MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEIP A R T E A IAnul IX - Nr. 396 LEGI, DECRETE, HOTRRI SI ALTE ACTE Joi, 24 august 2000SUMARACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE 66/N. - Ordin al ministrului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului pentru aprobarea Specificatiei tehnice pentru proiectarea, executia si exploatarea drumurilor cu o singur band de circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999REPUBLICRI Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a RomnieiACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALEMINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE SI AMENAJRII TERITORIULUIORDINpentru aprobarea Specificatiei tehnice pentru proiectarea, executia si exploatarea drumurilor cu o singur band de circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999 Ministrul lucrrilor publice si amenajrii teritoriului, n temeiul art. 2 alin. (23) si al art. 5 din Hotrrea Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului, republicat, emite urmtorul ordin: Art. 1. - Se aprob Specificatia tehnic pentru proiectarea, executia si exploatarea drumurilor cu o singur band de circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999, cuprins n anexa care face parte integrant din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, si va intra n vigoare la 15 zile de la data publicare.p. Ministrul lucrrilor publice si amenajrii teritoriului,Serban Teodor Antonescu,secretar de statBucuresti, 30 iunie 2000. Nr. 66/N.

SPECIFICATIE TEHNICpentru proiectarea, executia si exploatarea drumurilor cu o singur band de circulatiedin mediul rural. Indicativ ST-022-1999 CAPITOLUL I - Generalitti 1.1. Conditii de aplicare 1.1.1. Prezenta reglementare tehnic cuprinde norme tehnice privind proiectarea, executia si exploatarea drumurilor cu o singur band de circulatie, de interes local, att ale celor existente, ct si ale celor noi. 1.1.2. Aceste drumuri se caracterizeaz prin benzi de circulatie cu ltime minim de 2,75 m pentru drumuri clasa tehnic V si 3,00 m pentru drumuri clasa tehnic IV. 1.1.3. Drumurile de interes local sunt drumuri cu trafic redus si foarte redus, care n prezent sunt n cea mai mare parte greu accesibile si chiar impracticabile n perioade lungi. 1.1.4. Drumurile cu o singur band de circulatie se realizeaz si n mai multe etape. n prima etap se va realiza o singur band de circulatie pentru asigurarea accesibilittii si confortului minim, conform Ordinului ministrului transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, urmnd ca n viitor, de la caz la caz, pe msura dezvoltrii traficului, s se realizeze benzile urmtoare. 1.1.5. Drumurile de interes local se proiecteaz, se execut, se exploateaz si se ntretin n conformitate cu prevederile legale n vigoare. 1.1 .6. Ampriza drumurilor si alinierea constructiilor n lungul acestora respect prevederile planurilor de urbanism si amenajare a teritoriului. Prin aceasta se urmresc si se realizeaz legturi directe ntre sistemul constructiv al drumului si perspectiva lui de dezvoltare n concordant cu prevederile planurilor de urbanism si amenajare a teritoriului. 1.2. Definitii 1.2.1. n conformitate cu prevederile ordinelor ministrului transporturilor nr. 45/1998, nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strzilor n localitiile urbane si nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strzilor n localitiile rurale, publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998, se definesc: a) drumuri comunale - drumurile publice care asigur legturile dintre orase sau resedinte de comun si satele care le apartin; b) drumuri vicinale - drumurile care deservesc mai multe proprietti, fiind situate la limita acestora; c) strzi de categoria a IV-a - drumurile publice din interiorul localittilor care asigur accesul la locuinte si servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus; d) strzi secundare din localittile rurale - drumurile publice cu o singur band de circulatie pentru trafic de intensitate redus. CAPITOLUL II - Proiectarea drumurilor de interes local 2.1 . (1) Studiul geotehnic se efectueaz conform prevederilor standardelor n vigoare - STAS 1242/1-89, 1242/2-83, 1242/3-87, 1242/4-85, 1242/5-88, 1242/6,9-76; 1242/7-84 -, cuprinde obligatoriu identificarea stratului de fundare conform STAS 1243-88: inclusiv determinarea sensibilittii la nghet-dezghet conform STAS 1709/1,2,3-90. (2) Volumul, natura si programul ncercrilor de laborator se stabilesc, de la caz la caz, de ctre proiectant, de comun acord cu realizatorii studiilor geotehnice: 2.2. Pentru platforma drumului se respect prevederile ordinelor ministrului transporturilor nr. 45/1998; nr. 49/1998 si nr. 50/1998. 2.3. - (1) Partea carosabil se realizeaz n prima etap pentru o singur band de circulatie, pentru asigurarea accesibilittii si a confortului minim - nlturarea noroiului, prafului -, cu platforme de ntlnire care, se stabilesc n functie de intensitatea traficului si de conditiile locale, n conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998, conform anexei nr. 1. (2) Pentru asigurarea depsirilor si a circulatiei n ambele sensuri se prevede amplasarea unor platforme de ntlnire, n functie de intensitatea traficului din sectorul respectiv, la o distant de vizibilitate de pn la maximum 300 m. (3) Partea carosabil format dintr-o singur band de circulatie se amplaseaz pe una dintre benzile de circulatie din profilul transversal tip final, conform anexei nr. 2. 2.4. - (1) Acostamentele se realizeaz cu ltime diferit, n functie de dimensiunile normale ale platformei, avnd o band consolidat de 0,50 m, conform anexei nr. 3. (2) Panta transversal este de 5%, iar banda consolidat de 0,50 m are grosimea minim de 0,15 m. 2.5. Elementele profilului transversal sunt prevzute n anexa nr. 3. 2.5.1. Panta transversal n profilul normal este de 5% , att a prtii carosabile, ct si a acostamentelor cu o tolerant de 1 %, pentru scurgerea complet a apelor. 2.5.2. Drumul se realizeaz de regul n rambleu minimum 0,50 m deasupra terenului natural -, iar cnd nu este posibil se realizeaz santuri avnd adncimea de minimum 0,50 m si ltimea la fundul santului de 0,40 m. 2.5.3. Descrcarea apelor din santuri se face la distante ct mai mici, n functie de configuratia terenului, pentru a se evita stagnarea apelor n zona drumului, conform STAS 10796/1-77 si STAS 10796/2-79. 2.5.4. Podurile si podetele se proiecteaz si se execut pentru solutia definitiv prevzut n planul de urbanism si amenajare a teritoriu. 2.5.5. Taluzurile se stabilese de proiectant pe baza studiilor geotehnice de laborator, n functie de natura terenului, de nltimea rambleului si/sau de adncimea debleului, conform STAS 2914-84 si STAS 2916-87. 2.6.- (1) Profilul longitudinal se proiecteaz conform STAS 495-91 , STAS 863-85 si STAS 10144/3-91. (2) Linia proiectat din profilul longitudinal al drumului este cu circa 0,50 m mai sus fat de nivelul apelor extraordinare, cu exceptia drumurilor vicinale temporar inundabile. (3) Linia proiectat din profilul longitudinal al strzilor se realizeaz astfel nct s colecteze si s evacueze apele din zonele riverane. 2.7. Elementele geometrice ale traseului se proiecteaz pentru solutia final a drumului, prevzut n planul de urbanism si amenajare a teritoriului, n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificrile si completrile ulterioare. 2.8. Amenajarea sectoarelor de drum fr vizibilitate 2.8.1. Pentru evitarea accidentelor pe sectoarele de drum fr vizibilitate si n cazul rambleelor nalte (STAS 1948/1-91) este obligatorie executarea celor dou benzi de circulatie ale drumului, att pe lungimea fr vizibilitate, ct si pe un spatiu de sigurant de 25 m nainte si dup lungimea sectorului fr vizibilitate. 2.9. Principii de proiectare a complexelor rutiere 2.9.1. Proiectantul este obligat s analizeze solutiile de proiectare n functie de resursele locale. 2.9.2. Pentru terasamente gradul de compactare PROGTOR normal trebuie s fie mai mare de 95% si deformabilitatea cu prghia Benkelman se verific la umiditate optim de compactare, conform Instructiunilor tehnice departamentale CD 31/94 si Instructiunilor privind controlul calittii terasamentelor rutiere AND 530-96. 2.9.3. - (1) Stratul de form proiectat trebuie s aib o deflexiune de maximum 2 mm. (2) Stratul de form se execut conform STAS 1225384, iar grosimea lui se stabileste prin calcule conform CD 31 /94. (3) Amenajarea stratului de form se realizeaz pe ntreaga platform a drumului cu pante transversale de 5%, cu o tolerant de 1 %. (4) La nivelul stratului de form este obligatorie realizarea drenrii apelor de infiltratie printr-un strat drenant. 2.9.4. - (1) Pe stratul de form se prevede obligatoriu un strat drenant. Acesta poate fi realizat din material granular cu o grosime de minimum 10 cm sau alte solutii alternative pe toat platforma drumului, pn la taluzuri. (2) Stratul drenant se execut cu cel putin 7 cm mai sus fat de fundul santurilor laterale ale drumului, conform STAS 10796/1-77, STAS 10796/2-79. 2.9.5. - (1) Stratul de fundatie se proiecteaz pentru o singur band de circulatie, conform pct. 2.3. (2) Stratul de fundatie proiectat cu o grosime minim de 15 cm trebuie s aib o deflexiune admisibil de 1,6 mm. Verificare calittii terasamentelor, a straturilor de fundatie si a straturilor de form se efectueaz n conformitate cu STAS 2914-84, STAS 12253-84 si STAS 6400-84. (3) Pentru realizarea stratului de fundatie se pot aplica solutii alternative, n functie de resursele locale, pe baz de calcule tehnico-economice, utilizndu-se tehnologii performante. 2.10. Suprafata de rulare si impermeabilizare (1) La drumurile cu trafic redus si foarte redus se aplic metoda consolidrilor succesive. Proiectarea si executia drumurilor cu o singur band de circulatie se opresc la nivelul stratului de fundatie, executndu-se obligatoriu o impermeabilizare cu tratament bituminos n dou straturi pe partea carosabil si pe benzile consolidate ale acostamentelor. (2) Impermeabilizarea suprafetei de rulare mreste durata de exploatare si nltur aparitia polurii prin disparitia prafului, asigurnd conditii minime de confort. (3) Impermeabilizarea suprafetei de rulare se aplic pe straturile de fundatie realizate din agregate naturale sau macadamuri imediat dup executie, dar nu mai trziu de data de 15 septembrie a fiecrui an. 2.11. (1) Durata normal de functionare pentru drumurile de interes local, din mediul rural, n solutiile prezentate, este de 3-5 ani, conform Hotrrii Guvernului nr. 964/1998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 520 din 30 decembrie 1998, si altor reglementri legale n vigoare. (2) Dup 3-5 ani de exploatare se va adopta solutia tehnic de consolidare a drumurilor de interes local, tinndu-se seama si de traficul atras. CAPITOLUL III - Executia drumurilor de interes local3.1. - (1) n functie de solutia adoptat de proiectant si acceptat de beneficiar, lucrrile se execut conform reglementrilor tehnice n vigoare.(2) Posibilittile de realizare a stratului de fundatie cu tehnologii curente (clasice) si tehnologii noi performante: 3.1.1. Tehnologii curente (clasice) pentru strat de fundatie din: a) pmnturi stabilizate mecanic. STAS 10473/1-87: - materialele din care se execut stratul de fundatie: pmnturi necoezive conform STAS 1243-88, materiale rezultate din mpietruirile existente scarificate, balasturi si pietrisuri concasate si resturi de carier; - propriettile fizice ale materialelor: indicele de plasticitate Ip = 68% si echivalentul de nisip EN 30%, granulozitatea materialelor conform limitelor din diagram curbei de granulozitate avnd partea fin (sub 0,071 mm) cuprins ntre 6...12%, iar dimensiunea maxim a granulelor s nu depseasc 71 mm, umiditatea optim de compactare Wopt. conform STAS 1913/13-83, continutul n elemente moi si gelive maximum 5%; - grosimea minim admis a unui strat de pmnt stabilizat mecanic este de 15 cm dup compactare; b) agregate naturale sau pmnturi stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici STAS 10473/2-86: - stabilizare cu lianti hidraulici: ciment Portland P40SR 388-80, ciment cu adaosuri PC 35 SR 1500-96, ciment pentru drumuri CD 40 STAS 10092-78; - stabilizare cu lianti puzzolanici: zgur de furnal SR 648-96, cenus de termocentral STAS 8819-88, var bulgri SRENV 459-1:97 var nehidratat STAS 9310-77, var hidratat n pulbere SRENV 459-1:97, clorur de calciu tehnic STAS 2073-75; - grosime minim dup compactare 15 cm cu abatere de -1cm, +2 cm, hidraulici sau puzzolanici; c) macadam asfaltic semipenetrat si penetrat SR 1120-95; - materiale: piatr spart sort 40-63 mm STAS 66790, split sort 8-16 mm sau 16-25 mm STAS 667-90, criblur sort 3-8 mm, 8-16 mm sau 16-25 mm STAS 667-90, nisip sort 0-7 mm STAS 662-89;- lianti pentru penetrare: bitum neparafinos pentru drumuri SR 754-99, emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid STAS 8877-72; - grosimea dup compactarea definitiv este de 10 cm cu abateri limit de 10%; d) macadam protejat cu tratament bituminos dublu SR 179-95, STAS 599-87: - tratamentul bituminos dublu se execut cu bitum de penetratie ales de proiectant n functie de zona climatic; pentru prima stropire se acoper cu criblur 8-16 mm cilindrat, urmat de asternerea criblurii 3-8 mm dup a doua stropire cu bitum, continundu-se cilindrarea pn la fixarea criblurii; - nainte de aplicarea tratamentului bituminos dublu stratul de fundatie de macadam se pregteste conform SR 179-95, pentru asigurarea necesar cu 0,7-1,0 kg/m2 bitum; - grosimea minim dup compactare: 10 cm; e) macadam ndopat: - piatr de rezistent sort 40-63 mm, fixat prin cilindrare, n ale crei goluri se introduce criblur sau splitbitumat (piatr de ndopare). Piatra de ndopare se asterne n dou reprize, prima repriz servind pentru ndoparea sortului de rezistent, iar a doua repriz, ca strat de uzur pentru mbrcminte; - macadamul ndopat se nchide cu tratament bituminos; - a doua repriz de asternere a splitului bitumat poate fi nlocuit, n functie de necesitti si posibilitti, cu un covor asfaltic; - splitul pentru ndopare si uzur se bitumieaz, n cantitate de 4-4,5% din masa splitului, iar nisipul pentru nchiderea porilor se bitumeaz usor, cu bitum de acelasi tip, n cantitate de 2% din masa nisipului; - nainte de bitumare splitul trebuie s fie uscat si fr praf; - pentru bitumare splitul va avea temperatura de 100-130C, iar bitumul de circa 150C; - peste stratul de uzur definitiv compactat se rspndeste uniform si se cilindreaz nisipul bitumat pentru nchiderea porilor. Dup aceast operatiune mbrcmintea se d n circulatie. La realizarea stratului de macadam ndopat, n loc de criblur si split poate fi folosit si nisip bituminos; f) pietruiri impregnate cu emulsii bituminoase: - se pot utiliza emulsii bituminoase pentru impregnarea mpietruirilor: emulsii cu rupere rapid, emulsii speciale pentru impregnare. 3.1.2. Tehhologiile noi se vor aplica conform agrementelor tehnice elaborate de Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului, cu respectarea prevederilor Legilor nr. 10/1995 privind calitatea n constructie si ale Hotrrii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n constructii. CAPITOLUL IV - Exploatare si ntretinere 4.1. Factorii implicati au obligatia s urmreasc si s realizeze remedierea rapid a eventualelor degradri produse; pentru asigurarea integrittii drumului pe ntreaga ampriz si a conditiilor de extindere viitoare a acestuia la ltimea final. 4.2. Detintorii drumurilor, la care se refer prezenta reglementare tehnic, vor respecta obligatoriu Normativul de ntretinere pentru drumuri- AND 554/1999 -, precum si Nomenclatorul activittilor de administrare, exploatare, ntretinere si reparatii la drumurile publice, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 78/1999. 4.3. Toti factorii implicati si detintorii de drumuri vor respecta, potrivit competentelor care le revin, prevederile standardelor si reglementrilor legale n vigoare prevzute n anexa nr. 4. Dispozitii finale 5.1. Anexele nr. 1-4 fac parte integrant din prezenta specificatie tehnic.ANEXA Nr. 1 CORELAREA CATEGORIILOR DE DRUMURI, DIN PUNCT DE VEDEREFUNCTIONAL SI ADMINISTRATIV, CU CLASELE TEHNICECATEGORIA FUNCTIONALLEGTURI NTRE CATEGORIILE FUNCTIONALE SI CLASELE TEHNICECLASA TEHNICNUMAR DE BENZI DE CIRCULATIELATIMEA BENZII DE CIRCULATIEVITEZA DE PROIECTAREkm / h

SESDEALMUNTE

AUTOSTRAZIImin 2x21,7512010080

DRUMURI EXPRES

DRUMURI NATIONALE EUROPEII41, 501008060

DRUMURI NATIONALE PRINCIPALE

DRUMURI NATIONALE. SECUNDAREIII21,50805040

DRUMURI JUDETENE

DRUMURI COMUNALEIV23,00604030

DRUMURI VICINALEV21,75504025

La racordarea drumurilor publice din afara localittilor cu cele din interiorul localittilor trebuie aplicat principiul conform cruia drumurile publice din afara localittilor trebuie s continuie cu drumuri de acelasi rang sau de rang superior n traversarea localittilor.ANEXA Nr. 2PROFIL TRANSVERSAL 1. Ampriza drumului 8. Pant transversal 2. Platforma drumului 9. Strat drenant 3. Parte carosabil 10. Taluz rambleu 4. Benzi de consolidare 11. Debleu 5. Acostamente 12. Sant trapezoidal 6. Strat fundatie 13. Taluz debleu 7. Strat de form 14. Trepte de nfrtireANEXA Nr. 3 PROFIL TRANSVERSAL 1. Ampriza drumului 8. Pant transversal 2. Platforma drumului 9. Strat drenant 3. Parte carosabil 10. Taluz rambleu 4. Benzi de consolidare 11. Debleu5. Acostamente 12. Sant trapezoidal 6. Strat fundatie 13. Taluz debleu 7. Strat de form 14. Trepte de nfrtireANEXA Nr. 4LISTAcuprinznd standardele si reglementrile legale n vigoare1. Ordonanta Guvernului nr. 43/1997privind regimul drumurilor, aprobat si modificat prin Legea nr.82/1998, republicat

2. Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor

3. Legea nr. 50/1991privind autorizarea executrii constructiilor si unele msuri pentru realizarea locuintelor, republicat

4. Legeaprotectiei mediului nr. 137/1995, republicat

5. Legeaprotectiei muncii nr. 90/1996

6. Ordinul ministrului muncii si protectie sociale nr. 357/1998privind aprobarea Normelor specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor

7. Hotrrea Guvernului nr. 571/1998pentru aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajri care se supun avizrii si/sau autorizrii, privind prevenirea si stingerea incendiilor

8. Hotrrea Guvernului nr. 925/1995pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a executiei lucrrilor si constructiilor

9. Hotrrea Guvernului nr. 525/1996pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificrile ulterioare

10. Legea nr. 10/1995privind calitatea n constructii

11. AND 554-99pentru aprobarea Normativului de ntretinere pentru drumuri

12. Ordinul ministrului transporturilor nr. 78/1999privind aprobarea Nomenclatorului activittilor de administrare, exploatare, ntretinere si reparatii la drumuri publice, cu modificrile ulterioare

13. Hotrrea Guvernului nr. 964/1998pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe

14. Hotrrea Guvernului nr. 766/1997pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n constructii

15. AND 530/96pentru aprobarea Instructiunilor privind controlul calittii terasamentelor

16. CD 31/94Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante si a sistemelor rutiere semirigide

17. Proiect tip T 3121Sisteme rutier tip rigide si suple pentru strzi ISLGC/86

18. SR 179-95Lucrri de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate

19. STAS 174-83Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate.

20. STAS 599-87Lucrri de drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii tehnice generale de calitate

21. STAS 662-89Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier

22. STAS 667-90Agregate naturale si piatr prelucrat pentru drumuri. Conditii tehnice generale de calitate

23. STAS 730-89Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare

24. STAS 863-85Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor, prescriptii de proiectare

25. STAS 1120-95Lucrri de drumuri. Straturi de baz si mbrcminti bituminoase de macadam semipenetrat si penetrat

26. STAS 1242/2-83Teren de fundare. Cercetri geologico-tehnice specifice traseelor de drumuri

27. STAS 1243-88Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor

28. STAS 1598/2-89Lucrri de drumuri. ncadrarea mbrcmintilor la lucrri de constructii noi si modernizri de drumuri

29. STAS 1709/1-89Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Adncimea de nghet n complexul rutier. Prescriptii de calcul

30. STAS 1709/2-90Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Prevenirea si remedierea degradrilor din nghet-dezghet. Prescriptii tehnice

31. STAS 1709/3-90Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Determinarea sensibilittii la nghet a pmnturilor de fundatie. Metode de determinare.

32. STAS 1913/13-83Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea PROCTOR

33. STAS 2900-89Lucrri de drumuri. Ltimea drumurilor

34. STAS 2914/94Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice cfenerale de calitate

35. STAS 3300/1-85Teren de fundare. Principii generale de calcul

36. STAS 3300/2-85Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe

37. STAS 6400-84Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate

38. STAS 8840-83Lucrri de drumuri. Straturi de fundatii din pmnturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate

39. STAS 9095-90Lucrri de drumuri. Pavaje din piatr brut sau bolovani

40. STAS 10144/1-90Strzi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare

41. STAS 10144/2-91Strzi. Trotuare, alei de pietorii si piste de ciclisti. Prescriptii de proiectare.

42. STAS 10144/3-91Elemente geometrice ale strzilor. Prescriptii de proiectare

43. STAS 10144/4-95Amenajarea intersectiilor pe strzi. Clasificarea si prescriptii de proiectare

44. STAS 10473/1-87Lucrri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pmnturi stabitizate, cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate

45. STAS 10473/2-86Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pmnturi stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si ncercare

46. STAS 10796/1-77Lucrri de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie

47. STAS 10796/2-79Lucrri de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie

48. STAS 10796/3-88Lucrri de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de colectare a apelor. Prescriptii de proiectare si amplasare

49. STAS 12253-84Lucrri de drumuri. Straturi de form. Conditii tehnice generale de calitate

REPUBLICRIL E G E A Nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romniei*)

*) Republicat n temeiul art. II din Legea nr. 98/2000 privind aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 80/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romniei. Legea nr. 56/1992 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 126 din 9 iunie 1992, si a mai fost modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 55 din 19 august 1994, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 242 din 29 august 1994 (aprobat prin Legea nr. 129 din 20 decembrie 1994, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 354 din 21 decembrie 1994) si prin Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 80 din 4 iunie 1999, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 275 din 16 iuriie 1999 (aprobat si modificat prin Legea nr. 98 din 2 iunie 2000, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 256 din 8 iunie 2000). CAPITOLUL I - Dispozitii generale Art. 1. - Frontiera de stat a Romniei desparte teritoriul statului romn de teritoriile statelor vecine si marea teritorial a Romniei de zona contigu. Totodat, frontiera de stat delimiteaz n plan vertical spatiul aerian si subsolul statului romn de spatiul aerian si subsolul statelor vecine. Art. 2. - (1) Frontiera de stat a Romniei se stabileste prin lege, n conformitate cu prevederile tratatelor internationale si ale ntelegerilor ncheiate ntre statul romn si statele vecine si nu poate fi modificat dect prin lege. (2) Frontiera de stat a Romniei este inviolabil. Art.- 3. - (1) Frontiera de stat a Romniei este marcat, de regul, n teren, prin semne de frontier, ale cror date topogeodezice sunt prevzute n documentele de demarcare ncheiate ntre statul romn si statele vecine. (2) n scopul mentinerii vizibilittii si asigurrii protectiei semnelor de frontier se constituie culoarul de frontier, a crui ltime se convine de ctre statul romn cu fiecare dintre statele vecine. Activittile de curtare si ntretinere a culoarelor de frontier se efectueaz sub supravegherea nemijlocit a politistilor de frontier. Art. 4. - (1) Pentru executarea pazei, supravegherii si controlul trecerii frontierei de stat se constituie: a) Fsia de protectie a frontierei de stat, cu o ltime de 20 m ncepnd de la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, si de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de ap, ctre interior. Se excepteaz litoralul Mrii Negre, sectorul lagunar, porturile de la Dunre, cile de comunicatie si lucrrile hidrotehnice situate la frontier. n locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, n care terenurile sunt mlstinoase, supuse erodrilor sau avalanselor, fsia de protectie a frontierei de stat se constituie mai n adncime. Suprafetele de teren cuprinse ntre fsia de protectie a frontierei de stat si culoarul de frontier sau malul apelor se administreaz de ctre persoanele fizice sau juridice crora le apartin, cu respectarea normelor prezentei legi. Fsia de protectie a frontierei de stat face parte din domeniul public de interes national si se administreaz de ctre Politia de Frontier Romn. Limitele interioare ale fsiei de protectie a frontierei de stat vor fi marcate prin grija Politiei de Frontier Romne. b) Zona de frontier, alctuit din teritoriul comunelor, oraselor, municipiilor, care, potrivit organizrii administrative a teritoriului Romniei, sunt situate n apropierea frontierei de stat, litoralului Mrii Negre, sectorului lagunar pe o adncime de 20 km fat de acestea ctre interior. Localittile incluse n zona de frontier, cu exceptia statiunilor turistice de pe litoralul Mrii Negre, vor avea nscris, pe panourile cu denumirea acestora, mentiunea n limba romn Localitate de frontier si vor fi aduse la cunostint populatiei prin grija prefectilor. (2) n fsia de protectie a frontierei de stat si n zona de frontier politia de frontier are dreptul s circule, s instaleze posturi de paz si mijloace pentru asigurarea pazei, a supravegherii si controlului trecerii frontierei de stat, cu exceptia terenurilor cu regim de drept privat. n situatii deosebite politia de frontier si poate extinde atributiile n zonele exceptate, cu nstiintarea prealabil a celor care le au n proprietate sau n administrare. CAPITOLUL II - Regimul juridic al frontierei de stat a Romniei Art. 5. - (1) Regimul juridic al frontierei de stat a Romniei cuprinde totalitatea normelor prevzute n legislatia intern, care privesc frontiera de stat, desfsurarea diferitelor activitti n zona de frontier, apele de frontier, apele maritime interioare si n marea teritorial. (2) Asigurarea respectrii regimului juridic al frontierei de stat a Romniei, a drepturilor suverane ale statului romn n zona contigu si n zona economic exclusiv revine Ministerului de Interne prin Politia de Frontier Romn si altor institutii abilitate prin lege, n conformitate cu prevederile legislatiei n materie. (3) Politia de Frontier Romn are n structur Inspectoratul General al Politiei de Frontier, ca unitate central, cuprinznd Garda de coast si structuri teritoriale subordonate. Art. 6. - (1) Trecerea frontierei de stat a Romniei de ctre persoane, mijloace de transport, mrfuri si alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului international, denumite n continuare puncte de control. (2) Trecerea frontierei de stat romne se poate face si prin alte locuri, n conditiile stabilite prin acorduri si ntelegeri ntre Romnia si statele vecine. (3) Deschiderea de noi puncte de control sau nchiderea temporar ori definitiv a celor existente se aprob prin hotrre a Guvernului. (4) Guvernul Romniei va da publicittii lista cuprinznd punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului international, punctele de mic trafic si treceri simplificate. (5) Deschiderea ocazional a unor puncte de control, n vederea desfsurrii unor activitti cu caracter festiv sau religios, precum si nchiderea acestora sunt de competenta Politiei de Frontier Romne. Art. 7. - (1) n punctele de control se organizeaz si se efectueaz controlul de frontier al persoanelor, mijloacelor de transport, mrfurilor si al altor bunuri care intr sau ies din tar. (2) -Trecerea frontierei de stat prin punctele de control se realizeaz n conditiile prevzute n prezenta lege. Art. 8. - (1) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat romne are ca scop verificarea si constatarea ndeplinirii conditiilor stabilite de lege pentru intrarea si iesirea din tar a persoanelor, mijloacelor de transport, mrfurilor si altor bunuri. (2) Organele de control la trecerea frontierei de stat rmne poart ntreaga rspundere pentru aplicarea si respectarea strict a prevederilor referitoare la intrarea si iesirea din tar a persoanelor, mijloacelor de transport, a mrfurilor si altor bunuri, precum si pentru buna desfsurare a traficului international si servirea cltorilor, n conformitate cu dispozitiile legale. Art. 9. - Regulile de exploatare si ntretinere privind podurile, cile ferate si rutiere, liniile de comunicatii si apele de frontier care intersecteaz linia frontierei de stat ori au n comun cu aceasta sunt stabilite prin ntelegeri ncheiate de statul romn cu statele vecine. Art. 10. - Pentru solutionarea problemelor rezultate din ntelegerile bilaterale de frontier se numesc, prin hotrre a Guvernului, reprezentantii/mputernicitii de frontier, loctiitorii si ajutorii acestora, precum si delegatii romni n comisiile mixte interguvernamentale din rndul ofiterilor Politiei de Frontier Romne si al functionarilor altor institutii interesate. CAPITOLUL III - Atributiile Politiei de Frontier Romne Art. 11. - Paza, supravegherea, controlul trecerii frontierei de stat, precum si supravegherea, controlul si jurisdictia n apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, zona contigu si n zona economic exclusiv a Romniei se exercit de ctre Politia de Frontier Romn. Art. 12. - Politia de Frontier Romn are urmtoarele atributii principale: a) execut paza, supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat a Romniei, previne si combate trecerile ilegale peste granit, contrabanda si orice nclcare a regimului juridic al frontierei de stat; b) supravegheaz apele de frontier, apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, asigur drepturile si jurisdictia statului romn n zona contigu si n zona economic exclusiv; c) supravegheaz spatiul aerian adiacent frontierei de stat si mrii teritoriale; d) asigur aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, conventiilor si protocoalelor de frontier, ncheiate de Romnia cu statele vecine; e) asigur supravegherea, controlul si ntretinerea semnelor de frontier; f) organizeaz si realizeaz cooperarea pentru paza, supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat cu organele similare ale statelor vecine, conforn ntelegerilor bilaterale; g) face propuneri cu privire la numirea reprezentantilor/ mputernicitilor de frontier si a loctiitorilor acestora, precum si a delegatilor romni, n comisiile mixte interguvernamentale de frontier; h) actioneaz pentru descoperirea, retinerea si cercetarea, n conditiile legii, a persoanelor care svrsesc infractiuni ori contraventii la regimul juridic al frontierei de stat; i) ia msuri pentru aplicarea si respectarea legislatiei de frontier; j) coordoneaz activittile personalului celorlalte institutii care, potrivit legii, si desfsoar activitatea n legtur cu trecerea frontierei de stat si asigur ndeplinirea corect a ndatoririlor de serviciu de ctre ntregul personal din punctul de control pentru trecerea frontierei; k) realizeaz controlul documentelor de cltorie pentru trecerea frontierei de stat prin punctele de control, punctele de mic trafic si treceri simplificate, eliberate de autorittile romne, precum si al celor eliberate de autorittile strine, recunoscute sau acceptate de statul romn, concomitent cu derularea fluent, corect si civilizat a traficului de cltori si de mrfuri; l) asigur, controlul trecerii peste frontiera de stat, n conditiile legii, a armelor, munitiilor, armelor de panoplie si de autoaprare, a munitiilor aferente acestora, substantelor explozive si a dispozitivelor ncrcate cu substante toxice ori radioactive; m) interzice trecerea peste frontiera de stat a persoanelor date n urmrire general sau international, n baza informatiilor si solicitrilor transmise de organele n drept, inclusiv a celor de colaborare n plan extern; n) acord, cu titlu de exceptie, viz de intrare si de tranzit, n functie de scopul cltoriei persoanelora cu sau fr scutire de tax ori cu reducerea acesteia, conform reglementrilor n materie; o) previne si combate faptele specifice infractionalittii transfrontaliere; p) asigur controlul si supravegherea mijloacelor de transport si apr ordinea public n punctele de control; r) execut orice alte atributii stabilite prin lege. Art. 13. - (1) Pentru ndeplinirea atributiilor ce i revin Politia de Frontier Romn coopereaz cu celelalte unitti si formatiuni ale Ministerului de Interne, cu unittile Ministerului Aprrii Nationale si cu alte institutii cu competente n domeniul ordinii publice si sigurantei nationale. De asemenea, realizeaz cooperarea cu celelalte ministere si autoritti ale administratiei publice centrale si locale cu atributii n domeniul asigurrii respectrii regimului juridic al frontierei de stat, regimului juridic al apelor maritime interioare, mrii teritoriale, zonei contigue si al zonei economice exclusive, precum si cu autorittile vamale, pentru efectuarea unor actiuni specifice n zona vamal special. Totodat poate colabora, pe baza acordului prealabil, cu orice persoan juridic sau fizic. (2) n cazul unor actiuni maritime sau fluviale comune ale navelor Grzii de coast cu cele ale Marinei militare din Ministerul Aprrii Nationale, acestea din urm vor avea la bord un ofiter al Grzii de coast si vor arbora pavilionul distinctiv al acesteia. n aceste conditii, navei Marinei militare i se confer autoritatea si drepturile Grzii de coast. (3) Cpitniile portuare si autorittile vamale vor informa structurile teritoriale ale Inspectoratului General al Politiei de Frontier despre navele care au aprobrile legale de iesire/intrare n porturile n care acestea si desfsoar activitatea. Art. 14. - n zona de frontier, politistii de frontier aflati n exercitarea atributiilor de serviciu, potrivit legii, au dreptul: a) s controleze actele de identitate ale persoanelor si s procedeze, la nevoie, la identificarea acestora; b) s opreasc si s controleze mijloacele de transport; c) s cerceteze suprafetele de teren, cile de comunicatie si constructiile izolate; d) s opreasc, s conduc la sediul structurilor teritoriale ale Politiei de Frontier Romne si s cerceteze, n conditiile legii, persoanele despre care exist informatii sau probe c au svrsit fapte penale sau contraventionale n legtur cu frontiera de stat si s controleze mbrcmintea si bagajele acestora; e) s stabileasc, mpreun cu autorittile administratiei publice locale, msuri specifice obligatorii, cu caracter temporar, referitoare la paza, supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, care nu contravin legii si care vor fi aduse la cunostint cettenilor prin grija prefectilor si a primarilor; f) s foloseasc orice mijloc de transport si de telecomunicatie, indiferent de proprietar sau detintor - persoan fizic sau juridic -, cu exceptia celor apartinnd Corpului diplomatic sau consular, pentru luarea unor msuri legale ce nu sufer amnare si care nu pot fi aduse la ndeplinire altfel. Cheltuielile ocazionate de folosirea acestor mijloace vor fi achitate, ulterior, la cererea proprietarilor si vor fi suportate din fondurile Politiei de Frontier Romne, urmnd s fie recuperate, potrivit legii, de la persoanele care au determinat interventia. Art. 15. - Pentru ndeplinirea atributiilor de serviciu, n apele de frontier, apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, zona contigu si n zona economic exclusiv, personalul Politiei de Frontier Romne are dreptul: a) s verifice respectarea regimului juridic al frontierei de stat a Romniei; b) s supravegheze activittile ce se desfsoar n apele de frontier, apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, zona contigu, zona economic exclusiv si, n spatiul aerian adiacent acestora; c) s previn si s combat ncercrile de trecere ilegal si contraband peste frontiera de stat n apele de frontier, apele maritime interioare si n marea teritorial; d) s descopere si s mpiedice actiunile de piraterie; e) s controleze periodic pozitia si integritatea semnelor de frontier; f) s opreasc, s retin, s controleze si s conduc pentru cercetri, n porturile Romniei, navele, ambarcatiunile si persoanele care au nclcat regimul juridic, al frontierei de stat, drepturile suverane ale Romniei n zona contigu sau n zona economic exclusiv; g) s actioneze pentru oprirea si controlul oricrei nave suspecte, la solicitare sau din proprie initiativ, n situatia n care se detin informatii privind implicarea navei n activitti ilegale desfsurate n apele de frontier, apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, zona contigu si n zona economic exclusiv a Romniei, informnd de ndat celelalte institutii cu competente n domeniu. ntreaga rspundere privind consecintele ce decurg din oprirea nejustificat a navei revine solicitantului; h) s previn si s combat orice activitate ilegal desfsurat n apele de frontier, apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, zona contigu si n zona economic exclusiv, care ar afecta intecesele si suveranitatea statului romn, informnd de ndat autorittile romne competente. Art. 16. - Pentru ndeplinirea atributiilor ce i revin, personalul Politiei de Frontier Romne poate folosi nave,ambarcatiuni, elicoptere, autovehicule si alte mijloace de transport. Acestea vor purta semnul si inscriptia armei pe bordurile navelor si pe lateralele autovehiculelor, care vor fi prevzute si cu girofaruri. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscriptii pe rezervorul de benzin si vor fi prevzute cu girofaruri. Art. 17. - (1) Pentru combaterea fenomenului infractional personalul specializat al Politiei de Frontier Romne are dreptul, n conditiile legii, s culeag, s stocheze, s prelucreze, s foloseasc si s fac schimb de date si informatii necesare n vederea ndeplinirii atributiilor de serviciu cu celelalte autoritti de stat cu atributii n domeniul aprrii, ordinii publice si sigurantei nationale. (2) De asemenea, organizeaz si realizeaz schimbul de date, de informatii si colaboreaz cu autorittile de frontier ale altor state sau cu organizatii internationale, pe baza ntelegerilor bi-sau multilaterale ncheiate n acest sens. (3) Pentru ndeplinirea misiunilor de paz; supraveghere si control al trecerii frontierei de stat, personalul Politiei de Frontier Romne poate retine si cerceta, n conditiile legii, persoanele care au svrsit infractiuni sau despre care exist indicii temeinice c au svrsit astfel de fapte si n afara zonei de frontier. Art. 18. - Personalul Politiei de Frontier Romne, aflat n exercitarea atributiilor de serviciu, poate s retin, n conditiile legii - n zona de frontier, apele de frontier, apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, zona contigu si zona economic exclusiv - persoanele care au svrsit alte fapte penale sau contraventionale dect cele prevzute la art. 14 lit. d) si la art. 15 lit. c) si d), predndu-le de ndat organelor competente, mpreun cu obiectele retinute, mijloacele materiale de prob si lucrrile efectuate. Art. 19. - (1) Pentru ndeplinirea atributiilor de serviciu, personalul Politiei de Frontier Romne, n raport cu natura si cu gradul de mpotrivire a persoanei care a svrsit o fapt ilegal, poate utiliza, dup caz, forta fizic, mijloacele specifice din dotare, inclusiv cinii de serviciu, si ia msurile prevzute de lege mpotriva acesteia, n legtur cu stabilirea identittii, retinerea, descoperirea si conservarea mijloacelor de prob. (2) Atunci cnd utilizarea altor mijloace de mpiedicare sau de constrngere nu este posibil, personalul Politiei de Frontier Romne poate folosi armamentul din dotare, n conditiile prevzute de lege. Art. 20. - Pentru oprirea si retinerea navelor si a ambarcatiunilor care au nclcat legislatia intern a Romniei n apele nationale navigabile, n zona contigu si n zona economic exclusiv, precum si a celor care ncearc s fug de sub escort, navele si ambarcatiunile Grzii de coast pot folosi armamentul de bord sau individual din dotare, n urmtoarele situatii: a) pentru somarea de oprire si retinere a navelor si a ambarcatiunilor; b) direct, fr somatie, mpotriva navelor si ambarcatiunilor n anumite situatii prevzute n prezenta lege, Art. 21 . - (1) Executarea focului cu armamentul de bord, cu somatie, se efectueaz astfel: a) dup ce au fost epuizate somatiile legale transmise prin toate mijloacele de comunicare radio; optico-vizuale si acustice, iar nava sau ambarcatiunea urmrit continu s le ignore, comandantul navei Grzii de coast procedeaz la executarea focului de avertisment, n conditiile stabilite prin prezenta lege; b) n cazul n care, dup executarea somatiei legale si a focului de avertisment, nava n cauz nu se supune, se va folosi armamentul de bord, dup ce n prealabil a fost avertizat echipajul acesteia s se deplaseze spre partea din fat a navei, prin somatia: Prsiti pupa, vom deschide foc n plin!. Dup ce s-a convins c avertismentul a fost nteles, nava Grzii de coast va deschide foc n plin de la distant mic asupra prtii din spate a navei urmrite, cutndu-se pe ct posibil lovirea aparatului propulsor. (2) ntreaga rspundere pentru nesupunerea la somatie si pentru consecintele ce decurg din ignorararea avertismentelor navelor Grzii de coast revine comandantului sau nlocuitorului legal al comandantului navei urmrite. Art. 22. - Navele Grzii de coast pot executa foc cu armamentul de bord, fr somatie, n urmtoarele situatii: a) mpotriva navelor strine care atac nave romnesti; b) mpotriva navelor urmrite care riposteaz cu foc de arm sau manevreaz astfel nct securitatea navei Grzii de coast este pus n pericol; c) mpotriva submarinelor sau altor vehicule submersibile strine care navigheaz n marea teritorial n imersiune sau la cota periscopic; d) mpotriva navelor strine care atac alte nave n apele nationale navigabile; e) mpotriva navelor strine care desfsoar actiuni ce pun n pericol securitatea insulelor artificiale, a conductelor si cablurilor submarine, a instalatiilor portuare, a localitatilor si obiectivelor economice de pe litoral si a celor situate pe malurile apelor de frontier;f) mpotriva grupurilor narmate care ptrund n apele nationale navigabile ale Romniei si riposteaz sau ncearc s riposteze cu arme de foc. Art. 23. - (1) Navele Grzii de coast execut focul de avertismerit si focul n plin, astfel nct s evite nclcarea prin foc de arm a teritoriului unui stat vecin. (2) Dup executarea focului n plin sau n caz de abordaj, comandantul navei Grzii de coast se va conforma ntocmai reglementrilor internationale privind salvarea vietii omenesti pe mare sau pe fluviu. Art. 24. - n cazul ambarcatiunilor sau al altor mijloace plutitoare de dimensiuni reduse, executarea focului cu sau fr somatie va fi efectuat cu respectarea reglementrilor privind regimul armelor de foc si al munitiilor si a dispozitiilor prezentei legi. CAPITOLUL IV - Organizarea si functionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei Art. 25. - Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat romne, punctele de mic trafic si treceri simplificate se organizeaz si functioneaz n subordinea Inspectoratului General al Politiei de Frontier. Art. 26. (1) n punctele de control si desfsoar activitatea si personal apartinnd Ministerului Finantelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Snttii, Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Ministerului Industriei si Comertului, Autorittii Nationale pentru Turism si altor organe centrale crora le revin sarcini, potrivit legii, n aceste locuri. (2) Atributiile personalului din subordinea ministerelor si organelor prevzute la alin. (1) se stabilesc de conducerile acestora, n conformitate cu legea. Art. 27. - Ministerele si organele centrale crora le revin sarcini, potrivit legii, n punctele de control colaboreaz si rspund, n limitele competentelor legale, de desfsurarea n bune conditii a traficului de cltori, mijlocelor de transport, mrfurilor, altor bunuri, precum si de asigurarea pazei frontierei de stat n aceste locuri. Art. 28-. - (1) Seful punctului de cotrol pentru trecerea frontierei este desemnat, prin ordin, de Inspectoratul General al Politiei de Frontier Romne. Acesta conduce doordoneaz si rspunde de ntreaga activitate din punctul de control, potrivit legii. (2) Seful punctului de control verific si ia msurile legale pentru ndeplinirea corect a ndatoririlor de serviciu de ctre personalul din punctul de control. (3) Accesul n zona de responsabilitate destinat efecturii controlului de frontier este stabilit de seful punctului de control. (4) Personalul cu atributii de control din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontier Romne si seful punctului de control pentru trecerea frontierei pot dispune efectuarea supracontrolului, dup ncheierea controlului de frontier, att la iesirea, ct si la intrarea n tar. (5) Personalul Politiei de Frontier Romne este obligat s se sesizeze din oficiu asupra nclcrii atributiilor legale n domeniul controlului la trecerea frontierei de stat de ctre persoanele apartinnd institutiilor prevzute la art. 26 alin. (1). Art. 29. - Pentru controlul si supravegherea mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat se pot folosi si militari n termen sau angajati pe baz de contract. CAPITOLUL V - Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei de stat si controlul vamal. Art. 30. - (1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat romne se efectueaz n echipe formate din personal al punctelor de control. Seful echipei de control este ofiter sau subofiter, din politia de frontier. (2) n punctele de control portuare, din echipa de control face parte si reprezentantul cpitniei portului. O dat cu echipa de control au acces pe navele de mrfuri si reprezentantii agentiei de navlosire, precum si alte persoane autorizate. (3) n punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte si un reprezentant al companiilor aeriene romne de transport. Art. 31. (1) Controluf pasapoartelor si al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat romne, eliberate de autorittile romne, precum si al celor eliberate de autorittile strine, recunoscute sau acceptate de statul romn, potrivit legii, se face de ctre ofiteri si subofiterii desemnati de seful punctului de control. (2) n cazurile n care se constat c documentele, de cltorie nu ntrunesc conditiile prevzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora s intre ori s ias din tar sau exist suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, seful punctului de control va dispune de ndat msuri de clarificare cu maximum de urgent a situatiei persoanelor n cauz. (3) Seful punctului de control poate ntrerupe cltoria persoanelor cu privire la care s-a fcut constatarea c nu sunt ndeplinite cerintele prevzute de lege pentru trecerea frontierei de stat romne. Art. 32. - Controlul vamal al mrfurilor, bagajelor, coletelor si al altor bunuri aflate asupra persoanelor se face, dup efectuarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, de ctre personalul vamal din echipele de control, potrivit reglementrilor legale referitoare la regimul vamal. Art. 33 - (1) Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar si fitosanitar se efectueaz, potrivit reglementrilor legale, de personalul desemnat de Ministerul Snttii si, respectiv, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. (2) Ministerul Agriculturii si Alimentatiei mpreun cu Ministerul Transporturilor pot stabili, pentru traficul de animale, produse animale si vegetale, trecerea numai prin unele puncte de control, n functie de volumul traficului de situatia epizootiilor; epifitiilor, de conventiile sanitar-veterinare si fitosanitare ncheiate cu alte state. (3) n functie de situatia epizootiilor si epifitiilor Ministerul Agriculturii si Alimentatiei poate interzice traficul de animale, precum si de produse animale si vegetale peste frontiera de stat, informnd despre aceasta celelalte organe centrale interesate. (4) Msurile pentru protectia sanitar la frontiera de stat se aplic potrivit reglementrilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mrfurilor si altor bunuri, indiferent de provenienta si destinatia lor. Persoanelor care nu se supun acestor msuri nu li se permite trecerea frontierei de stat romne. . (5) n cazul bolilor care impun instituirea carantinei, n situatii care nu sufer amnare, Ministerul Snttii ia primele msuri de prevenire si combatere, pe care le comunic de ndat Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Ministerului Industriei si Comertului, Autorittii Natioriale pentru Turism, Ministerului de Interne Ministerului Aprrii Nationale, Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Transporturilor. (6) Controlul sanitar-uman al navelor si aeronavelor trebuie s precead controlul documentelor de trecere a fron Art. 34. - (1) Trecerea frontierei de stat de ctre persoane fizice a armelor de vntoare, de tir si a munitiilor pentru acestea, precum si a armelor de panoplie este perrnis numai dac aceste arme si munitii sunt nscrise n documentele de trecere a frontierei de stat de ctre organele care le-au eliberat sau au acordat viza romn ori de organele din punctele de control. (2) Cltorii care vin n Romnia si au asupra lor arme si munitii, altele dect cele prevzute la alin. (1), au obligatia s le depun la politia de frontier. (3) nsotitorii delegatiilor strine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum si militarii pot avea asupra lor si pot introduce n tar arme de autoaprare si munitiile aferente, pe baz de reciprocitate, dac acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe si, respectiv, Ministerul Aprrii Nationale sau Ministerul de Interne. Art. 35. - (1) Armele de vntoare, de tir, munitiile pentru acestea, precum si armele de panoplie aflate asupra cltorilor n tranzit prin Romnia, pe care le-au declarat, se sigileaz la intrarea n tar de ctre personalul vamal. (2) Pe timpul tranzitrii, cltorilor le este interzis s nstrineze armele si munitiile sau s rup sigiliile aplicate. La iesirea din tar se verific integritatea si autenticitatea sigiliilor si dac datele de identificare a armelor si munitiilor corespund cu cele nscrise n documentul de trecere a frontierei de stat. Dac sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele nscrise n documentul de trecere a frontierei de stat sau armele si munitiile au fost nstrinate integral ori n parte, cltorilor n cauz li se permite trecerea frontierei numai cu aprobarea prealabil a Inspectoratului General al Poliiiei de Frontier. (3) Tranzitarea prin Romania a armelor de vntoare sau de tir si a muniiiilor corespunztoare, apartinnd, unorpersoane juridice stririe, se face cu aprobarea prealabil a Inspectoratului General al Politiei de Frontier. Art. 36. - (1) Armele si munitiile prevzute la art. 34 alin. (1) si (2), care nu au fost declarate, precum si alte arme sau munitii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se retin n vederea confiscrii si se predau, pe baz de proces-verbal, inspectoratului de politie al judetului pe a crui raz se afl punctul de control. (2) Continuarea cltoriei persoanei asupra creia s-au descoperit armele si munitiile supuse confiscrii se poate face cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei de Frontier, n conditiile legii. Art. 37. - Dispozitiile art. 34-36 se aplic n mod corespunztor si n cazul altor substante explozive, al materialelor biologice cu potential de contaminare n mas, al substantelor stupefiante si psihotrope, precum si al dispozitivelor ncrcate cu substante toxice ori radioactive aflate asupra persoanelor sau, dup caz, n mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale sau aeriene, care trec frontiera de stat romn. Art. 38. Controlul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor si al celoarlalte mijloace de transport rutier, care intr sau ies din tar, se efectueaz la punctele de control rutiere. Art. 39. - Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectueaz n statia de frontier sau pe parcurs ntre statia de frontier si o statie interioar. Art. 40. - (1) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intr sau ies din porturile romnesti n curse externe se efectueaz n punctele de control portuare. Fac exceptie de la control navele militare romnesti si strine, precum si echipajele acestora, comunicate de Ministerul Aprrii Nationale si Ministerul de Interne. (2) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmeaz s opreasc n porturile situate pe Dunre, n care nu functioneaz puncte de control, se efectueaz n primul port situat n amonte sau n aval de acest port, n care functioneaz un punct de control. La iesire controlul se efectueaz n portul de unde pleac nava n cursa extern, n situatia cnd n acesta exist un punct de control; n caz contrar, navele respective sunt obligate s opreasc pentru control n unul dintre porturile Galati, Sulina sau Moldova Veche. (3) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion strin, care navigheaz n sectorul Dunrii de Jos, ntre porturile Sulina si Brila, se efectueaz, la intrare, n portul Sulina, iar la iesire, n unul dintre porturile Brila, Galati, Tulcea sau Sulina, dac din aceste porturi navele pleac direct n curse externe. Controlul navelor care navigheaz prin Canalul Dunre-Marea Neagr se efectueaz la intrarea n Portul Constanta-Sud, iar la iesire, n ultimul port romnesc din care navele pleac direct n curs. (4) n portul Cernavod se controleaz numai acele nave care sosesc sau pleac n curs extern din porturile Basarabi, Poarta Alb, Medgidia, Midia sau Cernavod. (5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectueaz asupra tuturor navelor care navigheaz prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sunt supuse controlului navele romnesti si strine care vin din aceste porturi si nu se opresc ntr-un port romnesc precum si navele de mrfuri si pasageri sub pavilion romnesc care navigheaz ntre porturile Constanta-Sulina-Galati si Brila la intrarea si iesirea din sectorul Dunrii de Jos. (6) Navele sub pavilion strin care navighez n aval pe Dunrea interioar vor opri pentru control la intrarea n tar n portul Giurgiu, cele care navigheaz n amonte vor opri n portul Galati, iar pentru iesire vor opri pentru control n ultirnul port din care pleac. (7) Navele sub pavilion strin care navigheaz n tranzit fr oprire pe Dunrea interioar sau pe Canalul Dunre-Marea Neagr nu sunt supuse controlului, cu exceptia cazurilor de nclcare a regimului de frontier. Art. 41. (1) n cazul n care n rada portului a esuat o nav sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot s ias n rad pentru acordarea de ajutor, fr a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situatii se aduc la cunostint sefului punctului de control de ctre cpitnia portului. (2) Cnd n port a izbucnit un incendiu care pune n pericol siguranta navelor, acestora li se permite iesirea din port n rad, fr a li se efectua control la trecerea frontierei. Art. 42. - (1) Controlul marinarilor pentru trecerea frontierei se efectueaz prin confruntarea carnetelor de marinar cu rolul si lista de echipaj prezentate de comandantul navei. (2) Marinarii strini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate n acest scop de seful punctului de control. (3) Controlul si identificarea marinarilor pe locul de munc se fac de ofiteri si subofiteri ai punctului de control. (4) n cazul navelor romnesti de transport de mrfuri care, din motive justificate, sunt obligate s stationeze n rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea sefului punctului de control. n acest caz controlul navelor se execut dup intrarea lor n port, iar controlul carnetelor de marinar se efectueaz la coborrea pe uscat. Art. 43. - (1) Echipajelor navale aflate n rada portului, asupra crora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistent medical cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nav si cu aprobarea sefului punctului de control. (2) n baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor strini, n vederea internrii n unul din spitalele orasului portuar, se aprob de seful punctului de control, la cererea cpitniei portului. Art. 44. - (1) Marinarilor strini aflati pe nave n unul dintre porturile romnesti, care urmeaz a se deplasa n interes de serviciu ntr-un alt port sau ntr-o alt localitate de pe teritoriul Romniei, pentru a lua legtura cu misiunea diplomatic sau cu oficiul consular al statului cruia i apartine li se acord, la cerere, viz de intrare-iesire. Cererea de viz se rezolv prin agentia de navlosire sau prin agentia de navigatie a statului de care apartine nava ori de sefii purctelor de control. n cazul deplasrii marinrilor spre alte state se acord viz de tranzit. (2) Vizele prevzute la alin. (1) nu sunt necesare n cazul marinarilor cetteni ai statelor cu care Romnia a ncheiat acorduri privind desfiintarea vizelor sau de recunoastere a carnetelor de marinar ca documente de cltorie international. Art. 45. - (1) Marinarii rmasi pe teritoriul Romniei dup plecarea navei ser vor prezenta la agentia de navigatie a statului respectiv, pentru a li se rezolva situatia. Dac n localitatea portuar nu exist agentie de navigatie, seful punctului de control permite marinarilor plecarea din tar cu alte nave. (2) Trecerea marinarilor din echipajul unei nave n a crei list sunt nscrisi n echipajul altei nave strine, aflat n unul dintre porturile romnesti, se face de cpitnia portului sau de agentia de navigatie a statului de care apartine nava care solicit transferul, cu nstiintarea sefului punctului de control. Art. 46. - (1) La navele de pasageri sub pavilion romnesc sau sub pavilion strin, precum si la pasagerii aflati pe navele, de mrfuri care vin sau pleac din Romnia, controlul documentelor la trecerea frontierei se efectueaz asupra persoanelor si bunurilor la debarcarea, si, respectiv, mbarcarea pe nave. (2) Accesul pasagerilor strini la uscat este permis dup obtinerea vizei pe documentul de trecere a frontierei de stat, cu exceptia cettenilor apartinnd statelor cu care Romnia a ncheiat acorduri privind desfiintarea vizelor. Art. 47. - Sefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum si sefii reprezentantelor organizatiilor iriternationale aflate pe teritoriul Romniei, n limitele conventiilor la care statul romn este parte, au acces la bordul navelor de comert strine aflate n porturile sau apele teritoriale romnesti n baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe. Art. 48. - Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor strini mbarcati pe navele aflate n porturile romnesti, care navigheaz ntre porturile Constanta, Sulina si Moldova Veche, se poate face pe baza pasapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei si cu avizul sefului punctului de control, n aceleasi conditii ca si marinarilor de pe nav. Art. 49. - (1) n aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea si sosirea aeronavelor n si din curse internationale. Cnd din cauz de fort major o aeronav de transport international nu si poate continua cursa si cltorii n tranzit nu au alte legturi imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul n oras pn la plecarea primei aeronave sau s tranziteze teritoriul Romniei cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit acordate de punctul de control ori, dup caz, de formatiunile teritoriale de pasapoarte. (2) Dac aeronavele care efectueaz curse internationale aterizeaz din cauz de fort major pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului international, controlul pentru trecerea frontierei se asigur de formatiunile teritoriale de pasapoarte. (3) Cltorilor n tranzit cu escal n Romnia nu li se efectueaz controlul pasapoartelor dac nu prsesc aerogara. Acestora li se nmneaz, de ctre organele competente ale companiilor aeriene romnesti, crti de mbarcare pentru cursa cu care continu cltoria. Art. 50. - (1) Avioanele militare romnesti si strine si echipajele lor, cnd aterizeaz sau decoleaz de pe aeroporturi internationale, se supun acelorasi reguli de control. (2) Vor fi exceptate de la control persoanele si avioanele militare comunicate de Ministerul Aprrii Nationale si Ministerul de Interne. CAPITOLUL VI - Accesul, circulatia si alte activitti n zona de frontier Art. 51. - (1) Accesul n zona de frontier al cettenilor romni si al strinilor este permis n baza actelor de identitate. (2) Accesul persoanelor n fsia de protectie a frontierei de stat pn la linia de frontier este permis n baza actelor de identitate, cu aprobarea prealabil a sefului/comandantului formatiunii locale a Politiei de Frontier Romne. (3) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitti dincolo de fsia de protectie a frontierei de stat, n situatiile n care aceasta se constituie mai n adncime, precum si n insulele si n ostroavele apartinnd statului romn, situate n apele de frontier, este permis numai prin locurile si n conditiile stabilite de seful/comandantul formatiunii locale a Politiei de Frontier Romne. (4) Accesul persoanelor n insulele si ostroavele de formatiune nou din apele de frontier nu este permis pn la determinarea apartenentei acestora pe baza ntelegerilor ncheiate bilateral ntre statul romn si statele vecine. Art. 52. - Accesul persoanelor la bordul navelor, precum si cel al marinarilor strini la uscat sunt permise conform normelor stabilite pentru punctele de control. Art. 53. - n porturile Romniei n care nu exist formatiuni ale Politiei de Frontier Romne accesul persoanelor la bordul navelor si accesul marinarilor strini la uscat sunt permise de ctre organele de politie si de cpitniile de port. Art. 54. - (1) Circulatia persoanelor n zona de frontier este permis ziua pn la fsia de protectie a frontierei de stat, iar pe timpul noptii, n afara vetrei satelor sau a perimetrului oraselor si municipiilor, cu sau fr mijloace de transport, numai de la distanta de 50 m de la fsia de protectie a frontierei de stat ctre interior, cu exceptia circulatiei pe drumurile publice si n conditiile stabilite de autorittile administratiei publice locale, cu acordul prealabil al sefului/comandantului formatiunii locale a Politiei de Frontier Romne. (2) Rmnerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport si a utilajelor pe timpul noptii n zona de frontier, pe adncimea de 500 m de la fsia de protectia a frontierei de stat ctre interior, n afara vetrei satelor sau a perimetrului, oraselor si municipiilor, sunt permise n conditiile stabilite de autorittile administratiei publice locale, cu acordul prealabil al sefului/comandantului formatiunii locale a Politiei de Frontier Romne. Art. 55. - Zborurile planificate si aprobate ale aeronavelor ce execut activitti utilitare, de agrement sau sportive n spatiul aerian aferent zonei de frontier vor fi comunicate Inspectoratului General al Politiei de Frontier, dup caz, de ctre Statul Major al Aviatiei si Aprrii Antiaeriene sau de Autoritatea Aeronautic Civil, n termenele prevzute de regimul de zbor n spatiul aerian al Romniei. Art. 56. - (1) Plantarea pomilor si a arbustilor n fsia de protectie a frontierei de stat este interzis. (2) Pentru consolidarea terenului este permis plantarea de arbori n fsia de protectie a frontierei de stat, atunci cnd aceasta se constituie la malul apei, cu avizul formatiunilor locale ale Politiei de Frontier Romne. Art. 57. Orice lucrri de constructii n extravilanul comunelor, oraselor si municipiilor pe o adncime de 500 m de la linia de frontier, pentru frontiera de uscat si de la malul apei, pentru frontiara de ap, ctre interior, cu exceptia litoralului Mrii Negre, se vor efectua dup obtinerea tuturor aprobrilor legale, inclusiv a Inspectoratului General al Politiei de Frontier. Art. 58. - Cu acordul prealabil al Inspectoratului General al Politiei de Frontier, pe adncimea de 500 m de la linia de frontier ctre interior, se pot executa activitti cum sunt: mineritul, exploatrile de titei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatrile forestiere, balastiere sau de cariere, lucrrile de mbunttiri funciare si irigatii, ndiguirile, lucrrile sau constructiile pe cursurile de ap; constructiile si amenajrile turistice sau de agrement, cercetrile si prospectrile geologice. Art. 59. - Modul de folosire a apelor de frontier pentru activitti economice, agrement, pescuit sportiv, scldat, plaj, aprovizionare si pentru adpatul animalelor se stabileste de autorittile administratiei publice locale, cu acordul prealabil al formatiunilor teritoriale ale Politiei de Frontier Romne. Art. 60. Pescuitul industrial si sportiv n apele de frontier si n marea teritorial se efectueaz, n conditiile legii, n locurile si n sectoarele stabilite de autorittile administratiei publice locale, cu aprobarea prealabil a formatiunilor teritoriale ale Politiei de Frontier Romne. Art. 61. - (1) Brcile, precum si orice alte ambarcatiune, cu sau fr propulsie, de agrement, sportive, pescresti si Salvamar vor fi nregistrate la cpitnia portului sau la autorittile administratiei publice locale, acolo unde nu exist cpitnii de port. (2) Brcile si ambarcatiunile se pstreaz n locurile stabilite de ctre autorittile administratiei publice locale, cu acordul sefilor/comandantilor formatiunilor teritoriale ale Politiei de Frontier Romne, lundu-se msuri de ctre cei care le detin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegal a frontierei de stat sau la practicarea contrabandei. Art. 62. - Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice, situate n fsia de protectie a frontierei de stat, cele de agrement si concursurile nautice n apele de frontier se pot efectua cu aprobarea prealabil a formatiunilor teritoriale ale Politiei de Frontier Romne. Art. 63. - n apele de frontier si n marea teritorial navele cu excursionisti, precum si orice alt nav sau ambarcatiune nu au voie s acosteze dect n porturi sau n alte locuri special amenajate n acest scop. n caz de fort major, acostarea se va putea face n orice punct de pe malul romnesc, anuntndu-se cea mai apropiat formatiune teritorial a Politiei de Frontier Romne sau de politie. Dispozitiile acestui articol nu se aplic cettenilor romni posesori de brci. Art. 64. - (1) Vntoarea de-a lungul frontierei de stat pe adncimea de 500 m de la fsia de protectie a frontierei de stat ctre interior, pentru frontiera de uscat, si de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de ap, este interzis. (2) Vntoarea organizat a animalelor de prad, pe adncimea prevzut la alin. (1), este admis numai ziua, de la fsia de protectie a frontierei de stat ctre interior, pe baza hotrrilor consiliilor locale si cu acordul prealabil al sefului/comandantului formatiunii teritoriale a Politiei de Frontier Romne. Art. 65. - Psunatul animalelor este permis n timpul zilei pn la fsia de protectie a frontierei de stat, iar noaptea pn la 500 m fat de aceasta, ctre interior, n locurile stabilite de autorittile administratiei publice locale, mpreun cu formatiunile teritoriale ale Politiei de Frontier Romne. Art. 66. - Persoanelor care se deplaseaz sau desfsoar diferite activitti n apropierea frontierei de stat le este interzis: a) s treac frontiera de stat fr documente legale sau cu documente legale prin alte puncte n afara celor stabilite; . b) s trag cu arma peste frontiera de stat; c) s deterioreze ori s distrug semnele de frontier; instalatiile sau mijloacele tehnice de paz ale politistilor de frontier; d) s ilumineze teritoriul statului vecin; e) s produc sau s extind incendii n limita fsiei de protectie a frontierei de stat; f) s fotografieze, s filmeze sau s execute lucrri de pictur n limita fsiei de protectie a frontierei de stat, care s redea portiuni din teritoriul statelor vecine; g) s fac schimb de obiecte si de corespondent peste frontiera de stat, n afara punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin, lege; h) s desfsoare activitti prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontier si marea teritorial; i) s poarte convorbiri neautorizate, prin viu grai, peste linia de frontier, s comit fapte, gesturi sau s profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cettenilor acestuia. Art. 67. - n situatii deosebite, pe timpul unor actiuni ale Politiei de Frontier Romne si ale formatiunilor teritoriale subordonate, se pot opri temporar accesul si desfsurarea unor activitti n apropierea frontierei de stat, n afara localittilor. Aceste msuri vor fi aduse la cunostint autorittilor administratiei publice locale, populatiei si unittilor economice si sociale interesate, n timp util. CAPITOLUL VII - Rspunderi si sanctiuni Art. 68. - nclcarea dispozitiilor prevzute n prezenta lege atrage, dup caz, rspunderea disciplinar, material, civil, contraventional sau penal a persoanei vinovate. Art. 69. - Intrarea sau iesirea din tar prin trecerea frauduloas a frontierei de stat constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani. Art. 70. - Dac trecerea frauduloas a frontierei de stat a fost svrsit n scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. Art. 71 . - (1) Fapta persoanei care racoleaz, ndrum sau cluzeste o alt persoan n scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum si a celei care organizeaz aceast activitate constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la un an la 5 ani. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) priveste dou sau mai multe persoane ori a urmrit obtinerea de bani sau alte foloase, pedeapsa este nchisoarea de la 2 ani la 7 ani. (3) Tentativa se pedepseste. (4) Valorile sau bunurile materiale obtinute ca urmare a svrsirii acestei infractiuni se confisc. Art. 72. - (1) Se pedepseste cu nchisoare de la 2 ani la 7 ani, dac fapta nu constituie o infractiune mai grav, trecerea frauduloas a frontierei de stat svrsit: a) prin fort sau prin atacarea politistilor de frontier, politistilor sau a lucrtorilor vamali; b) de ctre dou sau mai multe persoane mpreun sau de ctre persoane narmate c) n scopul scoaterii din tar a unor bunuri din patrimoniul cultural national sau de valoare deosebit, al traficrii de arme, munitii, materiale explozive sau radioactive, a produselor si substantelor stupefiante, psihotrope ori toxice. (2) Tentativa se pedepseste. Art. 73. - Sunt contraventii, dac, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni, urmtoarele fapte: a) ncercarea de iesire din tar prin trecerea frauduloas a frontierei de stat; b) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontier, a instalatiilor sau mijloacelor tehnice de paz, supraveghere si control ale Politiei de Frontier Romne, producerea sau extinderea de incendii n limita fsiei de protectie a frontierei de stat; c) aducerea n Romnia de ctre transportorii aerieni, navali sau rutieri a cettenilor strini fr documente de cltorie, cu documente sau vize false ori ascunsi n mijloacele de transport; d) refuzul sub orice form de a permite autorittilor de frontier vizitarea aeronavelor, navelor romne sau strine, a magaziilor, hambarelor si altor locuri ce prezint interes pentru controlul de frontier; e) refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitiii sale, de a se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor Politiei de Frontier Romne; f) nclcarea dispozitiilor art. 42 alin. (2) si (4), ale art. 45 si 48; g) nclcarea dispozitiilor art. 51, 54, 56-58, 60-65 si ale art. 66 lit. d), f) si i). Art. 74. - (1) Contraventiile prevzute la art. 73 se sanctioneaz dup cum urmeaz: a) cu nchisoare contraventional de la 15 zile la 3 luni sau cu amend de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele de la lit. a) si b); b) cu amend de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele de la lit. c); c) cu amend de la 2.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele de la lit. f); d) cu amend de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele de la lit. d) si e); e) cu amend de la 100.000 lei la 500.000 lei, cele de la lit g). (2) Prevederile prezentei legi se completeaz cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu completrile si modificrite ulterioare. Fac exceptie contraventiile prevzute la alin. (1) lit. b) si c), crora nu li se aplic dispozitiile art. 25-27. Art. 75. - (1) Contraventiile prevzute la art. 73 se constat si sanctiunile se aplic, potrivit legii, de ctre cadrele Politiei de Frontier Romne. (2) n cazul sanctiunilor cu amend, contravenientul poate face plngere, n termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, la instanta de judecat, potrivit legii. (3) n cazul contraventiilor prevzute la art. 73 lit. a) si b), dac agentul constatator apreciaz c sanctiunea amenzii este ndestultoare, aplic amenda. (4) n caz contrar, procesul-verbal de constatare a contraventiei se trimite de ndat judectoriei n a crei raz teritorial a fost svrsit contraventia; mpotriva hotrrii pronuntate de instant se poate face cerere de reexaminare n termen de 24 de ore de la pronuntare, dac contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dac a fost lips. Art. 76. - Din sumele rezultate din amenzile aplicate potrivit art. 4, precum si din valorificarea bunurilor de contraband supuse confiscrii; o cot de 50% va reveni formatiunii teritoriale a Politiei de Frontier Romne din care face parte agentul constatator. Aceast sum se retine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, si va fi repartizat astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit svrsirea faptei, iar 80% pentru finantarea cheltuielilor materiale si de capital. Art. 77. - Amenzile aplicate persoanelor fizice strine pot fi pltite si n valut convertibil, prin transformarea amenzilor din lei n valut convertibil, la cursul valutar oficial n vigoare la data svrsirii contraventiei. Art. 78. - (1) Transportorii aerieni, navali sau rutieri, care aduc n Romnia persoane fizice n conditiile prevzute la art. 73 lit. b), vor suporta cheltuielile efectuate de statul romn pentru ntretinerea si returnarea acestora din urm n trile de origine ori de unde au fost mbarcati spre statul romn. (2) Returnarea sau mbarcarea persoanelor fizice prevzute la alin. (1) se va face, dup caz, pe cheltuiala statului de pe al crui teritoriu aceste persoane au ptruns ilegal pe teritoriul Romniei sau pe cheltuiala companiilor de transport care au acceptat mbarcarea acestora pe mijloacele de transport ce le apartin, fr a avea forme legale, dac reglementrile bilaterale nu prevd altfel. CAPITOLUL VIII - Dispozitii finale Art. 79. - (1) Imobilele n care functioneaz punctele de control si terenurile aferente acestora, care constituie domeniul public al statului ori domeniu privat si se administreaz de ctre Ministerul de Externe sau, dup caz, de alte institutii centrale ori de persoane juridice cu capital de stat, mixt sau privat, se pun, n mod gratuit, la dispozitia celorlalte organe si autoritii cu competente n punctele de control. (2) n situatia n care trecerea frontierei se efectueaz temporar prin alte puncte care nu sunt deschise traficului international de persoane si de mrfuri, solicitantul asigur conditii corespunztoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: transport, spatii de cazare si indemnizatie de deplasare. Art. 80. - Normele privind modul de efectuare a controlului si de comportare a personalului cu atributii n punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se stabilesc, prin regulament, de ctre Ministerul de Interne mpreun cu organele centrale interesate, tinndu-se seama de standardele internationale practicate n acest domeniu. Art. 81. Prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor se aplic n mod corespunztor, n msura n care prin prezenta lege nu se dispune altfel. Art. 82. - (1) n scopul realizrii functionrii sistemului profesionalizat al pazei, supravegherii si controlului trecerii frontierei de stat, Politia de Frontier Romn si asigur personalul necesar din absolventii institutiilor de nvtmnt ale Ministerului de Interne; personal selectionat si transferat de la alte institutii, precum si din specialisti chemati n cadrele active. (2) Pe lng Inspectoratul General al Politiei de Frontier si formatiunile teritoriale subordonate pot functiona, potrivit legii, unitti sanitare, societti comerciale, cluburi, case de odihn, cmine si asociatii cu caracter cultural-sportiv. Art. 83. - (1) n exercitarea atributiilor de serviciu personalul Politiei de Frontier Romne este nvestit cu exercitiul autorittii publice si se bucur de protectie deosebit potrivit prevederilor legii penale. (2) In cazul infractiunilor svrsite mpotriva sotului/sotiei ori copiilor personalului prevzut la alin. (1), n scop de intimidare sau de rzbunare pentru msurile luate n exercitarea atributiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevzute de Codul penal se majoreaz cu 2 ani. Art. 84. - (1) Sotului/sotiei si copiilor personalului Politiei de Frontier Romnei decedat n timpul sau n legtur cu serviciul li se acorda o pensie egal cu solda integral pe care a avut-o la data decesului precum si o singur dat, o compensatie bneasc de 15 ori solda de baz net avut la data decesului. (2) n cazul n care personalul Politiei de Frontier Romne nu a avut copii si nici sot/sotie supravietuitor/ supravietuitoare si a fost singurul sustintor al printilor si lipsiti de mijloace suficiente de existent, acestia vor beneficia de jumtate din pensia de urmas stabilit potrivit prevederilor alin. (1) si, o singur dat de un ajutor n cuantum de sase solde lunare impozabihe. (3) Personalul Politiei de Frontier Romne care si-a pierdut total capacitatea de munc n timpul si n legturcu serviciul va prirni, n afara drepturilor ce decurg din pensionare, o singur dat, un ajutor bnesc egal cu de 12 ori solda integral avut n ultima lun de activitate. (4) Personalul Politiei de Frontier Romne care si-a pierdut partial capacitatea de munc n timpul sau n legtur cu serviciul si nu mai poate exercita atributiile profesionale va beneficia de o pensie egal cu solda integral avut n ultima lun de activitate, de un ajutor bnesc egal cu de 12 ori solda integral avut n ultima lun de activitate, precum si de dreptul de a cumula pensia cu salariul pentru o alt activitate desfsurat. (5) n cazul militarilor n termen baza de calcul al pensiei o constituie solda de baz a militarului angajat pe baz de contract. Art. 85. - Prevederile art. 84 se aplic si n cazul personalului care a participat la actiuni de cooperare, n vederea ndeplinirii unor misiuni. Art. 86. - n cazul persoanelor prevzute la art. 84, supuse unor amenintri sau rele tratamente, ca mijloc de intimidare sau de rzbunare, Ministerul de Interne are obligatia de a le acorda operativ tot sprijinul n vederea nlturrii pericolului, prinderii si tragerii la rspundere a vinovatilor. Art. 87. - Ministerul de Interne va avansa sumele necesare pentru acoperirea daunelor suferite de personalul Politiei de Frontier Romne si de membrii de familie ai acestuia, n conditiile art. 84, urmnd s le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii. Art. 88. - Componentele fortelor armate care coopereaz cu Potitia de Frontier Romn si care vor avea cazuri ce intr sub incidenta art. 84 asigur sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de militari si de membrii familiilor lor. Art. 89. - Personalul Politiei de Frontier Romne, care si desfsoar activitatea n legtur cu paza, supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, beneficiaz de o indemnizatie de frontier de pn la 20% din solda sau din salariul de baz. Art. 90. - Personalul Politiei de Frontier Romne, ambarcat pe nave sau pe aeronave n scopul ndeplinirii unor misiuni de paz, supraveghere si control al trecerii frontierei de stat, beneficiaz de sporurile prevzute de lege pentru personalul navigant. Art. 91. - Personalul Politiei de Frontier Romne, mutat n nteresul serviciului ntr-o alt garnizoan dect cea n care si are domiciliul, n situatia n care nu i se poate asigura spatiu de locuit corespunztor, are dreptul la o compensatie lunar pentru chirie. Valoarea acesteia se stabileste de ctre ministrul de interne. Art. 92. - Ministerul Finantelor va lua msuri pentru introducerea modificrilor corespunztoare n indicatorii economico-financiari ai Ministerului Aprrii Nationale si Ministerului de Interne, pe baza propunerilor acestor ministere. Art. 93. - (1) Prezenta lege intr n vigoare la 15 zile de la publicare*). (2) Pe aceeasi dat se abrog art. 3 din Decretul-lege nr. 12/1990 privind abrogarea si modificarea unor dispozitii din Codul penal si din Codul de procedur penal, Decretul-lege nr. 45/1990 privind regimul juridic al frontierei de stat a Romniei, precum si orice alte dispozitii contrare. NOT: Potrivit art. II - VI din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 80/1999: Art. II. - O dat cu intrarea n vigoare a prezentei ordonante de urgent suprafetele de uscat si de ap, cheiurile, danele, constructiile si instalatiile aferente, apartinnd domeniului public al statului, aflate n folosinta formatiunilor teritoriale ale Politiei de Frontier Romne, trec n administrarea Ministerului de Interne. n termen de 60 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei ordonante de urgent se vor ncheia protocoale de predare-primire. Art. III. - La data intrrii n vigoare a prezentei ordonante de urgent se nfiinteaz Politia de Frontier Romn, condus de Inspectoratul General al Politiei de Frontier, prin preluarea structurilor si efectivelor Comandamentului National al Grnicerilor si ale Directiei politiei de frontier, din cadrul Directiei generale a politiei de frontier, strini, probleme de migrri si pasapoarte, care si exercit atributiile conform dispozitiilor prezentei ordonante de urgent. La aceeasi dat se nfiinteaz Garda de coast n structura Inspectoratului General al Politiei de Frontier, prin preluarea unittilor de marin grnicereasc maritime si fluviale din cadrul Comandamentului National al Grnicerilor si a posturilor Politiei transporturi navale din cadrul Inspectoratului General al Politiei, stabilite prin ordin al ministrului de interne. Art. IV. - Structura organizatoric a Politiei de Frontier Romne se stabileste prin ordin al ministrului de interne, n termen de 15 zile de la publicarea prezentei ordonante de urgent n Monitorul Oficial al Romniei, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 39/1990 privind nfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aprare a Trii. Art. V. - La data intrrii n vigoare a prezentei ordonante de urgent se abrog dispozitiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romniei, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 180 din 1 august, 1997. Art. VI. - La data intrrii n vigoare a prezentei ordonante de urgent termenul grnicer din continutul actelor normative n vigoare se va nlocui cu sintagma politist de frontier, iar sintagma Directia general a politiei de frontier, strini, probleme de migrri si pasapoarte se va nlocui cu sintagma Directia general de pasapoarte, strini si probleme de migrri.

*) A se vedea si datele de intrare n vigoare a actelor modificatoare.