fost etichetat drept imoral de li-deriai Bisericii Catolice, cercet`rile privind celuleleembrionare umane sunt permise de lege (e drept,cu anumite limite). O situa]ie similar` se \nre-gistreaz [i \n alte ]`ri ale Uniunii Europene. MareaBritanie [i Belgia au o legisla]ie [i mai permisiv` \naceast` privin]`.

Musulmanii, prezen]i \n num`r \nsemnat \nEuropa, au un poten]ial destul de important \nprovocarea unei dezbateri a problemelor morale.|ns`, \n ciuda puternicelor convingeri politiceancorate \n credin]a lor [i a spiritului adesea provo-cator \n care \ncearc` s` [i le promoveze, musul-manii nu reu[esc s`-i atrag` pe europeni \ntr-oasemenea dezbatere. Problemele de moralitatepublic` pe care le ridic` ace[tia sunt abordate deeuropeni din perspectiva unei societ`]i tolerante[i se \ncearc g`sirea unui echilibru prin \mp`careadrepturilor individuale (purtarea v`lului islamic)cu obliga]iile sociale (ar`tarea fe]ei). Din acestemotive, dezbaterea cu privire la virtu]i personalesau publice \n Europa este prea pu]in religioas` [iinfluen]at` nesemnificativ de votan]i religio[i.

Nevoia de pruden]` Indiferent de semnifica]ia acestei noi dezbateri

europene – fie o \ntoarcere real` la cre[tinism, fieo simpl` tactic` electoral` –, istoria ne-a \nv`]at s`fim precau]i. Pe de o parte, pentru a nu face maitârziu amara constatare c` pio[enia politicienilora fost doar o botezare cre[tin` a vechilor n`ravuri,iar pe de alt` parte, s` nu asist`m din nou la vechiscenarii, \n care interesele Bisericii se pliaz` pebra]ul de fier al puterii seculare. C`ci, dintr-oasemenea „clonare”, nu poate rezulta decât unmonstru cu apuc`turi medievale. ST

18


Politic

1. Prescurtare pentru program-maraton de televiziune, organizat \n scopuricaritabile.

2. Demersul se bazeaz` pe faptul c` Biserica Catolic` este unul dintre cei maiimportan]i donatori \n cadrul teletonului.3. Fran]a [i Olanda au respins Constitu]ia European` prin referendum, la

29 mai, respectiv 1 iunie 2005. 4. Datorit` opozi]iei Marii Britanii, Fran]ei [i Suediei, referirile religioase au

fost l`sate \n afara textului Tratatului Constitu]ional.

Presiunea tot mai mare pe care Biserica Catolic` o exercit` \n modsingular asupra scenei politice europene alimenteaz` aceast` dezbatereeuropean` cu privire la valorile morale. |n privin]a aceasta \ns`,protestantismul european nu are un cuvânt prea greu de spus. Caexemplu, \n cadrul polemicii franceze cu privire la cercet`rile asupracelulelor embrionare umane, finan]ate de Teleton, Jean-Arnold de Cler-mont, pre[edintele Federa]iei Protestante Franceze, a afirmat: „F`r`nicio preten]ie de paternitate a ideii, noi nu consider`m un embrion cafiind o fiin]` uman` pe deplin dezvoltat`.” Din aceast` afirma]ie, nu estegreu de dedus atitudinea acestora \n problema avortului sau a altorprobleme etice implicite.

Biserica Catolic` – „locomotiva” Europei cre[tine

Biserica Catolic` r`mâne, \n fapt, singura voce capabil s se fac auzitde liderii politici europeni [i s` determine un nou curs al evenimentelorpe b`trânul continent. Acest lucru s-a putut observa [i anul trecut, cuocazia Congresului Partidului Popular European (30-31 martie), cândpapa Benedict al XVI-lea a primit \n audien]` pe liderul partidului, ger-manul Hans-Gert Poettering, [i pe al]i lideri conservatori din Parlamen-tul European. |n cadrul acestei audien]e, suveranul catolic i-a \ndemnatpe ace[tia „s` plaseze cre[tinismul \n inima politicii [i a legisla]ieieuropene”. Aceast` grupare de centru-dreapta constituie grupul majori-tar \n Parlamentul Europei, iar Hans-Gert Poettering a fost ales recent (16ianuarie 2007) \n func]ia de pre[edinte al Parlamentului European. Ca urmare, este de a[teptat ca impulsul dat de Be nedict al XVI-lea s`fie pus \n practic`.


19


P este 2000 de ecologi[ti din \ntreaga lume s-au reunit la Conferin]a de la Paris pentrua prezenta raportul ONU despre \nc`lzirea

climatic . Previziunile nu sunt deloc \ncurajatoare;studiul ajunge la concluzia c` omul este cel carecauzeaz` \nc`lzirea global`, iar dac`, \n urm`torii10 ani, nu se iau m`suri drastice pentru stopareaemisiilor de gaze, efectele asupra planetei [i omeniriiar putea fi devastatoare. Principalele cauze ale\nc`lzirii globale sunt emisiile de dioxid de carbonce cresc din ce \n ce mai mult din cauza arderilorde combustibili fosili. Raportul anterior al comisiei,

publicat \n 2001, sus]inea c , \n decurs de cinci ani,temperatura va cre[te cu 0,15 - 0,35 grade Celsius.Din 2001 pân` \n 2006 s-a \nregistrat o cre[tere de0,33 grade Celsius, iar nivelul oceanelor a crescutmult mai mult decât fusese preconizat.

{p`gile americane|ntr-o \ncercare disperat` de a discredita rapor-

tul ONU, Institutul American de Ini]iativ` (IAI) aoferit câte 10.000 de dolari mai multor oameni de[tiin] pentru a submina concluziile Comisiei Inter-guvernamentale privind \nc lzirea global , conform

„Dac` tai un copac, mergi cu ma[ina pân` la serviciu, ai central` termic` sau aprinziaragazul pentru a preg`ti ceva de mâncare..., te faci vinovat de consecin]ele grave pe carele are \nc`lzirea global` asupra mediului. Nu e o glum`. Raportul Comisiei Interguverna-mentale pentru Schimbarea Climatic`, dat publicit`]ii luna aceasta, spune clar: „|n propor]ie de 90%, fiin]ele umane sunt principala cauz` a \nc`lzirii globale!”

SOS!Planeta \nc`lzit` de lupta pentru suprema]ie

� Steliana Nzikou

19-21 Incalzire:Layout 1 2/15/07 2:47 AM Page 19

cotidianului The Guardian. Oamenii de [tiin]` aufost pl`ti]i pentru a scrie articole prin care s` pun`sub semnul \ntreb`rii corectitudinea raportuluiONU. Nici nu este de mirare, având \n vedere c`institutul american este finan]at de ExxonMobil– compania petrolier` cu cel mai mare profit\nregistrat vreodat` pe plan mondial. Numai \n2006, ExxonMobil a \nregistrat profituri de peste39 miliarde de dolari. E de la sine \n]eles efortulextrem pe care compania \l depune pentru a\mpiedica recunoa[terea raportului care prevedenoi limit`ri ale emisiilor de gaze cu efect de ser`[i care impune guvernelor g`sirea altor sursealternative de energie. Situa]ia se complic` \ns`\n momentul \n care politicul intr` pe scen`: cei20 de membri ai institutului finan]at de ExxonMo-bil au fost consultan]i ai administra]iei pre[edin-telui George W. Bush. „E o \ncercare dis perat dinpartea unei organiza]ii care vrea s` distorsioneze[tiin]a pentru propriile scopuri politice”, spuneaDavid Viner, de la Unitatea de Cercet`ri Clima-tice a Universit`]ii din East Anglia. „IAI func ]io -neaz` ca o Cosa Nostra intelectual` a admi nis -tra]iei Bush. E vorba de ultimele \ncerc`ri alecampaniei de dezmin]ire a schimb`rii climaterice.Au pierdut la dezbaterea [tiintific [i la cea moral .Ceea ce le-a mai r`mas este o valiz` plin` cubani”, comentau reprezentan]ii Greenpeace.

Casa Alb` neag` avertismentele Pozi]ia oficial a pre[edintelui Bush nu a mai fost

aceea[i ca \n cazul anului 2001, când a refuzat s ra -ti fice „protocolul de la Kyoto”. Protocolul impunealimite ale emisiilor de gaze [i a fost semnat de ce -le mai multe ]`ri industrializate. De[i a fost acuzat`c` nu a f`cut publice rapoartele exper]ilor \n pro-blema \nc`lzirii globale, administra]ia Bush a salu-tat raportul dat de exper]ii ONU luna aceasta.

Presa interna]ional` \ns`, mai precis TheGuardian, sus]ine c , \n spatele zâmbetului sfios pecare pre[edintele american \l afi[eaz` cândrecunoa[te c America este principalul poluator depe glob, se ascunde o adev`rat` lupt` pentrusuprema]ie. Conform cotidianului, Casa Alb` acenzurat raporturile [tiintifice despre \nc`lzireaglobal`, eliminând concluziile nedorite. Bush ar fiintervenit asupra raporturilor guvernamentale,avertizând oamenii de [tiin]` s` nu vorbeasc`despre \nc`lzirea global`. Toate acestea pentru alimita cererile ca emisiile de gaze cu efect de ser`s` fie controlate.

Nici China, nici Indianu se las` mai prejos

„Este momentul ca \ntreaga comunitateinterna]ional` s` negocieze un acord global pen-tru stoparea \nc`lzirii climei”, sus]ine StavrosDimas, comisarul european pentru Mediu. Secre-tarul britanic pe probleme de mediu sus]ine [i elnecesitatea unui angajament interna]ional.

China [i India, state aflate pe locurile doi [i trei\n topul marilor poluatori mondiali, minimalizeaz`concluziile speciali[tilor pe tema schimb`rilor cli-matice. De[i reprezentan]ii Indiei prev`d faptul c`]ara se va confrunta cu temperaturi mai ridicate,precipita]ii extreme, perioade de secet` frecvente[i cre[terea nivelului m`rilor ca urmare a \nc`lziriiglobale, atitudinea guvernului de la New Delhieste una de nep`sare fa]` de criza anun]at` deComisia ONU. Profitând de faptul c` sunt consid-erate ]`ri \n curs de dezvoltare, nici China [i niciIndia nu respect` avertismentele exper]ilor IPCCprivind reducerea emisiilor poluante. Pe timpscurt, noile reglement`ri nu avantajeaz nicidecumeconomia acestor ]`ri.

20


Politic


21


� Temperatura global` va cre[te cu 2-6 grade Celsius.� De[ertul se va extinde, cuprinzând Africa de Sud [i Mexic. � Valurile de c`ldur` [i secet` se vor intensifica.� Oceanul Arctic va disp`rea. � Va cre[te aciditatea oceanelor, din cauza dioxidului de carbon.� Precipita]iile vor cre[te cu peste 20% \n regiunile cu latitudine \nalt`

[i medie.� Ghe]arii se vor topi, iar nivelul m`rii se va ridica cu 18-59 cm.� Alunec`rile de teren [i inunda]iile se vor intensifica.

Previziunile exper]ilor pentru urm`torii100 de ani

� trecerea de la patru anotimpuri la dou`: o prim`var` timpurie [i o toamn` \ntârziat`� temperaturi mai ridicate� tornade [i varia]ii bru[te de temperatur`� \nmul]irea inunda]iilor [i prelungirea perioadelor de secet`� cre[terea num`rului de zile cu brume târzii prim`vara� riscul apari]iei bolilor tropicale� probleme de asigurare a hranei [i a apei potabile

Concentra]ia medie a dioxidului de carbon \n atmosfera terestr` \nain-tea erei industriale era de 280 ppm (p`r]i de milion). Ast`zi, ea a ajunsla 380 ppm. Dac` aceasta va ajunge la 550 ppm, va fi \nregistrat` oschimbare drastic` a climei”, ceea ce ar provoca o cre[tere a tempe-raturii cu aproximativ 3°C. Pe de alt` parte, cre[tereaa consumului deenergie – cu 15% mai mult \n ultimii cinci ani – va ajunge la un nivelde 60% \n anul 2030.

Exper]ii climatologi avertizeaz` România

Statele UE atac`Nici statele membre ale Uniunii Europene nu se

arat` \ncântate de m`surile pe care Bruxelles-ul lepreg`te[te pentru reducerea efectelor \nc`lziriiglobale. Prima propunere pe care UE a f`cut-o serefer` strict la reducerea emisiilor de gaze ama[inilor. Asta presupune proiectarea unor noiautoturisme, cu emisii reduse de dioxid de carbon,pentru c` transportul rutier cauzeaz` mai mult deun sfert dintre emisiile de CO2 din UE. Noile m`suriprev`d reducerea cu 18% a emisiilor de dioxid decarbon la ma[inile noi \n urm`torii cinci ani, emisi-ile fiind reduse la 130 de grame pe kilometru;zece grame \n minus se vor ob]ine prin utilizareabiocombustibililor, modificarea pneurilor [ifolosirea cu economie a aerului condi]ionat.

Potrivit BBC News, Asocia]ia European` a Con-structorilor de Automobile (ACEA) condamn`propunerile Comisiei Europene, considerând c`acestea afecteaz` \ntreaga economie a Europei.Germanii sus]in c` introducerea acestei limite vascumpi ma[inile cu 2500 euro pe unitate, iareuropenii vor cump`ra autoturisme produse \nafara UE, ceea ce va duce la \nchiderea uzinelor dinspa]iul Uniunii.

Uniunea European` vrea multe \ns` [i, mai pre-sus de Uniune, guvernele \[i cer drepturile. Cinepoate interzice Rusiei s` exploateze petrol cânddezvoltarea ei se bazeaz` pe consumul cât maimare de petrol al celor din vest? India [i China nuvor accepta prea curând limitele impuse, pentru c ,atâta timp cât vor mai putea, [i una, [i alta vorprofita de statutul privilegiat de state \n curs de dez-voltare, iar SUA, de statutul de putere suprem`.

O lege universal`Comisarul european pentru Mediu, Stavros

Dimas, sus]ine c` \ntreaga comunitateinterna]ional` ar trebui s` negocieze un acordglobal pentru stoparea \nc lzirii climei. |nalte ]inte,am putea spune, [i nerealiste având \n vedere c`nici m`car statele europene nu ajung la o\n]elegere. Cât prive[te folosirea resurselor alter-native, dr. Sallie Baliunas, de la Centrul de Astrofi-zic` Harvard Smithsonian, sus]ine c` alternativeexist , \ns nu pot fi aplicate din cauze politice. „Cusiguran]`, exist` tehnologii abordabile, dar ele nusunt aplicabile din punct de vedere politic. Unexemplu ar fi energia nuclear . Aceasta nu produceCO2. {tim cum s construim generatoarele, dar, pur

[i simplu, nu v`d cum anume s-ar \ncadra dinpunct de vedere politic [i cultural”, spunea Baliu-nas.

Conflictele din Bosnia, Irak, Afganistan, Soma-lia, Ruanda sau 11 Septembrie 2001 – sunt doarcâteva evenimente ce demonstreaz` c`, mai pre-sus de binele societ`]ii, mai presus de mediu [i deviitor, interesele m`surate \n argin]i câ[tig deta[atlupta dintre supravie]uire [i suprema]ie. Nimicnu ar trebui s ne surprind \ns . Scriptura descrie\n am`nunt toate aceste evenimente, iar carteaultim` a Scripturii spune scurt: „A venit vremea s`pr`p`de[ti pe cei ce pr`p`desc P`mântul”. Separe \ns` c` mai-marii no[tri conduc`tori ori au\n]eles gre[it textul, ori vor cu tot dinadinsul s`pun` um`rul la autodistrugerea lumii. Ei par s`spun c nu conteaz pre]ul, ci doar suprema]ia. ST


V a supravie]ui cre[ -ti nismul \ntr-o so -cietate seculari -

zat` sau se va retrageonest, transformându-se\ntr-o nostalgie? Mai estede actualitate? Mai putemcrede \n viitorul lui?

Istoric de mare autori-tate, Jean Delumeau estecunoscut lumii \ntregiprin studiile sale, care auca obiect interpretareamarilor teme cre[tine.Publicat \n 2006 la editu-ra Polirom, |n a[teptarea zorilor. Un cre[tinismpentru mâine este viziunea unui istoric, de ritcatolic, asupra unui destin religios \n care seimplic [i pentru care se simte responsabil. Ca ideecentral , vo lu mul rezum schimb`rile religioase dinultima pe rioad` a secolului XX, subsecvente glob-aliz`rii ac celerate. |n acela[i timp, autorul propuneo nou` \n]elegere a cre[tinismului \n contextulcultural actual.

Cre[tinismul \n deriv` |ntrebarea „Va pieri cre[tinismul?” apar]ine unei

societ`]i \ntregi. Imposibil de ocolit, aceast` \n -trebare devine omniprezent`. Reviste importante,

precum Le Monde, LaCroix, Futuribles, Di -manche, \i dedic` numerespeciale, iar aceasta dincauza unor sondaje deloc\ncurajatoare.

Conform unor studiipublicate \n jurul anului2000, 42% dintre britanici[i francezi [i 49% dintreolan dezi se declar` f`r` re -ligie. La nivelul \ntregii Eu -rope, aceast` categorie aareligio[ilor este alc`tuit`cu preponderen] de tineri.

|n ianuarie 1999, \n cadrul unui sondaj I.F.O.P. (Institut Français d’Opinion Publique), la \ntre-barea „Ce persoane a]i dori s` vede]i c` joac` unrol important \n viitor?”, dintre cele zece cate-gorii propuse, doar 4% au ales „autorit`]ile reli-gioase [i spirituale”. |ntr-un alt sondaj publicat \nLa Croix, \n 2001, la \ntrebarea „Crede]i c` Bibliaeste o carte dep`[it`?”, 54% dintre francezii ches-tiona]i au r`spuns „da”. Procentajele au atins 59%la cei \ntre 35 [i 49 de ani [i 61% la cei cu vârste\ntre 25 [i 34 de ani. De[i uneori sondajele [i sta-tisticile se pot contrazice \ntre ele, totu[i, noteaz`autorul, este destul de clar c` \n Europa interesulfa]` de cre[tinism \nregistreaz` un regres. Astfel,

22


Cultur`

Va piericre[tinismul?

Iat` o \ntrebare dezb`tut` ast`zi maimult ca niciodat` \n paginile ziarelor

[i revistelor, \n emisiuni sau talk-showuri televizate. {i nu numai.De la discu]iile teologice diletante,

purtate prin sta]iile de metrou sau lasemafor, pân` la muta]ia religiozit`]ii\n fanatism, preocuparea public` se\nscrie sub antetul sentin]ei: secolulXXI va fi religios sau nu va fi deloc.

� Alina Popa

22-24 Cronica:Layout 1 2/15/07 2:48 AM Page 22

23


adaug` Jean Delumeau preluând un citat din LeMonde, se poate formula ipoteza unui fel de apos-tazii a Europei, o defri[are a memoriei cre[tine.

La aceste rezultate descurajatoare culese dinpres` [i c`r]i, afirm` autorul, contribuie [i paginilenegre din istoria cre[tinismului, \n special \n ver-siunea sa catolic`. Sunt re]inute erorile, t`cerile,crimele s`vâr[ite \n numele Bisericii, dar mai pu]inaportul pozitiv al Bisericii la civiliza]ie. |ntr-adev`r,noteaz` autorul, trebuie afirmat categoric faptulistoric c` nicio epoc` nu a persecutat [i executatcre[tini precum secolul XX. Nazismul, apoi comu-nismul au f`cut milioane de victime din Europapân` \n China.

{tiin]` [i religie Secularizarea accelerat` [i trecutul p`tat al

cre[tinismului, sus]ine Jean Delumeau, l`rgescruptura tot mai grav dintre om [i Biseric . La aces-tea, continu` autorul, se adaug` nerecunoa[tereatranscendentului, promovat` \n mediul [tiin]ific,\n special prin programul neopozitivist curent.Dezbaterea dintre [tiin] [i religie r`mâne deschis`[i tensionat`. Cu toate acestea, \n fa]a mareluipublic r`mâne o \ntrebare fundamental : Ne oblig`[tiin]a s` credem c` omul este produsul hazardu-lui [i c` universul nu are sens?

S` lu`m aminte la ceea ce arat` [tiin]a despreunivers sau s coborâm la nivelul infinitului mic, celal corpului uman? „Structura intim` a moleculelornoastre”, scrie France Quéré, citat` de JeanDelumeau, „spune slava lui Dumnezeu”. {tiin]a,afir m autorul, nu L-a deposedat pe Dumnezeu decrea]ia Lui, ci \i \nt`re[te statutul de Creator. Toa -te aceste elemente, revelate prin [tiin]`, adaug`Jean Delumeau, ne permit s` afirm`m c` univer-sul [i omul nu sunt nici pe departe rodul \ntâmpl riisau al hazardului.

P`catul originar Cu acest subiect, Jean Delumeau p`trunde \n in -

te riorul cre[tinismului. Abordeaz` originea p`ca-tului, interpretat de aceast` dat` la distan]` decuvântul biblic [i \ntr-o accep]iune mai degrab`[tiin]ific` [i alegoric` \n acela[i timp. Prin aceast`metod` de interpretare, textul sacru devine o pa -ra bol`. De exemplu, noteaz` autorul, majoritateacre[tinilor nu mai cred interpretarea biblic` con-form c`reia lumea a fost creat` \n [ase zile, ciader` la concluziile [tiin]ei moderne cu privire lavârsta universului [i eviden]a evolu]iei. Biblia

cap`t` astfel atributul unui limbaj figurat, con-trar crezului cre[tin. {i, sus]ine el mai departe, ceeace ne spune ast`zi [tiin]a despre trecutul omenirii,calculat la trei milioane de ani, nu ne mai permites` credem \n existen]a unui prim b`rbat [i o prim`femeie, scuti]i de moarte [i situa]i \ntr-un par-adis terestru. Toate indiciile trimit la o omenire cares-a desprins cu greu din starea de animalitate [i \ndreptul c`reia moartea este un fapt biologic, [i nuo pedeaps` cauzat` de un p`cat originar.

Expresia de „p`cat originar”, noteaz` Jean De -lu meau, este o doctrin` de care trebuie s` ne de -ba ras`m, deoarece, conform datelor men]ionateanterior de autor, din punct de vedere istoric esteimposibil de sus]inut identificarea lui Adam cuprimul om. Prin aceste interpret`ri desprinse desensul propriu al textului biblic, Facerea, sus]ine

Jean Delumeau, este o profe]ie scris la timpul tre-cut. Conform acestei viziuni, paradisul terestru esteo „machet` a crea]iei”, iar Adam [i Eva, o imaginean ticipat` a ceea ce va fi omenirea când va ajungela o stare de perfec]iune. Departe de sensul liter-al al textului sacru, interpret`rile comport` unlimbaj figurat, un limbaj care se suprapune [i semodific` \n func]ie de perspectivele culturale.

De ce exist` rùl? Rùl, nefericirea [i suferin]a sunt p`r]i constitu-

tive ale universului nostru. Cu toate acestea, exist`\ntreb`ri adresate lui Dumnezeu, c`ruia I se ceresocoteal` pe m`sur` ce violen]a rùlui este tot

Nu este o absurditate, spune JeanDelumeau, s` credem c` trecerea luiDumnezeu prin aceast` lume a creat un felde parantez` supranatural` \n ritmul unorlegi care guvernau universul.

Jean Delumeau, |n a[teptarea zorilor.

Un cre[tinism pentru mâine, Ed. Polirom, Ia[i, 2006


mai pronun]at`. Exist` o revolt` \mpotriva luiDumnezeu, sporit` de genocidurile, masacrele [itor turile secolului XX. Mai putem crede \n bu -n`tatea lui Dumnezeu dup` Auschwitz? De ce at`cut \n timpul acestui genocid f`r` precedent \nistoria omenirii? Sunt \ntreb`ri, afirm` autorul,care au dùnat credibilit`]ii lui Dumnezeu. |ntr-unsondaj realizat pentru Le Figaro \n 1997, \n Fran]a,la \ntrebarea „Ce v-ar putea face s` nu mai crede]i\n Dumnezeu?”, 45% dintre intervieva]i au r`spuns„ceea ce se \ntâmpl \n Ruanda, masacrele [i geno-cidurile”. La aceste \ntreb`ri revolt`toare, spuneJean Delumeau, citându-i pe Elie Wiessel [i JosyEisenberg, singura \n m`sur` s` ofere un r`spunseste credin]a.

De ce exist` rùl? De[i nu avem niciun r`spunsla \ndemân`, cre[tinismul, noteaz` autorul, facelumin` prin dou` afirma]ii foarte puternice: Dum-nezeu a venit printre noi ca s` \ndure, asemeneanou`, violen]a rùlui [i a murit \n cea mai crunt`p`r`sire; \n noul Ierusalim, rùl nu va mai exista.

|ntruparea lui Dumnezeu \n persoana lui Isus,devenit om ca noi, afirm` Jean Delumeau, re pre -zint` ajutorul oferit \mpotriva rùlui. Dumnezeu a\m p`rt`[it aceea[i condi]ie cu noi, oricât de cum -plite sunt suferin]ele noastre.

Unii cercet`tori, prin argumente [tiin]ifice, punla \ndoial` divinitatea lui Isus, mai ales minunilerelatate \n evanghelii. Minunile, prin \ns`[i esen]alor, se sustrag legilor [i ies din cadrele cercet`-rilor [tiin]ifice. {i dac` se sustrag legilor [tiin]ei,

\nseam n` oare c` nu exist`? Nu e o absurditate,spune Jean Delumeau, s` credem c` trecerea luiDumnezeu prin aceast` lume, atunci când S-af`cut om, a creat un fel de parantez` supranatur-al` \n ritmul unor legi care guvernau universul.|ntr-o astfel de parantez se \nscriu via]a, minunile[i \nvierea lui Hristos; un Dumnezeu-om, care a tra-versat istoria precum un fulger, care a predicatnumai 3 ani, fa]` de Mahomed, care a predicat 20,[i Buddha, aproximativ 50. Iar aceast` interven]ie\n firul istoric a fost suficient` s` provoace orevolu]ie religioas` profund` [i durabil`.

Ecumenismul, variant` a reconcilierii?

Dac`, a[a cum cred cre[tinii, afirm` Jean De -lumeau \n finalul c`r]ii, interven]ia lui Dumnezeu\n istorie prin na[terea [i \nvierea lui Hristos afost [i va r`mâne unic , atunci de ce se mai accept`situa]ia absurd` care o reprezint` dezbinarea din-tre ei? Ecumenismul, noteaz` autorul, ca singur`[ans` a reconcilierii, pare c` bate pasul pe loc.Centralismul roman ridic` semne de \ntrebarepentru ortodoc[i [i protestan]i. Autoritatea BisericiiCatolice \ncetine[te momentul atât de mult doritde Vatican. Concentrarea excesiv`, afirm` JeanDelu meau, pe autoritatea pontifical [i centralizarearoman` \n toate domeniile \ngreuneaz` dialogul [i\mpiedic` progresele ecumenice. Se ajunge astfella o hipertrofiere a rolului papalit`]ii pe plan religios,la o imagine al c`rei centru e reprezentat de autori-tatea papal`. S` fie acesta un ecumenism sincer?

Viitorul cre[tinismului, noteaz` autorul, pre-supune integrarea pluralit`]ii, adic` o acceptarefr`]easc` a confesiunilor cre[tine, precum [i ac -ceptarea diversit`]ii \n interiorul fiec`reia dintrecomponentele cre[tinismului. E imposibil, adaug`Jean Delumeau, ca ecumenismul s` se realizezeprin \ntoarcerea \n sânul bisericii romane. Dar

chiar [i a[a, prezen]a unui pap`, spune autorul,ar avea un rol pozitiv atâta timp cât acesta nuva fi nici episcopul, nici parohul lumii, cipurt`torul de cuvânt [i garantul acesteiunit`]i reg`site.

Dialogul interreligios, afirm` Jean De -lu meau, va fi o problem` esen]ial` a secolului

XXI. |ntr-o lume atât de diversificat` [i \n carereligia \[i manifest` extremele, acest dialogpoate degenera u[or, mai ales când diferen]elesunt atât de mari [i nu sunt admise \ntr-o uni-

tate care se vrea de multe ori autoritar`. ST

24


Cultur`



Era rezultatul

Pe 23 august

{tiin]` [i rug`ciuneGeologul XAVIER LE PICHON consider` c` [tiin]a reprezint` un \ndemn la rug`ciune.

„Pe 23 august 1973 am participat la primascufundare \n inima Riftului oceanic, \nmijlocul Atlanticului, cu batiscaful Arhimede.

Am fost cuprins de uimire \n fa]a peisajului extra-ordinar ascuns sub ap`, la trei mii de metriadâncime. Haosul vulcanic, ie[it din m`runtaieleP`mântului \n valea unde noile funduri oceanice sef`uresc \ntre buzele pl`cilor ce se \ndep`rteaz`,evoca extraordinar de puternic pentru mine Face-rea. Via]a se instalase deja \n mijlocul unor gigan-tice cascade de lav` ce p`reau s` fi \ncremenitbrusc \n \naintarea lor, ca sub bagheta unui magi-cian. Descopeream o gr`din` de vis, lipsit` de frun-ze, foarte sobr`, o construc]ie riguroas` \n geome-tria ei [i fantasmagoric` \n desf`[urarea de formealbe ce se \n`l]au \ntr-o \ngem`nare de lumin` [i\ntuneric, ca \n zorii zilei, smulse pentru o clip` dintenebrele lumii lor…

Era rezultatul a zece ani de cercet`ri [i, \nchip cu totul firesc, am \n`l]at o rug` demul]umire. ”X. Le Pichon, Aux racines de l’homme

25

Citatul ST

25 Citatul ST:Layout 1 2/15/07 2:49 AM Page 25


Cultur`

26

Despre

[i

26-31 Dragoste si daruire:Layout 1 2/15/07 2:50 AM Page 26

27


A bsen]a iubirii nu \nseamn` altceva decâtabsen]a luminii, mai bine zis \ntunericul \nmijlocul c`ruia nu poate rodi decât planta

beznei: egoismul cu cei doi l`stari ai sì – trufia [idezm`]ul. |n bezna aceasta, exist` un singur izvorde \nseninare, care s` deschid` aurora; o singur`raz` ar fi \ndestul`toare pentru a readuce zorii [ipentru a preschimba obscurul acestor „iubiri” \nceea ce noi numim dragoste adev`rat . Raza aceas-ta, coborând din divin [i ad`pându-se din el, senume[te jertf`.

Ne este u[or s cuvânt`m despre iubire, de[i esteo greutate cât un munte s` vorbim responsabildespre acest sentiment care, de fapt, nu \nseamn`doar trìre necontrolat`, ci [i principiu. Nu estestare mai deplin` de -cât a aceluia care iu -be[te [i care nu con-fund` iubirea cu \n -dr`gostirea. Atuncicând iube[ti, cuvinteledevin de prisos; pen-tru tine vorbesc al]ioratori, mult maiconving`tori: gesturile,atitudinile, jertfele talezilnice... |n schimb,dac` nu iube[ti, deviifilozoful daltonist care]ine prelegeri despremiracolul cromatic alclorofilei... Nu e ofran -d` a vie]ii, \n tumultuldin jurul altarului, de -cât ofranda adus` decel care a iubit, careiu be[te. Altfel, trupuloferit nu mai e dar [irod al iubirii, ci le[uldin mâinile m`celarului, fiin]` destinat` abatoru-lui. C`ci dac` cel care ]ine peni]a \n mân` nu edecât un scrib, unde mai este str`lucirea cuvin-telor sale? Dac` cel care \[i mângâie partenerulnu este decât un animal cu instinctul priponitlatent, unde este splendoarea gestului sù? Celcare confund` patima meschin` cu bucuria dat`de savoarea iubirii este ca un pom ce \[i d`ruie[tesie[i fructele, ignorând ploaia [i ]`râna din carese hr`ne[te. |nfl`c`rarea celui care iube[te serevars` [i asupra izvoarelor din care nu \[i poatedomoli setea.

Dragoste cu strângere de inim` Cel mai de temut m`r`cine – de temut pentru

c`, de[i pare cel mai inofensiv, este [i cel maimare sufocant al iubirii – este egoismul. Boldul luiomoar` dragostea \nainte ca ea s` mijeasc`, cutoate c` faptele tale sunt frumoase [i par bune.Mângâi un om sau \i zâmbe[ti, \i supor]i viciile, pen-tru c` a[tep]i s` se iveasc`, s` se nasc` ceva bunpentru tine, s` \]i fie r`spl`tite sacrificiile pe carele faci à contre-cœur. |ns dragostea care a[teapt`[i cere pentru sine poate rodi pl`ceri, dar nubucurie. |n plus, nici nu poate fi numit` dragoste,ci ardoare, instinct, minciun`. Omul se sperie defaptul c` tot ce ofer` altuia este furat de la sine, c`,oferindu-i persoanei de lâng` se priveaz` pe sine.

{i se zgârce[te, \[ichirce[te inima [i olas` s` se strâng`,r`mânând \n starea eide stafid`. A[a ne-au\nv`]at folosin]a [inevoia zilnic` de arti-ficial [i goan` materi-al`. A[a ne-au obi[ -nuit absen]a lui Dum-nezeu [i ignorarea,uitarea jertfei. |ns`,a[a cum nu \]i eco no -mise[ti b`tìle inimiipentru tine, a[a s` nute zgârce[ti nici cândele se \ndreapt` sprecel de lâng` tine.D`ruind altuia ob`taie de inim`, od`ruie[ti, de fapt,eternit`]ii, [i tu e[ticel care ar trebui s`se \ncline, fiindc`

cel`lalt ]i-a acordat favoarea de a primi. |ndr`gostitul confund` adesea iubirea cu \n fl` -

c rarea [i dragostea cu nebunia lipsei de st`pânire.Aceasta din urm` te face s` suferi pentru c` nucunoa[te altruismul dragostei. Instinctul pro prie -t`]ii este cel care te tulbur`, care nu \]i d` odihna[i lini[tea blând` a iubirii, pentru c` el te ]ine cughearele \ncordate asupra persoanei pe care spuisau crezi c` o iube[ti, dar pe care o pânde[ti ca peo prad`, nerecunoscând acest lucru. Crezând cò iube[ti, sufoci aerul care o ]ine \n via]`, ne \n -]elegând c` instinctul propriet`]ii este contrariul

„S` vorbim despre iubire”, scria JoséOrtega y Gasset \n Studii despre iubire,continuând cu un trist sim] al realit`]ii:„Dar s` nu \ncepem prin a vorbi despreiubiri. Iubirile sunt istorii mai mult sau

mai pu]in agitate, care survin \ntreb`rba]i [i femei. |n ele intervin factori

nenum`ra]i care le complic` [i \ncâlcescdesf`[urarea \n asemenea m`sur`

\ncât, \n majoritatea cazurilor, \n iubirise g`sesc de toate, mai pu]in ceea cestrict merit` s` se numeasc` iubire.”

Cunosc, a[adar, [i recunosc c` ceea ceuime[te \n aceste istorii amoroase este

tocmai lipsa dragostei. � Ecaterina Pavel


dragostei [i c` ceea ce se na[te din el nu estebucuria, ci suferin]a. Pozi]ia \ndr`gostitului \nraport cu cel`lalt este aidoma animalului care ag`sit o ciozvârt [i o vrea doar pentru sine, mârâind[i ar`tându-[i col]ii oricui se apropie cu pa[i deamenin]are. Iar noi avem \ndr`zneala s` ne flat`mc iubim, pentru ca, \n numele iubirii, s ne ded`mla o astfel de \nfulecare disperat`!

Când d`ruirea cere plat`Recunosc dragostea pentru c nu cere niciodat ,

ci ofer . {i, mai ales, [tie s primeasc frumos [i cudemnitate. De aceea, ea nu poate fi jignit` [i nicir`nit` de lipsa unei manifest`ri mutuale. R`nilesunt provocate de mândrie, de orgoliu [i de sim]ulalunec`rilor din tine \nsu]i, \nspre persoana delâng . Gre[e[ti atunci când m`sori [i cânt`re[ti ges-

turile de d`rnicie, c`ci dac` ceea ce prime[ti \]ipoate fi luat cu u[urin]`, cine poate s` \]i fureceea ce ai d`ruit vreodat`? {i, dac cel de lâng tinealege s` \]i ofere [i el ceva, mânat de acela[i sen-

timent [i principiu ca tine, tot dragostea te va\nv`]a s` prime[ti. Nu este totuna s` \ntinzi mânapentru a ]i se pune \n palm`, cu a ]i se abandona\n bra]e fiin]a iubit` [i inima ei. {i aceasta nu\nseamn plat`-r`splat`-condi]ionare. Sunt oamenic`rora nu le-ar ajunge s -[i vând \nmiit trupul pen-tru a r`spl`ti un gest al tù. Doar \n desfrâud`ruirea e plat`. |n delirul egoismului, ea senume[te acont; \n tumultul posesiei, ea se nume[temotivare, plocon de \nduplecare. {i \n desfrâuplata vine firesc, pentru c este tributul familiar pecare \l aduce fiecare, nu \ntotdeauna [i nu neap`rat\n bani sau \n carne de fr`mântat. Numai aici tri-butul este a[teptat cu non[alan]`, pentru c` vor-bim de troc, nu de iubire. Exist mai mult dragoste\ntre doi ]`rani ce \[i \ncruci[eaz` grânele, decât\ntre dou c`rnuri epuizate de l comie [i poft . |ns`fervoarea c`rnii distruge pasiunea [i am`ge[tedragostea, alungând-o. Cei doi devin negustoride iluzii, se retrag \n unghere, la pând` reciproc`,umplându-[i chimirele cu singur`tate. |n acestchimir f`r fund po]i turna toate mângâierile lumii,f`r` s` sim]i c` ai \nceput s` oferi ceva, pentru cèste nevoie de cineva \n stare s primeasc . Aici stò mare gre[eal` a mim`rii iubirii: a primi este cutotul altceva decât a pretinde sau a accepta. A primi\nseamn` a oferi. A te oferi pe tine \nsu]i, a tepune la picioarele persoanei iubite. Zgârcit nueste omul care nu \[i risipe[te averea prin fapte

28


Cultur`

Exist` mai mult` dragoste \ntre doi ]`ranice-[i \ncruci[eaz` grânele decât \ntre dou`c`rnuri epuizate de l`comie [i poft`. |ns`fervoarea c`rnii distruge pasiunea [iam`ge[te dragostea, alungând-o.


29


milostive, ci acela care nu \]i zâmbe[te \n semn demul]umire pentru darul tù. Zgârcit` nu estemama care nu-i d` un leu fiului sù, ci aceea carenu [tie s` r`spl`teasc` cu o s`rutare floarea pri-mit` din mânu]a copila[ului ei. |n definitiv, [tie s`primeasc` doar cel care \n]elege valoare oferirii.Ofrandele sunt ignorate [i respinse doar pentru còamenii nu sunt obi[nui]i cu jertfa [i nu [tiu s` opre]uiasc`. Acela care m`nânc` pâinea \n grab` [iignor` truda [i d`ruirea facerii ei, neinteresându-lmâna care a s`dit s`mân]a, care a strâns snopii,care a treierat grâul sau a fr`mântat aluatul, nupre]uie[te col]ul pe care \l are \n mân [i se repedelacom asupra lui, doar pentru a se ghiftui sau a-[iastâmp`ra o nevoie care nu are nimic \n comun cubucuria de a mânca, de a savura un rod.

„Ia mai pune-]i pofta ’n cui!”Sunt oameni care o via]` \ntreag` se str`duiesc

s` devin` una [i nu reu[esc; ei se jertfesc \n raportcu cel`lalt, ucigându-se, distrugându-[i persona-litatea. |n mod natural, via]a noastr` fuge de jertf`;trebuie s ne lupt`m cu noi \n mod dureros pentrua jertfi, a[a c`, pân` la urm`, c`dem epuiza]i der`zboiul cu noi \n[ine [i nu mai avem resurse pen-tru altul. Exist ast zi o trufie a jertfei, a d`ruirii, careeste impropriu numit` ofrand`. Se \ntâmpl` c` unbìat vede de la distan]` o fat`; [i, crede el, \ncepes` o iubeasc`. {i a[a mintea lui pl`smuie[te\nchipuiri de vitejie \nchinate celei aflate \n de -p`r tare, imaginându-se un brav cavaler care \ntâicu ce re[te [i apoi ap`r` o medin` de peste m`ri [i]`ri. {i fata, la rândul ei, viseaz` la s`li somptuoase[i la o pânz` de Penelop` care s` o fac` faimoas`.Nici unul, nici altul nu \n]elege jertfa, decât dup`restrângerea distan]ei. Sau ei nu o \n]eleg deloc [iaban doneaz visul, sau ceea ce el/ea credea a fi dra -goste [i, \n consecin]`, sacrificiu. Astfel, iubireamoare \nc` din starea embrionar`, pentru c` na[ -te rea ei ar fi fost un e[ec, o stârpitur . Dac , din gre -[eala [i graba patimii, urmeaz` o istorie amo roas`\ntre cei doi, \n care jertfa [i d`ruirea nu se pro duc,amorul acesta trece repede, odat` ce fervoareac`rnii [i-a g`sit astâmp`rul, \mplinirea [i s`turarea;din moment ce pofta [i dorin]a s-au asem`nat, darnu s-au \ntâlnit, satisfacerea poftei nu a mai l`satnimic de consumat \n tihn` [i bucurie. |n con-secin]`, a[a cum spunea un personaj al doamneiIleana Vulpescu, dragostea [i gripa la pat se vindec .Dragostea ca poft`, nu ca dorin]` – dorin]` de acunoa[te, de a fi, de a deveni, de a \mplini.

Animalul din noiAst`zi, datorit confuziei poftei cu dorin]a real ,

s-a ajuns la o ridiculizare a iubirii, reducând rela]iadintre dou persoane, care se presupune c ar tre-bui s` se iubeasc`, la termenul de cuplare. Acumvreo dou`zeci de ani, ea se numea colaj. Acestcuvânt – cuplare – nu reprezint` decât redu-cerea, coborârea, unei leg`turi profunde la actul dea cupla mai multe vagoane unul dup` altul,suprasimplificând via]a de dragoste [i trimi]ând-ola ideea de via]` sexual`, care este o parte a vie]iide dragoste, neidentificându-se \ns total cu ea. Dinp`cate, aceast` atitudine reprezint` o maregre[eal`; dezbrac` via]a de toat` frumuse]ea [i detot sensul ei [i o transpune \ntr-un act biologic, carenu are semnifica]ii \n sine, decât dac` este a[ezat\n contextul binecuvânt`rii lui Dumnezeu, care \nseamn` dragoste, prietenie, afectivi-tate, \n]elegere. Altfel spus, trebuie cùtat`

A[adar, de la reducerea iubirii la un act biologic [i pân` la desfrâu nueste decât un pas. Simplul fapt de a ne purta ca animalele nu necoboar` \n mod automat [i profund la starea animalic`; astfel c`, \ntimp ce noi trìm ca [i cum nu ar exista decât pofta, vrând astfel s`simplific`m iubirea [i via]a, con[tiin]a noastr` ne veste[te de[ert`ciuneaunei asemenea atitudini. Desfrâul nu \nseamn` altceva decât frica [idezn`dejdea apropierii mor]ii; uitarea sau ap`sarea sensului vie]ii. A[acum apropierea frontului, \n timp de r`zboi, \nte]ea depravarea,promiscuitatea [i prostitu]ia, tot a[a se \ntâmpl` cu cei care trìesc ca[i cum ar fi pândi]i de amu]irea vie]ii.

La tratative cu moartea, pentru dragoste

Renun]area la visurile de viitor nu \nseamn` pentru ei decât umbra mor]iisau, mai bine zis, \ncurajarea gândului c` via]a este scurt`. Certitudineamor]ii \i face pe mul]i s` cread` c` via]a nu mai merit` osteneala – oste-neala de a d`rui, de a te jertfi, de a renun]a la tine pentru altul –numai c` nu via]a aceasta face ca totul s` le fie indiferent, ci moartea.De frica mor]ii, mul]i se hot`r`sc s` trìasc` de parc` ar fi mor]i [i totuls` le fie nu conteaz` cum, reducând totul la impuls. De[i prezentul esteplin de amintiri [i speran]e, se trìe[te de parc` nu ar exista alt` rea-litate \n preajm` decât carnalul, senza]ia mincinoas` de culegere apl`cerilor vie]ii prin exploatarea celorlal]i, prin satisfacerea poftelor [iinstinctelor. Adev`rul este \ns` c` cei care [i-au pierdut sensul spi-rit-ual al vie]ii trìesc ca [i cum ar fi mor]i. De[i, v`zându-i, ai impresiac` trìesc ca [i cum ar fi nemuritori, ca [i cum nu se vor \ntâlniniciodat` cu sine; [i tocmai de aceea mor ca [i cum nici nu ar fi existat; a[a cum le e via]a le sunt [i iubirile: risipite, f`r` a exista cine-va care s` ofere [i care s` primeasc`. Pentru c` desfrâul nu este decâtrenun]area de a fi, iar efemeridele amorului nu cer implicare [i nici nuoblig` la noble]e.


30

binecuvântarea omenescului, elevarea lui la rangulde iubire divin`. Dac` nu exist` aceast` elevare,atunci termenul folosit nu reprezint` decât deca-den]a noastr`, regresul \n realitatea animalic`, pecare nu am avut-o niciodat . Dac vorbim de biolo-gie, nu ne deosebim prea mult de animale. |ns`, lafiin]ele umane, dispozitivele naturale pentru asig-urarea perpetu`rii speciei [i instinctul sexual au [ialte dimensiuni, pe care biologia pur` nu le-aprev`zut. Asta fiindc` li se adaug` simboluri,\n]elesuri [i sub\n]elesuri [i mai ales implica]ii caresunt derivate din dragoste sau ar trebui s` fie.Este paradoxal c` sunt oameni care afirm` c`rela]ia sexual` \l anima-lizeaz` pe om, c` este unp`cat, o coborâre din specie. Adev`rul este c`doar animalele folosesc sexul doar din instinct, \ncicluri regulate, pentru a procrea, \n acela[i mod \ncare fo losesc mânca-rea pentru a se hr`ni – din pur

instinct biologic. Oamenii \ns`, prin rafinamentelecare ies din sfera biologiei, au inventat erotismul [igastronomia. Sexul este un mecanism de reproduc-ere pentru om, ca [i pentru popând i sau capre, darnu doar atât; la oameni el produce [i alte efecte, cumar fi poezia erotic sau c`s`toria, pe care animalelenu le cunosc. De aceea, cu cât este separat mai multsexul de instinct, de \mplinirea unei program`rireproductive, cu atât mai uman devine el. {i cu câteste mai separat de iubire, cu atât mai mult \lputem \mpinge \n sfera animalicului. A[adar, omul,ca realitate biologic , este doar un sfert de realitate.Datorit` contextului [i complexit`]ii fiin]ei umaneconstruite de Dumnezeu \n mod aparte, omul estemai mult decât atât: omul este fiin]a biologic`,suportul material, \n care \ns` Dumnezeu {i-aa[ezat tot ceea ce era nobil, sacru, frumos. Maimult, superioritatea omului fa]` de lumea biolog-ic` este demonstrat` prin faptul c` omul a fostr`scump`rat de Dumnezeu, ceea ce arat` cât depre]ios este omul [i care este diferen]a dintre omulr`scump`rat [i celelalte fiin]e ner`scump`rate.

Via]` la second-handDragostea nu este un fenomen care apare din

\ntâmplare sau programat \ntre doi indivizi homo

sapiens. Noi, oamenii, \n momentul \n care am\ncercat demitologizarea vie]ii [i a divinului, \nmomentul \n care am scos miracolul \n afara exis-ten]ei noastre, am r`mas doar cu secera [i cioca-nul. Nu este nimic transcendental aici. |ns`dragostea are o excelent` conota]ie transcenden-tal`, fiindc` ea reprezint` unirea a trei realit`]i: ofemeie, un b`rbat [i Dumnezeu. Din aceast cauz`constat c` noi suntem total nepreg`ti]i pentruiubire, pentru c noi tr`d`m via]a, vrem s culegemrodul f`r` a lupta, f`r` a jertfi nimic, f`r` a luaresponsabilit`]ile \mpreun` cu favorurile. A[a seface c` deviza „noutate, diversitate, fezabilitate”este constanta existen]elor de ast`zi. Este princi-piul care guverneaz` societatea noastr`, r`s -frângându-se deci [i asupra vie]ii de cuplu. Oameniiajung s` \[i satisfac` unii altora anumite nevoi,apoi se schimb` \ntre ei; ei devin astfel bunuri deconsum, uneori chiar obiecte de unic` folosin]`.Efectele unei asemenea atitudini de via]` sunt

Cultur`

... dragostea are o excelent` conota]ie transcedental` fiindc` ea reprezint` unirea a trei realit`]i: o femeie, un b`rbat [i Dumnezeu.



\ns` dezastruoase. Un prieten avea o expresie,pe care o denumise axioma viermelui: „A intrat, s`se descurce!” Dar, dac` vom accepta aceast`exploatare a omului \n dragoste, dac` vom accep-ta s` fim masacra]i \n tot ceea ce este mai nobil [imai frumos, ce ne va mai r`mâne? Dac distrugemacest ultim bastion al fericirii noastre, noi sun-tem condamna]i la a tr`i incomple]i, \njum`t`]i]i...Utilitarismul este cuvântul care define[te starea delucruri. Utilul este norma de definire a valorilor. Darcum s` m`sori dragostea cu barosul muncitorului[i cu ciocanul?! Dragostea are ca rezultat o binecu-vântare multipl`, care se ofer` [i \n domeniulutilului. |ns` esen]ial, ea apar]ine unui alt dome-niu. Iar de acest alt domeniu ]ine jertfa.

Adev`rata filozofie a iubiriiCând vorbe[ti despre dragoste, teoria [i compli-

ca]ia filozofic` distrug simplitatea [i firescul iubiriiadev`rate. {i m`car de-am iubi atât cât ne pri-

cepem s teoretiz`m despre dragoste! Originalitateaiubirii nu se caut \n metaforele pe care ea le na[te,nici \n construc]iile greoaie pe care le nasc al]ii,crezându-se atin[i de inteligen]a amorului. Origi-nalitatea iubirii nu se caut \n fapte m`re]e, care s`taie r`suflarea, de[i gestul persoanei iubite ne vamira [i ne va bucura \ntotdeauna. Nu e nevoie caea s` moar` pentru noi \ntr-o \ntâmplarer`sun`toare, \ns`, \n acela[i timp, dragostea va fi\ntotdeauna gata s` dea totul pentru persoanaiubit`, inclusiv via]a. Omul este om datorit` faptu-lui c` poate muri pentru un sens spiritual pe care\l consider mai presus decât existen]a. Cât vremer`mâne posibilitatea identific`rii unor astfel deidealuri, omul r`mâne om, iar c`s`toria, dragostea[i prietenia continu s fac parte din sfera unor ele-mente care sunt mai presus de utilul sau instinctulnostru; ele atârn` de un Dumnezeu care le-a creat[i care define[te frumosul existen]ei noastre. UnDumnezeu care d` sens filozofiei iubirii. ST

31



32


C onsecin]a: abandon [colar, \nso]it de o via]`prin cluburi. Al]i doi copii au ajuns la orfe-linat deoarece mama lor n-a mai trimis bani

na[ilor care aveau grij` de ei. Doi fra]i au fost l`sa]ide mama plecat` \n Belgia, la str`bunica. B`trânai-a dus la bunic. Acum au ajuns la asisten]i mater-nali diferi]i. Am f`cut parte din genera]ia „copiilorcu cheia la gât”. Dar cel pu]in [tiam c` la ora patrup`rin]ii mei se \ntorceau de la munc`. Ast`zi,locurile de munc` din Italia [i Spania nu mai per-mit re\ntâlnirea cu p`rin]ii la ora patru. S-a dus gen-

era]ia „copiilor cu cheia la gât” pentru a se instalauna nou`: genera]ia „singur acas`”. |i cuno[ti dintr-o privire. Au haine scumpe, telefoane deultim` genera]ie, iar la teras`, comand` cunon[alan]a celui care [tie c are bani \n buzunar. Ceimai mari afi[eaz un aer de blazare [i plictis. E dreptc o parte dintre copiii celor pleca]i duc o via] maibun` gra]ie banilor pe care \i trimit p`rin]ii. Totu[ibanii nu ]in locul afec]iunii. Ne d`m seama de astadin problemele cu care se confrunt copiii românilorpleca]i peste hotare la munc`. R`ma[i \n grija unui

Social

€UROafec]iune

La Ia[i, un bìe]el s-a spânzurat dedorul mamei plecate s` munceasc` înstrìn`tate. Inten]ia ei a fost bun`, darefectul – devastator. Un alt bìat, de17 ani, a \mbrâncit mortal un b`trân. |i spusese ceva de mam`, aflat` decâ]iva ani \n Italia s` aib` grij`, pebani, de copiii altora. P`r`sit` dep`rin]ii pleca]i \n Grecia, o adolescentà fugit de la [coal` [i s-a \mb`tat„pentru mama [i pentru tata”.

� Anca Porumb

32-35 Social - euroafectiune:Layout 1 2/15/07 2:52 AM Page 32

33


tat , de multe ori nepriceput sau be]iv, ori a vreunuivecin interesat doar de banii pe care i-ar puteaprimi „de afar`”, ei se maturizeaz` mai repede. Ofeti] de clasa a cincea dintr-un sat vine la [coal cuverigheta mamei \n buzunar, o copil` de 14 aniare \n grij` doi fra]i mai mici, un bìat de 16 aniplânge de fiecare dat` când vorbe[te cu mama latelefon. Ce via]` au ei \n lipsa p` rin ]ilor? Cine \i\nva]` ce e bine [i ce e rù? Pe um`rul cui plângcând sunt sup`ra]i? Cine \i alint`?

Pre]ul singur`t`]iiStudiile arat clar: lipsa p`rin]ilor afecteaz via]a

copilului, generând adev`rate drame, de la compor-tament deviant [i ticuri pân la suicid. Chiar dac nu\i lipse[te nimic din punct de vedere al alimenta]ieisau al igienei, copilul simte c nu are cine s -l reprez-inte, se simte abandonat. Copilul p`r`sit de p`rin]iconsider c nu este important \n cadrul grupului dereferin] sau se afiliaz \ntr-o ga[c , pentru c acolose poate manifesta [i acolo iese \n eviden] . Scuipând,\njurând, b`tându-i pe ceilal]i, pentru c numai a[ai se acord aten]ie. La polul opus, copilul se interior-izeaz , nu mai vrea s comunice, se simte foarte sin-gur, nu-[i dore[te nimic, pare tern [i f r emo]ii. Ceimici se aga]` \n parc de mâinile unei femei careseam`n cu mama lor sau de un b rbat pe care-l con-fund cu tat l lor. Al]ii sunt foarte dornici de afec]iune[i se ata[eaz de \nv`]`toare sau de o rud . Sunt caun fel de sugative afective. Vor s` se simt` [i eiimportan]i, vor s simt c sunt iubi]i.

Agresivitate verbal` sau fizic`, marginalizare,anxietate, note mici, chiul sau chiar abandon[colar – acestea sunt consecin]ele euronavetei. Petermen lung, aceast` genera]ie de copii lipsi]i deiubirea p`rin]ilor [i de armonia familial` poatedeveni una de adul]i problem`. Ei nu vor \n]elegesensul c`s`toriei, nu vor avea \ncredere \n institu]iac`s`toriei [i nici \n oameni. Adul]ii care au fost \npreadolescen]` „singuri acas`” vor dori, \n gene-ral, meserii care s` le aduc` bani rapid: fotbalist,fotomodel, cânt`re] sau dansatoare, iar cei care aufost abandona]i de mici \[i doresc mai degrab`meserii prin care s` \mpart` dreptatea, cum ar ficea de poli]ist sau avocat.

Alte consecin]e ale separ`rii prelungite de p`rin]isunt tulbur`rile psihice. Sunt cazuri \n care uniicopii nu [i-au v`zut p`rin]ii de doi-trei ani, iarefectele separ`rii de p`rin]i depind foarte mult devârsta pe care copiii au avut-o \n momentuldesp`r]irii. Astfel, copiii mici devin anormal de

frico[i [i timizi, au somnul agitat [i au co[maruri.|n mediul rural, climatul copiilor este mult mai sta-bil [i mai pu]in solicitant emo]ional, iar \n momen-tul \n care unul dintre p`rin]i pleac o perioad mai\ndelungat` se produce o ruptur` care lepr`bu[e[te universul copil`riei [i \l desta bi li -zeaz`. Pericolul este mai mare tocmai la ace[ticopii mici, a c`ror personalitate se formeaz` de la\nceput dizarmonic. Mul]i dintre ei, din cauza lip-sei modelului parental, devin agresivi, nu au\ncredere \n ei, \ncep s` mint`, s` frecventezegrupuri stradale pentru c` nu mai pot comunicabine cu ceilal]i membri ai familiei [i \ncep s fie labiliemo]ional. Conform statisticilor, \n mediul rural,un copil din zece chiule[te de la [coal \n mod con-stant dup` plecarea p`rin]ilor \n strìn`tate. La

copiii mai mari de zece ani, mai ales la cei dinmediul urban, s-a observat c` au tulbur`ri de con-duit`, care se manifest` printr-un comportamentagresiv fizic [i verbal, abuz de alcool, fumat [irezultate slabe la \nv`]`tur`. Lor li se asigur` mul]ibani (de buzunar), care \i propulseaz \n grupurilede copii cu probleme de comportament sau chiarde delicven]` infantil`.

Tulbur`rile afective sunt la ele acas` atuncicând copilul simte c` nu mai este protejat, c`nimeni nu are grij` de el. Cele mai grave repercu-siuni le resimt copiii crescu]i \ndeaproape dep`rin]i pân` \n momentul plec`rii, iar când setrezesc dintr-odat singuri, universul lor se sparge,se d`râm` ca un castel de nisip. Chiar [i p`rin]iicare nu au plecat \n strìn`tate, dar petrec foartemulte ore la serviciu \[i sensibilizeaz` copiii prinabsen]a lor. Cu toate c \n]eleg motiva]ia p`rin]ilorde a pleca la munc` \n strìn`tate, copiii totreac]ioneaz` la p`r`sire. De cele mai multe ori,schimbarea comportamentului se produce caurmare a ruperii sistemului de reguli stabilit, ver-bal sau nu, \ntre ei [i p`rin]i. Dispari]ia persoaneicare-i supraveghea face, de exemplu, ca un copils` nu se mai \ntoarc` de la joac` acas` la ora21:00, ci mai târziu, pentru c` [tie c` nu-l va cùtanimeni \ngrijorat [i nu-i va atrage nimeni aten]ia cà \nc`lcat \n]elegerea.

Studiile arat` clar: lipsa p`rin]ilor afecteaz`via]a copilului, generând adev`rate drame,de la comportament deviant [i ticuri pân` la suicid.


P`rin]i de cartonP`rin]ii genera]iei „singur acas`” [i-au pus \n

valiz` visurile de mai bine [i to]i banii de prin cas`,majoritatea \mprumuta]i, [i-au ancorat privireapeste m`ri [i ]`ri [i au hot`rât s` ia drumulstrìn`t`]ii, unde orizontul li se p`rea mai aproape[i mai promi]`tor decât \n România. Pe copii i-aul`sat la cine au gândit c`-i mai bine [i au promis c`trimit bani de pe t`râmul f`g`duin]ei. Sperând càstfel le vor oferi odraslelor lor tot ce \[i doresc, auuitat de multe ori c o fotografie nu poate ]ine loculcelor ce ar trebui s fie al turi de copii, s \i creasc .Psihologii le-au g`sit [i o titulatur` pe m`surafunc]iei: p`rin]i de carton. Numele vine de lafotografii – singurul mijloc prin care copiii \[i potvedea p`rin]ii pleca]i. Imaginea lor r`mâne doar pehârtie fotografic` [i \n memoria copiilor, dac` suntsuficient de mari pentru a-[i aminti. Chiar dacàdul]ii au grij` de acolo, de departe, ca odraslelors` nu le lipseasc` nimic, copiii cu p`rin]i de cartonse simt abandona]i. |ncrederea \n sine scade atun-ci când mama sau tata nu este prin preajm s \l ]in`pe copil de mân la serbarea pentru care s-a preg titzile [i nop]i sau la concursul [colar unde aveanevoie tocmai de \ncuraj`rile unui p`rinte. |ntr-unstudiu f`cut de ONG-ul „Alternative sociale”, searat` c` doi din trei copii care au p`rin]ii pleca]i lamunc` \n strìn`tate resimt acut lipsa dragosteiacestora. Iat` cum, pentru mul]i copii români, ziuacea mai fericit este cea a telefonului din Spania! Darnici desele telefoane, nici pachetele cu dulciuri [ihaine, nici cei 100 de euro nu pot lua locul

\mbr`]i[`rii mamei sau al sfatului tat lui. Nici m`carmama nu poate ]ine locul tat`lui, [i nici tat`l nupoate lua locul mamei. |nainte s` tragem linie pen-tru a socoti beneficiile [i pierderile, s` nu uit`m càcei copii a c`ror mam pleac \n str in`tate se simtpur [i simplu abandona]i.

Mam`, vino acas`!3% din popula]ia mondial este reprezentat de

emigran]i, adic` 175 de milioane de persoane. |n]`rile dezvoltate, o persoan` din 10 \[i p`r`se[te]ara pentru a locui \n str in`tate, iar \n ]`rile \n curs

de dezvoltare o persoan din 70 emigreaz . Ast`zi,jum`tate din emigran]i (95 de milioane) suntfemei. Se poate vorbi a[adar de o feminizare amigra]iei. De multe ori, ele sunt singura surs` devenit a familiei, iar majoritatea femeilor emigrantesunt mame.

|n ]`rile bogate, 72% dintre femei sunt activeprofesional. Banii, cariera [i siguran]a unui loc demunc` nu le permit s` se mai ocupe [i de copii. |nacest scenariu intervin femeile din ]`rile mai pu]indezvoltate, care preiau rolul de d`dace [i de mena-jere, pentru ca finalul de lun` s` nu-i ia penepreg`tite pe cei de acas`. Beneficiile sunt deambele p`r]i ale baricadei: bani [i o via]` mai bun`pentru familiile s`race [i valorificarea opor tu -nit`]ilor profesionale pentru mamele \nst`rite.Implica]iile dep`[esc \ns` nevoile materiale. Nu evorba doar de un transfer de for]` de munc`. Aicie vorba de un transfer de iubire. Cultura ]`rilors`race presupune mai mult devotament matern,mai mult` implicare afectiv`, mai mult` r`bdare [idispozi]ie din partea mamelor. Tocmai pentru c`femeile din aceste medii sunt mai orientate sprefamilie, acestea au mare cùtare \n ]`rile bogate.Consecin]ele exodului le suport \ns copiii r`ma[i

34


Social

Chiar dac` adul]ii au grij` de acolo, dedeparte, ca odraslelor s` nu le lipseasc`nimic, copiii cu p`rin]i de carton se simtabandona]i.


acas`, \n grija unui tat` sau a unei d`dace. Aces-ta e paradoxul: mamele plecate ca d`dace \n ]`rilebogate \[i angajeaz` d`dace care s` se ocupe decopiii lor r`ma[i acas`. |ntreba]i dac` vor emigra,ca [i p`rin]ii lor, [i dac \[i vor l sa copiii \n grija alto-ra, copiii lor spun \ns` un NU hot`rât.

Ecua]ia e simpl`: pe de o parte, caren]e afectivepentru copiii emigran]ilor, pe de alt` parte,afec]iune, r`bdare [i devotament pentru copiii\ngriji]i de mamele emigrate \n ]`rile bogate. „|nabsen]a copilului meu, tot ce pot face e s`-i oferdragoste copilului de care am grij`”, ne confirm`teoria o mam` emigrant`. F`când compara]ia,rezultatul poate p`rea nedrept. Timpul, afec]iunea[i r`bdarea de care aveau parte copiii din ]`riles`race sunt acum exportate \n ]`rile bogate: „Eu\i dau feti]ei de care am grij ceea ce nu le pot ofericopiilor mei”. Exportul de iubire las` un gol \nlocul de unde a fost luat, \n locul unde se cuveneas` fie. Oricum am \ntoarce-o, iubirea nu se trans-mite prin telefon [i nici prin scrisori. Ne confirm`Victor S`ndulescu, un b`rbat de 36 de ani, dinRâmnicu-Vâlcea, care lucreaz \n Spania: „Când amintrat pe u[`, fiica mea de patru ani, Simena, nu m-a cunoscut. Avea 2 ani când am plecat. A trebuit

s treac [ase luni pentru a-i recâ[tiga \ncrederea”.Câ]i copii vor mai cre[te f`r` p`rin]i? Nu se [tie [ipoate nu vom afla prea curând, pentru c`, \n ge-neral, atunci când se vorbe[te de migra]ie, nu semai ia \n calcul [i costul uman pe care \l pre-supune desp`r]irea. Un lucru e cert: odat` cuintrarea României \n Uniunea European , num`rulro mâ nilor pleca]i la munc` pe t`râmurilef`g`duin]ei va cre[te, iar milioanele de euro vor\ncerca, \n continuare, s` suplineasc` absen]ap`rin]ilor. Rezultatul r`mâne \ns` acela[i. ST

35


� |ntre 2 [i 4 milioane de români muncesc \n strìn`tate. Cel pu]injum`tate dintre ei au copii pe care-i las` \n ]ar`.� |n jude]ul Ia[i, peste 800 de copii au ambii p`rin]i pleca]i, iarBistri]a-N`sùd, 15.000 de copiii au p`rin]i pleca]i \n strìn`tate. � La Centrul de S`n`tate Mintal` din Suceava, se prezint` lunar la con-sulta]ii circa 20-25 de copii cu tulbur`ri psihice cauzate de lipsap`rin]ilor.� |n Filipine, 30% dintre copii, \n jur de 8 milioane, trìesc \n familii undecel pu]in un p`rinte e plecat \n strìn`tate.|n 2005, femeile emigrante au trimis acas` peste 230 de miliarde dolari.

Câteva date statistice


36


Social

F amilia este celula de baz` a societ`]ii, nespun manualele de sociologie. |n consecin]`,s`n`tatea moral a familiei reprezint factorul

decisiv \n consolidarea unei comunit`]i bazate perespectarea principiilor etice fundamentale. P`rin]iisunt responsabili pentru cre[terea [i educa]iacopiilor [i iau decizii \n locul lor pân` \n momen-tul \n care ace[tia din urm` trec pragul majoratu-lui. Ascultând glasul propriei con[tiin]e, p`rinteledecide ce fel de instruire este potrivit` pentrucopil [i \n ce context spiritual s` se desf`[oareeduca]ia acestuia. Alteori, p`rintele pedepse[tecopilul din dorin]a de a-i corecta comportamentul.

Institu]iile statului menite s` previn` sau s`solu]ioneze abuzurile \n familie, de pild maltratareacopiilor sau pedepsirea lor prin m`suri exagerate,\[i au un rol foarte bine definit \n societatea actualminat` de dezechilibre. Ce se \ntâmpl` \ns` când

autorit`]ile intervin \n via]a familial` peste deciziap`rintelui – decizie justificat` poate din punct devedere cre[tin – [i dispun aplicarea unor m`suripunitive \mpotriva tat`lui sau mamei, pân` \ntr-acolo \ncât se ajunge la retragerea calit ]ii de tutore?

Asist`m la o schimbare de macaz lent`, darsigur`, iar contextul \n care se plaseaz` famili-ile contemporane este cel pu]in contradictoriu:oficial, societatea occidental` pledeaz` pentruo educa]ie laic` \ns` practic, aceea[i societatelimiteaz` pas cu pas libertatea educa]iei cre[tineoferite \n familie.

Copiii no[tri apar]in statuluiUn caz petrecut \n anii '90 \n Australia a stârnit

la vremea respectiv o aprins polemic referitoarela gradul \n care autorit`]ile pot interveni \n cadrulfamiliei pentru a „rezolva” problemele ap`rute.

sub ochiul ocrotitor al autorit`]ilor

Evolu]ia cadrului familial \n ultimele decenii, \nspecial \n societatea occidental`, s-a remarcatprintr-o maturizare for]at` [i precoce a copiilor.Fenomenul este stimulat de mass-media prinalimentarea artificial` a puterii de decizie ceapar]ine copiilor, concomitent cu sc`derea \ngrijor`toare a influen]ei [i c`l`uzirii p`rinte[ti.{i toate acestea se desf`[oar` sub obl`duireaautorit`]ilor statului. Sociologii cre[tini \ncearc`s` \[i dea seama \n ce m`sur` se va acutizaaceast` lupt` dintre p`rin]i [i stat pentruexercitarea influentei asupra copiilor si care suntconsecin]ele pe termen lung ale acestui fapt.

Familia,� Dorin Aiteanu

36-39 Familia sub ochiul autoritatii:Layout 1 2/15/07 2:53 AM Page 36

37


Dup` efectuarea cump`r`turilor, o familie sepreg`tea s` plece spre cas`, când fiica, ne -mul]umit` de faptul c` p`rin]ii nu \i cump`raser`lucrul dorit, s-a \ncuiat \n ma[in` [i a ]inut fami-lia \n parcare minute \n [ir, stârnind treptat furiap`rin]ilor. |ntr-un final, când fiica a descuiat u[ileautoturismului, tat`l, nemul]umit de comporta-mentul ei, i-a tras o palm` la spate. Pân` aici nuexist` niciun element senza]ional. |ns` un echipajde poli]ie, care tocmai trecea prin zon`, a urm`ritscena [i l-a arestat pe tat`, acuzându-l de abuz\mpotriva minorului. Dup` proces, p`rintele asc`pat cu o amend de „doar” câteva mii de dolari,sum` care, ironic privind, nu numai c` a limitat [imai puternic posibilitatea achizi]ion`rii obiectuluidorit de c`tre fiica sa, dar a avut repercusiuni [iasupra vie]ii familiei pentru o bun` bucat` devreme. Aspectele reflectate \n media \n urmaacestor evenimente relev` o limit` extrem deneclar` \ntre abuz [i latura corectiv` a educa]iei [iaccentueaz faptul c , \n primul rând, copiii apar]instatului, [i doar apoi p`rin]ilor. A[adar, cel dintâiva avea \ntotdeauna... ultimul cuvânt.

Intoleran]a fa]` de dec`dereamoral` necesit`... tratament

|n Reforma educa]iei pentru Noua Ordine –articol publicat \n februarie 1993 de Media

Spotlight –, Albert Dager poveste[te despre untân`r de 12 ani, David, care era nemul]umit deeduca]ia cre[tin` primit` \n familie. David nudorea s participe la slujbele s`pt`mânale de la bis-eric` [i era extrem de nemul]umit de faptul c`p`rin]ii s i nu erau de acord ca el s asculte muzic`rock [i s` poarte tricouri cu \nsemne satanice. |nplus, considera c` este suficient de matur ca s`poat` avea rela]ii intime cu sexul opus. Revolta luiDavid s-a intensificat \ntr-o a[a m`sur` \ncât el s-a adresat consilierului familial din cadrul scolii,

care a alertat Oficiul pentru Protec]ia Copilului.Acesta a intervenit pentru a-l proteja pe tân`r de„agresiunea” p`rinteasc`. Ca urmare, David a fostdat \n custodie pân` la rezolvarea cazului. Aceast`rezolvare a constat \n consilierea p`rin]ilor luiDavid de c`tre un „psiholog autorizat” pentrurezolvarea problemelor lor psihice legate de tiranie[i intoleran]`. Mass-media americane surprind\ns` o latur` interesant` \n acest caz, [i anume

Aproape simultan cu degradarea moravurilor \n [colile publice din]`rile occidentale, câ[tig` din ce \n ce mai mult teren ideea deinstruire [colar` \n familie. Oferind asisten]` prin coresponden]`sau prin internet, cercuri cre[tine din \ntreaga lume \ncurajeaz`p`rin]ii s` recurg` la „Homeschooling” ([colarizarea \n familie)pentru a ]ine tinerii la ad`post de influen]ele nocive din [coli [i pen-tru a face posibil` educarea lor \ntr-un spirit cre[tin. {coala deacas` dureaz` doar pân` când tinerii ajung la vârsta majoratu-lui [i pot urma o universitate. Pentru un p`rintedin România postbelic`, unde \nv`]`mântulpublic era obligatoriu, iar prin structura sis-temului comunist morala [i respectul fa]` decadrele didactice, precum [i fa]` de p`rin]ierau ]inute \n anumit` m`sur` sub control,ideea de a nu trimite copilul la scoal` pare de-a dreptul absurd`. Nu la fel stau lucrurile \n]`rile vestice. Declarat \n general laic, \nv` -]`mântul permite educa]ia spiritual` sub formaorelor de religie, dar accept` tacit sau chiar pro-

moveaz` un alt soi de spiritualitate, aflat la antipod fa]` deeduca]ia moral-cre[tin`. O vizit` \n pauza mare \ntr-o [coal` gen-eral` din Germania cu elevi de pân` la 14-15 ani izbe[te nu numaiprin modelul de \mbr`c`minte, \n care cât mai multe p`r]i ale cor-pului sunt dezgolite, ci [i prin num`rul surprinz`tor de mare defum`tori. P`rin]ii acestor copii spun c`, la petrecerile frecventatede elevi, consumului de alcool i se adaug` consumul de droguri[i \n special rela]iile sexuale. La orele de dirigen]ie, copiii sunt

\nv`]a]i s` aplice prezervativul cât mai eficient pentrua nu se pierde cu firea [i pentru a nu s`vâr[i gre[eliatunci când nu vor mai fi la „simulare”. Pe de alt` parte,con]inutul materiilor de [tiin]e naturale este bazataproape \n totalitate pe teoria evolu]ionismului, copiiifiind \ndoctrina]i cu milioanele de ani de cretacic, jura-sic [i cuaternar. |n mod interesant, odat` cu sc`dereamoralit`]ii \n [coli, se poate observa [i o sc`dere pro-por]ional` a calit`]ii procesului de \nv`]`mânt \n gen-eral, conform studiilor publicate de agen]ia inter -na]ional` de evaluare PISA.

Lec]ii de religie, milioane de ani de evolu]ie [i fum de ]igar`

Tinerii sunt \nv`]a]i s` se debaraseze decontrolul excesiv al p`rin]ilor, s` considerec` Dumnezeu |nsu[i ar fi doar „un fel defor]` superioar`”, s` adopte Crea]iunea calegend`, iar evolu]ionismul ca truism.



Social

de mersurile nemijlocitesau mascate ale statului \ndi rec]ia deterior`rii le g tu -rii dintre p`rin]i [i copii.Astfel, copiii sunt consid-era]i cet`]eni cu acelea[idrepturi ca adul]ii, inclusivdrep tul de a se informadin surse pe care ei le con-sider` potrivite, dreptulde alege modul de petre-cere a timpului liber [i dea se implica \n rela]ii a[acum consider` ei de cu-viin]`. Pe de alt` parte,consilierii familiali din [coli\ndeamn` copiii [i adoles -cen]ii s \[i denun]e p`rin -]ii atunci când au impresiac` ace[tia din urm` le\ngr`desc \n vreun fel li-bert`]ile sau \i pe dep sesc.

Accep]i sau fugiFamilii din cercul pro-

priu de cunoscu]i [i al]icre[tini practican]i au fostpu[i \n situa]ia de a alege\ntre a-[i trimite copiii la[colile publice, acceptândastfel riscul „emancip`rii”odraslelor dup` modelulprezentat anterior, sau a-iinstrui pe ace[tia dup`metoda „[coal \n familie”.Cea de-a doua variant nueste scutit \ns de urm`riindezirabile: p`rin]ii intr`\n vizorul autorit`]ilor pen-tru nerespectarea legilor statului. Dificultateaeduc`rii \n spiritul cre[tin este cu atât mai evident ,cu cât cel mic particip` \nc` de la gr`dini]` lajocuri \n care se simuleaz` invoca]ii sau magii [iascult` povestiri cu vr`jitoare, lucruri pe careScriptura le condamn` (Deuteronom 18,10.11).P`rin]ii conservatori se \ntreab` cum ar putea s`le prezinte copiilor [i adolescen]ilor credin]a \nDumnezeu \n situa]ia \n care subiectul cel maidiscutat \n [coli, din anul 2000 pân` \n prezent, afost bestsellerul Harry Potter. Grupurile de vr jito-rie Wicca din \n trea ga lume (recunoscu te de stat,

dup` principiul libert`]iicredin]ei) au \n registrato cre[tere ex plo ziv` anum`rului de mem bridup` publicarea aven-turilor adolescentuluiHarry.

O familie din Bremen(Germania) a preferat s`p`r`seasc` ]ara pentru aemigra \n Danemarca,unde \nv`]`mântul pre-universitar \n familie estepermis. P`rin]ii spun c`fetele lor erau exclusedin grupurile de colegipen tru c refuzau s par-ticipe la petrecerile clasei\n care adolescen]ii erauimplica]i [i \n activit`]isexuale. Dup` mai multe\ncerc`ri de reglemen ta -re a problemei la nivelulunit`]ii de \nv`]`mânt,copiii au fost afecta]i \ntr-o a[a m`sur` \ncâtp` rin ]ii au fost nevoi]i s`p`r`seasc` ]ara natal`pentru a se stabili \n Da -ne marca. Cu toate c`este criticat` chiar [i \nmediile cre[tine conser-vatoare ca fiind prea ra-dical`, atitudinea aces-tor p`rin]i trage un sem-nal serios de alarm`asupra contraofensiveimorale din mediileeduca]ionale vestice.

Cotidiane ca Die Welt [i The Brussels Journal,precum [i postul de televiziune Deutsche Welle auadus \naintea publicului, \n septembrie anul trecut,40 de familii din Germania care se afl` \n conflictcu autorit`]ile pentru c` refuz` s` \[i trimit` copiiila [colile publice. Preferând instruirea acas , ace[tip`rin]i consider` educa]ia cre[tin` din [colile pu-blice ca fiind insuficient`, iar influen]a moral` cafiind nociv`. Un exemplu relevant este Andre R.,din Hamburg. Tat a cinci copii, Andre a optat pen-tru [colarizarea acestora \n familie, \ns` a fost arestat [i \nchis timp de o s`pt`mân` pentru a-[i

P`rin]ii conservatori se \ntreab`cum ar putea s` le prezinte

copiilor [i adolescen]ilor credin]a\n Dumnezeu \n situa]ia \n care

subiectul cel mai discutat \n [coli,din anul 2000 pân` \n prezent, a fost bestsellerul Harry Potter.

38



reconsidera pozi]ia. Sejurul „restrictiv” nu a reu[its` schimbe decizia lui Andre R., \ns` copiii au fostdu[i sub escort` la o [coal` public`. Amenin]a]i curidicarea custodiei, p`rin]ii au decis s` fug` \nAustria. Armin Eckermann, avocatul lui AndreR., a \naintat cazul la Curtea European` pentruDrepturile Omului de la Strasbourg, men]ionândc` dreptul de a decide cum s` \i educe pe copiiapar]ine p`rin]ilor, [i nu statului. Eckermann [iavoca]ii celorlalte fa mi lii aflate \n situa]ii ase m` -n`toare sper` ca Stras -sbourgul s` le deacâ[tig de cauz pe bazaCartei Europene aDrep turilor Omului,care stipuleaz` c` „p` -rin]ii au dreptul deedu ca]ie a copiilor po -trivit credin]ei lor”.Avo ca]ii acuz` statulgerman de \nc`lcareadrepturilor omului [ipentru violarea preved-erilor Cartei Europene.Aflate \n situa]ii similare, familiile Rene R., dinHamburg, [i Plett, din Paderborn, Germania, aupreferat, de asemenea, s` p`r`seasc` ]ara pentrua evita \nchisoarea [i trimiterea for]at sub escortà copiilor la [coal`. |n Austria, Elve]ia, Danemar-ca [i Canada, \nv`]`mântul \n familie este permisatâta timp cât copiii trec cu succes probele anualeorganizate \n institu]iile publice.

Educa]ie pentru un cet`]ean planetar

Pe lâng` procesul propriu-zis de instruire aflat\n general \n declin, centrele de \nv`]`mânt preuni-versitar din ]`rile dezvoltate par s devin , \n mareparte, unit`]i de produc]ie ale cet`]eanului plan-etar postmodern. Care este profilul ob]inut? Un tâ -n`r conformist integrat perfect \n societate, supusautorit`]ii, care consum` bùturile r`coritoare [ialcoolice cele mai populare, este cool, ascult`MTV [i \[i \ncepe via]a intim` imediat dup` primuldeceniu de viat considerând asta un mijloc de dis-trac]ie [i relaxare. Tân`rul postmo-dern este edu-cat s` poarte etichet` spiritual`, dar \n esen]èste agnostic, ba mai mult, consult` ho ros copul,uneori face yoga, iar scopul suprem \n via] este s`câ[tige cât mai mul]i bani, f când, dac este nevoie,chiar [i rabat de la moral`. Pentru el, cre[tinii

conservatori care \ncearc` s` p`streze valorileScripturii sunt anacronici [i pu]in cam prea „fun-damentali[ti”. Replica pentru conservatori estefie sloganul „Societatea s-a schimbat”, fie bi ne -cunoscutul „Gânde[ti ca pe vremea bunicii”.Aceast` nou` genera]ie este \ndemnat` mascat s`renun]e la cre[tinism [i s` adopte stindardul mul-ticulturalit`]ii, al toleran]ei sau al ecumenismului.Tinerii sunt \nv`]a]i s` se debaraseze de controlulexcesiv al p`rin]ilor, s` considere c` Dumnezeu

\nsu[i ar fi doar „un fel defor]` su pe rioar`”, s` adopteCrea ]iu nea ca legend`, iarevo lu]ionismului ca truism.Cele mai multe astfel deschim b`ri sunt \ns` evocatede Scriptur` \n nuan]e pro-fetice (Romani 1,29-31).Morala cre[tin` este \nlo cu -i t` cu o etic` situa]ional`,introducând acolo unde estenevoie a[a-zisa emergencylie (minciuna de nevoie);idealurile tradi]ionale refer-

itoare la familie sunt demodate, iar identitateana]ional` este \nlocuit` cu o identitate global`dup` model hollywoodian. |n acest timp, p`rin]iicare p`streaz` valorile cre[tine, poate singuriicare sunt \n m`sur` s` contracareze aceast` ofen-siv`, sunt \ndep`rta]i lent, dar sigur, din ring. ST

Asist`m la o schimbare de macazlent`, dar sigur`, iar contextul \n

care se plaseaz` familiile contem-porane este cel pu]in contradicto-riu: oficial, societatea occidental`pledeaz` pentru o educa]ie laic`,

\ns` practic aceea[i societate limiteaz` pas cu pas libertatea

educa]iei cre[tine oferite \n familie.

39


Economic

De curând, Chung Mong-koo, pre[edintele companiei sud-coreene Hyundai, a fost acuzat dedelapidarea a peste 100 de milioane de dolari americani de la mai multe companii afiliate

grupului Hyundai. |ntr-un articol recent din Semnele Timpului am prezentat contribu]ia deter-minant` a eticii protestante asupra dezvolt`rii economiei mondiale. Principiile biblice care au

penetrat societatea nord-european` \n secolele XVI-XVII au influen]at decisiv „boom”-uleconomic la masa c`ruia ne osp`t`m [i noi acum. A[a cum am subliniat \ns` la acea vreme,

principiile biblice s-au transformat \ncet \n tradi]ii de business, care nu mai au for]a principiilor\nlocuite, pentru simplul fapt c` autoritatea din spatele lor – Dumnezeu – a disp`rut.

40


Excrocherii me[te[u� Attila Peli

40-43 Excrocherii:Layout 1 2/15/07 2:53 AM Page 40


Cazurile de mari falimente ale unor gigan]ieconomici mondiali vin s` sus]in` ideea c`ceva e putred \n sistemul economic actual.

Mai r`u e \ns` faptul c` majoritatea marilor fali-mente sunt declan[ate de escrocherii ale propriilorangaja]i \n cârd`[ie cu marii auditori financiari.

Câteva cazuri deja celebreUn caz care a produs un adev`rat [oc \n me-

diul de afaceri mondial a fost dublul falimentEnron – Arthur Andersen. La momentul respec-

tiv – primele luni ale anului 2002 – Arthur Ander-sen, una dintre cele cinci mari firme de audit/con-tabilitate la nivel interna]ional, a fost acuzat` c` arfi obstruc]ionat justi]ia prin distrugerea de docu-mente [i informa]ii legate de starea financiar` agigantului energetic american Enron. FalimentulEnron a fost provocat \n bun` m`sur` de con-tabilitatea dubioas` a firmei Arthur Andersen,care a ]inut ascunse datorii de sute de milioane dedolari. Unul dintre actorii principali ai \n[el`ciuniia fost liderul echipei de auditare [i \n acela[i timppartener al firmei Arthur Andersen, David Duncan,ce a recunoscut caracterul premeditat al ac]iunii.

La pu]in timp dup` aceasta, un alt caz a zguduit\ncrederea popula]iei \n buna credin]` a com-paniilor multina]ionale. O mân de angaja]i sus-pu[iai firmei Parmalat \mpreun` cu speciali[tii firmeide audit Grant Thornton au m`sluit rapoartelefinanciare ale filialei italiene Parmalat. |n urmaacestei „afaceri”, procuratura italian a emis ordinede arestare pe numele directorilor financiari aigrupului Parmalat, cât [i pe numele unor fo[tiangaja]i ai b`ncii de investi]ii Credit Suisse, carefuseser` recent angaja]i de Parmalat pentru abeneficia de expertiza lor \n tranzac]iile struc-turate prezentate mai sus.

Imediat dup` dezv`luirea neregulilor, su-cursala italian` a firmei Grant Thornton a fostexclus` din franchiza Grant Thornton Interna-tional, pentru a preveni un faliment rapid al grupu-lui, similar cu cel al tovar`[ului de breasl` maimare – Arthur Andersen.

Notoriu este [i cazul gigantului de tele co -munica]ii american WorldCom, care, \n urma unorfraude contabile, a intrat \n faliment, cauzând miide pierderi de locuri de munc`. Procurorii fede-rali l-au pus sub acuzare pe Bernard Ebbers, peatunci [ef al executivului companiei WorldCom.Mai târziu, el a fost g`sit vinovat [i condamnatpentru o fraud` de 11 miliarde de dolari – ceamai mare din istoria Statelor Unite.

S` fie doar cazuri izolate? F`r` a fi atât de cunoscute, multe alte cazuri de

corup]ie au generat pe pia]a economic` mondial`procese de sute de milioane de dolari sau chiar fa-limente.

Un caz deja obi[nuit \n lumea marilor scan-daluri economice este cel al companiei americaneHalliburton. |n urma numeroaselor informa]ii pu-blice vizavi de leg`turile strânse \ntre administra]ia

41

[ugite


42


Economic

Bush si Halliburton, acesta din urm` a devenituna dintre cele mai contestate firme americane.Gra]ie contractelor câ[tigate f`r` licita]ii pentrureconstruc]ia ]`rilor afectate de r`zboaiele provo-cate [i conduse de administra]ia Bush (Afga-nistan [i Irak), Halliburton a avut un an 2005excep]ional – cel mai profitabil an din istoria sa.Date fiind interesele imediate ale administra]ieiamericane pentru r`zboaiele alimentate de nevoiade petrol, cât [i beneficiile financiare aduse grupu-lui de oameni sus-pu[i prin reconstruc]ia ]`rilor dis-truse \n urma r`zboaielor, este pu]in probabil cadeja r`suflatul caz Halliburton s fie urm`rit cu con-secven]` de organele competente americane sauinterna]ionale.

Ca s` arate c` nu este cu nimic mai prejos, \n2004 compania petrolier` Shell a pl`tit o amend`de 150 de milioane de dolari. Compania a fostsanc]ionat` pentru c`, urm`rind men]inerea coteide pia]` [i a valorii ac]iunilor, a \ncercat, prinmanevre contabile, s` ascund` neputin]a de adescoperi noi rezerve petroliere.

Lista poate continua cu Elf, Hollinger, Yukos [imulte alte companii care au avut \n conducere

manageri care au considerat c` remunera]iile fab-uloase anuale nu le sunt de ajuns pentru a-[i\ntre]ine familiile \ntr-un mod decent.

Ce a fost va mai fi [i ces-a f`cut se va mai face...

Cu o abilitate extraordinar` de a analiza mo ra -vurile omene[ti, Isus Hristos prezenta, acumaproape 2000 de ani, o parabol` care pare a sepotrivi ca o m`nu[` cazurilor de mai sus. |n capi-tolul 21 din Evanghelia dup` Matei, \ncepând cuversetul 33 [i pân` la versetul 41, ne este relatat`o pild` care vorbe[te despre un om gospodar – \ntr-o terminologie actual , patron – care [i-a s`dito vie [i a dat-o \n st`pânirea unor \ngrijitori, sauadministratori, cum am putea spune ast`zi. Cânda venit vremea roadelor, st`pânul a trimis, \n

Corpora]ia suedezo-elve]ian` ABB, specia-lizat` \n domeniul componentelor electrice,era v`zut` ca fiind o paradigm` a capitalismu-lui european pân` când, \n urma descopeririiunei escrocherii financiare, a devenit subit ver-siunea suedez` a companiei americane Enron.Scandalul a \nceput dup` ce Percy Barnevik(foto) a p`r`sit postul de director executiv alfirmei, \ncasând \n secret o sum ame]itoare de148 de milioane de dolari pentru el [i pentru

succesorul s`u, Goran Lindhal. |n urma descoperirii fraudei, Kofi Annan,pe atunci secretarul general al ONU, a decis s nu mai prelungeasc con-tractul de consultant pe care \l avea Goran Lindhal cu ONU.

Dup` ce a condus mai mult de 30 de ani una din-tre cele mai mari companii la nivel mondial \ndomeniul asigur`rilor – AIG –, Maurice Greenberg(foto) a demisionat din func]ia de pre[edinte algrupului \n mijlocul unei anchete ce urm`reaclarificarea situa]iei companiei ce manipulaseregistrele contabile cu scopul de a dezinformainvestitorii. Datorit` rolului pe care \l are AIG \nlumea financiar`, cazul nu a c`p`tat un caracteratât de notoriu ca cele prezentate mai sus.


repetate rânduri, pe robii sì ca s`-[i ia partea derod, dar \ngrijitorii viei au prins de fiecare dat` perobi [i i-au b`tut sau ucis. De-a lungul timpului,parabola a primit dou` aplica]ii clasice. Primaaplica]ie direct` conduce c`tre modul gre[it \ncare decidem noi s` administr`m bunurile pe careni le-a \n cre din]at Dumnezeu. Cea de-a doua apli-ca]ie \ns` este legat` de respingerea Fiului luiDumnezeu de c`tre poporul evreu. Analizândsubiectul abordat, g`sim o a treia aplica]ie ce arat`cât de denaturat \ncepe s vad rolul sù cel c`ruiai s-a dat un bun \n administrare, \ncepând s` dis-pun` de el ca [i cum i-ar apar]ine de drept.

A[adar, un fenomen normal?R`spunsul este DA... [i NU. DA, pentru c` firea

omeneasc` este \ncorsetat` \ntr-o armur` a

imoralit`]ii, pe care din timp \n timp societatea areu[it pe alocuri s-o controleze, dar niciodat` s-o\ndep`rteze. {i totu[i NU, pentru c` fenomenuleste cu mult mai r`spândit decât \n alte vremuri.{ocant este faptul c` tocmai oamenii din pozi]iilede conducere, ale c`ror salarii pot ajunge, \ncazurile analizate mai sus, la nivelul a câtorva mi-lioane de dolari pe an, se las` condu[i de l`comie,sfâr[ind lamentabil \n nop]i albe [i chiar r`coroase.Este o anomalie greu de explicat cum un ompoate s \[i ri[te lini[tea personal , a familiei [i chiarlibertatea umblând \n buzunarul angajatoruluisù, [i aceasta \n condi]iile \n care nu este deter-minat de o nevoie real`. Date fiind cazurile multi-ple de corup]ie dezv`luite la acest nivel, tindem s`

credem c` fenomenul este destul de r`spândit \ncercul, poate mai pu]in respectabili decât cre-deam, de manageri de companii multina]ionale saulocale.

S` fie oare doar o \ntâmplare c` atât de multecompanii gigant au probleme cu oamenii \n care artrebui s` aib` cea mai mare \ncredere? Sau palidalic`rire de moralitate pe care credin]a cre[tin`reu[e[te s-o mai reflecte pe fa]a unei societ`]iangrenate \n cùtarea \ntunericului apune \ncet,purtându-ne spre o nou` er`?

|n urma eviden]elor, din p`cate, sunt constrânss cred \n a doua variant . Dar, \n acela[i timp, credhot`rât c` exist` [i o cale mai bun`: cea ap`str`vului, care \noat \mpotriva curentului. Estemai obositor, pentru c` este un efort individual,nesus]inut de tendin]a societ`]ii, [i pentruc` este nevoie de o for]` supe-rioar` ce lei ome ne[ti,dar, cu siguran]`,este mai s` -n` tos... ST

43


{ocant este faptul c` tocmai oamenii dinpozi]iile de conducere, ale c`ror salarii potajunge la nivelul a câtorva milioane de dolaripe an, se las` condu[i de l`comie, sfâr[indlamentabil \n nop]i albe [i chiar r`coroase.


Dac` era vorba doar de mâncare, ne-am fiintrodus-o \n organism printr-un tub”, spunecinic Robin Fox, antropolog la Rutgers Uni-

versity, New Jersey, referitor la felul \n care sun-tem influen]a]i psihic de cina cu familia. „La masèste vorba despre civilizarea copiilor. Este vorbadespre cum \i \nve]i s` fie membri de seam` ai cul-turii din care fac parte”, explic` acesta. Mai multdecât atât, exper]ii \n psihologia adolescen]ilorsus]in c` num`rul mare de mese petrecute \mpre-un` cu familia scade \n mod semnificativ probabi-litatea ca tinerii s se apuce de fumat, bùtur , dro -guri ori s` m`nânce nes`n`tos sau s` se gândeas -c la sinucidere. De asemenea, rezultatele la [coalvor fi mai bune, \nceperea vie]ii sexuale va avea locla o vârst` mai potrivit`, legumele nu vor mair`mâne \n farfurie, furculi]a [i cu]itul vor fi ]inute[i folosite corect, iar exprimarea verbal` va avea[anse mai mari s` fie una elegant` [i elevat`.

Cercet`rile au mai relevat faptul c` pofta de amânca \n familie vine... mâncând \n familie. Cu câtfrecven]a meselor avute \n compania p`rin]ilor estemai mare, cu atât atmosfera \n momentele respec-

tive va fi mai degajat` [i mai pl`cut`. {i invers. Psi-hologii sus]in c` prezen]a tuturor membrilor uneifamilii \n acela[i loc [i \n acela[i timp m`re[te [an -sele c`minului de a deveni spa]iul care le d` tutu-ror celor prezen]i siguran] , spa]iul \n care niciunulnu se simte incomod, timid sau ru[inat atuncicând \[i expune ideile.

De multe ori, se pleac de la ideea gre[it c ado-lescen]ii nu sunt deloc interesa]i s` petreac` timp

cu familia ajungându-se astfel la dis-pari]ia mesei \n familie. De fapt, co piiisunt \ncânta]i de ideea de a mânca laaceea[i mas cu p`rin]ii. „Ne-am pier-dut \n ideea c` adolescen]ii vor indi-vidualitate, c` sunt s`tui de familiilelor [i c` nu-[i doresc altceva decât s`petreac timpul cu prietenii. Aceastìdee a fost dus` la extrem, ajungân-du-se s` se cread` c` adolescen]iinici nu au nevoie de familiile lor. Nimicmai fals”, scrie jurnalista Miriam Wein-stein, \n articolul Surprinz`toareaputere a meselor \n familie.

Cina \n familie, pentru simplul mo -tiv c seara sunt de obicei momentele\n care to]i membrii familiei sunt acas ,are \ns câteva elemente-cheie care opot face medicament pentru familie.

De exemplu, televizorul trebuie s` fac` mai pu]inzgomot decât atingerea lingurii pe fundul farfuriei[i s` atrag` aten]ia mult mai pu]in decât o facecâinele care doarme pe hol. Eventual, s` fie \nchis.O mas` la care cei prezen]i doar m`nânc`, se uit`la televizor [i se gândesc la treburile din restul zileieste o mas` ratat`. Studii medicale semnaleaz`faptul c` digestia nu se produce \n mod corectdac` \n timpul mesei aten]ia nu este \ndreptatàsupra farfuriei, iar atmosfera nu este una pl`cut`.O familie care \[i propune s m`nânce s`n`tos pen-tru a fi o familie s`n toas , cu siguran] , va descoperisingur` modul \n care este bine s` arate mesele ei.

Cercet`torii de la Columbia University sunt ceicare aduc [i vestea bun`. Cel mai recent sondajarat` c` exist` o puternic` tendin]` de \ntoarcerela tradi]ii (inclusiv cina cu p`rin]ii). Num`rul fa mi -lii lor care au sim]it nevoia revenirii la obiceiurilevechi [i bune [i care au [i f`cut ceva \n acest senseste cu 23% mai mare \n 2005 fa]` de 1998.

Institutul Archives of Family Medicine sus]inec` cina este cea care stabile[te identitatea [i cul-tura unei familii [i, in extenso, a unei societ`]i. ST

44


Social

”

Masa \n familie,

o binecuvântareCu cât un adolescent aude mai des aceste dou`cuvinte,„masa \n familie”, cu atât va avea mai multe [anses` ajung` om mare [i s`n`tos. {i nu pentru c` ar mânca maimult. S`n`tatea psihic` este foarte puternic influen]at` demesele luate \n familie, sus]in oamenii de [tiin]` de la CASA(National Center on Addiction and Substance Abuse),Columbia University.

� Radu Vasile

44 Masa:Layout 1 2/15/07 2:54 AM Page 44

45


Mediu

R omânia ocup`locul \ntâi \nEuropa la pro-

duc]ia anual` de gunoimenajer pe cap delocuitor, cu aproximativ800 kg. Urmeaz` Fran -]a, cu 450 kg, [i Bulga-ria, cu 349 kg. |n Româ-nia, plasticul ocup`locul \ntâi \n topul celormai frecvente de[euri, \ntr-un procentaj de 29%.Urmeaz hârtia [i cartonul, cu 23%, [i sticla, cu 22%.

Acest „merituos” loc \ntâi al ]`rii, coroborat curecenta aderare la organismul european, nu facedecât s` complice lucrurile pentru c`, \n momen-tul de fa] , România este nepu tin cioas \n r`zboiulpe care \l are de purtat cu proprii mun]i de gunoaie.Ca do va d`, \n România, numai 6 gropi de gunoipentru reziduuri, dintre cele 234 câte exist \n toat`

]ara, se ridic` la stan-dardele cerute deUniunea European`– nici m`car 3%.

Ministrul Mediului,Sulfina Barbu, re cu -no[tea recent c` „nuavem o infrastructur`de colectare [i dereciclare a gunoiului”.Conform normelor

europene, cantitatea de de[euri municipalebiodegradabile care va fi depozitat` \n România vatrebui redus`, pân` \n 2013, astfel \ncât s` seajung` la 52% din cantitatea celei \nregistrate \n1995. Pentru a ajunge la aceste cifre se vor \nchide177 dintre depozitele de de[euri \n urm`torii [aseani. }inta este ca \n 2013 s` se ajung` la maximum2,2 milioane tone de[euri pe an, fa] de cele 17 mi-liarde existente azi.

|n mod tragic, ne-am obi[nuit ca lafiecare pas s` fim asalta]i vizual [i olfac-tiv de gunoaie de tot felul, [i nu facem

nimic. Invazia este t`cut`, dar agasant`ca pic`tura chinezeasc`. Un imperiu dincoji de banane, pampers, hârtii, brazi deCr`ciun, oase, sticle de bere, PET-uri [ipachete de ]ig`ri. Creat de noi \n[ine,Imperiul De[eurilor câ[tig` P`mântul.

� M`d`lin Avramescu

De[eurilorImperiul

45-48 Imperiul deseurilor:Layout 1 2/15/07 2:55 AM Page 45

46


Mediu

România insalubr`Nu mai departe de \nceputul lui 2007, presa

din România a relatat despre situa]iile generate deneputin]a gestion`rii adecvate a resturilor mena-jere \n câteva localit`]i: 1. Mormanul ilegal de gunoaie de la margineaora[ului S`cele, creat de rromii din localitate, chiarpe DN1. Aici se a[ teapt` venirea unei firme ame -ricane pentru a investi 18milioane de euro, firm` ceva procesa integral gu noa -iele, ca materie prim pen -tru producerea de ener gieelectric`.2. |n jude]ul Mure[, o seriede localit`]i au aderat laun proiect comun cevizeaz` construirea unui depozit de gunoaie dup`normele UE, la Ungheni. Pân` când acesta va fifinalizat, se continu` depozitarea gunoaielor \nactualele gropi. Ora[ul Reghin se confrunt` cusitua]ia cea mai presant`, \ntrucât gunoiul nu maiare loc, el \ncepând s` fie depozitat pur [i simplupe vertical`.3. Groapa de gunoi a Bicazului a devenit loc de re -fu giu pentru un grup de rromi, care caut` aicimâncare [i fier vechi. Pentru a se \nc`lzi, ace[tiadau foc gunoaielor, fumul produs cuprinzând ora -[ul \n mirosuri pestilen]iale. Nu de pu]ine ori a fostnecesar` interven]ia pompierilor pentru stingereafl` c`rilor.

Gunoaie pe mapamondPerspectiva devine mai cuprinz`toare atunci

când analiz`m datele la nivel global. Cantitatea dede[euri solide municipale rezultat` \n ]`rile dez-voltate a crescut \ntre 1970 [i 1990 de la 318 mi-lioane la 400 milioane tone. Numai Fran]a, depild`, care \n anii ’60 avea o medie de 220 kg dede[euri pe cap de locuitor anual ajunsese \n pra-

gul anului 2000 la o medieaproape dublat`: 434 kg dede[euri pe cap de locuitor. |nperioada 1992-1996, produc]iade de[euri a crescut cu 3% pean \n Norvegia [i cu 4,5% \nStatele Unite, acestea fiind [i celmai mare produc`tor mondial dede[euri. Europa produce la ora

actual` aproximativ 2000 de milioane de toneanual. Conform prognozelor, tendin]a ascendent`se va men]ine [i \n perioada urm`toare.

Gunoaie cu impactDezvoltarea economic , dublat de solicitarea tot

mai mare de produse din partea unei popula]iiaflate, de asemenea, \n cre[tere, face ca problemade[eurilor la nivel global s fie din ce \n ce mai pre-sant`. Pe zi ce trece, efectul este devastator [i sepropag` exponen]ial: poluarea aerului, a apei, asolului, riscul sporit al r`spândirii epidemiilor,pericolul apari]iei incendiilor [i afectarea esteticiimediului \nconjur`tor. Programul de Dezvoltare al

|n medie, costul recicl`rii unei tone de de[euri este de aproximativ 30de dolari, \n vreme ce depozitarea la groapa de gunoi duce cheltuielilela 50 de dolari. De[i costul pentru incinerarea unei tone de gunoi esteceva mai mare (cca 65-75 de dolari), din ce \n ce mai multe ora[e alelumii iau \n discu]ie aceast` variant` pentru a se descotorosi de gunoi.Prin acest procedeu se ob]in [i energie electric`, [i biogaz.

Alternative

|n condi]iile \n care Bucure[tiul produce anual dou` milioane de tonede de[euri [i este confruntat cu dificultatea depozit`rii acestora,Prim`ria Capitalei a demarat deja discu]iile pentru achizi]ionarea unorincineratoare moderne, produse \n SUA. Utilajele sunt folosite cusucces la Madrid, Var[ovia, Bordeaux, dar [i \n ora[ele mari ale Asiei.Aceste incineratoare cu plasm`, care ard gunoaiele la o temperatur`de peste 6000 de grade Celsius, ar putea genera energia necesar` ilu-minatului public sau func]ion`rii metroului, tramvaiului [i troleibuzu-lui bucure[tean. Economia realizat` \n felul acesta ar fi de 1 milion RONpe lun`.

Dezvoltarea economic`,dublat` de solicitarea totmai mare de produse (...),face ca problema de[eurilorla nivel global s` fie din ce \n ce mai presant`.


47


Na]iunilor Unite estimeaz` c` mai mult de5.000.000 de oameni mor anual din cauza bolilorgenerate de gunoaiele depozitate necorespunz`tor.Totodat`, \ntre 500 [i 1000 de oameni mor anual\n accidente de circula]ie \n timp ce \ncearc` s`evite diverse gunoaie sau mizerii ap`rute \n cale.

Un alt aspect care stârne[te nelini[ti este acelaal durabilit`]ii \n timp a diverselor categorii dede[euri. De exemplu, o coaj de banan este asimi -lat` \n sol dup` aproximativ 2 ani, o conserv` dealuminiu se descompune \n 200-500 de ani, iar sti-cla nu este supus` perisabilit`]ii.

Campanii antigunoi}`ri ca Australia, Canada sau Marea Britanie au

luat \n serios problema propriilor gunoaie, iar aso-cia]iile non-guvernamentale din \ntreaga lume\ncearc` s` \[i fac` auzit glasul. Rezultatele \nceps` devin` vizibile. Am putea vorbi chiar despre o„cultur` a gunoiului”. |n ultimii ani au fost organi-zate ample campanii de educare a popula]iei cuprivire la riscul asumat pe termen mediu atuncicând se arunc` tot ce este de prisos. Se face apella folosirea cu \n]elepciune a resurselor materialedisponibile. Faptul c` \n Australia se arunc` lagunoi 4000 de pungi \n fiecare minut a condus laorganizarea campaniei „Spune]i NU pungilor dinplastic!”. Odat` ajuns` la groapa de gunoi, o pung`de plastic putreze[te \ntr-o perioad` cuprins`\ntre 20 [i 1000 de ani!!! O alt` campanie vizeaz`colectarea telefoanelor mobile uzate. Expediereac`tre centrele de colectare se face f`r` implicareafinanciar` a celui care renun]` la telefonul mobil,\n \ncercarea de a-i educa pe cet`]eni s` dezvolteo atitudine responsabil` fa]` de tot ceea ce, arun-cat la gunoi, ar constitui un pericol pentru mediu.

Ministerul Mediului [i Gospod`ririi Apelor dinRomânia a lansat la 10 ianuarie 2007 un ampluproiect ce urm`re[te, printre altele, con[tientizareapopula]iei cu privire la responsabilitatea ce \irevine pentru p`strarea unui mediu curat. Chiardac` cea mai mare parte a ]`rii este scufundat`practic \n gunoaie, lucrurile se \ndreapt` – firav, ce-i drept! – \n direc]ia cea bun`. Avem exemplulHunedoarei, unde, de la jum`tatea lui 2006, po-pula]ia a \nceput s se obi[nuiasc cu containerelespecial destinate recuper`rii PET-urilor [i a car-toanelor. Acum se lucreaz` la implementarea

|n România, cu ocazia petrecerilor organizate de c`tre municipalit`]ipentru Revelionul 2007, s-au raportat cantit`]i enorme de gunoirecoltate de pe urma petrec`re]ilor: 10.000 kg de cioburi [i diferiteambalaje produse de 35.000 de locuitori ai Municipiului Piatra Neam][i 20.000 kg adunate de pe str`zile din Bucure[ti.Cel mai mare festival public din lume este considerat a fi Oktober-fest, o s`rb`toare a berii, care dureaz` \ntre dou` s`pt`mâni [i 18 zile[i este organizat` anual la München, unde gunoiul rezultat cumuleaz`peste 1.000.000 de kg.

Distrac]ie [i gunoi

B`rba]ii fac de dou` ori mai mult` mizerie decât femeile, iar cea maimare mizerie o fac b`ie]ii cu vârste cuprinse \ntre 10 [i 20 de ani, potri-vit statisticilor sociologice. B`rba]ii de 21-30 de ani fac de 3 ori maimult` mizerie decât cei trecu]i de 50 de ani. A[adar, tronsonul nevral-gic este reprezentat de b`rba]ii tineri [i foarte tineri, ceea ce nu disculp`totu[i pe deplin sexul frumos.

Cine face mizerie?


sistemului de recuperare a sticlei, de[i, aten]ie!, \nRomânia nu mai exist` companii care s` aib`drept obiect de activitate valorificarea sticlei.

Cre[tinismul [i gunoiul „Problema degrad`rii mediului nu este doar de

natur` economic` [i tehnologic`; ea este maidegrab moral [i spiritual ”, se arat \n Declara]iacu privire la mediul \nconjur`tor, semnat` la 10iunie 2002, la Vene]ia, de c`tre papa Ioan Paul alII-lea [i patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolu-lui. Datorit` faptului c` oamenii sunt crea]i dup`chipul [i asem`narea lui Dumnezeu [i desemna]iadministratori ai naturii de c`tre |nsu[i Creatorulacesteia, cei doi adreseaz` umanit`]ii un apel larespect fa]` de mediu. „O schimbare a stiluluinostru de via]` [i a modului \n care producem [iconsum`m poate fi generat` doar de o schimbarea inimii”, se mai arat` \n document.

|ngrijor`rile cu privire la „marile amenin]`ri laadresa mediului \nconjur`tor” au fost recent reite -rate \n cadrul altei declara]ii comune, semnate laFanar de papa Benedict al XVI-lea [i de patri-arhul Bartolomeu I al Constantinopolului, la 30noiembrie 2006. Chestiunea a trecut, de pe agen-da liderilor politici, [i pe cea a liderilor religio[i,semn c` dimensiunile confrunt`rii cu gunoaieletranscend cotidianul. Cuvintele Scripturii dinApocalipsa 11,18 – „a venit vremea [...] s`

pr`p`de[ti pe cei ce pr`p`desc p`mântul” – ar tre-bui s` constituie un avertisment serios pentruto]i cei care se consider` cre[tini. Mesajul Biblieieste clar: Dumnezeu \i va pr`p`di pe cei cepr`p`desc p`mântul.

|n mod cert, avem nevoie de o reconsiderare aatitudinii privitoare la modul \n care gener`mgunoi. La fel de important` este [i modalitateaprin care ne dispens`m de el. De la [oferul care-[iarunc mucul de ]igar pe geam pân la turistul dintren care arunc` o cutie de iaurt, ne revine tutu-ror responsabilitatea \ndrept`rii situa]iei. Cu atâtmai mult, cu cât ne revendic`m a fi un poporcre[tin \nc` de la apari]ia cre[tinismului. ST

48


Mediu

Oamenii gunoaielor pe gunoiul oamenilorUnul dintre efectele sociologice produse de cantit`]ile uri a[ede gunoi din \ntreaga lume a fost apari]ia unor categorii socialespecializate \n recuperarea gunoaielor de pe str`zi [i \n sortareaacestora cu scopul de a fi reciclate. Fenome nul este atât deextins \ncât milioane de oameni numesc groapa de gunoi„acas`”. S` facem cuno[tin]` cu doar câteva dintre acestegrupuri. |n Bangkok, Thailanda, avem renumitele triciclete (saleng), cuajutorul c`rora recuperatorii de gunoaie str`bat ora[ul \n lung[i \n lat, pentru a-[i câ[tiga existen]a de pe urma de [e urilor. F`r`popula]ia saleng, Bangkok-ul ar fi sufocat de gunoi.Zabbaleen („oamenii gunoaielor”) reprezint` o comunitates`rac` de cre[tini coptici, care au \nv`]at s` supravie]uisac`din valorificarea de[eurilor. Ei sunt cantona]i \n cartierulMoqattam din Cairo, Egipt. Dis-de-diminea]`, ace[tia sedeplaseaz` \n Cairo (ora[ de 16 milioane de locuitori), unde\[i umplu c`ru]ele trase de m`gari, pentru ca apoi s` vin` aca -s` pentru a sorta de[eurile. Mul]i dintre ei sufer` de emfizem

[i de hepatit`, iar pentru copiii lor [coala reprezint` un lux.La periferia capitalei Filipinelor, Manila, numero[i adul]i [icopii cotrob`ie zilnic prin muntele de gunoaie de la de po zitul Pay-atas, care \n 2006 ajunsese la considerabila \n`l ]i me de 49 demetri. Pentru ace[ti „pescuitori”, plasticul [i componentelede calculatoare sunt mici comori ce pot fi vândute. |n anul 2000, pr`bu[irea unei sec]iuni din muntele de gunoaiea ucis 300 de oameni. |n cazul \n care s-ar dori evacuarea aces-tui colos de gunoi, ar fi necesare 3000 de camioane care s`lucreze zilnic, timp de 11 ani!!! |n mai 2006, num`rul oamenilorcare tr`iau de pe urma gunoaielor din Manila (unde se produc7000 de tone de de[euri zilnic) era estimat la 150.000.|n Mexico City, ora[ de circa 25 de milioane de locuitori, careproduc zilnic 20.000 tone de de[euri, oamenii gu noa ielor suntnumi]i pepenadores. Mul]i dintre ei au probleme cu stomacul,[i mul]i copii mor \nainte de a \mplinit 10 ani. Conform datelor UNICEF, \n Brazilia, 45.000 de copii m`nânc`,se joac`, muncesc [i dorm \n gunoaiele altora.

� Prima groap` de gunoi a fost \nfiin]at` \n anul 500 \.Hr., la Atena.Primul program de reciclare a de[eurilor a fost ini]iat dec`tre edilii New York-ului, \n anii 1890.� Cca 122 de tone de mucuri de ]igar` [i de pachetesunt aruncate zilnic \n Marea Britanie.�Cantitatea de lemn [i hârtie aruncat` anual ar fi sufi-cient` pentru a asigura \nc`lzirea a 50.000.000 decase pe o perioad` de 20 de ani.� |n SUA, pe un kilometru [i jum`tate de autostrad` suntaproximativ 1457 mici gunoaie.� 5% din popula]ia lumii produce 40% din gunoiulmondial.


49


Talon de comand`Revista Semnele Timpului� 10 aparitii (martie – decembrie)... 33 lei |ncepând cu anul 2007 revista Semnele Timpului apare lunar.

Adresa personal` sau a responsabiluluicu literatura la care se vor expediarevistele comandate

Conferin]a ...................................................Comunitatea ...............................................Pastor ........................................................

Nume ................................................... Prenume ..........................................................Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. .........Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod .......................Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax ..............................

V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor)SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635Manager: Irina Anghel – 0744.472.463

|ncepând din martie 2007, revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m laude, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str.Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov

Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

49 Talon:Layout 1 2/15/07 2:56 AM Page 49

ECHILIBRU |N CONCENTRA}IE OPTIM~ timpuluiSEMNELE

Covers:Layout 1 2/15/07 2:57 AM Page 1

ST8

Documents

Transcript of ST8