---S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Opiniile sunt libere,dar nu }i obligatorii”

I.L.Caragiale

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 232 anul 5 vineri, 25 septembrie 2009 1 RON

Pia]a Mare “Sibiul - peren”

Premierul Emil Boc adeschis o cutie imens@ aPandorei atunci când aprezentat principiile legii sa -lariz@rii unice. De fapt, pelâng@ cele patru pe care le-a prezentat ar mai fi unulcare pare c@ domin@ întreg-ul demers: cel al echival@riifunc]iilor. Odat@ eliberat@ înspa]iul public aceast@

chestiune, nu pot urma decât contest@ri dure.Profesorii au început s@ se simt@ umili]i când auîn]eles c@, de pild@, cu gradul 1 }i 10 ani vechimecâ}tigau cât un sublocotenent sau muzeograful câtun farmacist, în timp ce medicul primar cât unc@pitan care la rândul lui va lua tot atâ]ia bani câtun artist de oper@.

Dan SUCIU

În fiecare an, Federa]ia Interna]ional@ aZiari}tilor }i Scriitorilor pe teme turis-tice (FIJET) î}i prezint@ premiilePomme d’Or. Premiul Pomme d’Or a câ}tigat o marerecunoa}tere de-a lungul anilor }iexist@ întotdeaun@ o lista de candida]icare concureaz@ pentru el, acestar@spl@tind eforturile în dezvoltarea tu -rismului pe plan interna]ional.FIJET (Fédération Internationale desJournalistes et Ecrivains du Tourisme)este una din cele mai mari organiza]iiprofesionale de ziari}ti de turism.

Fondat@ la Paris în 1954 de c@treAsocia]iile Na]ionale ale Fran]ei }iBelgiei, FIJET este cea mai veche aso-cia]ie de scriitori }i ziari}ti de turismdin lume. Num@rul membrilor acesteiadep@}e}te în prezent 800, în peste 40de ]@ri de pe cinci continente. “La Pomme d’Or” a fost decernat pen-tru prima dat@ în 1970 }i de atunci afost primit de 41 de beneficiari. Primul“La Pomme d’Or” primit de Româniadateaz@ din 1975, când a fost acordatmân@stirii Moldovi]a, din Bucovina.Premiile în form@ de m@r sunt lucratede un artist american. Fiecare “M@r deAur” este realizat manual.

conf. univ. dr. Virgil NICULA

Salarizarea unic@: nici economie,nici performan]@

Gr@be}te-te încet, c@l@torule, }itr@ie}te clipa! Europeada (IV)

Legea salariz@rii unitare a amplificat pân@ la paroxism tensiunilesociale dintr-o Românie al c@rei Guvern anticriz@ pretinde c@ numai are în visterie bani nici pentru salarii, nici pentru pensii }ia}teapt@ noua tran}@ de împrumut de la FMI doar pentru a cârpiun buget prea s@rac în raport cu preten]iile românilor. Desigur, celecâteva miliarde de euro vor rezolva temporar }i pompieristic gra -vele probleme ale deficitului bugetar, amânând cu câteva luni dezn-od@mântul final. Poate vor îmblânzi întrucâtva furia sindicatelor }ivor calma pentru o vreme explozia revendic@rilor salariale, m@carîn zilele de foc ale campaniei preziden]iale. Dar dup@ aceea? Cepre}edinte }i ce guvern al României se vor încumeta s@ ia în pieptaventura primejdioas@ de a scoate bani din piatr@ seac@? Cu cine}i pe ce mize se vor r@zboi sindicatele? Ce strategie nou@ va maista la îndemâna acestora când viitorul guvern va ridica din umerineputincios, ar@tând spre bugetul na]ional sec@tuit? Pentru c@, apl@ti salarii din împrumuturi externe constituie o iresponsabilitateatât din partea guvernului, cât }i a bugetarilor, întrucât aceasta vaînsemna demolarea posibilit@]ilor de restituire pe ani de zile, ani încare veniturile românilor vor fi dijmuite drastic de plata ratelor }idobânzilor la împrumuturi.

Legea dezbin@rii }i învr@jbirii na]ionale

PUNCTUL PE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

Cât prime}te }icum repartizeaz@jude]ul Sibiu aloc@rile

de la bugetul de stat în 2009

De cele mai multe ori ne plân-gem, ca }i contribuabili, c@ nesunt inter minabile d@rile fa]@ destat }i mereu statul cere ceva}i nu ofer@ prea multe înschimb. Nu este u}or acomen sura un serviciu publicintangibil. Câ]i dintre dvs. nu v-a]i sim]it r@ni]i ^n orgoliu cânda]i auzit din diferite surse, maimult sau mai pu]in credibile, c@jude]ul nostru vars@ la bugetul

statului mai mul]i bani decât îi sunt aloca]i... Este oarejude]ul Sibiu neîndrept@]it în defalcarea de sume din anumiteve nituri de la bugetul de stat? Are loc a distribuireechilibrat@, obiectiv@ }i co rect@ a fondurilor publice întrejude]ele ]@rii? Acestea sunt doar o parte din întreb@rile pecare ar trebui s@ ni le punem fiecare dintre noi în calitateanoastr@ de contribuabili sibieni. continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 7

continuare ^n pag. 4

M@rginimea Sibiului - cea mai romantic@ destina]ie ecoturistic@

Art@ }i economie (XXV) - c$teva evalu@ri -

dr. Dan Alexandru POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

pag. 6

pag. 8

P@m$ntul - o posibil@ planet@ ade}eurilor !? (IV)

dr. Sigismund DUMA - prof. la UniversitateaEcologic@ "Traian" din Deva pag. 7

Guvernul Rom$niei

Se mai fac înscrieri la masteratul interna]ional depreg@tire manageri interna]ionali }i de afaceri, tip MBA, organi-zat de ASE – Bucure}ti, Universitatea „Lucian Blaga”, Facultateade {tiin]e Econo mice }i Ministerul Educa]iei }i Cercet@rii dinFran]a. Masteratul se desf@}oar@ la Sibiu, ULBS, la Facultatea de{tiin]e Economice, pe o perioad@ de 2 ani, în final absolven]iiurmând s@ primeasc@ dou@ diplome: a) din partea ASE Bucure}tisi ULBS, b) din partea ministerului Educa]iei }i Cercet@rii dinFran]a }i statului francez. Diplomele sunt recunoscute în UE, înîntreg spa]iul euro-atlantic, în lume.

Se primesc absolven]i de facultate cu 4 ani (5 ani), orice profil, sau cu alte masterate. Procesul de înv@]@mânt este asi -gurat de cadre didactice de la ASE Bucure}ti, ULBS }i din Fran]a.

Cursurile se desf@}oar@ la final de s@pt@mân@, de 2-3 ori pe lun@.

Taxa de }colarizare este de 2200 euro pe an, pl@tibil@ în mai multe rate.

Informa]ii suplimentare la tel. 0742-097019, iar înscrierea la Facultatea de {tiin]e Economice, ULBS, doamna secretar@ }ef@.

MASTERAT INTERNA[IONALApari]ie editorial@ de marc@Dan NANU pag. 3

ec. Liliana BUNESCU

DEZVOLTARE VINERI 25 SEPTEMBRIE 20092

urmare din pag1O astfel de discu]ie, la care am asistatinvo luntar, aveau doi b@trânei la col] destrad@, în urbea local@.Anual, prin legea bugetului de stat,Minis terul de Finan]e distribuie sumeb@ne}ti pentru finan]area unor cheltuielipublice la nivel local. Sumele defalcatedin unele venituri ale bugetului de statsunt sume repartizate pentru echili -brarea bugetelor locale }i sume repar -tizate cu destina]ie special@, alocatepentru finan]area unor servicii publicedescentralizate sau a unor noi cheltuielipublice. În anul 2009, din TVA s-aualocat 17.624,5 milioane lei pentrubugetele locale din ]ar@, din care: a) 2.022,2 milioane lei pentrufinan]area cheltuielilor descentralizate lanivelul jude]elor; b) 12.136,6 milioane lei pentrufinan]area cheltuielilor descentralizate lanivelul comunelor, ora}elor, muni cipiilor;c) 551,8 milioane lei destinate finan]@riicheltuielilor privind drumurile jude]ene}i comunale a c@ror repartizare, pelocalit@]i, se face în func]ie de lungimea}i starea tehnic@ a acestora, prin hot@ -râre a consiliului jude]ean, dup@ con -sul tarea primarilor; d) 1.999,7 milioane lei pentru echi -librarea bugetelor locale ale comunelor,ora}elor, municipiilor }i jude]elor. Su -mele defalcate din TVA pentru echili -brarea bugetelor locale sunt repartizatepe jude]e potrivit urm@toarelor criterii: a)capacitatea financiar@ determinat@ pebaza impozitului pe venit încasat pelocuitor, în propor]ie de 70& }i b) su -prafa]a jude]ului în propor]ie de 30&. Conform Legii finan]elor publice locale,din impozitul pe venit încasat la bugetulde stat la nivelul fiec@rui jude] se aloc@lunar o cot@ de 47& la bugetele localeale comunelor, ora}elor }i municipiilor,o cot@ de 13& la bugetul local al ju de -]ului }i o cot@ de 22& într-un cont des-chis pe seama direc]iilor generale alefinan]elor publice jude]ene pentru echi -librarea bugetelor locale ale comu nelor,ora}elor, municipiilor }i al jude ]ului. O cot@ de 27& din sumele defalcate dinTVA pentru echilibrarea bugetelor locale,aprobate anual prin legea bugetului destat, }i din cota de 22& impozit pe venitîncasat se aloc@ bugetului propriu aljude]ului, iar diferen]a (73&) se reparti-zeaz@ pentru bugetele locale ale comu-nelor, ora}elor }i municipiilor, astfel: a) 80& din sum@ se repartizeaz@ îndoua etape, prin decizie a directoruluiDGFP în func]ie de num@rul de locui -tori, suprafa]a intravilan@ a localit@]ii }icapacitatea financiar@ a acesteia (adic@0.8 x 73&); b) 20& din sum@ se repartizeaz@, prinhot@râre a consiliului jude]ean, pentrusus]inerea programelor de dezvoltarelocal@, pentru proiecte de infrastructur@care necesit@ cofinan]are local@ (adic@0.2 x 73&). Sumele stabilite pe fieca-re localitate în parte în urma derul@riietapelor de echilibrare, precum }i pejude], vor fi diminuate cu gradul denecolectare, calculat ca raport întresuma impozitelor }i taxelor locale, chi-riilor }i redeventelor încasate în anul2008 }i suma acestora de încasat înanul 2008.

În anul 2009 jude]ului Sibiu i-au fostrepartizate:a) 59.566 mii lei (2.9&) sume de -falcate din TVA pentru finan]area chel -tuielilor descentralizate la niveluljude]elor, comparativ cu jud. Ia}i carea primit cele mai mari sume 101.344mii lei, urmat de Suceava cu 87.750mii lei }i Timi} cu 84.801 mii lei. La

polul opus se g@sesc jude]ele Covasna,Ilfov, Giurgiu sau Mehedin]i. Acestesume sunt destinate finan]@rii siste -mului de protec]ie a copilului }icentrelor de asisten]@ social@ a per -soanelor cu handicap, drepturilor pri-vind acordarea de produse lactate }i depanifica]ie pentru elevii din clasele I-VIIIdin înv@]@mântul de stat }i pentru copi-ii pre}colari din gr@dini]ele de stat cuprogram normal de 4 ore, cheltuielilorprivind acordarea de miere de albine casupliment nutritiv pentru pre}colari }ielevii din clasele I-IV din înv@]@mântulde stat }i confesional, cheltuielilor afe-rente înv@]@mântului special }i centrelorjude]ene de resurse }i asisten]@educa]ional@ etc.b) 235.350 mii lei (1.94&) sume defal-cate din TVA pentru finantarea cheltu-ielilor descentralizate la nivelul comune-lor, oraselor si municipiilor, din care201.048 mii lei pentru finantarea chel-tuielilor de personal din ^nv@]@m$ntulpreuniversitar, comparativ cu jud. Iasicare primeste alocarile cele mai mari in2009 de 482.502 mii lei, urmat de jud.Bac@u 418.223 mii lei }i Prahova411.373 mii lei. La polul opus sesitueaz@ jude]ele Ilfov, Covasna, Tulceasau Giurgiu. Aceste sume sunt destina-te finan]@rii cheltuielilor de personal,burselor }i obiectelor de inventar aleinstitu]iilor sau ale unit@]ilor deînv@]@mânt preuniversitar de stat, drep-turilor asisten]ilor personali ai persoa-nelor cu handicap grav, ajutoruluisocial }i a ajutorului pentru înc@lzirealocuin]ei cu lemne, c@rbuni }i combus-tibili petrolieri, cheltuielilor cre}elor etc.c) 11.431 mii lei (2.07&) sume defal-cate din TVA pentru drumurile jude]ene}i comunale, comparativ cu jud.Hunedoara c@ruia i s-a alocat pentrure]eaua de drumuri cele mai mari sumede bani 24.132 mii lei, urmat de jud.Arge} 21.679 mii lei }i Bihor 21.389mii lei. Jude]e precum Ilfov, Ialomi]a,Covasna, C@l@ra}i au primit cei maipu]ini bani pentru re]eaua de drumuri.d) 30.963 mii lei (1.54&) sume defal-cate din TVA pentru echilibrarea buge-telor locale, Sibiul situându-se printrejude]ele cu cele mai mici sume repar-tizate al@turi de jude]ele Ilfov (10.644mii lei), Covasna (25.986 mii lei) }iS@laj (29.325 mii lei), comparativ cujude]ele frunta}e în aloc@ri pentruaceast@ destina]ie Suceava 99.597 miilei, jud.Bac@u 73.643 mii lei }i Neam]72.319 mii lei.Potrivit Legii nr. 18/2009 privind bu -getul de stat }i Legii nr. 273/2006 pri-vind finan]ele publice locale în sarcinaDirec]iei Generale a Finan]elor Publice ajude]ului Sibiu cade repartizarea peunit@]i administrativ-teritoriale a:

1. sumelor defalcate din TVA pen-tru finan]area cheltuielilor descentraliza-te,

2. sumelor defalcate din TVA pen-tru echilibrarea bugetelor locale }i

3. cotelor din impozitul pe venit. 1. În urma consult@rilor cu ConsiliulJude]ean, prin Decizia nr. 6/02.03.2009,DGFP Sibiu a repartizat suma de235.350 mii lei ora}elor sibiene, ^ntabelul nr.1.Potrivit aceleia}i decizii, repartizareasumelor defalcate din TVA (2) }i acotelor defalcate din impozitul pe venit(3) pentru echilibrarea bugetelor localeale comunelor, ora}elor }i municipiilordin jude]ul Sibiu s-a f@cut astfel:2. Sumele defalcate din TVA pentruechilibrarea bugetelor locale din jude]ulSibiu în sum@ de 30.963 mii lei, auprimit destina]ie:

2.a. un procent de 27& s-a alocatbugetului propriu al jude]ului, respectiv8.360 mii lei (30.963 x 27&);

2.b. un procent de 73&, respectiv22.603 mii lei (30963 x 73&) s-a alo-cat la bugetele municipiilor, oraselor sicomunelor, astfel:- un procent de 80& din 22.603 miilei, influen]at cu gradul de necolectare,respectiv 15.616 mii lei (18.082 mii leidin procentul de 80& - 2466 mii leidin influen]ele gradului de necolectareal comunelor, ora}elor }i municipiilor)s-au repartizat de DGFP Sibiu bugete-lor localit@]ilor sibiene);- un procent de 20& din 22.603 miilei, influen]at cu gradul de necolectare,respectiv 6987 mii lei (4521 mii lei dinprocentul de 20& x 22.603 +2466 miilei din influen]ele gradului de neco lec -tare al comunelor, ora}elor }i munici -piilor) s-au repartat prin hot@râre aConsiliului Jude]ean, pentru sus]inereaprogramelor de dezvoltare local@, pen-tru proiecte de infrastructur@ care nece-sit@ cofinan]are local@.3. Cota de 22& din impozitul pe venitpentru echilibrarea bugetelor locale afost estimat@ pentru anul 2009 la sumade 72.000 mii lei }i are urm@toareadestina]ie:

3.a. un procent de 27 & se aloc@bugetului propriu al jude]ului, respectiv19.440 mii lei (72.000 x 27&).

3.b. un procent de 73&, respectiv52.560 mii lei (72.000 x 73&) s-a alo-cat la bugetele municipiilor, oraselor sicomunelor, astfel:- un procent de 80 & din 52.560 miilei, influen]at cu gradul de necolectare,respectiv 36.320 mii lei (42.048 mii leidin procentul de 80& - 5.728 mii leidin influen]ele gradului de necolectareal comunelor, ora}elor }i municipiilor)s-a repartizat de DGFP Sibiu bugetelorlocalit@]ilor sibiene în func]ie denum@rul locuitorilor, suprafa]a din intra-vilanul fiec@rei unit@]i administrativ-teri-toriale, respectiv în func]ie de impozitulpe venit încasat de la fiecare unitateadministrativ-teritorial@. - un procent de 20& din 52.560 miilei, influen]at cu gradul de necolectare,respectiv 16.240 mii lei (10.512 mii leidin procentul de 20& + 5.728 mii leidin influen]ele gradului de necolectareal comunelor, ora}elor }i municipiilor)se repartizeaz@ prin hot@râre a Con -siliului Jude]ean, pentru sus]inerea pro -gramelor de dezvoltare local@, pentruproiecte de infrastructur@ care necesit@cofinan]are local@.Sumele ce revin fiec@rei localit@]i în 2009pentru echilibrarea bugetului local dinsume provenind din TVA }i impozit pevenit se prezint@ conform tabelului nr. 2.Rectificarea bugetar@ din aprilie anulcurent a adus o influen]@ în sensuldiminu@rii cu 811.890 mii lei a sume-lor primite de fiecare jude] de la buge-tul de stat ca sume defalcate din TVApentru finan]area unor cheltuieli des-centralizate la nivelul comunelor,ora}elor, municipiilor, }i anume celepentru finan]area cheltuielilor depersonal din înv@]@mântul preuni -versitar. Rectificarea bugetar@ s-a f@cutpropor]ional cu sumele alocate ini]ial,astfel c@ jud. Sibiu a trebuit s@ î}i dimi-nueze aloc@rile cu 15.930 mii lei, com-parativ cu jude]ul Ia}i care a cunoscutcea mai mare rectificare bugetar@ (-32.995 mii lei), urmat de Prahova (-28.402 mii lei), Bac@u (- 28.303), lacoada clasamentului reg@sind jude]eprecum Ilfov (- 7.138 mii lei), Giurgiu(- 8.236 mii lei) sau Tulcea (9.540 miilei).La nivel intrajudetean, DGFP Sibiu arectificat bugetele localit@]ilor sibiene,reprezentate ^n tabelul nr. 3.În ceea ce prive}te obiectivitatea /subiectivitatea repartiz@rii banilor pu -blici la nivel interjude]ean nu este u}or

s@ le apreciem, jude]ul nostru situân-du-se undeva la mijlocul clasamentuluiîntre celelalte jude]e ale ]@rii ca sumeprimite de la bugetul de stat. Dac@ pri-vim repartizarea intrajude]ean@ a sume-lor constat@m o repartizare echilibrat@pe fiecare localitate în func]ie de nevoi-le publice locale }i num@rul locuitori-lor. Municipiile Sibiu }i Media} pri-mesc anual cele mai mari sume de labugetul de stat, iar dintre cele 9 ora}esibiene Cisn@die }i Avrig sunt frunta}ela alo carea de bani publici. Dac@arunc@m o privire asupra comunelordin jude], observ@m c@ Ro}ia }iR@}inari sunt dou@ comune ce primescsume de bani de la bugetul statuluirelativ apro piate ca cele ale ora}elorS@li}te }i Miercurea Sibiului, la coadaclasa mentului g@sim localit@]i precumLudo}, Bruiu sau Rîu-Sadului. Pentru întregul an 2009 autorit@]ileanticipeaz@ o contrac]ie a activit@]ii

economice de -8& pân@ la -8,5&.Evolu]ia economic@ din jude]ul Sibiueste asem@n@toare cu cea la nivel de]ar@, astfel c@ sumele ce vor fi primtede la bugetul de stat vor fi mai micidecât cele prev@zute ini]ial, mai ales încontextul în care Guvernul a preg@tit onou@ rectificare bugetar@ de toamn@. Conform unei note de informare aConsiliului Jude]ean Sibiu asupra exe -cu]iei bugetare pe semestrul I 2009, înprimele 5 luni ale anului nu s-au f@cutvizibile efectele crizei economice asu-pra bugetului jude]ului nostru, îns@lunile iunie }i iulie au venit cu o dimi-nuare u}or sub valorile din aceea}iperioad@ 2008 a veniturilor încasate dela popula]ie, ceea ce a determinatapari]ia unor ipoteze nefavorabile pen-tru sfâr}itul exerci]iului bugetar curent.R@mâne de v@zut dac@ situ]ia econo-mic@ se înr@ut@]e}te din punct devedere al echilibrului bugetar local.

Cât prime}te }i cum repartizeaz@ jude]ul Sibiu aloc@rile de la bugetul de stat în 2009 (I)

ec. Liliana BUNESCU Tabelul nr. 1

Tabelul nr. 2

Tabelul nr. 3

3BUGET APRARI[II EDITORIALEVINERI 25 SEPTEMBRIE 2009

urmare din pag.1Chiar dac@ pare paradoxal azi }i

oricum tardiv, ar fi fost poate mainormal@ }i mai benefic@ pe termenlung o reac]ie a sindicatelor de alt@natur@: s@ ne imagin@m, de pild@, c@acestea ar fi cerut din proprie ini]iativ@negocieri pentru reduceri de salarii însistemul bugetar, în schimbul opririiguvernului de a contracta împrumuturiiresponsabile pentru plata salariilor }ipensiilor! E drept, aceasta ar fi fost oatitudine care ar fi ]inut de ceea ceîndeob}te numim „mintea românuluicea de pe urm@”. Or, cum min]ilecona]ionalilor, indiferent pe ce parte abaricadei sociale se afl@, au fost infla-mate luni de zile doar de negociereala sânge a treptelor }i nivelurilor desalarizare pe care s@ se ca]ere fiecarecategorie de bugetari în parte, esen]ab@t@liei pentru un trai mai bun du rabila c@zut în derizoriu.{i uite-a}a, ne-am pricopsit cu o legea salariz@rii unitare care nemul -]ume}te pe toat@ lumea, care dezbin@}i învr@jbe}te toate categoriile debugetari }i care nu r@spunde uneiîntreb@ri capitale: cum se vor consti-tui pe termen lung resursele financia-re necesare aplic@rii ei?Datele furnizate de Institutul Na]ionalde Statistic@ ne ajut@ s@ facem oare-care lumin@ într-un domeniu extremde controversat. În primul rând, tre-buie spus limpede c@ legea nuprive}te decât, deocamdat@, pe 1,72milioane de persoane care lucreaz@ încompanii sau institu]ii apar]inând stat-ului, restul pân@ la 9,04 milioane deoameni cât num@r@ popula]ia ocupat@a României, activând în sectorul pri-vat. Adic@ acolo unde criteriul de baz@îl reprezint@, sau ar trebui s@-l reprez-inte, raportul dintre valoarea produc]iei}i num@rul de personal. De men]ionatc@, din cele 1,72 milioane de persoanedin sectorul bugetar, 1,16 milioane sereg@sesc în administra]ia public@,ap@rare, justi]ie, înv@]@mânt, s@n@tate}i asisten]@ social@.Apoi, mai trebuie spus c@ noua legea salariz@rii unitare încearc@ pe de oparte s@ înlocuiasc@ puzderia de legide salarizare sectoriale, iar pe de alt@parte s@ mai estompeze inegalit@]ile

frapante dintre venituri, într-o ]ar@ încare salariile cele mai consistentesunt de 60 de ori mai mari decâtsalariile cele mai reduse.Problema este c@ nedrept@]ile }i ine-chit@]ile flagrante s-au adunat de-alungul a dou@ decenii în care fiecarea f@cut „ce-au vrut mu}chii lui”. În totacest r@stimp de haiducie au ap@rutmai mult sau mai pu]in discret 40 delegi speciale de salarizare }i s-auinventat alte zeci de sporuri care maide care mai sofisticate }i maineru}inate. Toate acestea au c@p@tat întimp acoperire perfect legal@ prinpoliticile clientelare promovate cuosârdie de toate guvernele ce s-ausuccedat la cârma ]@rii. E greu s@ ieiazi înapoi ceea ce ai dat sub paravanlegal ani în }ir! Pe de alt@ parte, e lafel de greu de crezut c@ o lege încro-pit@ acum în grab@, pe sub mas@, cuocolirea dezbaterii parlamentare, subpresiunea intern@ a apropiatei cam-panii electorale }i sub cea extern@ ainstitu]iilor financiare interna]ionale, vaelimina dintr-o dat@ toate anomaliile,abuzurile }i dezechilibrele ce s-au acu-mulat în vreme sub binecuvântareaguvernamental@. Aceasta este }i expli-

ca]ia reac]iei violente a sindicatelor }iorganiza]iilor profesionale. Desigur,niciunele nu vor recunoa}te c@ în fonddoresc men]inerea privilegiilor cons-fin]ite prin legi }i hot@râri de guvern.Au îns@ acum un bun prilej de a invo-ca deficien]ele reale ale unei legidespre care se spune c@ provoac@ maimulte probleme decât rezolv@. Nu po]i,într-adev@r, s@ nu consta]i c@ legea: - men]ine diferen]e marcante întrediversele categorii bugetare; - stabile}te o ierarhie bazat@ predom-inant pe vechimea în munc@ }i nu pevaloarea personal@;- blocheaz@ oportunit@]ile de carier@bazate pe merit personal, tot sistemulfiind centrat pe prezum]ia de experien -]@ ce deriv@ din vechimea în munc@.{i în final: dac@ Legea salariz@riiunitare se vrea un colac de salvarepentru un buget sec@tuit în vreme decriz@, nimeni nu a putut stabili cu pre-cizie ce efect financiar pozitiv va aveaea în gestionarea banului public.Pentru c@ se mizeaz@ pe surse deeconomisire iluzorii, în timp ce hemor-agiile financiare din fiecare minister înparte continu@ f@r@ opreli}ti, s-au datlegi speciale pentru neimpozitarea câ} -

tigurilor de pe Burs@ sau a dobân zilorbancare, iar m@surile preconizate înnoul Cod fiscal (al câtelea?) prev@dbrambureli de genul anul@rii accizelorpe produsele de lux sau scutirea deTVA a companiilor str@ine carecump@r@ servicii din România.Prin compara]ie cu aceste „pierderiplanificate”, prevederile Legii salariz@riiunitare sunt pân@ la urm@ nu unr@spuns la criz@, ci doar, vorba poet-ului – „lung prilej de vorbe }i deciond@neal@”.{i t@v@lugul dezbin@rii sociale nu seopre}te aici, pentru c@ la orizont apareviitoarea Lege a pensiilor care pre-supunem c@ va agita }i mai multspiritele într-o ]ar@ în care haosul leg-islativ a adâncit pân@ la coteînsp@imânt@toare pr@pastia dintres@raci }i privilegia]i. Casa Na]ional@ dePensii }i Alte Drepturi de Asigur@riSociale ( ) a }i aruncat deja primelesemin]e ale vrajbei na]ionale, pub-licând topul celor mai mari, respectivcelor mai mici pensii individualeîncasate de beneficiarii legilor specialede pensionare. Pe primul loc sesitueaz@ judec@torii, cu o pensiemaxim@ lunar@ de 327,4 milioane lei,

urma]i de aviatori – 318,3 milioane lei}i diploma]i – 126,3 milioane lei. Ceamai mare pensie de parlamentar erade 57,8 milioane lei, culmea! – cupeste 25 la sut@ mai mic@ decât pen-sia maxim@ încasat@ de c@tre un sim-plu func]ionar public parlamentar. Unapeste alte, s-a calculat c@, în România,subven]ionarea a 7.625 de beneficiaride pensii speciale scoate lunar dinbugetul de stat o sum@ consistent maimare decât totalul pensiilor a 430.000de persoane pl@tite cu pensia minim@garantat@ de 3 milioane lei! {i asta învreme ce, potrivit unui sondaj recent,dou@ treimi dintre români }i-au expri-mat inten]ia de-a munci }i dup@ pen-sionare, întrucât consider@ c@ statul nule va asigura suficien]i bani odat@ cup@r@sirea locului de munc@.În aceste condi]ii nu este deloc greude imaginat cum vor z@ng@ni armelenemul]umi]ilor de-a lungul }i de-a latul]@rii, imediat ce va fi pus pe tapetproiectul noii legi a pensiilor.Discordiile vor alimenta din nou pâr-jolul protestelor }i demonstra]iilor defor]@. Dar parc@ se poate tr@i altfelîntr-o ]ar@ în care nici m@car s@r@cianu se împarte în mod egal la to]i?

Legea dezbin@rii }i învr@jbirii na]ionaleEmil DAVID

Ultima apari]ie editorial@ a celui maitân@r prof.univ.dr. din România,Radu Carp, prodecan al Facult@]ii de{tiin]e Politice din cadrul Universit@]iiBucure}ti, a beneficiat de o lansaredeosebit@ }i la Sibiu, în vara aces-tui an, având în vedere spa]iul alespentru un eveniment. Astfel c@Centrul Cultural Habitus, situat însubsolul Bisericii Catolice din Sibiu,s-a constituit într-o gazd@ excelentde primitoare pentru prezentareavolumului intitulat ,,Dumnezeu laBruxelles. Religia în spa]iul publiceuropean”, ce a v@zut lumina tiparu-lui în acest an la Editura Eikon dinCluj-Napoca, în colec]ia Universitas,seria Theologia Socialis, promovat@de Institutul Român de Studii Inter-ortodoxe, Inter-confesionale }i Inter-

religioase (INTER), Cluj-Napoca/ Sibiu/-Craiova /Bucure }ti/Chi}in@u al c@ruidirector-fondator este chiar autorul.

Seria Theologia Socialis r@spun denecesit@]ii de a repune în dialog,dup@ jum@tate de secol de ateism destat }i dou@ decenii de tranzi]ie con-fuz@, valorile cre}tine cu cele alesociet@]ii moderne.

În fa]a unei s@li pline pân@ larefuz de un auditoriu format dintandemul profesori-studen]i teologi,elevi }i dasc@li de liceu, sociologi }ipolitologi evenimentul a fost moderatde dr. Dan Nanu, consilier în cadrulDirec]iei Jude]ene pentru Cultur@,Culte }i Patrimoniu Cultural Na]ionalSibiu, beneficiind de recenziile sem-nate de d-ra conf. Monica Vlad dincadrul Universit@]ii Româno-Germanedin Sibiu }i de dl lector dr. VasileChira de la Facultatea de TeologieOrtodox@ ”Andrei {aguna” din cadrulUniversit@]ii ”Lucian Blaga” din Sibiu.

Manifestarea s-a bucurat deprezen]a deputatului de Sibiu, RalucaTurcan, pre}edinte al Comisiei pentruCultur@, Arte, Mijloace de Informareîn Mas@ din Camera Deputa]ilor, pre-

cum }i de a d-lui dr. Corneliu Bucur,fostul director al ComplexuluiNa]ional Muzeal ”ASTRA”.

De o bun@ perioad@ de timp reli-gia, asemeni societ@]ii civile, este con-siderat@ a fi parte constitutiv@ aspa]iului public european. Cu atât maimult cartea trateaz@ rela]ia dinamic@dintre secularizare }i Europa modern@,încercând s@ ofere un r@spuns la între-barea dac@ exist@ un model europeanal religiilor. De acest r@spuns depindemai buna în]elegere a dialogului dintreUniunea European@ }i Bisericile/ orga -niza]iile religioase ale continentului.

Metafora din titlul c@r]ii indic@posibilitatea de a vedea în proiectuleuropean nu doar un efort de logis-tic@ politic@, oricât de l@udabil, a}acum se arat@ în capitolul VIII, intitu-lat: ”Valorile comune }i identitateaeuropean@”, ci, în egal@ m@sur@, otraducere a etosului spiritual care defi -ne}te na]iunile reunite în jurul s@u.

Finalul reuniunii a apar]inutautorului care, dup@ enumerareacapitolelor }i pre zentarea motiva]iilorcare au demers o asemenea între-prindere a dialogului între sfera inter-

confesional@ }i nivelul colectivit@]iloreuropene, a concluzionat c@ odat@ cuintrarea în vigoare a tratatului privindfunc]io narea Uniunii Euro pene, caparte a Tratatului de la Lisa bona,(semnat }i parafat la 13 decembrie

2007 de to]i }efii celor 27 de statemembre, pentru o Europ@ mai de -mocratic@, mai transparent@ }i mai efi-cient@), activitatea de lobby a Bise -ricilor va ie}i din sfera dialogului infor-mal }i va c@p@ta un caracter obligatoriu.

Apari]ie editorial@ de marc@

Dan NANU

Parlamentul Rom$niei

OFERTE TURISTICE ROM#NE{TI VINERI 25 SEPTEMBRIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pag1Povestea cre@rii lor începe în Mexic,acolo unde bazele sunt t@iate într-ocarier@ de marmur@. Sunt }lefuite }iasamblate apoi în Los Angeles -SUA, de c@tre un artist dedicat aces-tei arte de peste 40 de ani. În inte-riorul “merelor” de cristal se g@se}teaur de 23 de karate, ce plute}te într-un lichid special, astfel încât acestas@ nu î}i piard@ luciul sau s@ î}ischimbe culoarea.România este prima ]ar@ din istoriapremiului care a câ}tigat trei Pommed’Or pentru turism în acela}i an. Acâ}tiga Pomme d’Or (M@rul de Aur),poate fi considerat în domeniul tu -rismului echivalentul câ}tig@rii Osca -rului pentru cinematografie. Prin câ}tigarea a patru Mere de Aurîn anii de când acesta se decerneaz@,România se situeaz@ în fruntea clasa-mentului mondial, al@turi de Belgia }iSpania. Din 1971, destina]iile/ perso -nalit@]ile premiate au fost urm@ -toarele: în 1971 Sicilia (Italia), Bokrijk(Belgia) }i De Efteling’ (Olanda), în1972 Sveti Stefan (Yugoslavia),Estergone (Ungaria) }i „horse car-riage excursions/holidays” (Irlanda),în 1973 Thoiry-en-Yvelines (Fran]a)}i Arthur Haulot -comisar general alturismului (Belgia), în 1974 York(Marea Britanie), în 1975 Bucovina(România), în 1976 Rothenburg (Ger -ma nia), în 1978 Sarajevo (Yugos -lavia), în 1980 Rila (Bulgaria) }iPézenas (Fran]a), în 1981 RobertLonati (Spania) - secretar general alWTO, în 1982 Suzdal (URSS), în1983 Turku (Finlanda), în 1984Antalya (Turcia), în 1985 Palos de laFontera (Spania), în 1986 Cracovia(Polonia), în 1987 Nicosia (Cipru), în1988 Funchal/Madeira (Portugalia), în1988 Mont Pelion (Grecia), în 1990Cartagena de Indias (Columbia), în1991 Utinah (Tunisia), în 1993

Antwerpen (Belgia), în 1994 SouthSinai (Egipt), în 1995 Santiago deCuba (Cuba), în 1996 Caceres (Spa -nia) }i Dubrovnik (Croa]ia), în 1997Moscova }i Jury Lushkov – primarulMoscovei (Rusia), în 2000 Mol LakeDistrict (Belgia), în 2001 Tyr (Liban),în 2002 Sharm el Sheikh (Egipt), în2003 Nemrut Dag (Turcia), în 2004Brno (Cehia), în 2005 Split (Croa]ia),iar în 2009, al@turi de cele trei pre-mii pentru România, a fost premiat}i El Soplao (Spania).Pe site-ul FIJET, pe prima pagin@este o }tire scurt@, dar clar@: “TheFIJET Golden Apple to be awarded tothe three entities in Romania”. Cele trei entit@]i care au primit pre-miile sunt:- Rezerva]ia Biosferei Delta Dun@rii(cea mai mare rezerva]ie de ]inuturiumede din Europa) - M@rginimea Sibiului, despre care revis-ta Forbes spune c@ este „cea mai ro -man tic@ zon@ de ecoturism din lume”- Compania Aerian@ Blue Air (com-pania cu cea mai dinamic@ dezvoltaredin Europa de Est) Vicepre}edintele Asocia]iei Na]ionalea Agen]iilor de Turism (ANAT) estede p@rere c@ aceste premii „înseam -n@ în fapt recunoa}terea poten]ialuluituristic extraordinar al României,...care este insuficient promovat }iinsuficient valorificat pe plan extern”,iar fostul pre}edinte ANAT }i specia -list în incoming opina c@ „acordareacelor trei premii M@rul de Aur re -prezint@ un salt calitativ al oferteituristice române}ti ca produs deexport, prin includerea de valorisuplimentare recunoscute pe planmondial al@turi de loca]iile UNESCO,... care bine prezentate în programeleturistice române}ti vor aduce sigurun plus de interes, creativitate, orig-inalitate }i finalmente, de turi}ti.”Ceremonia decern@rii celor trei premii"M@rul de aur" desf@}urat@ în“M@rginimea Sibiului”, la S@li}te }iSibiel, a fost caracterizat@ de minis -trul Turismului, doamna Elena Udrea,drept un vis devenit realitate:"Reu}im ast@zi s@ primim trei premiipentru trei produse de turism. S@ fimmândri de ]ara noastr@ a}a cum este:unic@ }i cu oameni foarte buni }ifoarte primitori". S-ar putea spune c@, în domeniulturistic, România a fost premiat@

pentru toate cele trei spa]ii cu via]@:aer (Compania Aerian@ Blue Air),p@mânt (M@rginimea Sibiului) }i ap@(Rezerva]ia Biosferei Delta Dun@rii). Primul „M@r de Aur” din cele trei, afost ob]inut de Compania aerian@Blue Air, ce se dovede}te a fi o re]eade transport sigur@, convenabil@ }iapreciat@ de c@tre to]i cei ce s-aubucurat de serviciile sale. Câteva datereferitoare la aceast@ companie aeri -an@ sunt edificatoare. Blue Air este ocompanie privat@, managementul }iac]ionariatul fiind integral române}ti.Blue Air a început operarea curselorcomerciale în luna decembrie 2004.În prezent, flota Blue Air num@r@aeronave Boeing 737, configuratepentru 144, 136, respectiv 123pasageri, }i jet-uri regionale, de 50de locuri. În mod deosebit, suntsolicitate }i apreciate zborurile c@treurm@toarele destina]ii deservite deBlue Air: Italia (Roma }i Milano-

Bergamo), Fran]a (Paris-Beauvais }iLyon), Spania (Barcelona-Reus }iMadrid), Maastricht (cu transfer laBruxelles }i Dusseldorf) }i Istanbul.În total, sunt peste 50 de zboruris@pt@mânal, exceptând cursele char-ter. S-au deschis noi rute aerienespre Italia (Verona, Torino),Germania (Frankfurt-Hahn), Austria.Personal de înalt@ competen]@deserve}te aceast@ tân@r@ companie.La mai pu]in de un an de la zboruls@u inaugural, Blue Air a fost inclus@pe lista firmelor similare, autorizates@ deserveasc@ toate ]@rile europeneîn care opereaz@, ca având un gradînalt de siguran]@. Astfel, Direc]iaGeneral@ a Avia]iei Civile din Fran]aconfirm@ }i certific@ responsabilitatea}i managementul profesioni}tiloracestei companii private române}ti,preocupat@ pentru a asigura pasager-ilor s@i siguran]@ pe termen lung.Eforturile comerciale }i de marketing

ale companiei sunt îndreptate sprediminuarea costurilor de transport,prin aplicarea unei noi strategiiopera]ionale. Este vorba, în primulrând, de operarea de pe aeroporturisecundare, cu cheltuieli mult maimici, cu folosirea unor echipamenteelectronice de gestionare a datelormult mai fiabile, cu o schem@ depersonal optim@, eficient@.Incidente minore au loc }i la BlueAir, ca de altfel la toate celelalte maricompanii de transport aerian, unelecu vechi stagii de func]ionare. Acesteincidente sunt prezentate, în general,corect în mass-media, de}i uneori, înmod cam exagerat, cu iz de senza -]ional, ceea ce aduce prejudicii indi-recte, de imagine. De fiecare dat@îns@, Autoritatea Aeronautic@ Civil@Român@ }i organisme similare din]@rile de destina]ie au confirmat po -zitiv, prin numeroasele lor controale,starea tehnic@ }i serviciile Blue Air,servicii care, spre satisfac]ia clien -]ilor, sunt competitive. Blue Air asi -gur@ zboruri agreabile, confortabile,sigure }i la pre]uri convenabile.M@rginimea Sibiului, unul dintre cen-trele etnografiei romane}ti, a ob]inut unbinemeritat „M@r de Aur” pentru ospi-talitatea oamenilor }i vechimea agrotu -rismului din Sibiel. M@rginimea Sibiuluireprezint@ un loc în care tradi]iile localesunt puse la mare cinste de locuitori. "De multe ori am avut ocazia s@vizit@m România }i întotdeauna amg@sit aici, în afar@ de ospitalitate, unpoten]ial turistic enorm, adic@ unviitor care poate fi str@lucitor. Azi laSibiel, am v@zut un e}antion al pro-dusului turistic românesc. La Sibielse simte, se tr@ie}te turismul rural",a spus Tijani Haddad, pre}edinteleFIJET, subliniind apoi diversitateaofertei turistice din România.M@rginimea Sibiului este o zon@ etno-grafic@ unic@ in România. Situat@ lavest de Sibiu, limitat@ la sud de valeaSadului }i la nord de valea râuluiS@li}te, cuprinde 18 localit@]i: Boi]a,Sadu, Râu Sadului, T@lmaciu, T@lmacel,R@}inari, Poplaca, Gura Râului, Orlat,Fântânele, Sibiel, Vale, S@li}te, Gale},Tili}ca, Rod, Poiana Sibiului }i Jina.

continuare ^n pag 5

M@rginimea Sibiului - cea mai romantic@ destina]ie ecoturistic@

conf. univ. dr. Virgil NICULA

VINERI 25 SEPTEMBRIE 2009 5

c my bc my b

c my b

OFERTE TURISTICE ROM#NE{TI

c my b

urmare din pag. 4Pozi]ia geopolitic@ a zonei, situat@ lagrani]a de sud a Transilvaniei cu[ara Româneasc@ }i în apropiereaSibiului, puternic centru me}te}u -g@resc }i comercial înc@ din perioa-da medieval@, au oferit M@rginimiiSibiului câteva tr@s@turi definitorii.Localit@]ile }i-au dezvoltat o eco no -mie mixt@, bazat@ pe agricultur@, cre}-terea animalelor }i me}te}uguri tradi -]ionale, cu accent deosebit pe oierit.Cele mai multe sate din zon@ aup@strat puternice tradi]ii spirituale }ietno-folclorice. De}i progresiv con-struc]iile moderne le-au înlocuit pecele vechi, tradi]ionale, atmosfera înM@rginimea Sibiului a r@mas nes -chimbat@. Costumele de s@rb@toarede o elegan]@ rar@, brodate în negru}i alb sunt purtate cu mândrie înzilele de s@rb@toare, iar me}te }u gu -rile mo}tenite din str@mo}i sunt prac-ticate cu succes }i azi. Inc@ din celemai vechi timpuri, aceste popula]ii deoieri au fost }i continu@ s@ fiemae}tri în prelucrarea lânii }i a piei -lor. Pe aceste meleaguri, turistul poa -te vedea biserici vechi, muzee(Muzeul Sibiel, unde exist@ cea maimare colec]ie de icoane pe sticl@ dinEuropa, Muzeul S@tesc R@}inari, cecuprinde piese uzuale din ceramic@,mobilier pictat, obiecte gospod@re}ti}i me}te}ug@re}ti, Muzeul din Gale},cu o impresionant@ colec]ie de cos-tume populare }i Muzeul ParohieiOrtodoxe din S@li}te, ce cuprindeobiecte }i c@r]i vechi de cult), casememoriale }i construc]ii tradi]ionale]@r@ne}ti. Cu timpul, M@rginimeaSibiului a devenit un punct importantal turismului rural românesc, aicidezvoltându-se numeroase pensiunice ofer@ condi]iile necesare petreceriiunui sejur de neuitat. Atmosfera tipic]@r@neasc@, p@strarea intact@ a tra -di]iilor }i obiceiurilor, ospitalitateas@tenilor m@resc atractivitatea pentruaceste locuri. La Sibiel turismul rural}i agroturismul exist@ înc@ din anul1974, când localnicii î}i deschideaupor]ile pentru a primi turi}ti. Prin existen]a sa milenar@, satulromânesc a reprezentat firul continu-it@]ii poporului nostru, ca o adaptarela mediul geografic, care a constitu-it creuzetul form@rii acestuia, a cul-turii }i civiliza]iei sale. De milenii, s-au perpetuat tradi]iile populare, obi-

ceiurile, folclorul, arta popular@,transmise pân@ la creatorii popularicontemporani, care duc mai departeingeniozitatea }i acurate]ea artei po -pulare. Acest tezaur etno-folcloric sep@streaz@ în mai toate sateleromâne}ti, dar cu prec@dere în celedin arealele de munte }i deal, acolounde tentaculele emancip@rii contem-porane au p@truns mai lent. Deaceea, se impune ca satul s@ r@mân@}i mai departe p@str@torul autenticu-lui românesc, pentru c@ “ve}nicia s-a n@scut la sat”.Turismul rural }i agroturismul, caactivit@]i economice }i socio-cultu -rale, se înscriu în normele de pro-tec]ia mediului înconjur@tor, natural}i antropic, adic@ al turismului bazatpe principii ecologice. Acest mediuconstituie „suportul” }i „materia prim@”pentru dezvoltarea durabil@ a oric@reieconomii.M@rginimea Sibiului, prin aspectelesale de cultur@ material@ }i spiritual@se înscrie intre cele mai vechi vetreale etnogenezei române}ti. „S@ ave]iîncredere c@ în M@rginimea Sibiuluiace}ti oameni vor p@stra tradi]iile, î}ivor p@stra portul”. Evenimentul defa]@ „e un moment unic pentruRomânia care prime}te trei „Mere deaur”, iar unul dintre ele ajunge înM@rginimea Sibiului. Prin intermediullocuitorilor din Sibiel, noi, m@rginenii,am dovedit c@ suntem oameni caream tr@it }i tr@im din turism rural, amar@tat c@ suntem gazde bune”, neasigur@ primarul ora}ului S@li}te.Personal, cunosc zona de pestedou@zeci de ani }i sunt de acord c@Sibielul reprezint@ un pol puternic alturismului rural, câ}tigând competi]iacu destina]ii concurente cum sunt:Bran, Moeciu, Lere}ti, Botiza, VaduIzei, Vaideeni, Marginea, Tismana,Polovragi }.a. În special dup@ 1990,prin agen]ia de turism pe care oconduc, am adus la Sibiel mii deturi}ti în colaborare cu agen]ii tour-operatoare recunoscute: ONT Carpa]i,J’Info Tours, Paralela 45, AtlanticTour, Romania International Touring.Nicolae Iorga spunea foarte sugestivc@ „fiecare loc de pe p@mânt are opoveste anume, trebuie s@ tragi binecu urechea ca s-o auzi, trebuie ungram de iubire ca s-o în]elegi”. Deaici a plecat }i povestea cu„M@rginimea Sibiului”, }i a}a, de la

„un gram de iubire” s-a ajuns la maimulte grame de aur îngem@nate într-un m@r.Cel de-al treilea trofeu a fost atribuitRezerva]iei Biosferei Delta Dunarii. Delta Dun@rii, prin valoarea de unicata ecosistemelor sale }i în special cahabitat al p@s@rilor, a fost recunos-cut@ în anul 1990 ca “zon@ umed@”de importan]@ interna]ional@ (Con ve n-]ia de la Ramsar-Iran) }i a fostinclus@ în “Lista Patrimoniului Mon -dial Cultural }i Natural” }i în progra-mul “Omul }i biosfera” MAB, lansatde UNESCO.Prin Legea nr. 82/1993, a devenitRezerva]iei Biosferei Delta Dun@rii –RBDD, ca zon@ de importan]@ ecolo -gic@ na]ional@ }i interna]ional@, avândca obiectiv principal protejarea }i con-servarea habitatelor naturale în spriji -nul dezvolt@rii durabile cu sus ]inereaecologic@ a activit@]ilor economice }iculturale tradi]ionale – inclusiv turis-mul – ale comunit@]ilor locale. DeltaDunarii are o suprafata de 5640 km2}i este a doua delt@ ca m@rime dinEuropa. Suprafa]a aflat@ în Rezerva]iaBiosferei Delta Dun@rii (R.B.D.D) estede 4178 km2, din care pe teritoriulRomâniei se afl@ 3.446 km2. Dindelt@ mai face parte }i sistemul lagu-nar Razim-Sinoe, ce include lacurileRazim, Golovi]a, Zmeica }i Sinoe. Delta Dun@rii s-a format la v@rsareafluviului Dun@rea în Marea Neagr@.Datorit@ aluviunilor aduse de fluviu,suprafa]a Deltei s-a m@rit în timp(cre}te cu cca 40 m pe an), majori-tatea reliefului fiind format din canale,lacuri, grinduri }i dune de nisip.Aproape 80& din suprafa]a Delteieste permanent sub ap@, iar grin -durile au o în@l]ime între 2,4 }i 6,5m. Cele mai importante sunt grin -durile Letea, Caraorman, S@r@ turile,Chilia }i Stipoc.Acest ]inut s@lbatic al apelor este unparadis uimitor. Inegalabila flor@ aDeltei Dun@rii este dezvoltat@ pe maimulte etaje, dintre acestea cele mair@spândite fiind nuf@rul alb (Castaliaalba), nuf@arul galben (Nuphar luteum).Apar }i plante riverane, cum suntstuful – cele mai mari suprafe]e cu stufdin lume (240 000 ha) }i papura.Ecosistemele întâlnite pe teritoriulDeltei Dun@rii sunt unice in lume.Aici este cea mai bogat@ faun@ orni-tologic@, 327 specii.

Multe dintre speciile de pe}tiîntâlnite aici au mare valoare eco-nomic@: morun, nisetru, p@strug@,ceg@, din familia sturionilor, purt@toriai icrelor negre.De asemenea, un obiectiv importantal RBDD este acela de a proteja }iconserva ecosistemele deltaice }i, cuprec@dere, de a p@stra unele zonestrict protejate pentru conservareanealterat@ a naturii de aici }i de aceeane apare ca necesar@ elaborarea uneistrategii de dezvoltare a turismului înlimitele de suportabilitate ale naturii }iale comunit@]ilor locale, care se poaterealiza prin unele m@suri precum:

dezvoltarea eco nomiei tradi]ionale;res tructurarea formelor de turism }iadaptarea programelor turistice lacerin]ele de conservare }i protejare aecosistemului Deltei Dun@rii; trecereatreptat@ la un turism organizat; deru-larea programelor turistice }i rea -lizarea echipamentelor pentru turism}i agrement încât s@ respecte limitelede suportabilitate ecologic@, fizic@,psihologic@ }i social@, respectiv min-imul de degradare a peisajului;adaptarea unui management suplu }icoerent pentru activit@]ile din RBDDbazat pe un monitoring integrat }iadecvat; utilizarea unei politici efi-ciente de marketing, pentru pro-movarea produselor turistice; infor-marea eficient@ a turi}tilor. Premiile “M@rul de aur” ob]inute decele trei entit@]i subliniaz@ diversi-tatea peisajului natural românesc,conservarea identit@]ii spirituale }ietno-folclorice na]ionale }i dez-voltarea transportului aerian. Cuadev@rat se poate spune c@ înmaterie de turism în România coex-ist@ valori ale secolului XXI, al@turide cele din secolele XV-XVI }i depeisaje unice cu care ne-a binecu-vântat natura în d@rnicia ei.Premiile acordate României repre -zint@ felul în care FIJET omagiaz@eforturile noastre }i sper@m s@ fieimpulsul pentru crearea unui viitormai bun, deoarece, a}a cum afirm@pre}edintele FIJET „aceste premii nuse cump@r@, ci se merit@”. S@ mul]umim a}adar FIJET }i s@recunoa}tem c@ aceast@ federa]ieiube}te ]ara noastr@ mai mult chiardecât unii români. S@ dea Dumnezeus@ }tim s@ ne iubim ]ara, au spus launison speciali}tii prezen]i la întâl-nirea de la Sibiel, dup@ ce au ascul-tat cu to]ii imnul turismului.

M@rginimea Sibiului - cea mai romantic@ destina]ie ecoturistic@

Pensiunea “Lunca Sibielului”

Delta Dun@rii – paradisul p@s@rilor

REFLEC[II VINERI 25 SEPTEMBRIE 20096

Gr@be}te-te încet, c@l@torule, }i tr@ie}te clipa! Europeada (IV)

26 mai. S-a f@cut ora de plecare. Caîntotdeauna, profit de timpul c@l@torieipentru a-mi a}terne pe hârtie cele mairecente întâmpl@ri din via]@. O via]@ pecare, în ultimul timp, o tr@iesc lamaxim. Da, plec cu avionul! Bruxelles-Zaventem – Bucure}ti-Otopeni. Unaero port mare, chiar foarte mare, darnu impresionant, ca de exemplu, celde la Londra sau Frankfurt. Avionuleste aproape plin, un sfert dintre pasa-geri fiind din grupul nostru, 25 de per-soane. Stau pe locul 13 C, f@r@ s@ fiuanimat de supersti]ii. Trei zile maratonla Bruxelles, dar extrem de con-ving@toare din punct de vedere profe-sional. Ma}in@ria Uniunii Europene,acest imens aparat administrativ, logis-tic, financiar, social }i politic, are daruls@ te cople}easc@. Armate întregi defunc]ionari slujesc interesul comunitar. Anun]@ c@ vom avea o mic@ întârziere,datorat@ traficului intens pe rutanoastr@. 2h30 minute. Bruxelles este unora} frumos, dar nu face parte dintrepreferatele mele (sau poate c@ nuînc@...) În anumite momente, privind lanumero}ii zgârie-nori }i cl@diri uria}ede sticl@ din perimetrul central, m@simt la Montréal. Aceea}i senza]ie deindiferen]@ fa]@ de arhitectura rece, sim-plist@, f@r@ decora]iuni }i forme deose-bite. Desigur, lipsa caracterului pitoresc(un lucru care mie mi se pare elemen-tar în aprecierea unui ansamblu urba-nistic), designul modern, dar inexpre-siv, se compenseaz@ prin elementulpractic, de utilitate evident@, nu în ulti-mul rând, de un grad sporit de confort:au rostul lor }i zgârâie-norii, în lumeacomplex@ }i gr@bit@ în care tr@im.Ad@postesc birouri, mari companii,societ@]i multina]ionale, iar buildingulcare se ridic@ precum un stâlp seme]c@tre cer, are }i menirea de simbol, deimagine a unui brand. Reprezint@ pute-rea economic@ a firmei, cifra de afaceri,for]a ei pe pia]a interna]ional@.Dar s@ l@s@m asta acum. Turbulen]e!...Am vizitat Comisia European@ – DGEducation and Culture/Education etCulture. Am avut ocazia }i pl@cerea s@d@m peste o stagiar@ românc@, unuldintre cei aproximativ 600 de bursierisezonieri. Comisia prime}te, la sânul eifecund, de dou@ ori pe an (în sesiuneadin prim@var@, 01.03-01.08 }i, la fel, întoamn@, 01.10-01.03), o seam@ de per-soane motivate }i interesate s@-}iîmbog@]easc@ orizonturile profesionale,printr-o experien]@ unic@ }i inegalabil@.Bineîn]eles, selec]ia este foarte rigu-roas@ }i nu ajunge oricine s@ se plim-be cu badge-ul pe culoarele ultramoderne din sediul institu]iei. Un per-sonal extrem de prietenos }i amabilne-a întâmpinat cu c@ldur@ înc@ de laintrare (ghidele noastre fiind stagiaradespre care tocmai v@ vorbeam }i oalt@ tân@r@), dup@ care am trecut directla scopul vizitei noastre: informare }idocumentare cu privire la ac]iuneacomunitar@, la alegerile europene, larolul }i func]iile Uniunii vizavi de noi,

cet@]enii ei, dar }i în planul rela]iilorinterna]ionale. 27 mai. N-am mai avut chef de scrisieri noapte, în avion, continui azi, odih-nit }i fidel, în tren. Trei sferturi dindrum am fost nevoi]i s@ suport@m fur-tuna din atmosfer@ }i st@rile prin caream trecut au fost destul de contradic-torii. Noroc cu un domn de lâng@mine, la 13A, cu care m-am conversat,neîntrerupt, pân@ la aterizare. Managerde proiect pentru Eurocard/MastercardWorldwide, finan]ist }i informatician, îndeplasare de serviciu la Bucure}ti, pen-tru ni}te conferin]e. Mi-a povestit c@ azburat de peste 160 de ori pesteOcean, c@ a pus piciorul pe toate con-tinentele, c@ Europa pentru el nu maiare secrete. Serviciul îl oblig@ la c@l@ -torii nenum@rate }i b@nuiesc c@-i extremde stresant s@ faci naveta Statele Unite– Belgia, o dat@ sau de dou@ ori pelun@. Din acest motiv a }i renun]at lajobul de acolo, dup@ doar câ]iva ani...S-a priceput s@-mi distrag@ aten]iac@tre alte lucruri, am discutat despreUE }i criza economic@, despre globali-zare }i viitorul tinerei genera]ii, astfelîncât am neglijat, într-o oarecare m@su -r@, „tremuriciul” constant al Boeingului737/300. În sfâr}it, r@suflu u}urat,dup@ dou@ ore }i jum@tate de fr@mân -t@ri: e printre pu]inele d@]i când m@bucur c@ v@d Bucure}tiul. De la aero-port apoi spre cas@, în Cotroceni, undesun la interfon, c@tre ora 1 noaptea. Revin în prezent: am profitat din plinde somnul dulce al dimine]ii }i am luatRapidul de 15,30 direc]ia Sibiu. Suntlini}tit, c@l@toria se apropie de final: nufoarte lung@, dar, f@r@ îndoial@, o expe-rien]@ intens@. Îmi amintesc dec@m@ru]a hotelului Georges V, mo -dest@, dar confortabil@, de partea adoua a scurtului sejur la Bruxelles,într-un veritabil apartament de cincistele al hotelului Le Plaza (recunosc,totu}i, c@ pre]ul de 500€/noapte mi separe exagerat, ar fi trebuit s@ am }ivalet la dispozi]ia mea pentru banii@}tia, dar cum nu am pl@tit eu, nu potdecât s@-mi exprim recuno}tin]a pentrud@rnicia de care a dat dovad@ ComisiaEuropean@, fa]@ de insignifianta meapersoan@). La atâta lux nu ai îns@acces Wi-Fi }i nici conectarea nu estegratuit@ (exist@ un modem }i un cablu,dar pl@te}ti 15 € pentru 12 ore, 20 €pentru o zi }i 100 € pentru o lun@).Renun] la navigarea pe web pentrucâteva zile, din constrângeri, evident,financiare. E penibil s@ mai pl@tesc înplus, pentru un serviciu atât de banal.La cele trei stele din noaptea prece-dent@ internet-ul a fost gratuit, f@r@ fir!În tren cald, ba z@pu}al@ chiar, aerulcondi]ionat e un lux, iar geamurilesunt, cum se spune, „b@tute în cuie”,în]epenite r@u. ...Am avut ce înv@]a dinvizitele de lucru la Comisie, la Parla -ment, la Reprezentan]a Permanen t@ aRomâniei pe lâng@ UE }i m-am sim]itexcelent al@turi de companionii mei dinre]eaua Europe-Direct Româ nia. Estenevoie de noi, ca o interfa]@ între insti-tu]ii }i societate, ca intermediari întreac]iunea comunitar@ }i cet@]eni. Altfel,cu siguran]@ c@ ar fi mai greu de fami-liarizat oamenii cu actualitatea de lâng@ei, cu multitudinea de politici europe-ne, cu discursul factorilor de decizie aiUniunii. Iar asta facem noi: difuz@minforma]ie }i oferim documentare, asis-ten]@. Alo, Bruxelles? Alo, Strasbourg?Europe-Direct: 00800-6-7-8-9-10-11.

O elve]ianc@ }i o românc@ vorbitoarede german@ se între]in lâng@ mine.Restul t@cem, cu nasul, fiecare în alelui. Au venit de la aeroport pe rela]iaOtopeni-Gara de Nord, o curs@proasp@t introdus@ în planul c@ilorferate române (mai bine mai târziu,decât niciodat@). Deja linia în chestiu-ne se bucur@ de un trafic sporit întretimp, cred c@ au desfiin]at-o, n.a.]. ...Bruxelles, cu rue Neuve, principalaarter@ comercial@, la doi pa}i de hote-lul nostru, cu La Grande Place, undenu te saturi s@ te r@sfe]i cu priveli}tea,cu str@du]e }i restaurante specifice, aic@ror chelneri te îmbie, insistent, s@ letreci pragul (ceea ce am }i f@cut, devreo trei ori...). Scump, dar senza]iamerit@ cheltuiala, doar nu te afli mereuîn inima Europei! Cohorte de turi}ti înzonele istorice, o droaie de asiaticipozând celebrul Manneken Pis, cior-chini de func]ionari în preajma ansam-blului institu]ional european. Sedii cunume sonore, o infrastructur@ cuadev@rat impresionant@, extrem de binepus@ la punct. Am cump@rat, în Gara de Nord,Magazin Istoric, revista preferat@ abunicului meu. Nu o mai deschisesemde mult. Avea acas@ colec]ia întreag@;acum nu }tiu pe unde se mai afl@...Îmi amintesc c@ am publicat }i eu, înurm@ cu câ]iva ani, un articol în pagi-nile ei. Dac@ ar fi tr@it bunicul, m-ar ficitit, s-ar fi bucurat. Dar nici tata nuse las@ mai prejos, fidel literaturii isto-rice de bun@ calitate. Ceva aercondi]ionat se simte în compartiment,dar suntem }ase persoane }i e greu s@r@zbat@. Mâine am examen cu studen]ii}i în weekend plec iar@}i, dar maiaproape, pân@ în Secuime. Adorm }im@ treze}te soneria de mobil. Sinaia.Nu se poate s@ treci cu vederea faptulc@ aici, pe acest peron umbros, a fostasasinat un prim-ministru al României,I. G. Duca, pe 29 decembrie 1933 (dec@tre un comando legionar). Membrumarcant al PNL, o istorie despre careabia mai vorbim }i despre care tinere-le genera]ii habar nu au. Deja stu-den]ilor din anul I le este necunoscut@epoca Ceau}escu! Declinul importan]eiculturii, o educa]ie deficitar@, dezintere-sul pentru informa]ia ce nu aduce uncâ}tig imediat, dezinteres pentru tot ceînseamn@ neam }i trecut. La fel seîntâmpl@ cu alte multe locuri de peteritoriul României. Momente memora-bile trecute sub t@cere, evenimenteuitate, nume r@t@cite în memoria colec-tiv@, un imaginar na]ional din ce în cemai trist }i mai s@rac.

Mi-am propus ca la Bra}ov obligatorius@ m@nânc Big-Macul luat în gar@, edeja rece; nu prea mi-e foame, dar riscs@ ajung cu el la Sibiu. Zâmbesc. Amplimbat cu mine un pachet de biscui]ide la Bordeaux la Rennes, apoi la Lille,a z@cut trei zile în camera de hotel laBruxelles, dup@ care, în final, am ajunscu el la Bucure}ti, unde l-am d@ruit, pejum@tate gol, fratelui meu. Din ambi]iade a nu-l arunca, tot a}teptând mereus@ mi se fac@ poft@ s@-l termin... -Ultimul biscuit cu ciocolat@ l-am înfu-lecat în diminea]a asta, înainte s@ plecspre gar@. Cald la Bra}ov, semn c@deja s-a instalat vara în toat@ ]ara. Amavut mare noroc }i m-am bucurat deo vreme excelent@ de-a lungul pere-grin@rii mele prin Occident. Exact ceeace-mi doream, mai pu]in, poate, ieri laBruxelles, unde a fost vânt }i a plouattoat@ ziua. Un optimist vede întotdeau-na primele 12 zile bune, pesimistulre]ine doar ultima zi, întâmpl@tor cearea (vorbesc de meteo, bineîn]eles).Statistici: 60 de pagini, format mic, A5,scrise urât de mân@, mâzg@lite, ilizibi-le, înc@rcate de impresii }i noti]e, 10trenuri schimbate }i multe g@ri b@tute,întâlnirea cu patru metropole occiden-tale de calitate, 7 paturi în care amdormit, câteva c@m@}i la dispozi]ie,n}pe euro cheltui]i, mii de kilometriparcur}i (cred c@ mi-ar fi greu, la oraasta, s@ fac un calcul rapid), un biletde avion, cât pentru diversitate, 13 zilede voiaj, c@l@torind la pasul trenului,prin Europa mea!R@mân în compartiment doar cu un insde vreo 35 de ani, p@rul frizat cu mo],alur@ modest@, u}or necizelat. Înfirip@mtimid dialogul, nu mai }tiu cine a înce-put, cred c@, totu}i, el m-a întrebat deunde vin (sigur de la aeroport, aveametichetele înc@ pe bagaje...). Spre sur-prinderea mea, de}i sincer nu m@a}teptam, s-a dovedit o conversa]ieinteresant@. Lucra la Roma, la o firm@de distribu]ie de medicamente, so]ia luiasistent@, tot în Italia, ardeleni amândoi,î}i cump@rase ceva hectare de livad@ înRomânia, pruni, investise o avere înmica afacere, dar lucrurile nu prea mer-geau cum sperase: din cauza crizei, abirocra]iei de aici, a corup]iei, a proas-tei func]ion@ri a administra]iei de stat.Era dezam@git, dar nu abandona luptacu sistemul, era vorba de mul]i bani înjoc, banii lui, munci]i, cea mai mareparte, în Italia. Regreta îns@, într-o anu-mit@ m@sur@, c@ avusese inspira]ia dea se lansa într-o afacere în agricultur@,în prag de criz@. Acum, criz@ sau nu, în ceea ce prive}te

situa]ia din ]ar@, oricum p@rea destulde fatalist }i, cu siguran]@, deloc ten-tat s@ se întoarc@ înapoi cu familia.Zicea de vreo dou@ milioane }ijum@tate de români în Italia, cifr@neoficial@, dintre care un milion cuacte de }edere permanent@, deci rezi-den]i. {i de o contribu]ie a muncitori-lor români la PIB-ul Italiei de vreo 2-3 procente. Un lucru binecunoscut depoliticienii din Peninsul@. La firmaunde lucra, din 20 de persoane,r@m@seser@ pe pozi]ie doar 9, dup@disponibiliz@ri, între cei noroco}i aflân-du-se }i el. A mai povestit de 10000de asistente }i de 4000 de medici dinRomânia, care lucrau în spitalele italie-ne. Proast@ afacere pentru statulromân, investi]ia în creiere, preg@tireade speciali}ti de care, apoi, profit@ al]ii.Dar cine le poate repro}a c@ pleac@ înstr@in@tate, când acolo g@sesc condi]iimai bune, salarii mai mari, aprecieredin partea celorlal]i, satisfac]ii profesio-nale }i umane? Ar fi nefiresc s@-iîmpiedici s@ plece, acum, când nici numai exist@ grani]e. {i vizavi de respectul fa]@ de oameni,mi-a dat un exemplu, unul simplu,banal, i s-a întâmplat chiar azi: ac@l@torit de la Roma la Bucure}ti cuun b@trân în scaun cu rotile, ajutat deso]ia lui, }i ea foarte în vârst@. ÎnItalia, angaja]ii aeroportului s-auîngrijit în mod deosebit ca cei doi s@urce în siguran]@ în avion, le-au pusla dispozi]ie întreaga asisten]@ nece-sar@. La noi, din p@cate, în to]i ceiaproape dou@zeci de ani de libertate}i emancipare, capitolul de solidarita-te social@ }i spirit civic a r@masneatins, iar b@trânica a fost nevoit@,de una singur@, s@-l sprijine, pe so]ulei paralizat, s@ se deplaseze, dup@aterizare. Nici un pic de interes pen-tru o astfel de situa]ie. Îngrijorareamea spore}te, fa]@ de incapacitateasociet@]ii române}ti de a se schimba,de a se redresa. Mi s-a p@rut simpatic, individul.Studiile abia acum le începuse,Dreptul, la o privat@ din Bucure}ti. Îmim@rturisise c@, înainte, îi era imposibils@ pl@teasc@ }coala, fiindc@ familia luinu avea bani. A avut }ansa s@ plecedin ]ar@ }i s-a descurcat cum a putut.Evolu]ia lui existen]ial@ era net vizibil@,iradia. Nu acela}i lucru pot spune des-pre mare parte a lucrurilor din jurulmeu, a celor din jurul meu. Închei înacest@ not@. {elimb@r. Un timp static,incert, improbabil. Am plecat de pestecinci ore }i jum@tate din Capital@.M@re] alai de umbre }i surde vibra]ii...

dr. Dan Alexandru POPESCU

Aeroportul din Frankfurt am Main

CONSUMATORISM {I S~R~CIEVINERI 25 SEPTEMBRIE 2009 7

urmare din pag.1Echivalen]ele acestea cu siguran]@ c@nu pot decât s@ pun@ întregul demersal legii unice de salarizare într-o lumin@proast@. Aceast@ chestiune aechivalen]elor ar presupune acceptareapublic@ a rolului social al diferitelor pro-fesii }i stabilirea unei ierarhii. Dinprimele elemente nu rezult@ decât c@militarii stau destul de bine dar c@,echivalen]ele pe grade militare suntnefire}ti, nepotrivite }i de neacceptatîntr-o societate civil@. Chestiuneaechivalen]ei îns@ decurge aproape firescdin principiile sistemului unic desalarizare, }i mai exact din încercareade a încorpora to]i angaja]ii statului subo lege de salarizare unic@. Exist@ desi -gur, asemenea exemple }i în alte ]@rieuropene, dar sofisticarea pe careaceast@ lege o introduce o face aproapeunic@. Legea în sine p@rea înaintea ela-bor@rii ei premisa de baz@ pentru aputea sc@pa de cereri de salarizarenerealiste }i de a permite o prognoz@bugetar@ realist@ pe termen lung. Acestevirtu]i }i le p@streaz@, dar cealalt@ fa]@a monedei este c@ stabile}te reperecentralizat, administrativ }i cu o unifor-mitate care nu regularizeaz@ ci inhib@performan]a. Atunci când predictibili-tatea salariilor este una cert@, avantajulaceasta nu se transmite spre alteniveluri. Exist@ desigur problemele deraportare specifice sectorului public.Cum se poate stabili salariul corect al

unui profesor, dincolo de deciziileadministrative în condi]iile în care pia]anu ofer@ informa]iile corespunz@toare?Situa]ia este ca în bancul celebru de pevremuri: de ce e bine ca în NouaZeeland@ s@ r@mân@ sistemul capitalistdup@ ce în întreaga lume va triumfacomunismul? Pentru ca s@ avem ni}terepere de pre].... Dac@ estimareapre]ului corect al muncii profesoruluieste cu adev@rat dificil@, iar echival@ri degenul “acela}i salariul pentru aceea}ipozi]ie la aceea}i clasificare” ar trebui,s@ fie evitate. Dar nu sunt, dimpotriva.Echitatea }i egalitatea par s@ fie regulileacestei forme de salarizare într-o inter-pretare prea populist@ pentru a mai per-mite loc performan]ei profesionale. Întreprincipiile salariz@rii propuse de premiernu apare nici unul care s@ fac@ difer-en]a între performan]@ }i prezen]@, întrevaloare }i modestie, între managementeficient }i administrare banal@. Sistemulpropus nu d@ voie s@ apar@ perfor-man]a în sistem, nu premiaz@ valoarea}i nu stimuleaz@ diferen]ierea între bun}i r@u. Sume pau}ale puse la dispozi]iaunei institu]ii ar permite unui manage-ment eficient s@ premieze valoarea f@r@s@ a}tepte normele salariz@rii. Normelocale }i nu centrale pentru institu]ii, deperforman]@ }i eficien]@ ar fi mult maiproductive decât normele salariale }i arelimina nivelarea pe care o impunactualele repere. Dar înc@ suntemdeparte de o asemenea formul@. Maimult, dup@ dezm@]ul sporurilor, lim-itarea lor fireasc@ la maximum 30% din

salariu va face ca orice încercare dediferen]iere s@ fie inhibat@. E drept,sporurile trebuiau eliminate pentru sim-plul motiv c@ ele au ap@rut ca un excessindical într-o perioad@ în care statul capatron s-a dovedit slab. Exempleleoferite - spor de computer sau spor delimba englez@ în situa]ii în careexercitarea profesiei era imposibil@ f@r@aceste cuno}tin]e - au compromis totalsporurile ca atare. Eliminarea lor ar fifost una din cele mai simple }i maicorecte rezolv@ri ale crizei salariz@rii darponderea enorm@ pe care o au aceas -tea în venituri face dificil@ rezolvareachestiunii “dintr-o lovitur@”. La o prim@ vedere raportul de 1 la 15între salariile minime }i salariile maximepare s@ fie un principiu s@n@tos, dup@cea acum exist@ diferen]e de 1 la 70.Pentru to]i cei care sus]in c@ salariilemari încurajeaz@ valoarea }i diferen]elesalariale pot sus]ine performan]a, situa]iade acum este o flagrant@ contrazicere.Nu avem nici performan]@, nici valoareîn sistemul public de}i avem salarii mari}i diferen]e semnificative între maxime }iminime. Tocmai aceast@ situa]ie faceextrem de dificil@ elaboarea sistemului.Dac@ la întrebarea cum se poate plecaîn rezolvarea lui este greu de dat unr@spuns, în schimb se poate spune c@a}a cum s-a pornit, nu este un drumrezonabil. S@ nu uit@m cum s-a ajunsaici. FMI a cerut guvernului s@ limitezeponderea cheltuielilor de personal întotalul cheltuielilor publice. Ce faceguvernul? Stabile}te raportul de 1 la 15

între maxim }i minim }i promite c@ înurm@torii patru ani s@ nu avem redu cerisalariale de}i acum raportul e 1 la 70.Asta înseamn@ c@ salariile mici vorcre}te în ace}ti ani de peste 4 ori pen-tru a se ajunge la raportul promis, astaîn condi]iile în care salariile mari stau peloc. Greu, foarte greu de crezut caaceast@ aritmetic@ va permite diminuareaponderii cheltuielilor de personal. Maimult, de vreme ce o parte din sporurivor intra în salarii, sectorul public poatesufla u}urat: salariile vor continua s@creasc@. Dac@ la aceasta ad@ug@m }ifaptul c@ s-a convenit cu sindicatele s@nu avem disponibiliz@ri, cel pu]in înacest an, e imposibil ca prevederea con-venit@ cu FMI s@ fie respectat@. {i atunci,

la ce bun@ o lege a salariz@rii unicef@cut@ în regim de urgen]@? Neglijândcelelalte principii }i accentuândchestiunea echivalen]ei de func]ii, guver-nul pune în centrul aten]iei întreb@rilelegate de rolul social al categoriilorbugetare, intrând într-o discu]ie care artrebui s@ dureze ani nu s@pt@mâni, pen-tru c@ la 30 iunie legea trebuia s@ fieelaborat@. În schimb, economisirea }ieficien]a, cele dou@ chestiuni care ar tre-bui s@ guverneze cheltuirea banilor pub-lici devin secundare. Adev@rul e c@oricum va întocmi guvenul aceast@ lege,tot vom avea parte de mi}c@ri sindicale.M@car atunci principiile eficien]ia ar fitrebuit impuse, de vreme ce cele aleechit@]ii sociale oricum vor fi contestate.

Salarizarea unic@: nici economie, nici performan]@Dan SUCIU

P@m$ntul - o posibil@ planet@ a de}eurilor !? (IV)

SticlaConsumul de energie de la fabri-

carea sticlei este foarte ridicat, deaceea este rentabil s@ se colectezecioburile de sticl@ sau sticlele neretur-nabile pentru a fi retopite, retopireanecesitând cu mult mai pu]in@ energiedecât topirea ini]ial@. Aici, problemaeste culoarea, a c@rei corectare, res-pectiv decolorarea, prezint@ costuri,care justific@ totu}i colectarea separat@dup@ cele trei culori principale întâlni-te la ambalajele de sticl@: verde, brun@}i incolor@.

Hârtia Hârtia colectat@ separat de restul

de}eurilor poate fi reciclat@, dup@decolorare }i recolorare, reducându-seastfel consumul de lemn necesarfabric@rii hârtiei. S-au pus la punctprocedee de decolorare a vopselelorde tipar, astfel, c@ hârtia reciclat@poate fi folosit@ în special pentruambalaje. De altfel, o mare parte aambalajelor de lemn s-au înlocuit cuambalaje de carton ondulat, care sepot realiza din material reciclat.

Masele plastice Termoplastele, în m@sura în care

se pot separa dup@ natura lor chimic@,se pot retopi }i prelucra în noi obiec-te. Deoarece din de}eurile menajeresepararea este dificil@, iar plastele ter-morigide nu se preteaz@ la retopire, în

cea mai mare parte de}eurile de maseplastice înc@ se ard, valorificându-sedoar energia termic@ rezultat@.

Uleiurile mineraleLubrifian]ii de toate categoriile se

pot recicla la mai multe nivele. Oposibilitate este aceea de re]inere peschimb@tori de ioni a acizilor forma]i,sedimentarea corpurilor solide }i aditi-varea. Alt@ cale este aceea de redisti-lare în vid, adic@ de reluare a proce-sului de fabrica]ie.

2.3.3. Prelucrarea de}eurilor biodegradabile

Prelucrarea acestora se poate faceîn mai multe moduri. Se pot arde încrematorii, sau se pot supune uneidegrad@ri biologice, folosind mijloacemicrobiologice. Pentru gr@birea proce-sului de degradare se insufl@ aerîmbog@]it cu oxigen sau chiar oxigen,ceea ce duce la reducerea timpuluinecesar }i la mic}orarea bazinelor defermentare. Produsul rezultat dup@sedimentare }i decantare se poatefolosi ca îngr@}@mânt agricol.

O parte din aceste de}euri secolecteaz@ prin canalizare, cu apelereziduale menajere. Din aceast@ cauz@este important ca în aceste ape s@ nuexiste substan]e care nu sunt biode-gradabile, de ex. detergen]i de tipulalchil-aril-sulfona]ilor. De asemenea,trebuie evita]i fosfa]ii, care ajungând înrâuri }i care pot duce la eutrofizareaapelor, prin dezvoltarea peste m@sur@a plantelor acvatice }i a algelor, elimi-nând alte forme de via]@ din acesteape (Coman, 1991).

Compostarea este un alt exemplude proces de conversie-bioconversieprin care de}eurile organice sunttransformate cu ajutorul bacteriiloraerobe într-o substan]@ asem@n@toarehumusului ce poate fi utilizat@ caîngr@}@mânt.

Unele de}euri, îndeosebi cele agri-cole, pot fi utilizate pentru ob]inereade biogaz, China fiind liderul mondialîn acest domeniu.

2.3.4. Reducerea de}eurilor prinstrategii sociale, tehnice }i tehnologice

Aceste strategii vizeaz@:- educarea popula]iei de consumatoriîn spiritul evit@rii producerii de de}euri}i în spiritul colect@rii }i valorific@riiacestora;- evitarea risipei de bunuri }i produsede consum;- încurajarea realiz@rii de produse reu-tilizabile }i, mai pu]in, a unor produ-se de aruncat, cum sunt cutiile deb@uturi }i de conserve;- combaterea realiz@rii de produse cuo singur@ utilizare cu excep]ia celorcare impun acest lucru, cum suntseringile de unic@ folosin]@;- încurajarea utiliz@rii produselor reci-clabile }i a ambalajelor biodegradabile;- realizarea de produse durabile }icare s@ fie economic }i tehnic recupe-rabile }i revalorificabile;- elaborarea de studii de marketingpentru fiecare produs, în vedereaevit@rii produc]iilor excedentare, careîn timp se pot constitui în de}euri;- promovarea unei politici promo -]ionale privind reducerea de}eurilor }ivalorificarea economic@ a lor;- evi tarea stocurilor de produse încare degradarea se declan}eaz@ înain-te de in tro ducere în circuitul produc-tiv, sau de consum, sc@zând astfel }idurata de va la bi li tate a produselor,fapt ce afecteaz@ }i economic unitateade produc]ie;- so lu]ionarea înlocuirii ambalajelor cualte tehnici decât cele actuale mariconsumatoare de materiale. În SUAîmpachetarea consum@ 75& din pro-duc]ia de sticl@, 40& din cea de hâr-tie, 29& din cea de materiale plasti-ce, 14& din cea de aluminiu }i 8&

din cea de o]el. În ]@rile dezvoltate 30-40& din de}eurile solide ale unui ora}sunt ambalajele (Brown, 2006);- introducerea în ciclul de refabrica]iea unor produse degradabile înainte dea se degrada (ex. utilaje }i ma}iniînainte de a fi ruginite, rugina consti-tuind pierdere irecuperabil@ (3& pe andin produc]ia mondial@ de o]el) }i carese disipeaz@ în mediu ca elementpoluant (Duma, 2007);

proiectarea }i promovarea unortehnologii flexibile, u}or adaptabile lanou, fapt ce va face ca produsul finits@ fie rapid absorbit de pia]@;- îm bun@t@]irea tehnologiilor de pro-duc]ie care s@ conduc@ la cât maipu]ine pier deri }i care, de regul@, seconstituie în de}euri – unele toxice }ipe ri cu loase;- proiectarea }i realizarea unor produ-se care s@ solicite mai pu]in materialpe u ni tate, cum sunt autoturismele, lacare se va reduce }i consumul de car-burant;- îmbun@t@]irea tehnologiilor }i respec-tarea disciplinei tehnologice, astfel încâtînc@ din faza primar@ (de extrac]ie) s@

se reduc@ cantitatea de steril, care, înfinal, se constituie în de}eu, dar caresolicit@ }i costuri mari energetice,materiale }i cu munca vie, în conclu-zie s@ se evite “produc]ia de vânt”.- Gospod@rirea de}eurilor necesit@ stu-dii de specialitate }i preocup@ri se -rioase din partea guvernan]ilor, aunit@]ilor economice produc@toare dede}euri }i, implicit, din partea edililor.Altfel, în perspectiv@, de}eurile potdeveni o pro ble m@ acut@ pentru socie-tatea uman@. Aceasta, atât datorit@cre}terii numerice a po pula]iei lumii, aconsumismului în ]@rile dezvoltateeconomic, pe de o parte, }i a s@r@cieidin ]@rile lumii a treia, pe de alt@parte, dar }i datorit@ cre}terii can ti ta -tive a de}eurilor radioactive. În acestecondi]ii, se impun legi tot mai severepri vind producerea, depozitarea }ivalorificarea de}eurilor, dar }i fonduriafe rente corespunz@toare. Se poateafirma c@, în cazul în care societateanu-}i va re zolva, într-un mod ecologic,problema de}eurilor, exist@ riscul caPlaneta Albastr@ s@ devin@ o „planet@a gunoaielor”.

dr. Sigismund DUMAprof. la Universitatea Ecologică

"Traian" din Deva

ART~ ECONOMIE VINERI 25 SEPTEMBRIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Evolu]ia sculpturii, dup@ Rena}tere,se desf@}oar@ pe o traiectorie binestabilit@ de coordonatele stiluluiBaroc consolidate înc@ din secolulXVII, de}i primele sale forme demanifestare pot fi identificate dinperioada Rena}terii târzii }i aManierismului ce a durat aproximativ120 de ani.(1520 – 1650).Manierismul a fost perceput de c@trecontemporani ca o decaden]@, încontradic]ie cu idealurile de armoniea genera]iilor anterioare.

Am sintetizat câteva dintr@s@turile caracteristice ale manieris-mului, pentru a putea fi recunoscut}i diferen]iat mai u}or de manieris-mul din zilele noastre, care se vreao continuare a c@ut@rilor }i reali -z@rilor arti}tilor Rena}terii.

Pierderea clarit@]ii }i coeren]eiimaginii, multiplicarea f@r@ justificarea elementelor }i a planurilor com-pozi]iei, introducerea uneori gratuit@a unor simboluri extra artistice (dinalchimie, heraldic@, floricultur@ etc.),o exacerbare a unui erotism esteti-zant, deformarea }i torsiunea arbi-trar@ a corpurilor, alungirea }i mo -dificarea propor]iilor dintre diferitelep@r]i ale corpurilor }i formelor,folosirea unor linii compozi]ionalesinuoase (figuri în serpentin@) suntcele mai cunoscute „ inova]ii” în planformal ale manierismului postRena}tere. Cei mai mari reprezentan]iai manierismului în sculptur@ suntGiambologna (1529-1608) }i Benve -nuto Cellini (1654-1571)

Europa, mai ales cea occiden-tal@, în secolele XVI }i XVII, cunoa}te

transform@ri radicale în economie, învia]a social@, politic@ }i spiritual@.For]ele }i rela]iile de produc]ie capi-taliste încep s@ inlocuiasc@ din ce înce mai mult, pe cele feudale. O seriede factori pozitivi contribuie la mo -dernizarea socit@]ii. Se întrez@resczorii unei noi lumi, a unei ere, totaldiferit@ de cele anterioare...

Emanciparea popoarelor a fostdeterminat@ de mai mul]i factori. Înprimul rând.mo}tenirea umanismuluirenascentist, a iluminismului, a con-tribuit la schimbarea raportului din-tre om }i natur@, fa]@ de societate }ide univers, de divinitate. Al@turi deaceast@ „ zestre “ o mare importan]@

au avut-o marile descoperiri ale stii-in]ei, (vezi Galileo Galiei, GiordanoBruno, Nicolaus Copernic, IsaacNewton) cele geografice, ( FernandoMagellan, Bartolomeu Diaz, CristoforColumb, Vasco da Gama, AmerigoVespucci, James Cook) realiz@ri uim-itoare ale tehnicii, progrese în filosofie.

În secolul XVII, }tiin]a }i-aasumat un rol determinant în soci-etate. Ap@ruse, în mod obiectiv,necesitatea eliber@rii spiritului umandin chingile tiraniei obscurantismului}i bigotismului medieval care a frâ-nat, secole de-a rândul, progresulomenirii.

Era necesar@ apari]ia unei noi

viziuni asupra universului, asupracondi]iei fiin]ei umane. Trebuia s@apar@ un gânditor care s@ r@stoarnesistemul ptolemeic, care considerap@mântul centrul Universului. Diale c -tica dintre necesitate }i întâmplare,ca lege universal@, si-a semnalat„prezen]a“.

A ap@rut Nicolaus Copernic,(1473-1543) astronom, cosmolog,matematician, economist, doctor ^ndrept, preot }i prelat catolic care adezvoltat teoria heliocentric@ a sis-temului solar, îmbr@]i}at@ de GalileoGalilei }i de Iohannes Kepler. Darrespins@ mult timp de autorit@]ileinchizi]iei ecleziastice. Doar dup@

apari]ia lucr@rilor de mecanic@cereasc@ ale lui Issak Newton care ademonstrat prin argumente }tiin]ificede necontestat, aceasta }i-a g@sitlocul ^n ierarhia valorilor }tiin]ificeuniversale.

Arti}tii, sensibile seismografe,nu puteau s@ ignore aceast@ teoriegenial@, intuind perspectivele ce s-audeschis gândirii imagina]iei }i fan-teziei creatoare, ce a stârnit obsesiaspa]iului cosmic.

Francis Bacon, exponent deanvergur@ al laiciz@rii cuno}tin]elordespre om }i natur@, considerat un„Columb al noii lumi }i al noului inte -lect“ a remarcat }i sus]inut în planteoretic superioritatea realismuluiinstaurat de c@tre arta barocului încompara]ie cu„ fantezia manierist@” Unexemplu conving@tor în acest sens,care st@ la loc de cinste, este sculp-tura celui mai mare reprezentant albarocului, Gian Lorenzo Bernini. Unadin capodoperele sale, o lucrare desculptur@ monumental@ cu destina]iepublic@ intitulat@ „ Fântâna celor patrurâuri”realizat@ între anii1648- 1651,poate fi admirat@ la Roma. (va urma)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~ (XXV)Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)

B@t@lia de la Nicopole a avut loc pe 25 septembrie 1396, între o armat@ aliat@ fran-co – valaho – maghiar@ }i Imperiul Otoman, lâng@ fort@rea]a dun@rean@ Nicopole(Nikopol, Bulgaria). De multe ori, aceast@ b@t@lie mai este numit@ }i cruciada de laNicopole, deoarece are numeroase caracteristici ale "cruciadelor" Evului Mediu.

Sultanul Baiazid I }i Mircea cel B@tr$n, doi competitori fa]@ ^n fa]@.

Portretul lui Nicolaus CopernicApollo - lucrare de Dafne Bernini Perseo - lucrare de Benvenuto Cellini