----Dacă începeŃi să citiŃi această

car tea “Mod de utilizare socialmedia în afacerile electronice”,scrisă de Eduard Stoica veŃi fiizbiŃi dur şi neaşteptat de vii -torul apropiat. Nu e un textscience fiction. VeŃi constata cusurprindere că, aparent, autoruldoar îşi prezintă şi îşi promo -vează un soft, care permitecuantificarea comportamentuluiconsumatorului la un anumit

moment tx din viitor; în realitate, o lectură mai atentă,nu printre rânduri ci peste rânduri, relevă întrebăriesenŃiale privind evoluŃia societăŃilor contemporane dinŃările cu economie dezvoltată.

E un text dens care trece cu uşu rinŃă între domeniidiferite - econo mie, ”software engineering”, cibernetică –combinând teorii şi aplicaŃii recente, multe încă accesi-bile numai specialiştilor - ca să scoată şi să susŃină un noumodel şi aplicaŃia lui practică. De la cercetare ştiinŃificăsuntem conduşi rapid la concretul realităŃii. Un exem-plu de transdiciplinaritate.

RelaŃia cauzală reciprocă şipozitivă între PSC şi PFC esteformulată de Waddock şi Graves(1997) şi de semnează situaŃia încare se contu rează un cerc virtuosîntre investiŃia în PSC care gene -rează o performanŃă financiară su -perioară şi care, ulterior, permitefirmelor obŃinerea resurselor ne -ce sare pentru investiŃii suplimen -tare în iniŃiativele de responsa -bilitate so cială. La polul opus, re -

laŃia dublu-cauzală negativă între PSC şi PFC caracteri -zează un posibil cerc vicios al responsabilităŃii socialecorporative, în care eforturile de creştere a PSC reducPFC, care, la rândul ei, afec tează în sens negativ PSC.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Cei care au privilegiulde a şti au datoria dea acŃiona.”

Albert Einstein

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 384 anul IX vineri, 24 mai 2013 1 RON

Europa a experimentat pentru prima dată monetarismul însecolul al XVI-lea, sub influenŃa doctrinelor mercantiliste,care vedeau în accumularea de metale preŃioase sursa pros-perităŃii naŃuinilor. Din păcate foarte slab înzestrată cu aurşi argint, Europa era obligată să caute diverse soluŃii pen-tru a se îmbogăŃii. Englezii, graŃie unui sistem de contracte,obligau orice importator să cumpere pe aur produseenglezeşti înainte de a părăsi Anglia. Francezii, datorită luiColbert, fabricau la preŃuri scăzute produse manufacturieregarantate de stat pentru a fi mai competitive în străinătate.Plătibile în aur, aceste bunuri contribuiau la sporirea stocu-lui de metale preŃioase al naŃiunii. Conchistadorii spanioli şiportughezi plecau în America de Sud pentru a aduce meta -

le preŃioase şi pentru a îmbogăŃii astfel în mod considerabil Spania şi Portugalia.

asistent univ. dr.Alin OPREANA,ULBS

AES – EAS 2020Asocia]ia european@ SIBIU2020 pentru Educa]ie }i Cultur@, în colaborare cu

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu – Centrul european de documentare, Universitatea Româno-American@ din Bucure}ti

}i Clubul Academic Român din Belgia (CARO)organizeaz@ a IX-a edi]ie a manifest@rii

Vizit@ de studiu }i documentare la Bruxelles }i Luxembourg

12 – 22 iulie 2013

dr. Lucian BELAŞCU,ULBS

La 24 mai 1875, în casa englezului Stephen Lakeman, a fost constituit Partidul NaŃional Liberal având ca membrii fondatori pe Ion C. Brătianu (foto), Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu,

Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Al. Candiano-Popescu,Anastase Stolojan, Gh. ChiŃu, C.G. Peşacov şi N.C. Furculescu.

Începutul mileniului3 coincide cu începu -tul unei noi economii,sau mai bine zis, în -ceputurile transformă -rilor economice. Chiardaca acest mileniu adebutat printr-un de -clin al industriei IT,marcat de cădereadot-com-ului din martie2000. Privind anti teticevoluŃia altor in fra -

structuri precum telegraful, căile ferate, tele-fonia fixă şi evoluŃia infrastructurii IT, seobserva o ciclicitate a acestor evoluŃii. Dupăspargerea “dot-com bubble” care a generatincertitudine economică în domeniul IT, aurmat o creştere reala (boom). Actualmente,suntem în al zecelea an de boom al sectoru-lui TIC. continuare ^n pag. 6

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 3, 7

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

continuare ^n pag. 2 - 3

Civitas Mediensis (IX)

Coordonate ale evolu]iei }i dezvolt@rii teoriei monetariste

Intercondi]ion@ri între responsabilitatea corporativ@ }i performan]ele firmelor

multina]ionale (II)

Recenzie carte:“Mod de utilizare

Social Media ^n afacerileelectronice”

Preg@tirea digital@a României

pagina 5

Eugen Cioacă - Scoică

Asist.univ.drd. FlorinMARTIN, ULBS

prof. dr. Ilie ROTARIU,ULBS

Milton Friedman

G#NDIRE ECONOMIC~2 VINERI 24 MAI 2013

Coordonate ale evolu]iei }i dezvolt@rii teoriei monetariste

urmare din pagina 1Aurul adus în Spania a provocat

însă o veritabilă criză economică. Creş-terea economică s-a încetinit şi aapărut inflaŃia. Profitând de rezervelesale, Spania a multiplicat baterea demonede de aur, contribuind astfel aldevalorizarea acestui material mone-tar de referinŃă şi la intesificareacreş-terii preŃurilor.

Monetarismul este extensia contem -porană a teoriei cantitative a monedei,care stabileşte o relaŃie (macroecono -mică) directă între nivelul masei mo -netare, nivelul ofertei de bunuri şi deservicii şi nivelul preŃurilor. Din aceastărelaŃie se deduce că variaŃiile maseimonetare nu influenŃează decât nive -lul general al preŃurilor şi deci valoa -rea nominală a celor mai importantemărimi ale economiei. Aportul esen -Ńial al monetarismului la teoria canti-tativă a monedei constă într-o apro-fundare a relaŃiilor pe termen scurt.VariaŃiile masei monetare provoacă (cuintervale de ajustare destul de scurte)o modificare a activităŃii economicecare precede cu câteva luni o modifi -care a preŃurilor. Reînnoirea analizeimonetariste în secolul XX i se dato -rează lui Milton Friedman. În lucrareaA Monetary History of the UnitedStates, 1867-1960, Milton Friedmanşi Anna Schwartz (1963) arată că re -laŃia monetaristă, care există întrecantitatea de monedă şi preŃuri esteîntemeiată din punct de vedere em -piric. Astfel, rata de creştere a maseimonetare înregistrează un maxim cucel puŃin un an înainte de punctulinferior al fiecărui ciclu. Cu toateaceste, există fluctuaŃii considerabileîn decalajele dintre variaŃiile monetareşi punctele de inversare ale cicluriloreconomice. De aici, cei doi autoriconchid că ideile keynesiste nu suntconfirmate de faptele istorice.

Monetarismului este o şcoală degândire macroeconomică care puneaccentul pe următoarele patru aspecteprincipale: (1) neutralitatea monetarăpe termen lung, (2) nonneutralitateamonetară pe termen scurt, (3) dis-tincŃia dintre ratele dobânzilor realeşi nominale, (4) rolul agregatelor mo -netare în cadrul analizei politicilor.

Acesta este în special asociat cuscrierile lui Milton Friedman, AnnaSchwartz, Karl Brunner, şi Allan Meltzer,cu contribuabili precoce afara State -lor Unite, inclusiv David Laidler, ParkinMichael, şi Alan Walters. Unii jurnalişti- în special cei din Marea Britanie -au folosit termenul pentru pentru asprijini doctrina care susŃine existen -Ńa pieŃelor libere, dar utilizarea estenecorespunzătoare; mulŃi dintre susŃi -nătorii pieŃei libere nu se consideră cafiind monetarişti. (McCallum, 2009)

O economie are la bază existenŃape termen lung a neutralităŃii mon-etare, care se referă la faptul că ocreştere exogenă cu N la sută a sto -cului de bani ar fi urmată în cele dinurmă, după toate ajustările care auloc, de o creştere de N la sută anivelului general al preŃurilor, fărăefecte asupra variabilelor reale (deexemplu, consumul, producŃia, preŃu -rile relative ale produselor individua -le). În timp ce majoritatea econo -miştilor consideră că pe termen lung,neutralitatea este o caracteristică aeconomiilor de piaŃă actuale, sau celpuŃin se apropie de situaŃia actuală,nici un alt grup de economişti nu

subliniază această afirmaŃie la fel deputernic precum fac monetariştii. Deasemenea, unii obiectează faptul că,în practică, băncile centrale, în ulti-ma decadă, au urmărit politici careau necesitat, mai mult ca oricând, mo -dificări exogene în oferta de bani.Această obiecŃie este corectă în fapt,dar irelevant: problema esenŃială estedacă cererea şi oferta venite dinpartea consumatorilor şi întreprinde -rilor reflectă preocuparea numai pen-tru cantităŃile care stau la baza de bu-nuri şi servicii care sunt consumateşi produse. Dacă da, atunci economiaare proprietatea de neutralitate petermen lung, şi astfel s-ar explicareacŃia descrisă mai sus în ceea cepriveşte modificare ipotetică în ofertade bani. Alte concepte privind neutra -litatea, inclusiv ipotezele privind ratanaturală, sunt menŃionate mai jos.

Pe termen scurt nonneutralitateamonetară se obŃine, într-o economiecu o neutralitatea monetară pe ter-men lung, în cazul în care ajustărilede preŃuri la o schimbare a cantităŃiide bani au loc numai treptat, astfelcă există efecte temporare asupra pro -ducŃiei reale (PIB) şi ocuparea forŃeide muncă. Cei mai mulŃi economişticonsideră că această proprietate realis -tă, dar o şcoală importantă de econo-mişti, partizanii aşa-numitul ciclu realde afaceri, neagă acest lucru.

Continuând cu lista noastră, ratelereale ale dobânzii reprezintă rateledobânzii nominale ajustate pentru aŃine cont de inflaŃia aşteptată, aşa cumîn mod raŃional, oamenii îşi optimi -zează alegerile atunci când aceştiafac compromisuri între prezent şiviitor. Cu două secole în urmă, în ju -rul anului 1800, bancherul britanicşi economistul Henry Thornton a re -cunoscut distincŃia dintre ratele realeşi nominale ale dobânzilor, iar econo -mistul american Irving Fisher a sub-liniat acestă diferenŃă la inceputul ani-lor 1900. Cu toate acestea, distincŃiaa fost adesea neglijată în analiza ma -croeconomică până când monetariştiau început să insiste asupra impor-tanŃei sale în cursul anilor 1950. Key-nesiştii nu au fost împotrivă, în prin-cipiu, dar în practică modelele lor de

multe ori nu recunosc distincŃia şi auanalizat politica monetară în funcŃiede nivelul predominant al ratelor no -mi nale ale dobânzilor. ToŃi moneta -riştii au subliniat indezirabilitatea com-baterii inflaŃiei prin mijloace nemone -tare, cum ar fi controlul salariilor şi apreŃurilor sau intervenŃii ale statului,pentru că acestea ar crea denaturăriale pieŃei. Ei au subliniat, cu alte cu -vinte, că inflaŃia în curs de desfăşu-rare este, din punct de vedere natu-ral, fundamental monetară în natură,un punct de vedere diferit de celemai multe opinii keynesiste.

În cele din urmă, monetariştii ori -ginali au subliniat rolul agregatelormonetare, cum ar fi M1, M2 şi bazamonetară în domeniul analiză a po -liticii monetare, dar detaliile diferă în -tre Friedman şi Schwartz, pe de o parte,şi Brunner şi Meltzer, pe de altă parte.

Recomandarea faimoasă a lui Fried -man a fost că, indiferent de condiŃi-ile macroeconomice actuale, stocul debani ar trebui să să crească", lună delună, şi într-adevăr, în măsura în careeste posibil, zi de zi, cu o rată anua -lă de X la sută, în cazul în care X esteun număr între 3 şi 5. "(Friedman,1962) Brunner şi Meltzer au sprijinit,de asemenea, normele de politică mo -netară, dar au recunoscut şi atractivi -tatea normelor active care se referăla faptul ratele de creştere a cantităŃiide bani influenŃează condiŃiile econo -mice. De asemenea, aceştia s-au con -cetrat, în principal, asupra bazei mo -netare, ajustate pentru a reflecta mo -dificările rezervelor minime obligato -rii, întrucât Friedman a fost mai multpreocupat de M2 sau M1 şi, într-adevăr, a căutat să realizez schimbărimajore în legislaŃia bancară, cum arfi existenŃa unei rate de 100% a rezer -velor minime obligatorii pentru depo -zitele, concepute pentru a face agre-gatul ales mai uşor de controlat.

Regula de creştere constantă acantităŃii monetare a lui Friedman, aatras o mai atenŃie decât alte aspectela fel de fundamentale ale monetaris-mului, astfel aducând astfel înŃele -gerea şi aprecierea monetarismului.În special, aceasta a dus la neglijareacomparativă a lui Friedman a ipo -tezelor "acceleratorului" sau a "rateinaturale", potrivit căreia nu există petermen lung o relaŃie inversă întreinflaŃie şi şomaj, astfel că pe termenlung curba Phillips este verticală.Punctul de vedere al inexistenŃei re -laŃiei inverse a fost promovat şi decătre Brunner şi Meltzer. Prin urmare,s-ar putea spune că cele două pro -poziŃii fundamentale monetariste sunt(1) ca miscarile ciclice în venitul no -minal sunt atribuite în principal miş -cărilor în stocul de bani şi (2) că nuexistă nici o relaŃie permanentă întreşomaj şi inflaŃie.

Ascensiunea monetarismului pânăla recunoaşterea intelectuală a înce -put odată cu scrierile despre teoriamonetară de bază ale lui Friedman şiale altor economişti de la Univer -

sitatea din Chicago pe cursul anilor1950, scrieri care au fost influenŃatede adeziunea lor la principiile funda-mentale neoclasice. Cea mai remar-cabila din aceste serii a fost adresaprezidentială a lui Friedman către Aso-ciaŃia Economică Americană în 1967,publicată în 1968 ca "Rolul politiciimonetare." În această lucrare Fried -man a dezvoltat ipoteza ratei naturale(pe care a determinat-o în mod clardoi ani mai devreme) şi a folosit caun punct forte în argumentarea pen-tru existenŃa unei reguli unei rate cons-tante de creştere, în cadrul politiciimonetare. Aproape simultan, EdmundPhelps, care nu a fost un monetarist,a dezvoltat un anunŃ similar privindteoria inexistenŃei relaŃiei între inflaŃieşi şomaj, şi, în câŃiva ani, evenimen -tele din economia mondială, au oferitcondiŃiile aparent dramatice pentru su-portul empiric. (McCallum, 2009)

La sfârşitul anilor 1970 şi începu -tul anilor 1980, după un deceniu decreştere a influenŃei, reputaŃia mone-tarismului a început să scadă pentrutrei motive principale. Una a fost în -cre derea în creştere, bazată pe inter-pretări plauzibile de experienŃă, căcererea de bani este, în practică, ex -trem de "instabilă", deplasându-se înmod semnificativ şi imprevizibil de laun trimestru la altul. Al doilea a fostcreşterea în economia aşteptărilor ra -Ńionale, care a împărŃit analiştii anta -gonisti la activismul lui Keynes în ta -bere distincte. (O mare parte a mone -tariştilor au îmbrăŃişat imediat ipotezaaşteptărilor raŃionale) Al treilea a fostcelebrul "experiment monetariste" alRezervei Federale din 1979-1982.

În timpul anilor 1970, inflaŃia acrescut în Statele Unite, precum şi înmulte alte naŃiuni industriale, la nive -luri fără precedent pe o bază multi-anuală în perioadele de relativă pace.Aceasta a avut loc ca o consecinŃă adiferitelor "şocurilor" - creşterile de pre-Ńuri la petrol, războiul din Vietnam, şiîn special dispariŃia 1971-1973 a siste -mului de la Bretton Woods a cursuri -lor de schimb fixe (în sine cauzate

continuare înpagina 3

asistent univ. dr.Alin OPREANA, ULBS

Irving Fisher Henry Sykes Thornton

Alan Greenspan

3CERCETARE G#NDIRE ECONOMIC~VINERI 24 MAI 2013

urmare din pagina 2în mare măsură de nerespectarea decătre Statele Unite ale Americii a men-Ńinerii parităŃii aur-dolar). Aceste as -pecte au adus băncilor centrale onouă responsabilitate majoră, şi anume,aceea de a oferi o ancoră nominalăpentru monedele naŃionale şi să în -locuiască standardul bazat pe aur.Federal Reserve a anunŃat de maimulte ori în cursul anilor 1970 căintenŃionează să aducă inflaŃia subcontrol, dar diversele încercări nu auavut succes. Apoi, pe 06 octombrie1979, Fed, sub preşedinŃia lui PaulVolcker, a anunŃat şi a pus în apli-care un nou set de proceduri careimplicau revizuire în mod drastic aoperaŃiunilor şi care au unele carac-teristici proeminente în comun curecomandările monetariste. În spe-cial, Fed a încercat să atingă Ńintespecifice lunare pentru rata de creş -tere a M1, cu procedurile de operarecare a Ńintit controlul asupra unuiagregat monetar îngust şi controlabil,rezervele nonborrowed (de exemplu,rezervele bancare minus împrumuturide la Fed). Obiectivele M1 au fostdestinate pentru a aduce inflaŃia la

un nivel redus de la niveluri de douăcifre la valorile nespecificate, dar multmai reduse. Măsurile luate în perioadaoctmbrie 1979 – septembrie 1982,au determeninat reducerea ratei infla -Ńii pânăla niveluri acceptabile şi ieşi -rea din cea mai puternică recesiunedupă anii 1930.

Analiza teoriei monetariste necesi -tă o analiza factorilor care determinăcererea de monedă a modalitilor dereglare a ofertei de bani, precum şial controlului creditului. În continuaresunt prezentate criticiile formulate demonetarişti în ceea ce priveşte politi-cile economice preconizate de Keynesşi de keynesişti. Pentru o mai mareclaritate a expunerii se disting douădomenii, cel al politicii bugetare şiiscale şi cel al politicii monetare.

ReferinŃe bibliografice1. Brunner Karl (1970), The Mone -

tary Revolution in Monetary Theory, înWeltwirtschaftliches archiv, vol. 105

2. Congdon Tim, (2007), Keynes,the Keynesists and Monetarism, EdwardEdgar Publishing

3. Ebenstein Lanny (2007), MlltonFriedman – A Biography, PalgraveMacmillan

4. Fisher Irving, (1911), The Pur -cha sing Power of Money, Editura

MacMillan, New York5. Friedman Milton (1962), Capi -

ta lism and Freedom, University ofChicago Press

6. Friedman Milton, Friedman Rose(2009), Liber să alegi, Editura Publica

7. Friedman Milton, Schwarz Anna(1963), A monetary history of theUnited States, 1867-1960, PrincetonUniversitz Press

8. Greeanspan Alan, (2008), EraturbulenŃelor, Editura Publica

9. Jessua C., Labrousse C., VitryD., Gaumont D., (2006), DicŃionar deŞtiinŃe Economice, Editura Arc

10. Laidler David (1981), Mone tarism– an Interpretation and an Argument,în The Economic Journal, martie 1981

11. Marinescu Paul (2003), Teoriaechilibrului economic şi implicaŃiilesale practice, Editura UniversităŃii dinBucureşti

12. McCallum Bennett (2009), Mo-netarism, Econlib

13. Modigliani F., Ando A. (1976),Impact of Fiscal Actions on AggregateIncome and the Monetarist Controversy:Theoy and Evidence, în J.L. Stein,Monetarism, Amsterdam

14. Skousen Mark, (1992), Dissenton Keynes – A Critical Appraisal ofKeynesist Economics, Ludwig vonMises Institute

asistent univ. dr.Alin OPREANA, ULBS

Coordonate ale evolu]iei }i dezvolt@rii teoriei monetariste

Paul Volcker

urmare din pagina 1Lipsa unei legături, şi mai ales a unei

legături stabile, între PSC şi PFC,poate fi explicată fie prin imposibili-tatea identificării unei relaŃii între celedouă variabile, dată fiind natura com-plexă şi indirectă a interacŃiunii din-tre ele, fie prin modelul de echilibrupropus de Williamson şi Siegel (2001),acesta din urmă presupunând exis-tenŃa unei oferte de responsabilitatesocială din partea corporaŃiilor şi aunei cereri de responsabilitate socialădin partea consumatorilor. În acestcontext, prin oferirea de către firme aunei "cantităŃi" mai mari de responsa -bilitate socială, care le măreşte costu -rile, acestea pot beneficia de pe urmaunei cereri mai mari pentru bunurilelor, care includ mai multă responsa -bilitate socială. De partea cealaltă, con -sumatorii pot suporta costuri supli-mentare, în condiŃiile în care îşi oferăbunuri produse de firmele mai respon-sabile social, dar până la un punct;la echilibru, atunci când oportunităŃilede profit asociate ofertei de responsa -bilitate socială sunt epuizate, iar pozi -Ńionarea firmei în raport cu responsa -bilitatea socială nu îi mai afecteazăacesteia profitabilitatea, relaŃia dintrePSC şi PFC este una neutră.

Ultimul tip de relaŃie posibilă întrePSC şi PFC, complexă şi, eventual,non-liniară, este introdus de Barnettşi Salomon (2006), cu referire la in -vestiŃiile responsabile social. Cei doiautori arată că mărirea numărului decriterii de natură socială luate în con-siderare la luarea deciziilor investi -Ńionale de către managerii fondurilorde investiŃii va duce, într-o primă eta -pă, la reducerea performanŃei fondu -rilor de investiŃii, din cauza costurilormai mari asociate unei diversificări

mai dificile a investiŃiilor. Ulterior, însă,pe măsură ce criterii multiple suntrespectate, performanŃa fondurilor creş-te, având în vedere faptul că investi -Ńiile sunt orientate spre firme maibine gestionate şi mai profitabile.

O contribuŃie semnificativă la în -Ńelegerea teoretică a relaŃiei dintrePSC şi PFC este adusă de Gond (2010),care propune un model de înŃelegerea convergenŃei dintre PSC şi PFC,prin intermediul a două mecanismecomplementare care permit actualiza -rea percepŃiilor şi comportamentelorinvestitorilor cu privire la relaŃia din-tre performanŃa social corporativă şiperformanŃa financiară a firmelor: pe

de o parte, este vorba de un meca -nism de amorsare (fr. amorçage), carese referă la procesele performative însine, ce structurează credinŃele acto-rilor şi metodele şi mijloacele princare aceştia difuzează aceste credinŃeşi le fac cunoscute; de cealaltă parte,este vorba de un mecanism de închi -dere (fr. bouclage), care are în ve -dere instrumentele prin intermediul că -rora comportamentele legate de aces-te credinŃe ale actorilor economici potcontribui la validarea convergenŃei din-tre performanŃa socială şi cea finan-ciară a firmei. Figura 2 prezintă graficmodalitatea prin care aceste două me-canisme se alimentează şi se comple -

tează reciproc. Astfel, mecanismele deamorsaj se structurează în jurul nive -lului limbajului şi a conceptelor folo -site de actorii economice pentru atransmite mesajele din zona responsa -bilităŃii sociale corporative, a niveluluinormelor sociale adoptate şi a nive -lu lui aranjamentelor instituŃionale pro-movate de aceştia. Aceste trei dimen-siuni permit includerea diferitelor pro -cese prin intermediul cărora firmelecare operează în cadrul domeniului deresponsabilitate socială corporativă potdeclanşa sau, dimpotrivă, amorsacon strucŃia procesului care conducela convergenŃa dintre performanŃa so-cială şi performanŃa financiară faŃă

de actorii de pe pieŃele financiare.Acest mecanism poate fi consideratca o pârghie de acŃiune pe care par-ticipanŃii pe pieŃele financiare, şi cuprecădere cei care investesc în com-paniile responsabile social – fie prinintermediul investiŃiilor individuale, fieprin apelarea la fondurile de investiŃiiresponsabile social -, le au la dispozi -Ńie pentru facilitarea încadrării cogni-tive a conceptului de convergenŃă în -tre performanŃa socială şi cea finan-ciară. Mecanismele de închidere, decealaltă parte, descriu etapele princare credinŃele şi percepŃiile actoriloreconomici se pot transforma din sta-diul de proiect în cel de realitate pepieŃele financiare, după cum se ob -servă în Figura 2. Practic, acest pro-ces cuprinde cinci etape, astfel: (1)influenŃa potenŃială a credinŃelor in -vestitorilor asupra comportamentuluilor în privinŃa responsabilităŃii socialecorporative; (2) anticiparea efectelorpe care aceste comportamente le potavea asupra companiilor care derulea-ză activităŃi importante în zona respon -sabilităŃii sociale corporative; (3) des -co perirea şi validarea convergenŃeiîntre cele două tipuri de performanŃăale firmei prin intermediul cercetăriiacademice; (4) relevarea efectelor cer -cetărilor academice de natură empiri -că asupra comportamentului investi-torilor; şi (5) utilizarea de către com-panii a rezultatelor cercetărilor acade -mice. În consecinŃă, dacă ne raportămla modelul propus de Gond (2010),am putea afirma că este posibilă con-struirea progresivă şi metodică a uneirelaŃii între performanŃa socială şi ceafinanciară, mecanismele de închiderereprezentând, în acest cadru, instrumen -tul prin care pieŃele financiare pot de-termina companiile să se angajeze înactivităŃi responsabile social.

continuare în pagina 7

Intercondi]ion@ri între responsabilitatea corporativ@ }i performan]ele firmelor multina]ionale (II)

dr. Lucian BELAŞCU, ULBS

VINERI 24 MAI 20134

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Viitorul apropiat este, de cele mai

multe ori, pentru neantrenaŃi, ascunsîn densitatea şi imensitatea fluxurilorinformaŃionale zilnice. Ne pregătim săfim nouă miliarde. În ultimele secoleale ocietăŃii bazată pe piaŃa liberă con -dusă de profit am remodelat pămân-tul după chipul şi nevoile noastre.Suntem sus pe curba dezvoltării: tim-pul pare să fi colapsat: ziua pare săfi scăzut la 16 ore. Scurtării timpu-lui prin densificare i se adaugă lun -gimea tot mai mare a curbei laasimptotă: nu numai cantitatea imen-să a informaŃiilor dar şi viteza ne -bună a diversificării şi înnoirii scu -lelor folosite în ”comunicarea” cumediul antropic şi cu semenii.

Eugen Macovschi introducea în1958-1959 noŃiunea de biostructură,partea din univers bazată pe energiabiologică şi definea un nivel (dimen-siune) ca materie enisică, neidentifi-cată încă – spunea el atunci. Mai apoi,în 1971 Nicolas Georgescu Roegenlansa teoria bioeconomiei bazată pelegea entropiei. Aparatul matematicsofisticat pe care l-a folosit a permisaplicarea în cercetările sociologice şi

economice a legilor stohastice ”unifi -când” universul economic al colecti vi -tăŃilor umane cu micro şi macro uni-versul. Şi comportamentul unei parti -cule şi al unui consumator se stabilescprobabilistic! Şi în plus, statua valoa -rea sentimentului în comportamentuluman. ”Doar o minte ome nească poateafla ce simt şi ce sco puri au alŃi oa -meni....” sau se poate desprinde pen-tru a vedea ansamblul din exterior.

După Ian Moris lenea şi lăcomiaoamenilor a determinat Vestul con-dus de profit să construiască şi săacumuleze un sistem tehnic şi gno -seologic formidabil, care i-au permisnu numai să schimbe viaŃa propriilorcetăŃeni, dar i-a schimbat şi pe ei caindivizi sau comunităŃi şi mai apoi,prin globalizare, îl generalizează lanivel global. A apărut o ”civilizaŃie”paralelă, cea a siliciului, a mijloacelorde calcul hrănite cu energie electrică,un ansamblu tehnic care are dejaautonomia sa proprie şi din ce în cemai des îşi impune legile sale comu-nităŃilor umane. De când dronele sauroboŃii trimişi în spaŃiu au fost pro-gramaŃi să aleagă, legile lui Asimovsunt pe cale să fie încălcate. Sunt totmai dese vocile care clamează căInternetul şi sistemul calculatoarelorinterconecate au început să se ”com-

porte” ca o ”societate” cu reguli spe -cifice. Fred Hoyle nu s-a sfiit săafirme că omul nu este decât unintermediar între mineral şi maşină.A apărut pentru a transforma şi pre-lucra mineralele, transformându-le înmaşini (electronică, n.a.) şi va dis-părea din Univers de îndată ce şi-aîndeplinit menirea.

De fapt, mare problemă a zileieste una de comunicare. Şi nu nu -mai între oameni, ci şi descifrareanoilor reguli şi ”obiceiuri” ale circu-laŃiei şi stocării informaŃiilor în lumeaelectronică. Autonomizarea sistemuluişi relativa scăpare de sub control aansamblului din cauza imensităŃii salea devenit critică: încărcătura sa estedespre oameni şi poate şi este fo -losită pentru sau împotriva oameni -lor. Avem două curse cu mare miză:cât de repede vom putea cunoaşte şicontrola mecanismele de funcŃionareale creierului, încă supercomputerulîn funcŃiune – de fapt, deja creiereleoamenilor interconectate ca să poatăface faŃă nevoile imense de transferde informaŃii şi sentimente - şi câtde repede şi de sigur vom cunoaşteşi stăpâni gigantica reŃea electronicăîn dezvoltare şi expansiune logarit-mică. Ultima, în anii de pe urmă,prin rezultatele uluitoare ale introdu -

cerii social media ca precursoare aledigitalizării sentimentelor, prin aplica -rea teoriilor reŃelelor, şi noilor tehno -logii de selectare a datelor încărcategratuit în sistem, de viitorii consu -matori a reinventat marketingul, ca onouă tehnică de identificare a con-sumatorilor şi de inventariere a com-portamentului lor, care să permităabordarea lor personalizată, Ńintităspre eficientizarea obiectivelor produ -cătorului – vânzător. Teoria experien -ce economy – de la Pine & Gilmorepână la Albert Postuma – cu stadiileei determinate de capacitatea de con-sum (troc, marfarizare, servicii, expe-riences) dă ca următoare etapătrans formations. Ori utilizarea datelorde pe uriaşul creier – depozit elec-tronic, permite capitalistului de azi să”transforme” consumatorul, prin per-suasiune sau manipulare, după ne -voile şi dorinŃele sale. Şi nu numaiîn cumpărare, ci mai ales în alegereamodului de viaŃă. Cartografierea com -portamentului la un moment tx vi itor,permite ca încă de acum să pui înmişcare eficientizarea activităŃii pentrurespectivul timp şi individ. Ori aceas-ta schimbă total ştiinŃa de a trăi.

Un istoric român – Lucian Boia –încerca să răspundă de curând laîntrebarea ”De ce este România alt-

fel?” Poate pentru că un român dinsecuime, Albert-Laszlo Barabasi, încădin 2002 făcea public cum ”HowEverything Is Connected to Every -thing Else and What It Means forBusiness, Science, and Everyday Life”– carte încă netradusă şi puŃin cu -noscută în România - iar câŃiva animai târziu, dovedea practic în Ame -rica, că poate calcula stohastic com-portamentul viitor al unui individaplicând teorii ale reŃelelor. Poatepentru că Eduard Stoica, autorulacestui volum, fără dotarea tehnică amarilor universităŃi vestice, pune capla cap un soft prin care genereazăprocese de e-Business sau e-Gu -vernare pe social media şi ne lasă săne convingem singuri de realitatea,validitatea şi eficienŃa acŃiunii de or -ganizare simbiotică a lumii oamenilorşi a celei digitale.

Cartea este o premieră pentru Ro -mânia. Nu este numai una tehnică -deşi e nevoie de cunoştinŃe solidepentru a pătrunde în subtilităŃile tex-tului - ci deschide o fereastră spreviitorul nostru, al oamenilor. Poatecă simbioza celor două sisteme săidentifice materia enisică, şi atunciorice este posibil… Poate în viitorulvolum, sperăm la fel de surprinzătorca şi acesta.

Recenzie carte:“Mod de utilizare Social Media

^n afacerile electronice”prof. dr. Ilie ROTARIU, ULBS

VINERI 24 MAI 2013 5

c my bc my b

c my b

UNIUNEA EUROPEAN~

c my b

Grupul de participanŃi va fi consti-tuit din studenŃi, masteranzi, doctoranzi,cercetători, cadre didactice, persoaneimplicate în administraŃia publică şi înmediul asociativ, cetăŃeni cu preocupăriîn domeniul afacerilor europene şi alrelaŃiilor internaŃionale, tineri profesio -nişti. SelecŃia participanŃilor se va facedupă următoarele criterii:

• Curriculum vitae actualizat (de pre -ferinŃă în limba română)• Scrisoare de intenŃie adresată or -ganizatorilor (din care să reiasă moti-vaŃia profesională a candidatului, pre-cum şi competenŃele care îl recoman -dă pentru participarea la proiect)• Cunoaşterea unei limbi de circula -Ńie internaŃională este obligatorie!

Taxa de participare este 255 euro/persoană şi include: • cotizaŃia anuală ca membru aderental AsociaŃiei şi drepturi de participare(toŃi cei care doresc să adere şi/sausă participe la activităŃile noastre suntrugaŃi să consulte Statutul şi Regula -mentul intern al AsociaŃiei)• programul vizitelor oficiale la instituŃii • transportul dus-întors Bucureşti-Si -biu-Bruxelles cu autocarul • cazarea în regim demi-pensiune (6nopŃi cu mic-dejun asigurat)• excursii locale• cheltuieli organizatorice

Trimiterea dosarelor de candidaturăse face exclusiv pe adresa de e-mail:

contact@aes-eas2020.eu

Înscrierea se face pe baza princi -piului “Primul venit, primul servit”, înlimita locurilor disponibile (45), dupăavizul favorabil al coordonatorilor deproiect. ToŃi candidaŃii sunt invitaŃi sărespecte întocmai procedura de înscrie-re. Nu se acceptă dosare în afara ter-menului limită. Pentru mai multe in-formaŃii, vă rugăm să consultaŃi site-ul: http://www.aes-eas2020.eu

Vizita de studiu şi documentarela Bruxelles şi Luxembourgcuprinde o serie de activităŃi

bine definite:

1. Familiarizarea participanŃilor cuinstituŃiile/organizaŃiile europene şi in-ternaŃionale cu sediul la Bruxelles şiLuxembourg: Comisia Europeană, Par-la mentul European, Consiliul UniuniiEuropene, NATO, Ambasada Românieiîn Regatul Belgiei (rol, structură, prin-cipii de funcŃionare, activitate, am -bianŃă de lucru). Pe perioada viziteloroficiale, grupul beneficiază de asis-tenŃă specializată

2. Urmărirea, în direct, a dezbate -rilor politice şi internaŃionale

3. Participarea la seminarii şi me -se rotunde şi întâlnirea cu specialiştişi diverse personalităŃi implicate în via -

Ńa social-politică europeană şi inter-naŃională

4. Consultarea de materiale şi fon -duri bibliografice – în centre de in -for mare şi documentare, biblioteci,librării –, demersul constituind bazaunor dezbateri şi cercetări ulterioare(publicarea de articole şi studii, ela -borarea unor lucrări de licenŃă, demasterat, teze de doctorat, participa -rea la dezbateri publice şi ştiinŃificeprivind instituŃiile şi politicile comu-nitare, încurajându-se astfel cetăŃeniaeuropeană proactivă)

5. Periplu cultural: Capitale europene(Viena, Bruxelles, Luxembourg, Praga)

Calendar organizatoric:SelecŃia dosarelor de candidatură,

înscrierea participanŃilor, precum şi plataintegrală a taxei (22 aprilie - 27 mai)

Reuniuni de informare privind des-făşurarea Vizitei de studiu (iunie)

Deplasarea la Bruxelles (12-22 iulie)

N.B. Taxa de participare, odată achi -tată, nu mai poate fi restituită. Altecheltuieli legate de asigurări de sănă-tate, de sejurul în Belgia (mese, ali-mentaŃie specifică, bani de buzunar,intrări la muzee etc.), precum şi în -de plinirea formalităŃilor referitoare laregimul călătoriilor cetăŃenilor româniîn străinătate nu intră în sarcina or -ganizatorilor.

Despre noi

L’Association européenne SIBIU2020pour l’éducation et la culture (Aso -ciaŃia Europeană SIBIU2020 pentruEducaŃie şi Cultură) îşi propune să dez-bată pe marginea diferitelor subiectelegate de actualitatea europeană şi in -ternaŃională şi să răspundă, în modspecial, la acele întrebări referitoarela formele de manifestare ale cetăŃe-niei europene, din perspectivă socio-culturală. OrganizaŃia este de tipul nonprofit (association sans but lucratif -asbl) şi are sediul la Bruxelles, încapitala Belgiei şi a Europei, precumşi două sucursale, la Sibiu, respectivla Rennes (FranŃa). AES-EAS 2020este formată dintr-o echipă de tinerivoluntari din mai multe state membreale UE, cu spirit dinamic şi imagina-tiv, încurajând un parteneriat activ înscopul creşterii şi transparentizării ro-lului cetăŃeanului în cadrul mecanis-mului comunitar de luare a deciziilor.În plină criză sistemică mondială, Aso -ciaŃia SIBIU2020 promovează formula:educaŃie, cultură, tineret, cercetare şisport, o soluŃie pertinentă de relansarea construcŃiei europene.

Aux couleurs d’un Avenir durable!AES-EAS 2020

Centrul European de Documentare depe lângă Universitatea “Lucian Blaga”din Sibiu (CDE-ULBS), purtând labelul

Europe Direct, face parte din reŃeauanaŃională a Centrelor europene de do-cumentare (European DocumentationCentres), sub tutela ReprezentanŃei Co -misiei Europene în România. PrezentaacŃiune se înscrie în seria manifestă -rilor anuale derulate sub egida Cen -

trului European de Documentare dinSibiu şi vine în sprijinul unei maibune înŃelegeri a procesului decizionalşi a structurilor instituŃionale ale Uniu-nii Europene, încurajând implicareaactivă a tinerilor şi cetăŃenilor în ca -drul mecanismului comunitar.

Fii mai mult decât un simplu cetăŃean, fii un

cetăŃean european informat !

CDE-ULBS

AES – EAS 2020Asocia]ia european@ SIBIU2020 pentru Educa]ie }i Cultur@, în colaborare cu

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu – Centrul european de documentare, Universitatea Româno-American@ din Bucure}ti

}i Clubul Academic Român din Belgia (CARO)organizeaz@ a IX-a edi]ie a manifest@rii

Vizit@ de studiu }i documentare la Bruxelles }i Luxembourg

12 – 22 iulie 2013

urmare din pagina 1Dezvoltarea TIC este generatorul

multor schimbări apărute la nivel di -gitalizării industriilor. Toate aceste schim-bări au dus la apariŃia economiei digi-tale, economie caracterizată prin schim -bări atât la nivel microeconomic şimacroeconomic cat şi la nivel social.Una dintre cele mai importante schim-bări este cea legată de schimbareamediului de afaceri. Această schim-bare face ca infrastructura şi utili -zarea TIC să fie factorii cheie ai creş-terii eficienŃei economice, ai dezvol -tării producŃiei, ai leadership-ului com-petitiv şi ai dezvoltării de noi modelede afaceri. Economia digitală nu aapărut doar ca efect a industriei TICci şi ca urmare a efectelor apărute lanivel macroeconomic datorate noii teh-nologii (creşterea productivităŃii, scă -derea inflaŃiei, schimbări în structuraproducŃiei etc.) [1]

Nivelul de digitalizare a unei naŃiu-ni este influenŃat de gradul de pene-trare şi dezvoltarea a tehnologiei in -formaŃiei şi comunicării. O dezvoltareeconomică sustenabilă necesită oinfrastructură TIC puternic dezvoltatăcare să permită accesul la know-howextern şi un “open mind” manage-ment al cunoştinŃelor .

Însă, ca preambul al unei dezvol -tări naŃionale, trebuie avut în vedereşi nivelul de pregătire electronică atării, capacitatea de a absorbi cunoş -tinŃe şi de a profita de utilizarea aces-tora, incluziunea digitală şi valoareaadăugată managementului, producŃieişi comerŃului prin utilizarea TIC. AnalizacapacităŃii unei naŃiuni de a participala economia digitală este bine eviden -Ńiată prin nivelul pregătirii digitale aacesteia. [2]

Pregătirea digitală a României

Datorită faptului că dezvoltarea sec-torului IT în România a avut loc dupăcăderea dot-com, a permis Românieisă beneficieze de avantajele boom-ului de după anul 2000. Începutuldigitalizării, la nivelul României, a pre -zentat o spectaculoasă creştere înceea ce priveşte numărul de utiliza-tori ai internetului (figura 1).

Digitalizarea unei regiuni sau Ńări,trebuie să fie privită în primul rânddin punct de vedere al accesului laInternet şi al conectivităŃii. Facilitarea

serviciilor digitale pentru societate,indiferent de poziŃia geografică, arpermite acesteia să se dezvolte atâtpe plan intern cât şi internaŃional.Oportunitatea de dezvoltare a Româ -niei, în condiŃiile economiei digitale,văzută prin prisma gradului de accesla reŃeaua globală, ne poziŃionează(în “World Information Society Report2007: Beyond WSIS”) pe locul 50din 181 de Ńări analizate. AceastăpoziŃionare s-a realizat în funcŃie deindexul DOI (Digital Opportunity Index)care permite crearea unei imagini clareasupra difuziunii ICT şi a influenŃelorexercitate de aceste tehnologii.

În ultimii ani poziŃia României,privită la nivelul Uniunii Europene, nueste una favorabilă datorită faptuluică TIC (Tehnologia InformaŃiei şi aComunicării) este încă un sector„tânăr”. PoziŃia atribuită de indexulDOI (Digital Opportunity Index) sedatorează în mare măsură penetrăriirapide a Internetului în gospodării.Astfel că analizând perioada 2004-2006, din punct de vedere al creş-terii oportunităŃii digitale, România seplasează printre primele 5 state (din181) [3]. Acest lucru arătând o re -ducere a diviziunii digitale însă nusuficientă încât să putem considerasectorul TIC în faza de maturitate.

Având în vedere importanŃa TIC,imposibilitatea de a le accesa sau dea le utiliza constituie una dintre prin-cipalele forme de excluziune socialăşi economică [4]. Un nivel ridicat alincluziunii digitale este generat de opregătire digitală adecvată. Pregătiredigitală adecvată înseamnă: cunoştin -Ńe şi abilităŃi de a utiliza TIC, încrede -rea populaŃiei în utilizarea TIC, infra-structură IT dezvoltată, accesibilitateelectronică, guvernare electronică, mă -suri guvernamentale de sprijinire autilizării TIC, întreprinderi pregătite săbeneficieze de avantajele TIC.

Aşa cum se observă în Tabelul 1,punctul forte al României este pro-centul de indivizi cu abilităŃi de uti-lizare a calculatorului. La toŃi ceilalŃiindicatori analizaŃi (mai sus sunt pre -zentaŃi doar cei consideraŃi a fi maiimportanŃi) România s-a poziŃionatsub media UE. Având în vedere aces-te rezultate am analizat care dintre celetrei componente (government, indivi -diual, business) generează diviziuneadigitală.

În realizarea analizei am utilizat „TheGlobal Information Technology Report2010–2011” care prezintă o analiza

detaliată a pregătirii electronice pentru138 de Ńări. The Networked ReadinessIndex are în componenŃă trei sub-index: mediul, pregătirea şi utilizarea[5]. Astfel că acest index devine unuldintre cele mai importante repere înanaliza sectorului TIC în România,având în vedere complexitatea sub-indexilor analizaŃi.

PoziŃia României, din punctul devedere al The Networked ReadinessIndex 2010–2011, este locul 65, cu

trei puncte mai puŃin decât în 2009-2010 [5]. Lucru de aşteptat având învedere că România a cheltuit cuTehnologia InformaŃională (IT) numai1.2% din PIB iar, de exemplu, Polo -nia (ocupa în perioada 2009-2010poziŃia 65) a cheltuit 1.7 % din PIB,adică aproape de patru ori mai multdecât România. După cum se observăîn Tabelul 1, şi Bulgaria a avut în2010 investiŃii in IT de 1.7% din PIBlucru care a făcut ca poziŃia Bulgarieisa avanseze, din punct de vedere al

Networked Readiness Index, ocupândîn prezent locul 68.

Legat de pregătirea digitală a Ro -mânia (Tabel 2) poziŃia ocupă pentrufiecare dintre pilonii subindex-uluipregătirii digitale arată că principalulgenerator al diviziunii digitale estecomponenta guvernamentală.

Aşa cum se observă în Tabelul 1,punctul forte al României este pro-centul de indivizi cu abilităŃi de uti-lizare a calculatorului. La toŃi ceilalŃi

indicatori analizaŃi (mai sus sunt pre -zentaŃi doar cei consideraŃi a fi maiimportanŃi) România s-a poziŃionatsub media UE. Având în vedere aces-te rezultate am analizat care dintrecele trei componente (government,individiual, business) generează divi -ziunea digitală.

În realizarea analizei am utilizat „TheGlobal Information Technology Report2010–2011” care prezintă o analizadetaliată a pregătirii electronice pen-tru 138 de Ńări. The NetworkedReadiness Index are în componenŃătrei sub-index: mediul, pregătirea şiutilizarea [5]. Astfel că acest indexdevine unul dintre cele mai impor-tante repere în analiza sectorului TICîn România, având în vedere com-plexitatea sub-indexilor analizaŃi.

PoziŃia României, din punctul devedere al The Networked ReadinessIndex 2010–2011, este locul 65, cutrei puncte mai puŃin decât în 2009-2010 [5]. Lucru de aşteptat având învedere că România a cheltuit cuTehnologia InformaŃională (IT) numai1.2% din PIB iar, de exemplu, Po -lonia (ocupa în perioada 2009-2010poziŃia 65) a cheltuit 1.7 % din PIB,adică aproape de patru ori mai multdecât România. După cum se ob -servă în Tabelul 1, şi Bulgaria a avutîn 2010 investiŃii in IT de 1.7% dinPIB lucru care a făcut ca poziŃiaBulgariei sa avanseze, din punct devedere al Networked Readiness Index,ocupând în prezent locul 68.

Legat de pregătirea digitală a Ro -mânia (Tabel 2) poziŃia ocupă pentrufiecare dintre pilonii subindex-uluipregătirii digitale arată că principalulgenerator al diviziunii digitale estecomponenta guvernamentală.

Concluzii

Este important sa fie analizat con-ceptul de pregătire digitală deoareceacesta prezintă capacitatea unei na -Ńiuni de a utiliza TIC (la nivel indivi -dual, de afacere şi guvernamental) şide a atrage beneficii prin utilizareaacestor tehnologii.

Din punct de vedere al infrastruc-turii, România a făcut mari progresegenerând astfel o creştere a număru-

lui de utilizatori individuali. Nivelul pre-gătirii digitale a României este afec-tat în cea mai mare măsură de pre -gătirea digitală la nivel guvernamen-tal. Viziunea guvernamentală asupraadoptării şi utilizării TIC generează încontinuare diviziune digitală întreRomânia şi celelalte state membreUE. O soluŃie ideală pentru Româniaar fi prioritizarea TIC şi susŃinereadezvoltării TIC atât la nivel naŃionalcât şi la nivelul întreprinderilor.

România va fi deplin pregătităpentru a participa la economia digi-tală atunci când sectorul TIC va de -venii un sector prioritar iar măsurileguvernamentale vor avea ca obiectivpregătirea digitală a României

Bibliografie[1] Ghilic-Micu Bogdan, Mircea Ma -

rinela, Studiu privind premisele orga-nizării virtuale a muncii în societateainformaŃională din România. Economia.Seria management Vol. 7, Nr. 2 Spe -cial / 2004, p. 186-203, 2004

[2] Mutula Stephen, Digital Econo-mies: SMEs and E-Readiness, ISBN978-1-60566-421-7, DOI: 10.4018/978-1-60566-420-0.ch002, 2010

[3] ITU, World Information SocietyReport 2007, ISBN 92-61-11671-X, 2007

[4] Comisia ComunităŃilor Europene(2007), IniŃiativa europeană i2010pri vind e-incluziunea, „Participarea lasocietatea informaŃională”, COM(2007)694 final

[5] World Economic Forum, INSEAD,The Global Information TechnologyReport 2010–2011, ISBN-10: 92-95044-95-9, 2011

[6] European Commission, Prepa-ring Europe’s digital future i2010Mid-Term Review, Luxembourg, 2008

ECONOMIE DIGITAL~ VINERI 24 MAI 20136

Preg@tirea digital@ a RomânieiAsist.univ.drd. Florin MARTIN,ULBS

urmare din pagina 3

Testarea empirică a relaŃiei

dintre PSC şi PFC

EvidenŃele empirice care abordeazărelaŃia dintre PSC şi PFC sunt nume -roase şi iau în considerare, practic,toate formele în care această relaŃiese manifestă. Gond şi Igalens (2012)numără studiile empirice publicate dedupă 1972 şi ajung la concluzia cănatura relaŃiei dintre PSC şi PFC afost investigată în peste 160 de studii,cea mai mare parte a lor concentrân-du-se pe una dintre măsurile perfor-manŃei sociale, pe de o parte, şi peuna sau mai multe dintre măsurileperformanŃei financiare. Literatura em-pirică în acest domeniu poate fi îm -păr Ńită în două categorii: în primulrând, este vorba de studii dedicate,care reprezintă testări ale relaŃiei din-tre PSC şi PFC, folosind diferite mă -suri ale celor două variabile şi dife -rite modele statistico-econometrice;în al doilea rând, este vorba de aşa-numitele "meta-studii", sau studii debilanŃ, care inventariază literatura an -te rioară, pentru diferite perioade detimp, cu scopul de a evidenŃia rezul-tatele globale ale studiilor empirice.

Pentru a răspunde nevoii de ordo -nare a analizei noastre, Figura 3 pre -zintă principalele aspecte ale relaŃieidintre performanŃa socială corpora-tivă şi performanŃa financiară a firmei,conturând cadrul în care se va deru-la prezentarea rezultatelor cercetăriinoastre în acest capitol al lucrării. Nevom concentra în continuare, în de -mersul nostru, pe rezultatele studiilordedicate cu privire la intercondi -Ńionările dintre PSC şi PFC. În primulrând, vom proceda la o trecere înrevistă a modalităŃilor de măsurare aperformanŃei sociale corporative (PSC),aşa cum sunt ele relevate de literatu-ra de specialitate; în al doilea rând,vom discuta principalele tipuri de ins-trumente folosite pentru măsurareaperformanŃei financiare a firmei (PFC);în al treilea rând, vom evidenŃia re -zultatele relevate de studiile anterioa -re cu privire la tipul de relaŃie exis-tentă între PSC şi PFC – pozitivă,negativă sau neutră; în al patrulearând, vom prezenta principalii factorirelevaŃi de literatura de specialitateca influenŃând sau controlând relaŃiadintre PSC şi PFC; în al cincilea rând,vom discuta impactul pe care mode -

lele de investigare a relaŃiei dintrePSC şi PFC îl pot avea asupra rezul-tatelor obŃinute până acum în litera -tura de specialitate. Ulterior, vom faceşi o trecere în revistă a principalelormeta-analize, pentru a avea o imagi -ne de ansamblu a literaturii de spe-cialitate în domeniu.

Literatura de specialitate utilizeazădiferite instrumente care permit mă -su rarea performanŃei sociale corpora-tive, ce pot fi grupate în trei cate-gorii, astfel:

(1) Instrumente care au în vederenivelul de transparenŃă al politicilorsociale ale firmei (engl. social disclo-sure) – de regulă, aceste instrumenteapar sub forma analizei de conŃinuta rapoartelor făcute publice de cătrecompanii cu privire la acŃiunile lor denatură socială. Printre studiile care

folosesc acest tip de instrumente senumără Freedman şi Stagliano (1991)sau Blaconniere şi Patten (1994).

(2) Instrumente care au în vedereacŃiuni ale companiilor, cum ar fi ac -Ńiuni filantropice, programe cu conŃi -nut social, sau controlul poluării, deregulă care pot fi observate la modulconcret; unul dintre instrumentele largfolosite sunt chestionarele sau an -chetele derulate în companii şi carese referă la acŃiunile companiilor. Înaceastă categorie de instrumente pu -tem menŃiona studiile realizate de Judgeşi Douglas (1998), Kumar et al. (2002),Seifert et al. (2004) sau Peinado-Vara (2006).

(3) Instrumente de genul clasamen -telor reputaŃionale corporative, carepresupun că reputaŃia firmei reprezin -tă o bună reflectare a comportamen -

telor şi valorilor din zona responsa -bilităŃii sociale promovate de firme.La această categorie de instrumenteapelează un număr impresionant destudii, Ńinând cont de faptul că cer -cetările sunt mai uşor de realizat, datfiind caracterul (relativ) public al in -for maŃiilor de acest gen – printre stu -diile care apelează la acest gen de in-strumente se numără Barnett şi Salo -mon (2006), Graves şi Waddock (1999),Schnietz şi Epstein (2005), Van deVelde et al. (2005), McWilliams şiSiegel (2000) sau Moore (2001). Deşiclasamentele reputaŃionale sunt nume-roase, dorim să ne referim în conti -nuare la câteva dintre ele, care suntde referinŃă în domeniu sau care aducelemente de noutate.

a. Indicele CSR calculat de BostonCollege Center for Corporate Citzenship,

realizat anual începând cu 2008 pebaza datelor colectate de Studiul Glo -bal Pulse al Reputation Institute(www.bcccc.net). Acest indice surprin -de percepŃia publică asupra practici -lor de cetăŃenie corporativă, guvernan -Ńă şi politica de resurse umane pentruun număr de peste 200 de companii.

b. Clasamentul Fortune Most AdmiredCompanies (http://money.cnn.com/magazines/fortune/most-admired/),realizat anual de revista Fortune, careinclude companii din sectoare de ac -ti vitate şi Ńări diferite. Criteriile folosi -te sunt în număr de 9 (inovare, cali -tatea managementului firmei, manage -mentul resurselor umane, soliditateafinanciară, utilizarea activelor firmei,investiŃiile pe termen lung, responsa -bilitatea socială, calitatea produselor/serviciilor firmei şi competitivitateaglobală), dintre care numai câteva aulegătură directă cu practicile de res -ponsabilitate socială, însă clasamen-tul este urmărit şi utilizat atât în mediulacademic, cât şi în cel corporatist.

c. Clasamentul global al respons-abilităŃii sociale corporative realizatde CSRHUB (www.csrhub.com), ino-vator prin faptul că, utilizând un nu -măr de 180 de clasamente din zonaresponsabilităŃii sociale şi criterii pro-prii de rating, furnizează punctajepentru 6.697 de companii americaneşi străine. Anexa 1 prezintă toateclasamentele folosite de acest site.

În privinŃa instrumentelor de mă -sură a performanŃei financiare a fir -mei, literatura de specialitate operea -ză cu două categorii, astfel:

(1) Instrumente care măsoară per-formanŃa financiar-contabilă a firmei,prin intermediul unor indicatori degenul ratelor de profitabilitate, ratelorde utilizare a activelor (cum ar fi ren-tabilitatea economică sau ROA) saual creşterilor indicatorilor contabili.Aceste măsuri ale performanŃei suntconsiderate a reflecta eficidenŃa orga-nizaŃională a firmei, care este influ-enŃată – sau cel puŃin literatura careutilizează aceste instrumente presu -pune acest lucru – de performanŃasocială a firmei. Printre studiile carefolosesc astfel de instrumente se nu -mără He et al. (2007), Goll şi Rasheed(2004), Judge şi Douglas (1998), Pei -nado-Vara (2006) sau Ruf et al. (2001).

(2) Instrumente care măsoară per -formanŃa pe piaŃă a firmei, care in -clud performanŃa acŃiunilor firmei, ran -damentul la acŃiunile firmei, raportuldintre valoarea de piaŃă şi valoareacontabilă a firmei, profitul pe acŃiune,creşterea valorii preŃului acŃiunilor,etc. RaŃiunea utilizării acestui tip deinstrumente derivă din considerentulcă participanŃii pe piaŃa financiarădetermină preŃul de piaŃă al acŃiunilorfirmei şi, pe cale de consecinŃă, valoa -rea de piaŃă a acesteia, iar aceştia îşifundamentează deciziile de investireluând în considerare şi performanŃasocială a firmei. Wu (2006) conside -ră, însă, că instrumentele de naturăcontabil-financiară sunt mai perfor-mante în a capta relaŃia dintre PSCşi PFC, şi că studiile care folosescindicatori ai valorii de piaŃă a firmeisau ai modificării sale, sub o formăsau alta, identifică relaŃii mai puŃinintense între PSC şi PFC. Printre stu -diile care raportează utilizarea unorastfel de măsuri ale performanŃei senumără următoarele: Barnett şi Salo -mon (2006), Schnietz şi Epstein (2005),Kumar et al. (2002), Graves şi Wad -dock (1999), Blaconniere şi Patten(1994), Freedman şi Stagliano (1991),Van de Velde et al. (2005), sauSeifert et al. (2004).

CERCETAREVINERI 24 MAI 2013 7

Intercondi]ion@ri între responsabilitatea corporativ@ }i performan]ele firmelor multina]ionale (II)

dr. Lucian BELAŞCU, ULBS

Istoria Mediaşului a cunoscut, încele peste 7 secole de existenŃă, (ates -tat din 3 iunie 1267), cum era şi fi -resc, momente de maximă înflorire, curezultate excepŃionale în toate domeni-ile de activitate, dar şi de stagnare şirestrişte, de grea cumpănă, pe careharnicii şi talentaŃii săi concetăŃeni, le-ausurmontat cu dârzenie şi curaj.

Aflat în centrul Ńării, într-una dincele mai bogate regiuni, în resurse alesolului şi subsolului României, locuitoriisăi au putut dezvolta, de la început, obogată şi benefică activitate agricolă,mai târziu meşteşugărească şi comercială.

Teritoriul Mediaşului, după toate do-cumentele, o bună parte aflate în patri -moniul Muzeului Municipal, a fost lo -cuit neîntrerupt de populaŃii aprŃinândstrăvechilor civilizaŃilor: Petreşti, CoŃo -feni şi Glina III –Schenkenberg, culturiiWietenberg, epocii Hallstatt, pînă la ve -nirea coloniştilor saşi în secolul XII,când întreg teritoriul Tansilvaniei eralocuit de obştii româneşti compacte,maghiare şi secuieşti.

Traiul în comun al românilor, un -gu rilor şi saşilor, lupta împotriva acelo-raşi exploatatori, urmând legile istoricea făcut să se creeze o unitate politicăcomună, pentru o anumită bucată detimp. Ca fost locuitor al oraşului de peTârnava Mare timp de peste două de -cenii, pot spune fără ocolişuri, că n-amsimŃit nici o urmă de manifestări şo -vine, xenofobe. Între cele trei naŃionali -tăŃi s-au legat prietenii, chiar şi legătu -ri de rudenie prin căsătorii.

În solilocviile anterioare, am con-semnat într-o manieră sumară, câtevaaspecte ale vieŃii sociale, politice, econo -mice şi culturale ale Mediaşului înaintede evenimentele din decembrie 1989.

Am evidenŃiat numele unor persona -lităŃi de excepŃie din istoria acestui im -portant oraş al judeŃului nostru. Activi -tatea artiştilor plastici medieşeni a fostdominată de autodidacŃi. Acest fapt s-adatorat structurii populaŃiei medieşene,care este cu preponderenŃă muncitoreas -că. Prea puŃini artişti profesionişti s-austabilit aici, doar câŃiva absolvenŃi de în -văŃământ superior de artă, care s-auspecializat în domeniile artelor decora-tive ce aveau legătură cu specificul in -dustriilor medieşene: sticlă, ceramică,

textile, pielărie. Dintre aceştia amintim pecei mai prolifici. Astfel artistul ceramistEugen Cioancă, unul dintre cei mai talen -taŃi absolvenŃi ai Institutului de arte plas -tice „Nicolae Grigorescu” secŃia cerami -că, s-a stabilit la Mediaş în 1965.

Ceramica cultă românească cunoaş-te, începând cu a doua jumătate a seco -lului XX şi până în prezent, o evoluŃiemai mult decât spectaculoasă. Acestfapt s-a datorat în primul rând uneischimbări de optică în concepŃia artiş -tilor. Considerată mult timp o artă mi -noră (ca de altfel toate artele decora-tive) surclasată în popularitate mai tottimpul de către ceramica populară, aveanevoie de o abordare estetică de pealte poziŃii decât cele ale realismuluisocialist.

Scurta renaştere culturală şi artis-tică, după 1965 şi până în 1973, a fostpentru artiştii tineri mai mult decât oeliberare salvatoare din chingile pro-letcultismului. Contactele firave şi spo-radice dar bine venite totuşi cu artaoccidentală, a descătuşat energii cre-atoare nebănuite. Artele decorative, maiales ceramica a preluat acele sugestiiale artei moderne care se potriveau maibine cu sensibilitatea şi gândirea artis-tică românească. Ele au depăşit în mo -

dernitate celelalte arte. Tot în această perioadă a apărut,

ca un factor dinamizator, triumviratul pri-milor ceramişti moderni: Costel Badea,Dumitru Rădulescu şi Eugen Cioancă.Un fel de legământ, o alianŃă artisticătacită între cei trei mari leaderi întruspirit ai ceramicii româneşti, care şi-auasumat pe cont propriu schimbareastatutului artistului ceramist în socie -tate, scoŃând ceramica din mediul am biant familial, intimist, în forurile civice,consacrând ceramica monumentală, cuinterferenŃe sculpturale de mari dimen-siuni, dominând prin originalitate şiforŃă timp de peste 25 de ani cramicacontemporană românească.

Lui Eugen Cioancă, încerc în acestspaŃiu restrâns dar generos spirituali -ceşte să-i dedic căteva rânduri în semnde respect şi de gratiudine colegială.Pentru mine Genu (aşa îl apelăm noicei apropiaŃi), a constituit un model deseriozitate profesională, de onestitateperseverenŃă şi tenacitate încă din tim-pul liceului când, l-am cunoscut, pen-tru puŃin timp fiind colegi la Liceul deArtă din Cluj.

Am avut multe de învăŃat de laacest „monstru sacru” al artelor focu-lui. Arta pentru Eugen Cioancă nu este

un domeniu al aproximaŃiilor. Ea esteprecizie, presupune elaborare şi stăpâ -nire până la virtuozitate a meşteşugu-lui. Începe acolo unde nu mai este defăcut în materie de meşteşug.

Târziu am aflat că facem parte dinaceeaşi zodie (a gemenilor), guvernatăcosmic de planeta mercur şi în conse -cinŃă avem foarte multe trăsături comune.Pentru noi scopul primordial al arteieste comunicarea atât în plan ideaticcât şi sufletesc. Întreaga sa operă co -munică, prin mijloacele specifice ce -ramicii monumentale, bogatul său re -gistru de trăiri afective şi emoŃionale înfaŃa colosalului spectacol al vieŃii.

ExpoziŃiile pe care le-a deschis laGaleriile de Artă ale U.A.P. din Ńară şidin străinătate cu zeci de opere de artămonumentală, în care îmbină ar mo -nios, ca nimeni altul, materiale la pri -mea vedere incompatibile din punct devedere ceramic, lemnul, ceramica, me -talul şi textilele sunt elocvente pledoariipentru comunicarea prin artă. Re cen -tele 20 de clopote, modelate me ticulos,adevărate bijuterii, decorate şi coloratesomptuos în game cromatice inedite şipreŃioase, adăpostesc sub cupolele lorun concert virtual de mare semnificaŃiespitituală.

ART~ ECONOMIE VINERI 24 MAI 20138

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBRĂVEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

Sărbătoarea Sf. ÎmpăraŃi Constantin şi Elena, fixata pe data de 21 mai, îi evocă pe împăratulConstantin cel Mare şi pe mama sa, Elena Augusta. Cea mai însemnată realizare a împăratuluiConstantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul a ajuns să fie recunoscutde stat, acesta devenind religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).

Costel Badea - atelierul artistului

Civitas Mediensis (IX)

Ceramică Eugen Cioacă