srs repertoriul - Transilvanicadocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1927/... · 2011....

4
Nr. 37-38 JUN"}. SC DL. ^ . LIBRĂRIA Pe im an Lei Pe juni de an — — Peun sfert de an Pentru Străinătate Pe un an Lei Pe jum. de an Pe sfert de an 320 160 80 Ö M A ü E S C PENTRU AMERICA PE UN AN 2 DOLARI MANUSCRISELE NU S E ÎNAPOIAZĂ Mi; Alexandru Anca O ORGAN POLITIC INDEPENDENT nuiii im trebue să înţeleagă noritarii rolul lor în Statal Român )e câtva timp se aţâţă încon- lu problema minorităţilor din tul român. Demersuri şi piân- i făcute unor foruri în afara ului nostru, arată într'un chip totul tendenţios tratamentul care se bucură minorităţile în rinsul ţării. Toate aceste nu de cât înăsprească rapor- le dintre cetăţenii statului şi producă regretabile urmări tru minoritatea în special rna- ară. Şi de unde toate acestea, acolo minoritarii încă nu ileg rolul lor ín statul român, tnd o tradiţie de stăpâni, o- îuesc şi azi sfideze cu o ăznicie nemaipomenită toate »ozitiunile constituţionale şi le- cari fixeză drepturile şi da- ile unui cetăţean. Deprinşi a irivilegiaţi ca în vechiul stat ;ar s protestează fără ruşine şi simţ oricând se ia o dispo- ine, care ü priveşte şi pe ei. ixemple sunt atâtea şi fiecare ie-aduce numeroase şi variate, ncă viu cazul funcţionarului estyéni delà Orăştie, care cu brăznicie mongolică a refuzat \ acă datele recensământului în ia statului. Dar al episcopului lath la Timişoara, căre a fost uimea neruşinării, boicotând D respingătoare caracteristică )ară imnul regal român, ca e însăşi regalitatea. Nu mai stăm. E deajuns pentru a ne o ideie precisă asupra felu- cutn înţeleg minoritarii rolul în graniţele statului român şi ales cum înţeleg respecte stituţia ţării ca adevăraţi ce- ni. onstituţia tării fixează foarte :is principiul egalităţii pentru cetăţenii. Aici numai încape o discuţie. Tratamentul nu :e să fie decât la fel pentru ci este exclus a ne în- ui o abatere îu senz general un principiu fundamental al ului. sunt cazuri sporadice recalcitranţi şi delicvenţi, cari tratate cu totul diferit, tre- să nu uităm ceva: siguranţa stat trebue apărată prin E fel de mijloace contra sus- ilor. Şi aceste cazuri sunt suspecţi. supra chestiunii şcolare şi ţre, nu trebue insistăm Í mult. Ea oferă oricărui cer- tor obiectiv o egalitate de (ment pentru toate naţionali- Şi când realitatea e aşa, miră foarte mult de ce toc- pe această temă se irită mult. in totul se desprinde ce am at şi mai sus: minoritarii nu înţeleg rolul lor. Nu înţeleg dea garanţii de lealitate şi supu- nere legilor, de spirit de muncă constructiv în folosul statului, care-i adăposteşte cu mari sacri- ficiu şi morale şi materiale, de legalitate şi sinceritate, abando- nând tot ce constitue iredentism şi abuz de încredere. Iată care ar fi rolul minoritarilor şi care ar trebui să-l înţeleagă odată. I. Serăcin. ebandada Averescană Roiul de mare stratégián, pe care -şi i-a asumat pe de a 'mrtgul .g<: ne ra- iul Av..-res.:u, pare a oat greş şi „lovitura Ue moarte" a fostului opera- tor a fost respinsa în zgornotui tant-st şi comic al unei caaeri de cărămizi. Şi deia acea noapte a fugi,, delà acea tristă experienţă de hoţit 4 Iu- nie 1927, sforţările depuse de „umbri care mai trâeşte" pentru a reînoia . cadavrul fărâ viaţă al partidului p"- 1 porului, se lovesc de grele obstacole chiar in sânul partidului. Sa nu mai vorbim de popularitatea efemeră a generalului, popui&ntate caşt'g-uă cu atâta truda şi zdrunci- nare de nervi, cu atât exces dezd ţi cu atâta falsificare. Gc seralul Aveiescu a avut epoca sa, (d^câ o putem numi astfel) o e- pocă de entuziasm războinic, ce era urmare-á firească a unei simbioze de tranşeee. Generaiu! Avertscu a irait cu soldaţii, a deşteptat în ei cal tâţue războinice şi a fost iubit. Acesta a fost generalul Avenescu şi nu omul politic. Şi dacă în 1920, ţăranii, pur- tând încă amintirea marelui stratégián, J-au ridicai prin aclamaţii pe banca ministerială, nu au usai putut-o tace în 1926 şi nu o vor mai putea-o tace în 1931. Partidul poporului a iost numai o beţie ameţitoare, care a cuprins pentru câteva momente sufletele acelora, cari sperau într'o ţară a paradisului, unde suferinţele să stea ghemuite şi para- lizate la marginea drumurilor. Acesta a fost firul de legătură, fo- cul de entuziasm între generalul şi ţară . . . Dar experienţa atât de ne- fastă a anului 1920 şi mai ales cea din 1926 a confirmat pe deplin opinia noastră : Generalul Averescu este as- tăzi mort între vii, o umbră ce mai apare eâteodată tulburând liniştea a- celor cari vreau să trăiască. Şi de pcest adevăr şi-au dat perfect seama şi locotenenţii adjutanţi, membrii comi- tetului, fruntaşii, foşti miniştri, etc., căci vedem in sânul acestui partid, nefericit de a avea o existenţă gaîv nară, (de 7 8 ani) mari zvârcoliri şi frecări. Nimeni nu mai este mulţumit cu S'tuaţia, toţi să văd înmormântaţi în faimoasa „opoziţie de stradă", ferm convinşi câ nu vor mai putea pătrunde niciodată în parlament. De aceea toţi se leapădă de generalul, ca Petru de Isus. (La căutatul cocoşilor se face ziua !) Sunt atâtea curente în partid câte umpluturi are. Unii sunt pentru naţiun&l-ţăiănişti, alţii — nu o spt'n peniru liberau iar alţii, cari din respect faţă de şefui' mai nutresc . . . sentimente de revenire la putere, se mulţumesc cu fuziunea de paradă : lorga. Iată dar o situaţie : partidul poporului în debandadă complectă. In toamnă avem facem încheierea procesulă a '-iceslui conglomerat de nfugiati politici, cari au fost a traşi de mirosul rumenit al fripturii. Şi când ne mai gândîm că însuşi generalul poartă toată răspunderea, înţelegem foarte bine de ce a luat drumul curei în străinătate lăsând a- ici „locotenenta", o notă de umilinţă şi iertare ce şi-o dă generalul perso- nal. Şi pentru toate aceste triste cărăeli generalul Averescu doreşte doar atât: să fie informat în străină- tate asupra oricărei acţiuni, ce ar avea darul să sdruncine temelia partidului. Faţă de toate acestea ce ne mai lipseşte să afirmăm că : sunt gesturile, cari îţi produc compătimirea, gesturile unui muribund. Testamentul nopţii de furie delà 4 Iunie, trebuie făcut în grabă pentru a feri pe moştenitori de eventuale procese. Don Charlos. Noua stagiune a •perei Române Deschiderea stagiunei Operei Ro- mâne se apropie şi sunt în repetiţie operele româneşti „Crai Nou" a lui Cipian Porumbescu, 2 acte. „Lucea- fărul" de N Bretan, 1 act şi „Şeză- toarea" de Tiberiu Brediceanu, 1 act. Aceste trei piese vor fi jucate îm- preună cu ocasiunea deschiderei. Vii- toarea premieră „Eugen Onegiu" de Ceaikowsky, va avea loc la 17 Oct. a. c. Alte premiere vor fi: „Voivodul Ţiganilor" operetă de 1. Strauss, .Bărbierul din Sevilla" operă comică, „Boris Godunov" a straşnică operă rusească de Musorgoscy, iar la Paşti vom avea o nouă premieră : „Parsifal" operă în 3 acte de Wagner. Precum observăm vom avea un re- pertoriu bogat şl variat, iar pentru complectarea puterilor artistice dl di- rector Victor Eftimiu a angajat încă câţiva artişti de forţă, pe Traian Ni- colau tenor, Urania Bănescu sofrană, ' Septimiu Chirvai, Nie. Robescu şi Dl Siomin, basişti. In decursul timpului săptămânal, în fiecare Luni se va ţine câte un con- cert simfonic, pentru a căror dirigeare se vor perinda şi câţiva dirigeuri stre- ini, ca Bruno Walter, dir. Gen. al Operei din Berlin, Salk, dir. gen. la Stadtsoper din Wiena, dl Weingartner fost dir. la Phirharmonica din Wiena, Noi directori de scenă : DI Ilusky, rus, venit din Germania, dl Araţi fost director la opera din Bucureşti şi dl Putenea Perlea fi siguri, că în felul acesta făgăduiala dlui director Victor Eftimiu, de a duce la bun sfârşit ac- tivitatea acestui an se va îndeplini, iar încurajarea artei româneşti îşi va ajunge apogeul. * Imprimate pentru Secretari la librăria Anca. T Un exemplar 3 Lei. srs repertoriul eairuiui Naţional Teatrul Naţional se va des- chide anul acesta la 1 Octom- brie, cu piesa istorică „Grigorie Ghiea Vodă", de Deparăţeanu. Punerea în scenă o va face chiar dl Victor Eftimiu, Directo- rul General al Teatrului Naţional şi Operii Române din Cluj. In atelierele Teatrului decorurile au şi fost executate, de către picto- rul Eugen Trucinski, după indi- caţiile dlui V. Eftimiu. Pe scenă şi în foaierul Teatru- lui se mai repetă „Gbuco" de Morselii, cu dşoara Virginia Cron vlad şi dl Petre Bulandra în ro- lurile principale. Direcţia de scenă d. V. Bum- beşti. Vor urma : „Ciufulici", de Gh. Silviu (piesă pentru copii) cu dnele Nunuţa Hodoş, Jeni Rădulescu, etc. „Ana Karenin", după romanul lui L. Tolstoi. „Cometa", comedia lui Iosif şi Anghel, care în trecut a obţinut un strălucit succes pe scena Na- ţionalului bucureştean. Oaspeţi de seamă in cursul stagiunii, se va re- lua piesa „Strigoii", de Ibsen, cu d-na Agata Bârsescu în rolul principal femenin. De asemenea piesa „Avarul" a lui Molière, cu d. Ion Brezeanu în rolul lui Har- pagon. De altfel d. director ge- neral Victor Eftimiu a declarat intenţionează facă, pe cât mai des posibil, împrumuturi din- tre actorii de seamă ai primei noastre scene, spre a da publi- cului Clujan, pe lângă o cât mai largă varietate de repertoriu, şi un prilej de a vedea pe marii artişti bucureşteni, în creaţiile lor de seamă. Nouii angajaţi Au fost angajaţi la Teatrul Naţional : Dna Gina Sandri Bulandra, dna Neli Caracioni, dra Arapu şi dnii Radu Popeea, Petre Bulan- dra, Zira, N. lonescu, Anastasiad Georgian, Dumitrescu, Melisescu, Pella, Robescu, Floria Simionescu Antoniu şi Macedonski. Alte noui angajamente sunt în curs. Dl V. Bumbeşti şi C. Petrescu, Director de scenă delà Teatrul Naţional din Bucureşti, au fost angajaţi în aceaş calitate la Te- atrul Naţional din Cluj. Dl Victor Eftimiu, Directorul general al Teatrului Naţional şi Opera Română a reangajat pe toţi artiştii puşi astă primăvară în disponibilitate, de fostele di- recţii, pe motivul economiilor bugetare.

Transcript of srs repertoriul - Transilvanicadocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1927/... · 2011....

Page 1: srs repertoriul - Transilvanicadocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1927/... · 2011. 11. 8. · piesa „Avarul a lu" Molièrei cu , d. Io. Brezeann în rolu u luli

Nr. 37 -38

JUN"}. SC DL. ^ . LIBRĂRIA

Pe im an Lei Pe juni de an — — Peun sfert de an

Pentru Străinătate Pe un an Lei Pe jum. de an Pe sfert de an

320 160 80

Ö M A ü E S C

PENTRU AMERICA PE UN AN 2 DOLARI

MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ

Mi; Alexandru Anca O ORGAN POLITIC INDEPENDENT • nuiii

im trebue să înţeleagă noritarii rolul lor în

Statal Român

)e câtva timp se aţâţă încon-lu problema minorităţilor din tul român. Demersuri şi piân-i făcute unor foruri în afara ului nostru, arată într'un chip totul tendenţios tratamentul care se bucură minorităţile în rinsul ţării. Toate aceste nu de cât să înăsprească rapor-

le dintre cetăţenii statului şi producă regretabile urmări tru minoritatea în special rna-ară. Şi de unde toate acestea, acolo că minoritarii încă nu ileg rolul lor ín statul român, tnd o tradiţie de stăpâni, o-îuesc şi azi să sfideze cu o ăznicie nemaipomenită toate »ozitiunile constituţionale şi le-

cari fixeză drepturile şi da-ile unui cetăţean. Deprinşi a irivilegiaţi ca în vechiul stat ;ars protestează fără ruşine şi

simţ oricând se ia o dispo-ine, care ü priveşte şi pe ei. ixemple sunt atâtea şi fiecare ie-aduce numeroase şi variate, ncă viu cazul funcţionarului estyéni delà Orăştie, care cu brăznicie mongolică a refuzat \ acă datele recensământului în ia statului. Dar al episcopului lath la Timişoara, căre a fost uimea neruşinării, boicotând D respingătoare caracteristică )ară imnul regal român, ca e însăşi regalitatea. Nu mai stăm. E deajuns pentru a ne

o ideie precisă asupra felu-cutn înţeleg minoritarii rolul în graniţele statului român şi ales cum înţeleg să respecte

stituţia ţării ca adevăraţi ce-ni.

onstituţia tării fixează foarte :is principiul egalităţii pentru cetăţenii. Aici numai încape o discuţie. Tratamentul nu :e să fie decât la fel pentru că ci este exclus a ne în-

ui o abatere îu senz general un principiu fundamental al

ului. Că sunt cazuri sporadice recalcitranţi şi delicvenţi, cari

tratate cu totul diferit, tre­să nu uităm ceva: siguranţa

stat trebue apărată prin E fel de mijloace contra sus-ilor. Şi aceste cazuri sunt suspecţi.

supra chestiunii şcolare şi ţre, nu trebue să insistăm Í mult. Ea oferă oricărui cer-tor obiectiv o egalitate de (ment pentru toate naţionali-

Şi când realitatea e aşa, miră foarte mult de ce toc-pe această temă se irită mult.

in totul se desprinde ce am at şi mai sus: minoritarii nu

înţeleg rolul lor. Nu înţeleg să dea garanţii de lealitate şi supu­nere legilor, de spirit de muncă constructiv în folosul statului, care-i adăposteşte cu mari sacri­ficiu şi morale şi materiale, de

legalitate şi sinceritate, abando­nând tot ce constitue iredentism şi abuz de încredere. Iată care ar fi rolul minoritarilor şi care ar trebui să-l înţeleagă odată.

I. Serăcin.

ebandada Averescană Roiul de mare stratégián, pe care

-şi i-a asumat pe de a 'mrtgul .g<: ne ra­iul Av..-res.:u, pare cá a oat greş şi „lovitura Ue moarte" a fostului opera­tor a fost respinsa în zgornotui tant-st şi comic al unei caaeri de cărămizi.

Şi deia acea noapte a fugi,, delà acea tristă experienţă de hoţit 4 Iu­nie 1927, sforţările depuse de „umbri care mai trâeşte" pentru a reînoia

. cadavrul fărâ viaţă al partidului p"-1 porului, se lovesc de grele obstacole

chiar in sânul partidului. Sa nu mai vorbim de popularitatea

efemeră a generalului, popui&ntate caşt'g-uă cu atâta truda şi zdrunci­nare de nervi, cu atât exces dezd ţi cu atâta falsificare.

Gc seralul Aveiescu a avut epoca sa, (d^câ o putem numi astfel) o e-pocă de entuziasm războinic, ce era urmare-á firească a unei simbioze de tranşeee. Generaiu! Avertscu a irait cu soldaţii, a deşteptat în ei cal tâţue războinice şi a fost iubit. Acesta a fost generalul Avenescu şi nu omul politic. Şi dacă în 1920, ţăranii, pur­tând încă amintirea marelui stratégián, J-au ridicai prin aclamaţii pe banca ministerială, nu au usai putut-o tace în 1926 şi nu o vor mai putea-o tace în 1931.

Partidul poporului a iost numai o beţie ameţitoare, care a cuprins pentru câteva momente sufletele acelora, cari sperau într'o ţară a paradisului, unde suferinţele să stea ghemuite şi para­lizate la marginea drumurilor.

Acesta a fost firul de legătură, fo­cul de entuziasm între generalul şi ţară . . . Dar experienţa atât de ne­fastă a anului 1920 şi mai ales cea din 1926 a confirmat pe deplin opinia noastră : Generalul Averescu este as­tăzi mort între vii, o umbră ce mai apare eâteodată tulburând liniştea a-celor cari vreau să trăiască. Şi de

pcest adevăr şi-au dat perfect seama şi locotenenţii adjutanţi, membrii comi­tetului, fruntaşii, foşti miniştri, etc., căci vedem in sânul acestui partid, nefericit de a avea o existenţă gaîv nară, (de 7 — 8 ani) mari zvârcoliri şi frecări.

Nimeni nu mai este mulţumit cu S'tuaţia, toţi să văd înmormântaţi în faimoasa „opoziţie de stradă", ferm convinşi câ nu vor mai putea pătrunde niciodată în parlament. De aceea toţi se leapădă de generalul, ca Petru de Isus. (La căutatul cocoşilor se face ziua !) Sunt atâtea curente în partid câte umpluturi are. Unii sunt pentru naţiun&l-ţăiănişti, alţii — nu o spt'n — peniru liberau iar alţii, cari din respect faţă de şefui' mai nutresc . . . sentimente de revenire la putere, se mulţumesc cu fuziunea de paradă : lorga. Iată dar o situaţie : partidul poporului în debandadă complectă. In toamnă avem să facem încheierea procesulă a '-iceslui conglomerat de nfugiati politici, cari au fost a traşi de mirosul rumenit al fripturii.

Şi când ne mai gândîm că însuşi generalul poartă toată răspunderea, înţelegem foarte bine de ce a luat drumul curei în străinătate lăsând a-ici „locotenenta", o notă de umilinţă şi iertare ce şi-o dă generalul perso­nal. Şi pentru toate aceste triste cărăeli generalul Averescu doreşte doar atât: să fie informat în străină­tate asupra oricărei acţiuni, ce ar avea darul să sdruncine temelia partidului.

Faţă de toate acestea ce ne mai lipseşte să afirmăm că : sunt gesturile, cari îţi produc compătimirea, gesturile unui muribund. Testamentul nopţii de furie delà 4 Iunie, trebuie făcut în grabă pentru a feri pe moştenitori de eventuale procese.

Don Charlos.

Noua stagiune a • p e r e i Române

Deschiderea stagiunei Operei Ro­mâne se apropie şi sunt în repetiţie operele româneşti „Crai Nou" a lui Cipian Porumbescu, 2 acte. „Lucea­fărul" de N Bretan, 1 act şi „Şeză­toarea" de Tiberiu Brediceanu, 1 act.

Aceste trei piese vor fi jucate îm­preună cu ocasiunea deschiderei. Vii­toarea premieră „Eugen Onegiu" de Ceaikowsky, va avea loc la 17 Oct. a. c. Alte premiere vor fi: „Voivodul Ţiganilor" operetă de 1. Strauss, .Bărbierul din Sevilla" operă comică, „Boris Godunov" a straşnică operă rusească de Musorgoscy, iar la Paşti vom avea o nouă premieră : „Parsifal" operă în 3 acte de Wagner.

Precum observăm vom avea un re­pertoriu bogat şl variat, iar pentru complectarea puterilor artistice dl di­rector Victor Eftimiu a angajat încă câţiva artişti de forţă, pe Traian Ni­colau tenor, Urania Bănescu sofrană,

' Septimiu Chirvai, Nie. Robescu şi Dl Siomin, basişti.

In decursul timpului săptămânal, în fiecare Luni se va ţine câte un con­cert simfonic, pentru a căror dirigeare se vor perinda şi câţiva dirigeuri stre­ini, ca Bruno Walter, dir. Gen. al Operei din Berlin, Salk, dir. gen. la Stadtsoper din Wiena, dl Weingartner fost dir. la Phirharmonica din Wiena,

Noi directori de scenă : DI Ilusky, rus, venit din Germania, dl Araţi fost director la opera din Bucureşti şi dl Putenea Perlea fi siguri, că în felul acesta făgăduiala dlui director Victor Eftimiu, de a duce la bun sfârşit ac ­tivitatea acestui an se va îndeplini, iar încurajarea artei româneşti îşi va ajunge apogeul.

* Imprimate pentru Secretari la librăria Anca.

T

Un exemplar 3 Lei.

srs repertoriul eairuiui Naţional

Teatrul Naţional se va des­chide anul acesta la 1 Octom­brie, cu piesa istorică „Grigorie Ghiea Vodă", de Deparăţeanu.

Punerea în scenă o va face chiar dl Victor Eftimiu, Directo­rul General al Teatrului Naţional şi Operii Române din Cluj. In atelierele Teatrului decorurile au şi fost executate, de către picto­rul Eugen Trucinski, după indi­caţiile dlui V. Eftimiu.

Pe scenă şi în foaierul Teatru­lui se mai repetă „ G b u c o " de Morselii, cu dşoara Virginia Cron vlad şi dl Petre Bulandra în ro­lurile principale.

Direcţia de scenă d. V. Bum-beşti. Vor urma :

„Ciufulici", de Gh. Silviu (piesă pentru copii) cu dnele Nunuţa Hodoş, Jeni Rădulescu, etc.

„Ana Karenin", după romanul lui L. Tolstoi.

„Cometa", comedia lui Iosif şi Anghel, care în trecut a obţinut un strălucit succes pe scena Na­ţionalului bucureştean.

Oaspeţi de seamă

in cursul stagiunii, se va re ­lua piesa „Strigoii", de Ibsen, cu d-na Agata Bârsescu în rolul principal femenin. De asemenea piesa „Avarul" a lui Molière, cu d. Ion Brezeanu în rolul lui Har­pagon. De altfel d. director g e ­neral Victor Eftimiu a declarat că intenţionează să facă, pe cât mai des posibil, împrumuturi din­tre actorii de seamă ai primei noastre scene, spre a da publi­cului Clujan, pe lângă o cât mai largă varietate de repertoriu, şi un prilej de a vedea pe marii artişti bucureşteni, în creaţiile lor de seamă.

Nouii angajaţi

Au fost angajaţi la Teatrul Naţional :

Dna Gina Sandri Bulandra, dna Neli Caracioni, dra Arapu şi dnii Radu Popeea, Petre Bulan­dra, Zira, N. lonescu, Anastasiad Georgian, Dumitrescu, Melisescu, Pella, Robescu, Floria Simionescu Antoniu şi Macedonski. Alte noui angajamente sunt în curs.

Dl V. Bumbeşti şi C. Petrescu, Director de scenă delà Teatrul Naţional din Bucureşti, au fost angajaţi în aceaş calitate la Te­atrul Naţional din Cluj.

Dl Victor Eftimiu, Directorul general al Teatrului Naţional şi Opera Română a reangajat pe toţi artiştii puşi astă primăvară în disponibilitate, de fostele di­recţii, pe motivul economiilor bugetare.

Page 2: srs repertoriul - Transilvanicadocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1927/... · 2011. 11. 8. · piesa „Avarul a lu" Molièrei cu , d. Io. Brezeann în rolu u luli

Pagina 2 CLUJUL ROMANESC Nr. 37-381

Fundamentale a M o n u m e n t u l u i M. S . R.

F e r d i n a n d I. ia O r ă ş t i e

In ziu Înălţării Sf. Cruci, la orele 11 şi jumate, în faţa au­torităţilor civile şi militare, s'a celebrat „Serviciul punerii petrii fundamentale" de către dl protpp. Domşa înconjurat de cler, iar răspunsurile au fost date de „corul mixt" al Orăştiei, de sub conducerea dlui prof. Praţia.

Actul comemorativ şi al dona­torilor, a fost cetit de dl Aron Demian, dir. liceului „Aurel Vlaicu".

Punerea pietrii fundamentale s'a făcut întfun cadru modest şi fără zgomot, dar ridicarea Monumentului Celui dintâi Rege al tuturor Românilor, este o faptă cât se poate de instructivă lăudabilă şi pentru înfăptuirea ei, meritele se reduc la inimosul Colonel Aritonovici şi celor foarte puţini, cari i-au dat a-jutor.

Laudă deci lor.

' Regele Boris în cău­tarea unei mi rese Regele Boris al Bulgariei a ajuns

la anii când trebue să se îngrijească serios la căsătoria Sui dacă vrea sâ lase tronul unui urmaş direct al său.

Mai anii trecuţi, presa internaţională a înregistrat svonul că Regele Boris ar fi petit pe Piir.cioesa Ileana Româ­niei, şi znrele din ţiră n'au desminţ :t zvonul. Mai mult încă, unii su comen­tat în mod favorabil proiectul, dar numai atât.

Acum se afirmă cu siguranţă, că în Septembre crt. Regele Bons va pleca într'o călătorie matrimonială tre­când prin Elveţia, Franţa, Suedia, Italia, Austria, Ungaria şi Ceho-Slo-vacia.

In cercurile diplomatice se zvoneşte că în Septembre va fi o reuniune re­galistă în elveţia, la care se face sfor­ţări din partea altor familii regale în căutarea unei candidate pe tronul va­cant al Bulgariei, alături de Boris.

Svonul izvoreşte din faptul, că pe timpul când Boris trebue să fie în Elveţia luna viitoare, Regina văduva Cristina a Spaniei, Regele şi Regina Belgiei vor fi acolo.

Poate vor fi şi altele familii regale, dar interesul a fost stârnit de conci-dienţă, că călătoriile proiectate s'au anunţat de familiile regale sus citate în aceaş formă şi zi în capitalele res­pective.

Miresele în perspectivă sunt : Maria Jose a Belgiei, Prinţesa Ingrid al Sue­diei, Prinţesa Mana şi Chira, fiicele

! Marelui Duce Chirila al Rusiei,

INFORMAŢII! NUMAI P E N T R U O N O A P T E

opriţi-vă la noi, ca după o cină bună să vă odihniţi într'o odae conforta­bilă, întreţinere, comoditate, distrac­ţie, cafenea şi restaurant cu preţuri

reduse.

„MAI BINE CA ACASÁ"

Publiculcălăt^r s'a convins că numai

LA GRAND H O T E L P A R C

sunt odăi eftine, serviciu promt şi are poziţie centrală Budapesta. VIII Baross tér 10. Vis-á-viz de gara de ost.

Opera Română. Al şaptea festival Duminică, 18 Septemvrie 1927, ora 9 seara program : 1. C. M. Weber ( 1 7 S 6 - 1 8 2 6 ) : Uvertura „Freischütz". 2. F. Mendelssohn-Bartholdy 1809— 1847) : Simfonia 111, A-moll. Ű ) Intro­duction ; Allegro agitato. b) Scherzo assai vivace c) Adag o cantabile, d) Allegro gueniero, Finale maestoso. Dirigent : Stanek Doubrawsky. 3. A. Boito: Ballata de] mondo dm opera „Mefistofele" G. Meyerbeere : Can-zone ugonota din opera „Ugencţii" cântate de Dl Vladimir Siomin. 4. F. Schubert : In amurgul serii R. Schu­mann : Cântecul unui faur C. Loewe: Prinţul Eugen, viteazul, cântate de dl Ionel Crişianu, 5. Puccini : Valsul Musettei din opera „Boema" Bizet : Aria Micaelei din opera „Carmen" cântate de Dia Urania Bănescu. 6. N. Bretan din compoziţiile proprii pe versuri de M. Eminescu, O Goga şi V. Eftimiu. La pian : Dr Nicolae Brody. 7. Halevy : Cavatiria din opera , ,Eb-reia" cu cor mixt si orchestră, cântate de Dl Nicolae Robeseu. Dirigent : Stanek Doubrawsky. 8.1. Ligeti ; Măr­găritarele lui Yafta. I. Strauss : Dună­rea albastra, executate de corpul de balet sub conducerea Dlui losif Ligeti. Dirigent : Karel Kolar. Preţuri po­pulare.

Pentru şcoaie. Cu începere delà 1 Septemvrie se va înfiinţa la ministe­rul instrucţiunii o direcţiune a şcoale-lor româneşti de peste hotare. O c o misiune formată din Jnii Iuliu Valaori, Gh. Popa Lîsseaiîu şi N. Batz-*ria va 1

funcţiona şi se va ocupa cu diferitele ! cazuri privitoare la şcoaleie româneşti I de peste hotare. |

NUMAI 5 ZILE ! Marele Circus Royal lângă poşta centrală Cluj, Vi­neri, 16. Sâmbătă. 17. Duminecă, 18. Luni, 19. Marţi, 20 Sep. Începutul la ora 9 seara. Mari dresuri de cai, că­mile, câini, maimuţe etc. Joia, Sâm­bătă şi Dumineca Matineu la ora 4 p. m. cu program complect şi preţuri reduse pentru copii şi militari. — Mu­zică şi lumină proprie — Cei mai buni clovni şi Augusti. — Preţurile; Rezervat 80. Stal I. 60, Stal II. 40 , Galeria 25 Lei. Inclusive taxele. — Cassa deschisă toată ziua.

Publicaţie. Se aduce la cunoştinţa patronilor comercianţi sau industriaşi că Soc. Ocrotirea Orfanilor din Răz-boiu Regionala IX. Cluj Calea Doro­banţilor 42 plasează orfani din răz-boiu absolvenţi a 4 cl. primară ca ucenici pentru toate meseriile. Infor-maţiuni la adresa de mai sus.

Să cercetăm cu toţii festivalele artistice ale Operei Române, una din­tre cele mai frumoase distracţii, cu program nou, variat şi bogat în per­manenţă ; Sâmbătă în 17 crt, al şa­selea, iar Duminecă în 18 crt. al şap­telea festival. Cetiţi programul de mai sus.

Împărăteasa Japoniei a născut o fetiţă. Din Tokio se anunţă, că îm­părăteasa Japoniei a dat naştere unei fetiţa. Ştirea naşterii a provocat deza­măgire în rândurile populaţiei, care de un an face rugăciuni pentru naş­terea unui prinţ moştenitor.

Azi Dum. 18 Sep. o Premieră la

J a cei fără da p e r t " Mare aventură amoroasă la orele 5, 7, şi 9 jum. R. M.

! ! A u sosi t ! ! T o t so iu l de noută ţ i în

muzicale effin la

mrana Str. Regina Maria No. 43

Ministerul sănătăţii a trimis o cir­

culară tuturor medicilor oficiali prin

care îi invită a lua parte la congresul

de psihiatrie ce se va deschide la

Lugoj în ziua de ÎS Septembrie.

Un turc a trecut ia creştinism! Duminecă la 14 August, in comunii J-iriştea (Putna), în curtea bisericii j\ în f.iţ-i întregului sat şi a foarte mulţi locuitori din satele vecine, a fost bo-l tezat în creştinism şi turcul Assail Huseim din Constantinopol.

• Automo de iux 9ŞF i a V9

pentru 6 persoane în bună stare, de vânzare. Adresa

Librăria Anca, Cluj Strada Regina Maria 43

R e n u m i t a ' Turnătorie

de clopote

' A w d r á s o f s ky i de vânzare, oferte la Librăria ] '

Anca i ^ CLUJ, Str. Regina Maria 43 ^

B U D A P E S T A , VIII. B A R O S S P L A T Z 1 0

T e l e f o n : I. 3 3 0 - 8 2 I. 3 3 0 - 8 3 Unul din cele mai mari şi mai confortabile HOTE­LE din Budapesta cu 200 odăi vis-à-vis de Gara Centrală. Încălzire centra­lă (Calorifer) permanent apă caldă şi rece. Preţu­

rile odăilor sunt delà 3 Pengő începând în sus. E-minentă Culină, vinuri de specialitate, cafenea fami­liară cu o orchestră de ţi­gani de I-a clasă. Terasă de vară şi dife rite extra-săli.

„ A u t o m e c a n î c a " Cluj

R e p r e z e n t a n ţ a p e n t r u A r d e a l

L E OMIDA & D O . Automobile: Chevrolet-, Cadillac

Biciclete cu motor

Părţi constitutive externe şi interne, cauciucuri şi loate necesarele pen­tru automobile. Depozit : Str. Regina Maria No. 10, Telefon : 216

Biciclete Franceze

Expoziţie de Automobile, atelier de reparaţiuni, garaj cu serviciu de zi şi de noapte. Benzin, olei, carbid. Str. Dorobanţilor No. 18. Telefon 439

Şi BANCA DE CREDIT DÎN CLUJ S.A. C L U J , P î A Ţ A U N I R I I No. 7 ^ =

C A P I T A L P R O P R I U : 7 7 , 0 0 3 . O D O L E I

S u c u r s a l e : Dej, Diciosănmărtin, Alba-lulia, Târgu-Mureş ; Institute afiliate; Cassa de Păs­trare a judeţului Turda-Arieş S. A. Turda ; Cassa de Păstrare a judeţului Al-ba-Inferioară S. A. Aiud ; Cassa de Păstrare şi Banca de Credit a jucetului Odorheiu S. A. Odorheiu şi Cristurul-Săcuesc ; Cassa de Păstrare şi Banca de Credit din jurul Reghinul-Săsesc S. A. în Reghinul-Säsesc ; şi Banca Po­porală S. A. Huedin. — Exercită tot felul de afaceri bancare pe lângă condi-V. % % % % ţiunile cele mai favorabile.

Secţ iE ÜB d e v i z ă a u t o r i z a t ă . D e p o z i t e de m ă r f u r i l â n g ă g a r ă . ^ ^ ^ ^ ^

1

Page 3: srs repertoriul - Transilvanicadocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1927/... · 2011. 11. 8. · piesa „Avarul a lu" Molièrei cu , d. Io. Brezeann în rolu u luli

Nr. 37-38 CLUJUL ROMANESC Pagina 3

is ta c ă r ţ i l o r jwrielio©, t e a t r a l e , moaioloage ş i d i f e r i t e

Cea mai mare firmă românească în Ardeal

M C A M a r e depozit a ce lor ma» vestite fabrici de

clopote bune de extra-cal i tate .

Fondat 1 9 0 8 .

Mare depozit de ornamente, icoane şi recvi-site bisericeşti de prima calitate.

Telefon 124

L I 5 T A C Ă R Ţ I L O R APĂRUTE IN EDITURA PROPRIE:

Căr ţ i j u r i d i c e : Leontin

de Anca Justin Dr. 300-. 150--8 0 -

100--

100--3Û0--250--45 ' -45--35 ' -35--40--15--75--

300'-

1 5 -15 — 20-— 15 — 2 0 ' -20-— 2 0 ' -1 5 ' -20 — 2 0 ' -15 — 15 — 15 — 2 0 ' -15'— 2 0 ' -20 — 15 — 10-—

15-— 15 —

„Drept Cambial" de Dr. Anca 1 „Compendiu de Drept civil" „Cartea Funduară" „ „ „ „Codul de Faliment" „ „ „ „Procedura de concordat forţat" „ » » „Legea de execuţie" Bartha Dr. şi Dr. Hanoi „Procedura Civilă" de Moisil T. Dr. „Jurnal de termene advocapale" legat tare „Legea Corpului ăe advocaţi şi Regulamentul" „Legea Portăreilor" „Criza Valutară" de Şerban Dr. „Legea spirluoaselor" „Szesztörvény" de Zach „Tabloul onorariilor minimale pentru advocaţi" „Terminologia Juridică rom. mag." „Vademecum Juridic" „Dicţionar juridic' maghiar-român broşat 250 legat

T e a t r e p o p o r a l e : „Lada năzdrăvană" (piesă teatrală într'un act) pentru copii

Traducere de Ion Giorge-Arini „Dada" (comedie ţigănească î act) de Patriciu Chişu

„A fost odată" (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţanu „Doamna mea" (poporală 1 act) „ „ „Domnul Primar" (poporală 3 acte) „ „ „Duşmanii" (poporală 3 acte) „ „ „Gura lumii" (poporală 3 acte) „Maestrul Capronî1 (comedie întrun act) „Nevasta mea fie îngerii cu ea" (popor. 3 acte) „ „S'a dus" (poporală 1 act) c<; Nie. „ „Gardul fermecat" (poporală 1 act) „Zece fete de măritat" (comedie 1 act) „Copii nostrii" (piesă teatrală în 3 tablouri) „ „ „Schilavii" (dramă din popor 3 acte) „ „ „Peţitorii" (comedie 1 act) „ „ „Pentru patrie" (poporală 4 acte) „ „ „Puia codrului" (piesă haiducească 3 acte) „ „ „Sfârşitul Duşmăniei" (dramă pop. 3 acte) Alex. „ „I/i calea duşmanului" din 1848 (1 act) de S. Rusu „Pedeapsa păcatului" (piesă teat. 2 acte) „ „ „Vrăjitoarea" (comedie în versuri 1 act) „ „ „Fiecare cu a lui" (comedie 3 acte) de Şerbănescu-Buzău 20" — „Oglinda fermecată" (lirică 4 acte) de 1. Jasinsky pt, licee 1 5 " — „înfumuratele" (comedie 3 acte) de Dumitrescu-Delavarona 20 ' — „Primăriţa" comedie în două acte de Rusu 3 0 ' — „Şezătoarea cu noroc" (teatrală 1 act) de A. Borşianu 20"— „Furtuna" (dramă 1 act) de Gh. I. Chitibura 15 — „Ion Sgârcitul" piesă teatrală într'un act de E. Ceontea 10 '—

„\on şi Elena" piesă teatr. pop. 1 act de I. V. Mesaroş 1 5 ' — ^Vechiul Refren" dramă 3 acte de Chitibura şi Jaleş 2 5 ' — „Vis realizat" comedie îp.tr'nn act de loan V.M. Răscuci 15 — „Din Răsboi" piesă teatrală într'un act de loan V. M. Răscuci 15 '— „Vânătorii"fan azie dramat. 1 act de Aurel Şerbănescu-Buzău 2 0 ' — „Dragostea lui Ionel" piese comică în 2 acte şi 2 tablouri

de Eugen Ciontea 20.—• ,,Veru" (tragedie 1 act.) de Constantin Jaleş 20 ' ,,Răposatul viu" comedie în 3 acte de Aurel ŞerbănescuBuzău 4 0 ' — „Dumnezeu veghează" pop. m. 3 acte de I. Ser. Segherean 20 ' — ,,La noi nu mai sunt jidani" (2 acte) de P. A. Chişiu J 5 ' — „Ajunul căsătoriei" (c. 1 ac!) de Eugen T. M. 15' — „Candidatul de deputat" (c. 1 act) de Serion Titus 15 '— ,,Ţiganul în Aeroplan" (c. 1 act) de Serafim Cioasă 15" — „La ajun" (1 act şi 1 tablou) de Nie. Ţinţariu 20 — „Văduva cu farmece" pentru 3 tablour de Ni:. Ţânţariu 20' — ,Soaciv. Domnului Profesor" com. într'un act de A. Ţinţariu 2 0 ' —

',S'a sdicat lumea" piesă pop. într'un ac de N. Ţinţanu 20 —

TnonaSoage, D iaSoage, u m o r i s t i c e : „Catastrofa lui Noe" monolog de Patriciu Chişu

10 — „Vrea mama să mă'nsoare..." monolog de Siminic 10 '— „Cântecul cocoşului sau Moartea stelniţei" dialog de Rusu „Drótárut" monolog de S, Rusu „Stefan şi Victoria" dialog „ „ „Teofil" monolog ,, „

„Umoristice" " cu 112 diferite glume pipărate de.rîs de Costi 20 „Zmeul ïa însurat" monolog de Simeon Rusu 10 „\n pridvor" monolog pentru copii de Ion Grindei-Dedan 10 „Bălălie'n ţigănie" dialog comic de Ion Grindei-Dedan

„Petecul lângă spărtură" monolog de Simeon Rusu „Popic însurat" monolog comic de loan Niţă Secoşanu „Ca flăcău" monolog comic „ „ „ „Bucuroae servitor" dialog comic de „ „ „ „O poznă" (monolog comic) de Ion Giorge-Arini „Ştrul" pacostea jidovească (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10 „Hindăr-Hondăr" sau sasul jucăuş (m. com.) de I. G.-Arini J0 „Fluierul fermecat" (mon. com.) de Ion Giorge-Arini „Ţiganul Deputat-' (mon. com.) de Ion Giorge-Arini „Cămătarul" dialog de Serafim Cioară „Devia mare'n ţigănie" de Serafim Cioară „Baba Cloanţa" monolog de Serafim Cioară „Pocăitul" monolog de Serafim Cioară

10 10 10 10 10 10

I O - —

10 '— 15-— 1 5 ' -10*— 10'—

„Colinde" adunate de S. Rusu ^Chiuituri" şi doine din popor adunate de Iustin Ilieşiu

„Prietennl Dracilor" monolog de Serafim Cioară 10 „Ţăranul la Bucureşti" mon. com. de Serion Titus 10 „Ţiganul Cioban" (mon. com.) de I. S. Urdea 10 „Ursitoare, ursitoare" (m. com. în versuri) de D.-Delamuscel 10 „Visul meu" (m. com. în versuri) de Dobrescu-Delamuscel 10 „Ţăranul la târg" (m. în versuri) de I. Ser. Sighereanu 10. ,,Lume 'ntoarsă' (Scenetă comică) de Sebastian Meliu 15

Gluma lui Lae Bumbu (trilog comic) de I. N. Secoşan 10 ,,Culă Buloi la strajă" (sceneta comică) de I. N. Secoşan 10 „Stan Răpoi la Don-Primar" (scenetă com.) de 1. N. Secoşan 10

D i f e r i t e , c â n t e c e , do ine , ch iu i tur i şi v e r s u r i :

„Pe băncile şcolii" (poesi şi epigrame) de Baddea Mierlea 30 „Doine şi chiuituri" de Siminic 15 „Inima mea" (cântece poporale) bine cunoscute 20 „imnuri româneşti" (cântece naţionale) 10 „Iubirea" (notă muzicală) pentru Pian şi voce 15 „Imnul Studenţes Creştin" pentru Pian şi voce 20 „Carte de visuri de noapte" 25 „Scrisori de iubire" după mai mulţi autori 10 „Vezi ce face beutura dracului" 8 „Viorele" poesii de Rusu 10 „Scânteuţa" doine, chiuituri şi strigături vol. II. de S. Rusu 20

15 30

„Ecouri" (versuri) de Dumbrava 10 „Nenorociţii" roman de Şerbănescu-Buzău „Bate la uşă" Carmen Sylva „Album de modele" româneşti pentru cusături" „Trepetnicul" pentru tălmăcirea semnelor omului „istorie si Fantasie" de I. Pavelea învăţător „Aventurile lui W. Gotthard" roman „Pentru Macedonia" de M. Dragnea „Vislri" sau dragoste şi resemnare de E. Ceontea

„Hore şi Sârbe" ari: din popor pt. vioară de Aurelian Borşianu „Veniţi de luaţi lumină" nuvele de Constantin Jaleş

Căr ţ i de r u g ă c i u n i ş i p r e o ţ e ş t i „Cărarea Fericirii" de preotul G. Mânzat în carton pt. şcolari

» în pânză „ „ î n piele „ „ în piele lux pt. dame

„Domnului să ne închinăm" cartea de rugăciuni spe­cială pentru elevi. (pt. rel. gr. cal. şi gr. ort. separat.

„Păstorul sufletesc" (1—VI voi.) „Predici la morţi" de prot. I. Marga „Predici pentru postul mare" (ciclu duplu) de I. Marga „Femem Creştină" de Ruschek „Cartea Mângăerii" de Mânzat „Originea şi istoria icoanei delà Nicula" de Mânzat „Visul preacuratei Nasc. de Dumnezeu" „Epistolia Domnului nostru Isus Hristos"

Căr ţ i ş c o l a r e şi a l t e l e : „ . luliu Caesar De bello gallico L. I. şi VI." Tr. Popa „Dr. Szentpéteriné, Haller Zsuzsa ABC." „Természettudományi ismeretek (ábr.) Ştiinţe Naturale „Lecţii de limba română" de Mureşan Sabin „Aritmetica" pt. şcoalele de ucenici de Epure Conversaţie şi dicţionar Maghiar-Român Certificate şcolare 1 / 2 coală bucata Lei Hărţi şcolare România şi toate continentele bucata Lei

„Cojocna Földrajza" de Dr. Szentpéteryné „Alba de jos" Földrajza de Dr. Szentpéteryné

M e d i c a l e : „Cartea Moaşelor" de Dr. Grigonu cu 120 chipuri feminine „Registrul facerilor" (naşterilor) „Carnet de Consultaţii medicale" „Sifilisul" de Dr. Apostol „Carnet de control medical" „Recoltajul plantelor medicale"

T i p ă r i t u r i a d v o c a ţ i a l e 1. Contract de cumpărare-vânzare 2. Contract de închiriere 3. Cererea pentru ordin de plată 4. Acţiunea cambială sumară 5. Cererea pt, exec. de escont 6. Expens-Notă 7. Petiţiuni de licitaţie 8. Propunerea de acusă 9. Obligaţiune

10. Act de desfiinţare de ipotecă 11. Procură nouă 12. Cererea de acţiune 13. Acţiunea ?4. Acţiunea Sentinţă în lipsă

10 40 100 5

20 10 10 15

1 0 0 -1 5 0 -3 0 0 -4 0 0 -

2 5 — 1 2 0 -

60-— 50 — 20 — 10 — I O - —

15 — 15 -

3 5 ' — 2 5 ' -2 5 ' — 2 5 ' — 30 — 10 — 1-50-10 — 15"— 15-—

250— 8 5 ' — 90 — 15 — 2 0 ' — 10 -

loo b. 18o Lei. loo li 18o loo n 18o » loo » 18o loo 18o loo » 18o loo n 18o loo » 14o loo 14o loo » 14o loo n 14o » îoo ti 18o )»

loo t> ISo >»

îoo I) 14o

O

O fO <u u co E

'3 E

WS *o s ca 5 o o ea

- J ai că CP

CS

o. "TA­ci u o o.

c a.

o e-j

«

'ca

ca E

'H

xa

CM

!

•a KO "O c ca O

ca

>ca -•̂

-! C3

cn cs <u ca

«5

i fură s t r ă i n a Compendiu de Drept Comercial

de Dr. Anca I. Leontin Lei 300' — Cod de onoare resolvirea conflictelor

personale de Dragici Lei 60*— Codul Silvic al României de Dr. Moisil Lei 60-— Curs elementar de Drept Roman

de I. C. Cătuneanu Lei 180*— Legea Chiriilor Lei 30*— journal de termene advocaţiale legat Lei 250"— Buletin decis Curţii de Cass. şi Just.

Vol. 1. şi II. de Gh. St. Bădescu Lei 500-— Procedura Penală de Dr. Alex. Pop 100*— Isvoarele de Drept Roman deCătunean 30 - — Drept Penal de Dr. Traian Pop Vol. I. Lei 220. Vol. II. Lei 300. Vol. HI. Lei 28a Jurisprudenţa română de G. Barozzi

Volumul í—IV. Lei 1000 — Părţi Alese din dreptul privat Ungar de

Dr. G. Plopu preş. la curtea de casafie 220'— Elemente de Ştiinţă Financiară

de Dr. Leon Lei 200*— Istoria Dreptului Roman de Prof.

Onişor Lei 300*— Codul Penal din Transilvania com­

plectat çu toate modific, de Predovici 120— Codul Comercial din Transilvania

adnotat de Predovici Lei 320*— Legea Persoanelor juridice Lei 20'—

20-— 2 5 -2 0 - -

Legea pentru dobândirea naţionalităţii. Lege pentru unificarea admnistrativă

„ „ statutul funcţionarilor publici Regulamentul pt. administrarea pădurilor

comunale io* Lege privitoare Ia unificarea unor dispozi-

ţiuni de Procedură civilă şi comercială 15'— Colecţiunea terminilor şi cuvintelor

juridice român maghiar Lei 250-— Legea şi Regulamentul legei generale

de pensiuai Lei 20 — Legea XXXIII din 1896 despre Pro­

cedura Penală de Dr. A. Pop şi Dr. Ştefan Laday Lei 75"—

Codul de Procedură Civilă din Tran­silvania, întocmită de: Dr. I. Papp şi Balaşiu vol. I. II. III. şi IV. Lei 320' -

Legea Agrară pt. Transilvania, Banat, Crişana şi Regulamentul Lei 20'-

Colecţiune de legi, „M. A. Dumitrescu" : Codul de Comerţ Lei 60'—

Colu Cd ivii Lei 80*— Indicatorul Impozitelor sau Călăuza

Contribuabilului (Noua Lege) Lei 40'— Compendiu financiar (timbre, taxe de

înregistrare donaţiuni şi taxe succe-sorate) Lei 7 0 —

Legea cambială XXVII : 1876 Lei 25 — Drept Cambial de Finţescu vol II. 220 '— Procedura de moştenire din Ardeal

de Dr. Papp —Blaşiu — Lei 80'— Codul Civil Austriac adnotat

de Dr. Láday legat vol. I. Lei 4 0 0 ' — Codul Civil Austriac de Láday

voi. II. fasc. I. II. III. Lei 100 '— Legea tutelară şi testamentele „ 30"— Proprietatea şi posesiunea

de Georgian Lei 5 0 ' — Legea Cartea de Casaţie — „ 15'— Trunsfcrma-ea cărţilor Junduară

manual (ie Dr. Balint — Lei 25*— Procedura accelerată de Dan „ 200"— Codul de Procedură Penală ca­

mera de acuzare de T. G.

Tanasescu — — Lei 300 '— îndrumătorul Cetăţeanului de

Negru (formulare a tot soiul de petit'uni) <- Lei 7 5 ' —

Legea electorală ptr. adunarea deputaţilor şi Senat Lei 25*—

Organizarea Judecătorească legat Lei 2 4 0 ' —

Formularul Advocatului de Zalman — — — Lei 2 0 0 ' —

Taxele vamale de import puse în aplicare la 5 iunie 1926 Lei 1 5 ' —

Indicatorul comunelor din Ar­deal şi Banat — — — — Lei 120 .—

Legea Regimului Apelor — Lei 2 0 . — Legea ptr. protecţia vânatului Lei 2 0 ' -

„ „ încurajarea con­strucţiilor de Clăduri — Lei 2 0 ' —

Legea ptr. înfiinţarea Camere­lor de Agricultură Lei 2 0 ' —

Legea pentru Reglementarea repausuiui duminical — Lei 20 —

Page 4: srs repertoriul - Transilvanicadocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1927/... · 2011. 11. 8. · piesa „Avarul a lu" Molièrei cu , d. Io. Brezeann în rolu u luli

Pagina 4 CLUJUL ROMANESC ^ 3 7 - 3 8

Cea mai mare firmă 'rsmârsssstsa üm Afsfeal

:andru Anca, ö y f Pa&r!c2 de ciopaîe. Mare depozit de Ornate, icoane şi cSrţi blssrtceşu. Fosâaî Wm. Mare Librărie şi Tipografie. Foadaî IS08.

CEA MAÎ MARE FIRMĂ românească în ţară delà c a r e să pot co­manda recvisite bisericeşti, cruci, potire, pra­pori, clopote de I.-a calitate delà 2 5 — 2 5 0

Kg. etc .

Preţ curent pentru Ornamente bisericeşti: Odăjdii (Vesminte preoţeşti)

constatatoare din : 7 Félon, 1 Epitrafir, 2 Aere, 2Mânecuţe,

' Brâu, 1 Acoperitor de sf. potir, în diferite ^tive şi colori din damast de mătase în ca-

irtâţi deosebite cu preţul de 8ooo—25ooo Lei.

Prapori : î • diferite culori 90 cm. lat 120 cm. lung cu ::^uă chipuri sfinte pe două părţi văpsite pe pAnză (chipul după dorinţă) are 3—4 tăie-n.ri cu posomant auriu sau argintiu preţul .;• ui prapor delà 35oo—6ooo Lei fără rudă. lustre de stofe pentru odăjdii sau prapori

a trimit numai contra 200 Lei anticipativ. La restituirea mustrelor să predau banii.

La comandă

Colare, berete brâuri, pîastroane Kolpak (Beretă) giot pentru gr.-cat. şi

gr.-ort. cu crucită argintată 36o' Beretă (camilafcă, potcap) Rom. cat.

din glott negru — — — — 36o' Şepcuţă Tonsur şi Camanzov glott 16o' Colar de pânză „Leo" — — — 8o' Colar de cauciuc — — — — — 6o' Brâu (cingulurn) rips sau moirée violet

ori negru pt. gr.-cat. 12cm,permtr. 6oo Brâu (cingulurn) violet deschis moirée

fin pt. protopop gr.-ort. 15 cm. lăţime per metru — — — — — — 6 5 c

Brâu (cingulurn) albastru deschis moirée fin peniru preoţi gr.-ort. 15 cm. lă­ţime per metru — — — — — 65o'

Brâu (cingulurn) negru de lână 10 cm. lăţime, 3 metri lung bucata — — 65o'

Plastron (chemisette) Nr. 3. 21 cm. kl ott neted — — — — — 2oo'

Plastron (chemisette) Nr. 2. 15 cm. klott neted — — — — — 150

să se dea numărul şi lărgimea colarului pl

Recvisite bisericeşti : / Cădelniţă de bronz sau argintată 175o'— Una ţiitoare de tămâie cu linguriţa

din bronz argintat — — — 55o -— l Candelă din bronz argintată — — 12oo-— / Chivot din bronz argintat cu trei

turnuri foarte frumoasă — — 55oo"— / Cruce de masă din bronz argintată

cu Hnstos în email 28 cm. — 165o -— / Cruce de masă (28 cm.) din bronz

argintită cu Hristos în relief aurit 13oo -— / Cruce ae mână din bronz argintită

cu Hristos email — — — — 14oo-— Cruci de lemn cu Hristos în relief 200-3oo -— / Căldăruşe cu aspergil (stropitor)

bronz argintat — — — — 16oo'— 1 Cănită cu tavă pentru spălarea ma­

nilor (bronz argintat) — — — 85o'— Cutie cu trei vase, cuţit şi foarfeci

la botez (bronz aurit) — — — 2ooo -— 2 Vase de sticlă (ia proscomidie) 25o -— / Potir (bronz aurit) neted — — 3ooo-Disc (bronz aurit) — — — — 1265"—

astronului şi a beretei. — Din colare se trimi. cel

Steluţă pt. disc (bronz aurii) — — 6oo'-1 Cutie cu trei vase pentru oleu şi

mir la botez (bronz aurit) 1. C, O. 2ooo --1 Cutie de bronz aurit cu capac pen­

tru sf. cuminecătură la bolnavi — 15oo --Ciborium (bronz aurit) — — — 38oo --Monstranţă (bronz aurit) rom. kath. 55oo-Clopoţele pentru altar— — — 150-30o--Clopo'ţel cu 3 brate bronz fin — 150o --Clopoţel cu 4 braţe — — — — 165o --Copcii (cârlige) pt. odăjdii (aurite

şi arginîate perechea — — loo*-Sfeşnice pt. perete (cu un braţ) loo --

„ „ „ (cu două braţe) 15o--Policandre (Lustere) frumoase de sticlă F

pentru 4 lumini — — — — 75oo --„ 6 „ — — — — 15000--

8 „ — — — — 2200O-„ 1 2 „ - 26000--

şi altele până la — — — loo.ooo --

puţin 2 bucăţi

C o m a n d a ţ i ! Sfinţi figuri sculptate (statui) din imitaţie ae fildeş şi matolica, reprezentând sfinţi în miniatură şi relief (12—26 cm.) mărime. Preţul 200—500 lei bucata. Toate să pot comanda şi în mărime mare. Cereţi oferte.

Cel mai bun cadou la orice ocaziune! Cea mai nouă şi cea mai bună carte de rugăciuni

CĂRAREA FERICIRII de preotul George Mânzat cu uprobarea Ven. Ordinariat sub Nr. 581—1923. Aceasta carte de un conţinut bogat cuprinde tot felul de rugăciuni

oentru orice ocaziune cu 24 capitole mari în 366 pagini

Legată în hârtie tare carton pentru elevii tuturor şcoalelor bucata Lei 100. — Legată în pânză fină cu cruce aurită bucata Lei 150. — Legată în Piele lux tipărită pe hâitie ve­

lină aurită pentru dame Lei 300— 400:

Transportul recomandat 2 0 . — Lei

N O U ! M D U !

! A A P Ă R U T ! cartea de rugăciuni speciali pentru elevi :

„ D f l M W U t U I Sfl H i IIIGHIIinM" Se af!ă separat pentru reiigiunea ortodoxă şi pentru greco-catolică. — Conţine toate rugăciunile trebuincioase de dim., seară, ale zilelor, ocazionale, către sit. Anton, mărturisire,

cumieecătură, etc.

Preţul în legătură tare 25 Lei Transportul recomandat 15 Lei

• • • • • • • • Comandaţ i ! !

Icoane frumoase avem tot felul în diferite mărimi

' i v ••!£«>•

1 w Í

In mărime de 33|43 In mărime de 52|4o In mărime de 47|63 In mărime de 74|55 In mărime de 721 Ioo

, . Lei 7o-— . . , 1 0 0 - -. . Lei 160 — . . „ 23o-—

Lei 65O-900-—

Ce mai frumos, bogat si ieftin L B u m

de modele româneşti pentru cusături

cu înalta apreciere a M. S. Regina Maria şi a A. S. R. Principesa Ileana, compus de D-na prof. Alexandra Maior Chodora. Ono­ratul public şi şcoalele, precum şi d-nii lib­rari sunt cu tot respectul rugaţi a sprijini şi răspândi această lucrare preţioasă. Aceste 250 modele sunt foarte acomodate pentru tot felul de lucru manual ca : slöid, desem,

pirogravură, ţesături ş, a.

H Ediţia II. cu 250 diferite motive Un exemplar 100 L. Porto 2 0 L.

Tiparul Instit. de Arte Grafice Alexandru Anca, Cluj.