----

Hidroenergia a fost cel maimult folosită din toate surse-le de energie regenerabilă.Aceasta foloseşte drept sursăde producerea energiei, forŃaapelor. Prin construirea hidro -centrale lor plasate pe cursu -rile apelor, alături de barajeimense care le asigură căderimari de apă, se obŃin marican tităŃi de energie, produsăcu costuri relativ reduse. Ener -

gia produsă poate fi utilizată relativ departe de surse.Prin microcentrală hidraulică se în Ńelege o hidrocen-

trală cu puterea instalată de 5 - 100 kW, iar o pico-centrală hidraulică are o putere in stalată de 1 - 5 kW.O picocentrală poate alimenta un grup de câteva case,iar o microcentrală o mică aşe zare. Microhidrocentraleleformează o categorie distinctă atât sub aspect tehnic,cât şi financiar. Ele se limi tează la interesele de valori-ficare a unor surse relativ mici de energie hidraulică,fiind promovate de colectivităŃi locale sau de industriede capacitate mică sau mijlocie.

Se ştie că interdepen -deŃele, retroacŃiunile uneipieŃe asupra alteia suntnumeroase şi în acelaşitimp importante; de exem-plu, condiŃiile de echili-bru pe piaŃa locurilorde muncă constituie unuldintre factorii determi -nanŃi ai cererii de bu -nuri de consum; salaria-Ńii nu pot cheltui decâtdacă au reuşit să-şi

vândă forŃa de muncă în schimbul unui salariusuficient; la fel producătorii nu vor face anga-jări decât dacă au reuşit să vândă o cantitatesuficientă din producŃia lor la un preŃ conside -rat just. În afară de aceasta, s-a semnalat im -portanŃa fenomenelor de substituire şi comple-mentaritate atât la nivelul consumatorilor, cât şila nivelul producătorilor.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Dacă îmbrăcămintea săraculuiare, de multe ori, găuri, cea abogatului are şi ea, de multeori, pete”

ÎnŃelepciune populară

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 345 anul VIII vineri, 13 aprilie 2012 1 RON

Haiducia privatizărilor revine înRomânia! Mai rapace, mai sălba -tică şi mai nesimŃită chiar decâtîn primii ani ai tranziŃiei. Şi, fi -reşte, cu alŃi actori şi alte Ńinte.

Vă amintiŃi, probabil, în urmăcu 20 de ani, semnalul jafului lascară naŃională a fost dat deprimele grupuri de interese for-mate din oameni de afaceri şipoliticieni autohtoni – o lacomăoligarhie financiară în formare

rapidă care alcătuieşte astăzi pătura subŃire şi coruptăa capitaliştilor români multimiliardari. łinta lor: acapa -rarea la preŃuri de nimic a tuturor bogăŃiilor „la vedere”ale Ńării (combinate industriale, uzine, proprietăŃi imobi -liare, întreprinderi de comerŃ exterior, CAP-uri, IAS-uri,terenuri agricole, etc).

Biroul de Informare alParlamentului Europeanîn România (BIPE), cuspri jinul Centrului euro-pean de documentare depe lângă Universitatea „Lu-cian Blaga” (CDE-ULBS)au organizat, la Sibiu, oserie de trei dezbateriprivind rolul Uniunii Eu -ropene în contextul social,economic şi politic actual.

Ciclul de evenimente s-a bucurat de o audienŃăextrem de numeroasă şi diversă.

Sezonul second-hand la aur }i

cupru românesc!

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Sunt două lucruri care trebuie să le înlăturăm din experienŃă:

primul, că trebuie să corectăm mult; al doilea, că nu trebuie să corectăm prea mult”

Delacroix

... Dezvoltarea economiei şi a industriei într-o ma -nieră mai mult na Ńională nu a început, de fapt, odatăcu venirea lui Nicolae Ceauşescu la conducere. Pro -cesul a început mai devreme, din primii ani de după1960, în mod evident pentru industrie, economie, socie -

tate prin afirmarea principială şi nu doar, într-o declaraŃie a Partidului Co -munist Român relevându-se independenŃa şi suveranitatea naŃionale, neames -tecul în treburile interne şi avantajul reciproc.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

Considera]ii asupraechilibrului

în teoria economic@

continuare ^n pag. 7

S@pt@mâna european@ la Sibiu (2-4 aprilie)

continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 4

Bucureştiul în pictură

Necesitatea produceriienergiei din surse

regenerabile }i nepoluante (II)

Pictura religioas@(I)

ec.drd. Ioana Mădălina BUTIUC, ULBS pag. 2

Evolu]ia investi]iilorstr@ine directe în

România în urma ader@riila Uniunea European@

pag. 3Universitaria

Dan POPESCU

Industrializarea: itinerar deteriorat de factori extraeconomici (II)- Studiu de caz: economia româneasc@ -

dr. Paul LUCIAN,ULBS

Mănăstirea “Grădina Maicii Domnului” - Mt. Athos

asistent univ. drd. LucianAlexandru DANCIU, ULBS

dr. Dan-AlexandruPOPESCU, ULBS

Serviciile au devenit, la momentul actual, unul dintresectoarele de bază al economiei româneşti, prezentând,conform ultimelor date statistice disponibile, peste 50%din valoa rea totală a PIB în România. Această titulaturăa fost dobândită, pe de o parte, datorită importanŃeicovârşitoa re pe care acestea au ajuns să o aibă pentruo economie în general, iar pe de altă parte, datorităevoluŃiei perpetue a acestora.

Serviciile – motor de dezvoltare alunei economii moderne

continuare ^n pag. 6

asistent univ. drd.Alin OPREANA,ULBS

PAŞTI FERICITE!PAŞTI FERICITE!

Următorul număr al revistei va apare vineri, 27 aprilie 2012

Roşia Montană

continuare ^n pag. 5

ENERGIE INVESTI[II2 VINERI 13 APRILIE 2012

În România, poate chiar mai multdecât în alte state, imediat dupăaderarea la Uniunea Europeană s-asimŃit puternic nevoia unor investiŃiistrăine directe, cu scopul de a accel-era procesul de creştere economică.Practic, prin investiŃii, beneficii existăpentru ambele părŃi, atât pentru in -vestitor, care găseşte aici mână delucru mult mai ieftină decât în Ńarade origine şi o politică fiscală maipermisivă, dar mai ales pentru Ńaraîn care se investeşte. În România esteimportant să se facă investiŃii de du -rată, care să consolideze economia na -Ńională, mai ales în condiŃiile de faŃă,când singurele investiŃii care se fac otransformă într-o piaŃă de desfacere.

InvestiŃiile sunt sume de bani alo-cate pentru procurarea unor bunuriîn vederea obŃinerii unor beneficii vi -itoare mai mari decât costurile efec-tuate pentru intrarea în posesia ace -lor bunuri. În fapt, condiŃia de bazăpentru ca o persoană fizică sau ju -ridică numită investitor, să ia deciziade a investi este ca beneficiile sădepăşească cheltuielile. Conform ideiilui J. M. Keynes, pe termen mediuşi lung, investiŃiile sunt egale cu eco-

nomiile, de unde deducem că sumelede bani economisite sunt exclusivdestinate procesului investiŃional.

InvestiŃiile sunt frecvent conside -rate ca fiind una din principalele căispre a atinge dezvoltarea economică,ceea ce duce spre progresul eco-nomic al societăŃii. InvestiŃiile StrăineDirecte (ISD) sunt chiar un instrumentprin care se poate atinge creştereaeconomică, pentru ca pe termenlung să fie posibilă dezvoltarea eco-nomică. România are şi o serie deavantaje, care fac din ea o Ńară atrac-tivă pentru investitori. Evident, unuldin principalele avantaje o reprezintăpoziŃia geografică strategică, fiind ozonă de acces pe alte pieŃe vest-europene pentru investitorii din Asiaşi Extremul Orient şi est-europenepentru cei din vest. Totodată este oŃară bogată în resurse naturale, în careforŃa de muncă este superior calificată.

Odată cu semnarea tratatului deaderare a României la Uniunea Euro-peană, în 13 aprilie 2005, Ńara noas-tră a devenit mai atractivă pentruinvestitori, ea reprezentând o promi -Ńătoare piaŃă de desfacere pentru Eu -ropa vestică. Luarea în calcul a Ro -mâniei pentru a deveni o Ńară mem-bră, presupunea recunoaşterea unoreforturi de aproape 2 ani de alinierela normele europene. ExistenŃa unorpraguri maxime pentru deficitul buge-tar şi rata inflaŃiei a făcut ca Româ -nia să se bucure de o mai mare cre -dibilitate în faŃa investitorilor străini.

Se poate remarca o evoluŃie ac -celerată a investiŃiilor străine directeîn România începând cu anul 2004,când s-a înregistrat o creştere de55,6% a acestora. Din anul 2000 şi

până în 2008, volumul investiŃiilorstrăine a crescut de aproape 8 deori. Este indubitabil că aderarea Ro -mâ niei la UE a avut o contribuŃiemajoră în atragerea de finanŃări stră -ine, dovadă fiind discrepanŃa relativmare privind investiŃiile între cele douăperioade, înainte şi după 2005. Ceamai mare creştere pe parcursul pe -rioadei de timp studiate a avut locîn anul 2006, cu 58 de procente maimult decât în anul precedent.

Soldul final al investiŃiilor străinedirecte la 31 decembrie 2010, con-form datelor furnizate de BNR, a în -registrat nivelul de 52.585 milioane

euro, mai mare cu 5,2 la sută decâtsoldul final din anul 2009.

Din punct de vedere al orientăriiinvestitorilor străini spre ramuri eco-nomice, ISD s-au localizat cu precă -dere în industria prelucrătoare (32%din totalul ISD)

Alte activităŃi care au atras im -portante ISD sunt intermedierile fi -nan ciare şi asigurările (19,1%), co -merŃul cu amănuntul şi cu ridicata(12,4%), construcŃiile şi tranzacŃiileimobiliare (9%).

Printre cele mai “active” Ńări în ceeace priveşte investiŃiile în România seremarcă Olanda (20,7%), Austria

(17,8%), Germania (12,2 %), FranŃadar şi Grecia (5,7%).

Atragerea de investiŃii străine di -recte este vitală, mai ales în domeni-ile în care România este deficitarădin punct de vedere tehnologic, fi -nanciar sau al pregătirii profesionale.Astfel de domenii sunt cercetarea şidezvoltarea, sănătatea, educaŃia, in -dustria extractivă, protecŃia mediului,consultanŃa financiară, servicii turis-tice şi activitate hotelieră. Totodată,investiŃiile străine directe vor rămaneîntotdeauna o modalitate de reducerea deficitului bugetar prin impoziteleşi taxele percepute.

ec.drd. Ioana Mădălina BUTIUC, ULBS(corespondenŃă din Germania)

urmare din pagina 1Filiera de conversie a energiei

hidraulice în energie electrică este pedeplin matură din punct de vederecomercial, reprezentând o certitudinea energeticii mondiale. Acest fapt estereflectat deseori în statisticile exis-tente, în care deşi este regenera bilă,energia hidraulică este prezentată se -parat de celelalte categorii de surseprimare din aceeaşi familie (solară,eoliană, geotermală etc).

Conversia energiei hidraulice con-feră o serie de avantaje: nu este po -luantă; nu pune probleme legate decombustibil; reprezintă o soluŃie delungă durată.

Energia mareelor rezultă din for -Ńele gravitaŃionale ale Soarelui şi Lunii,precum şi ca urmare a rotaŃiei teres -tre. Mareele au ca efect deplasareaunor cantităŃi de apă a căror energiepoate fi transformată în energie elec-trică. O centrală mareomotrică recu-perează energia mareelor. În zonelecu maree, acestea se petrec de douăori pe zi, producând ridicarea, respec-tiv scăderea nivelului apei. Există maimulte generatoare pilot în acest mo -ment dar costul investiŃiilor este foartemare şi tehnologiile de exploataresunt încă în faza de cercetare.

În calitate de stat membru alUniu nii Europene, România a prezen-tat Comisiei Europene Planul NaŃio -nala de Actiune, cu precizarea obiec-tivelor privind ponderea energiei din

surse regenerabile în transporturi,electricităŃi, încălziri şi răciri, dar şimăsuri, care trebuie adoptate, pentruatingerea acestor obiective. Conformacestui plan, în anul 2013, 12% dinconsumul intern brut de energie vafi acoperit din surse regenerabile, iar lanivelul anului 2020 din toata energiacare se va consuma, 24 % trebuie săfie din surse regenerabile, iar în ceeace priveste consumul brut de energieelectrică, ponderea energiei verzi săfie de 38%, la nivelul anului 2020.

Semnatara a Protocolului de laKyoto, România participă la limitareaimpactului sectorului energetic asupraschimbarilor climatice, prin reducereaemisiilor de gaze cu efect de seră cu10% până în anul 2013, raportat laanul 1989. De asemenea va participaactiv la convenirea obiectivelor pen-tru cea de-a doua perioada de imple-mentare, post -2012 a Protocoluluide la Kyoto.

Pentru susŃinerea obiectivelor asu-mate, România alaturi de alte statemembre ale Uniunii Europene, careşi-au ales promovarea energiei rege -nerabile, vine cu scheme de sprijin,pentru investitorii din acest domeniu,alegând varianta certificatelor verzi şia cotelor obligatorii. Această variantăconstă în faptul că, fiecare producă-tor de energie din surse regenerabileprimeşte pentru fiecare MW produsun număr de certificate verzi, iar preŃulunui certificat verde variază între 27-55 euro.

În iulie 2011, România a primitde la Comisia Europeana aviz favo -

rbail pentru schema de sprijin a sur -selor regenerabile de energie. Con -form acestui aviz, pentru fiecare MWprodus din surse regenerabile, in -vestitorul va primi un număr de cer-tificate verzi, în funcŃie de tehnologiaaleasă. Certificatele verzi sunt un pu -ternic stimulent pentru investitorii inter -naŃionali, dispuşi să aloce fonduri pen-tru producerea energiei din surse rege-nerabile, indiferent de condiŃiile me -teo, secetă, viscol sau ploi îngheŃate.

Până în anul 2020, statul românva pune la dispoziŃia investitorilor înenergie din surse regenerabile, prinmetoda schemelor de sprijin 10 mi -liarde de euro, iar investitorii inter-naŃionali promit proiecte de energie,folosind vântul, soarele, apa şi biomasa.

Conform noii scheme de sprijin,pentru obŃinerea energiei eoliene suntacordate doua certificate verzi, pen-tru fiecare MW produs. Acest sistemde sprijin va fi menŃinut până în anul2017, iar din anul 2018 investitoriivor primi un singur certificat verde,schema va avea o durată totală deaplicare de 15 ani, fiind valabilă nu -mai pentru unităŃile puse în fucnŃiu -ne până în anul 2016.

Din statisticile AsociaŃiei Euro -pene pentru Energie Eoliana rezultăcă, în anul 2011, în Romania au fostmontaŃi 520 MW, în parcuri eoliene,ceea ce reprezintă 5% din întreagacapacitate nouă, instalată la nivelulcelor 27 de state membre ale UniuniiEuropene. Din aceeaşi sursă rezultăcă, în 2011, în Uniunea Europeanaau fost produşi 9.616 MW, în par-

curi eoliene, în valoare de 12, 6 mi -liarde euro, ceea ce înseamnă ca, înRomânia au fost realizate investiŃiide aproximativ 680 milioane de euro,Ńara noastră situându-se pe locul 7,într-un clasament efectuat la nivelulUniunii Europene şi pe primul loc înregiune. Primele locuri ale acestuiclasament sunt ocupate de Germa -nia, Marea Britanie şi Spania.

O asistenŃă financiară masivă pen -tru cercetare-dezvoltare, însoŃită deun set de măsuri fiscale, ajutoare şigaranŃii de stat, împrumuturi pentru

investiŃii, programe regionale şi lo -cale specifice, au reprezentat porto-foliul oferit partizanilor energiei verzidin principalele state membre ale Uni -unii Europene. Au început să fie valo -rificate resurse energetice variate noisi regenerabile - hidro, energia vân-tului pe apă şi pe uscat, pila fotovol -taică, biomasa, energia solară, geo -termală şi deşeurile urbane. Totuşi,utilizarea energiilor verzi nu rezolvăea singură problemele de mediu şiîn particular pe cele privind schim-bările climatice.

Necesitatea producerii energiei din surse regenerabile }i nepoluante (II)

Evolu]ia investi]iilor str@ine directe în România în urma ader@rii la Uniunea European@

dr. Paul LUCIAN, ULBS

3EVOLU[II - INVOLU[II UNIVERSITARIAVINERI 13 APRILIE 2012

urmare din pagina 1Acum, alte vremuri, alŃi actori, alte

scenarii. Averile de la sol – greauamoştenire a comunismului – au fostîntre timp pârjolite. Dar, iată, tot amai rămas ceva: bogăŃiile inestima-bile ale subsolului românesc. Nu maivorbim de petrol şi gaze naturale,pentru că acelea s-au dus de mult penimic, ca „vamă” pentru trecerea din-colo de porŃile ComunităŃii Europene.Ochii vigilenŃi ai investitorilor „strate-gici” străini sticlesc acum a marepoftă către alte comori ro mâneşti.

De pildă, către minele de la RoşiaMontană şi Bucium, unde vestitaGold Corporation se consideră aproa-pe stăpână pe zăcămintele uriaşe de3 – 4000 de tone de aur, 2300 tonede argint, peste 300 tone de uraniuşi alte metale rare, inclusiv cel maimare zăcământ de wolfram din lume.

Sau, mai de curând, către CupruMin Roşia Poieni, unde o obscurăcompanie canadiană înfiinŃată abia lasfârşitul anului trecut, este pe calesă pună mâna pe un zăcământ fabu -los estimat de specialişti la peste 1,5miliarde de tone minereu, care arconŃine 6 milioane tone de cupru, peste100 tone de aur, peste 200 tone deargint şi cantităŃi însemnate de ura-niu, molibden, germaniu şi stronŃiu.

Despre vânzarea Roşiei Montanes-a vorbit şi s-a scris atât încât mătem că orice argument în plus v-arputea plictisi. În afacerea aceea, Ńesu-tă viclean şi migălos vreme de 15 ani,totul e dubios, de la cap la coadă.Adică, de la termenii iniŃiali ai proiec-tului şi tranzacŃiei (beneficiile econo -mice şi fiscale pentru România în ur-mătorii 16 ani de exploatare repre -zintă 324 de dolari pe persoană sau

mai puŃin de 15 dolari pe an pentrufiecare din cei 22 de milioane de ro -mâni!?), până la chinuitoarea şi cos -tisitoarea campanie de imagine dinprezent, cu binecunoscutul şi prăfui -tul slogan „Oamenii din zona Roşia Mon-tană nu-şi doresc decât să muncească”,în care se vede că nu mai crede de -cât preşedintele Traian Băsescu. Adicăomul politic ales de români, care s-aspălat pe mâini de grija locurilor demuncă pentru români, lăsându-i înseama companiilor străine şi cultiva-

torilor occidentali de căpşuni.Şi pentru că veni vorba de locuri

de muncă, vom părăsi cu durere însuflet subiectul răzbătătorit RoşiaMontană, pentru a ne întoarce la...Roşia Poieni, adică la tema cea maifierbinte a unei noi tranzacŃii contro-versate şi dubioase, aflată azi în aten-Ńia opiniei publice.

ŞtiŃi câte locuri de muncă asigurăîn prezent această exploatare minieră?Aproape 500. ŞtiŃi care a fost profi-tul firmei în anul trecut? Mai mult de

12 milioane de euro. ŞtiŃi că aceastăexploatare minieră de suprafaŃă estecea mai mare din Europa şi deŃinemai mult de 60 la sută din rezervelede cupru ale României? ŞtiŃi că, numai departe decât în 2007, compa-nia românească a fost pe punctul dea achiziŃiona unul din cei mai mariproducători de profil din Serbia şiEuropa (RTB Bor) la un preŃ de 300de milioane de euro pentru pachetulde 67 la sută din acŃiuni?

Având în vedere toate aceste date

ale problemei, ne întrebăm pe ce sebazează premierul Mihai Răzvan Un -gureanu când face, pe la televiziuni,afirmaŃii de genul „Cupru Min esteneprofitabilă şi izolată economic” sau„Statul este în câştig pentru că pre -Ńul obŃinut este cel mai bun posibil,de patru ori mai mare decât preŃulde pornire”?

Când preŃul cuprului la bursele in-ternaŃionale tinde spre 9000 de do -lari tona, iar tu licitezi un zăcământde circa 50 de miliarde de euro, cuce preŃ de pornire începi licitaŃia?Întrebare de clasa a I-a!

Ei bine, repetenŃii tranziŃiei româ -neşti au început-o de la ... 60 mili -oane de euro, au plusat până la 200de milioane şi s-au oprit plini desine, aşteptând de la români aplauze,cununiŃa de lauri şi răsplata jertfeipatriotice.

Cine şi-a închipuit că după jafulpostdecembrist, politicile economicedezastruoase ale tuturor guvernărilorşi prostia din etapa preaderării, ne-am învăŃat minte şi vom drămui cugrijă pentru ziua de mâine bruma deavuŃie ce ne-a mai rămas – iată,constată astăzi că se înşeală. Suntemgata să o luăm de la capăt şi să re -deschidem un nou „sezon al vânzăriide Ńară”, negociind ca la tarabă, pre -Ńuri de nimic pe tot ce ne-a mairămas. Fără să băgăm de seamă căpolitica resurselor naturale a devenitîn tot mai multe situaŃii o şansă desupravieŃuire şi chiar principala mizăa războaielor dintre Ńări.

Ce anume ne mână în aceastăluptă oarbă? InconştienŃa, iresponsa -bilitatea, reŃeaua subterană de com-plicităŃi mondiale? Până să aflăm ade -vărul, până să-i pedepsim pe jefuitorisau pe uneltele acestora, mi-e teamăcă va fi prea târziu...

Cariera de la Roşia Poeni

Sezonul second-hand la aur }i cupru românesc!Emil DAVID

Conducerea Facult@]ii de {tiin]e Economice a ULBS(urmare din nr. 343)

Prodecani

prof. univ. dr. EmanoilMUSCALUconf. univ. dr. RăzvanŞERBU

lector univ. dr. BogdanMÂRZAconf. univ. dr. NicolaePETRIA

conf. univ. dr. MihaelaHERCIUconf. univ. dr. ClaudiaOGREAN

Directori de Departamente

Facultatea de ŞtiinŃe Economice a ULBS

CERCETARE VINERI 13 APRILIE 20124

c my b c my b

c my b c my b

urmare din pagina 1Iar momentul apropiat al verii

1964, când conceptul de „integraresocialistă” – prin „reunirea” unor re -giuni din Ńări diferite, din perspecti-va unor criterii strict în avantajulURSS, al Cehoslovaciei şi al R. D.Germane – a început să fie severpromovat în cadrul unor pu blicaŃii şireuniuni academice de vârf dinstatele amintite - economiştii şi spe-cialiştii români criticând vehementastfel de puncte de vedere - a con-stituit un jalon fundamental pe acestdrum. Nu a fost vorba, în nici un fel,de o dezvoltare de tip capitalist, prinintegrarea în sistemul de proprietatea proprietăŃii private asu pra mijloa -celor de producŃie, în ce priveştefabrici, uzine, întreprinderi, ci liniafundamentală a coordonatelor socia -liste de tip sovietic a fost ur mată cuo deplină fidelitate. În ca drul respec-tiv, însă, interesele internaŃionaliste –ale „hegemonului” în speŃă, marelevecin de la răsărit – au făcut loc, înmăsură esenŃială, intereselor naŃionale:nevoile Ńării, ale României, progresulindustriei şi eco nomiei naŃionale, so -cialul şi cultura din perspectivă na -Ńională, etc. Desigur, cum spuneam,cu adagiul „socialist” ca atare, culimitele respective. Aici, nu atât stat-ul este cel dorit de către individ, ciindividul trebuie să fie astfel încât săfie agreat de către stat. Să mai sub-liniem reala şi splendida simpatie aVestului faŃă de România de atunci...

Mai multe din ideile şi tezele pro-movate astfel, pe fondul unei strate-gii generale şi care au început săprindă viaŃă şi în practică, şi-au aflatgeneza, relevată oficial, în gân direaunor patrioŃi români cu precă deredin a două jumătate a secolului XIX.Fie ei de pe poziŃiile unei burgheziicu potenŃial material, spiri tual şidornică de afirmare, fie ei so cialiştisub influenŃa unor concepte socia -liste care străbăteau vestul eu ro peandupă 1830 – 1840. În zona concep -Ńiilor privind dezvoltarea in dus trieiputem astfel semnala ideile „industria -liştilor români”, printre care DionisiePop MarŃian, Al.D.Xenopol, P.S. Au -relian, Mihail Kogălniceanu, LazloKovary, dar şi C. Dobrogeanu Ghe -rea, fraŃii Nădejde, Panait Muşoiu, pe

urmă I.N. Angelescu, Ştefan Zeletin,eclatantul Mihai Manoilescu. „Astăzipopoarele fără industrie sunt pieri-toare de foame, sunt sleite de ace-lea care o posed şi le face să plă -tească scump ceea ce ele nu potproduce” scria D.P. MarŃian, cuvinterepetitive la mai toŃi gânditorii citaŃimai sus. Iar Manoilescu, promovândindustria naŃională cu deschiderespre lume, punând în discuŃie con-ceptul de productivitate medie na -Ńională a muncii beneficiind de o ast-fel de industrie, scria celebrele cu -vinte „Spune-mi nu numai ce cum -peri ci şi cu ce plăteşti dacă vrei să-Ńi spun de cumperi scump sau ieftin”.Punea într-o altă lumină, dincolo decea a „sacrificiului necesar”, protec -Ńionismul naŃional. Rămânând la gân-ditorii amintiŃi, putem arăta că erauidei şi teze care se refereau – într-omanieră sistemică, am spune acum– la posibilităŃile dezvoltării industrieinaŃionale, la modalităŃile fezabile ast-fel, la un program concret, susŃinutde către stat, pentru punerea în apli-care a acestor concepŃii. Se sublini-au marile avantaje economice ale dez-voltării industriale, efectele puternicpozitive pentru agricultură, transpor-turi, comerŃ, pentru progresul econo -mico-social general, experienŃa euro-peană şi mondială în domeniu şi cereleva aceasta, marile riscuri şi peri-cole pentru chiar existenŃa Ńării şi anaŃiunii pe care le degajau nu doarrefuzul ci chiar lipsa unei dezvoltăriindustriale pentru o Ńară, etc. Ase -menea concepte au fost preluate înconcepŃia şi strategia factorului po -litic în susŃinerea dezvoltării industri-ale şi economice în ansamblu a Ro -mâniei, după 1960 şi cu precădere,după 1965.

Dar ce teze şi idei au putut fi ast-fel evidenŃiate? Iată, teza acumulă -rilor înalte, materializate în ample pro -grame de investiŃii industriale, econo -mice, sociale, culturale, cea privindeforturile necesare pentru a promovadezvoltarea industrială a unor ramurişi subramuri moderne, la nivelul unorparametri ridicaŃi de progres tehnico-ştiinŃific. Se punea în mod deo sebitproblema protecŃiei mediului, la „modă”în acea vreme în vestul european caşi astăzi. Alte astfel de demersuri?Teza privind sporirea eficienŃei eco-nomice şi în mod deosebit amplifi-carea valorii nou create şi a efi -

cienŃei sociale a muncii. Cea pri vindreciclarea şi reconversia continuă aforŃei de muncă în pas cu exigenŃeledezvoltării moderne şi eficiente, crea -rea instituŃiilor necesare astfel, reor -ganizarea administrativ-te ritorială aRomâniei. Pe urmă, simplificarea apa-ratului administrativ şi organizatoric,ierarhic, în speŃă în domeniul indus -triei, prin eliminarea Direc Ńiilor Ge -nerale din ministerele coordonatoare,în condiŃiile creării Cen tralelor indus-triale, mai aproape de piaŃă, de in -dustrie şi economie ca atare. Ampli -ficarea relaŃiilor econo mice externeale României cu statele în curs dedezvoltare, cu statele capi taliste dez-voltate, apelul la credite din Occi -dent, importul de tehnologie de mareperformanŃă din Vest, etc. Se ur -mărea, dar, atât o dezvoltare naŃion-ală, cât şi o deschidere spre lume,o amplificare a cooperării şi partene-riatelor, principii, de altfel, deo sebit deactuale în condiŃiile Uniunii Europenede astăzi care se mai re feră, fireşte,şi la progresul integrat.

În cadrul acŃiunii unor factori noi,generaŃi şi determinaŃi ca atare maiales dintr-o perspectivă naŃională

amintită şi în timpul de după 1962– 1963, s-au vădit câteva elementecare au stimulat progresul industrial– şi social – al României. Şi carefactori au contribuit, totodată, la oanume vul nerabilizare a sistemului co -munist de aici. Anume: a) amnistiilepolitice ini Ńiate sub presiunea unorinstituŃii in ternaŃionale, ulterior con-tinuate de instituŃii naŃionale, creind,chiar dacă parŃial, un început dedestindere socială şi chiar politică însocie tate; b) solicitarea oficială, le -gală, a diplomelor de studii necesarepentru a ocupa chiar funcŃii inferioa -re de conducere în economie, respec-tiv în industrie. Faptul a readus peun plan important, ca structuri con-structive, o bună parte din specia -liştii şi chiar intelectualitatea vechiuluisistem bur ghez, cu precădere oa -meni ce lucra seră în acel sistem,după reguli de eficienŃă, oameni cuun orizont în care nu prea încăpeaucomandamen tele strict politice, uniidintre ei având la activ chiar condam -nări politice grave. Fi reşte că astfels-au revigorat teoria economică, acŃi-unile concrete, s-a dat un impuls im -portant dezvoltării.

S-a vădit, însă, şi un factor care aacŃionat şi altfel funcŃie de unele aş -teptări so ciale. Anume, pe fondul am-plificării susŃinute şi vizibile a relaŃi-ilor de comerŃ exterior ale industrieinaŃio nale, economiei, ale României, pelângă acŃiunile şi influenŃele atât denecesare ale specialiştilor, mulŃi veri -tabili, s-a amplificat controlul „insti-tuŃiei securităŃii”. Contactele cu stră -inii şi firmele străine pentru con-tracte şi derularea, finalizarea acesto-ra au fost nu doar strict suprave -gheate, ci parafate efectiv de ofiŃeriiei, de regulă buni specialişti, totuşi.Ei semnau, deseori, în calitate despe cialişti. În industrie funcŃionau, înacest cadru, chiar 2 tipuri de planuri:planuri de „livrări pentru export” înce privea firmele producătoare, şi„planuri de export” în nominativul„Întreprinderilor de stat de comerŃexterior”, destul de departe de pro-ducŃie, însă în contact strâns, nemi-jlocit, cu clientela externă, fie loco,fie în desele deplasări „afară”. Acesteîntreprinderi erau „negustorii” ca atare.În această ultimă zonă, su prave -gherea menŃionată era mai multdecât notabilă, era directă şi practictotală. Astfel că relaŃiile economice ex-terne pentru industrie, dar şi pentru

eco nomie în general, purtau o ase me -nea amprentă, mai puŃin caracteris-tică – aferentă doar unor cazuri spe-ciale – economiei de piaŃă. Era o ve -rigă în plus, cu o anume doză desubiectivism, nu era lipsită, într-o mă-sură, de profesionalism, însă circuitulde tip produs – marfă vândută deve-nea, deseori, destul de greoi. AcŃionaşi o anume crispare, o anume teamăde schimbare. Când se so licita sim-plificarea, de către cercetători şi spe -cia lişti, refuzul oficial era ferm şi con-tondent. Vădindu-se o astfel de situa -Ńie, pe partea celor cu „secretul” seafla, fireşte, şi controlul, în maremăsură, al sumelor în valută intrate,al sumelor respective ieşite, relaŃiilede tot felul cu clientela externă.

După revoluŃie, este greu de ad -mis că nu s-a utilizat de către „ceicare ştiau” un astfel de monopol,situaŃie probată de numeroşi oamenifoarte bogaŃi acum, provenind deunde au provenit. A fost aceasta,printre altele, un factor „neeconom-ic” după 1990 dar şi cel care, ante-rior, a potenŃat, subteran mai ales, for -Ńele care au determinat, potrivit unorin terese variate, pecuniare uneori, schim-barea de regim a României după 22decembrie 1989.

Dar să revenim. Ce rezultate s-auobŃinut astfel după 1960 şi care afost anvergura lor? Iată, din nou subrezerva unor impreciziuni a cifrelor,în esenŃă ele s-au vădit astfel. Sepoate arăta că deşi anul 1965 esteo bază considerabil sporită faŃă de1950, în perioada 1965 – 1980 fon-durile fixe, cu precădere în industrie,au crescut de peste 3,5 ori (cumarătam, 2,2 ori în cei 15 ani anteri-ori), iar comerŃul exterior, mai alespe componenta industrială, a crescutde peste 7 ori (4,8 ori în cei 15 anianteriori). Mai menŃionăm că, în ace-laşi timp arătat, venitul naŃio nal a sporitde aproape 4 ori, obŃinân du-se cu multpeste trei pătrimi din între gul sporde venit naŃional al perioa dei 1951 –1980. În ansamblul producŃiei indus-triale a devenit puternic majoritară pon-derea prelucrării înalte, a ramurilorindustriale de vârf, cu un bun şi,adeseori, foarte bun nivel de perfor-manŃă, ceea ce relevă nu doar trans-formările menŃionate în industrie, cio creştere sensibilă a gradului decalificare – în speŃă şi a venitului – a po-pulaŃiei ocupate în speŃă în indus trie.

continuare în pagina 5

Dan POPESCU

Industrializarea: itinerar deteriorat de factori extraeconomici (II)- Studiu de caz: economia româneasc@ -

Industrie românească interbelică. Vedere din ReşiŃa.

VINERI 13 APRILIE 2012 5

c my b c my b

c my b

CERCETARE DEZBATERI

c my b

Industrializarea: itinerar deteriorat de factori extraeconomici (II)- Studiu de caz: economie româneasc@ -

urmare din pagina 4Pe fondul înzes trării industriale au

cunoscut creşteri producŃia agricolă,transporturile, construcŃiile, ur baniza -rea, apropiindu-ne, sub toate acesteaspecte, de sta tele cu nivel mediu dedezvoltare economică. Nu doar scrip -tic, ci şi în buzunarul oa menilor. Aucontat mult creditele de tehnologizareluate din Vest, ceea ce a potentatcapacitatea industriei na Ńionale de aface faŃă competitivităŃii în lume. Aufost insistente preocu pările special-iştilor pentru a asigura – în condiŃiileutilizării balanŃelor ma teriale şi finan-ciare – echilibrul, relativ, material şifinanciar al dezvoltării, evoluŃii articu -late. Pe cincinal inflaŃia era prevăzută– şi se îndeplinea – la nivel de 5%,respectiv circa 1% pe fiecare an. Pefondul creşterii economice, se creaucirca un milion de locuri de muncă,cele mai multe în industrie, dar şi înservicii, comerŃ, transporturi, ş.a. Aufost ani – se adaugă în acelaşi cadrudinamic poate încă primii 1 - 2 anidin deceniul 9 al secolului trecut –

cu semn pozitiv pentru progresulindustrial şi economic.

Aveam, însă, de-a-face cu un sis-tem economic strict centralizat, rela-tiv departe de piaŃă, bazat pe reguli,

legi, reglementări care, cu încetul, auînceput nu să-l accelereze, ci să-l în -frâneze, tot mai mult. În pofida unordocumente politice „roz”, lipseau stimu-li meniŃi să facă să funcŃioneze pe ter-

men mediu şi lung producŃia şi efi-cienŃa. Sinergia de sistem se consu -ma repede. După cum ne-a arătat şine arată prezentul, corupŃia şi minci-una au început să aibe şi ele rolullor ne gativ tot mai important, pe mă -sură ce se amplifica însăşi megalo -mania fami liei conducătoare a Româ -niei. „Urâtul ideologiei impuse” apăsatot mai pu ternic. Sistemul politic, totmai obtuz, ignorant, relevând o lumeparalelă comparativ cu realitatea Ńăriişi a lumii, nu doar că trăgea în josmai multe din performanŃele indus-triei şi economiei, dar anula multe dinefortu rile realizate până atunci. Pre -cipitarea de a plăti datoria externă –acumulată ca urmare mai ales a cre -ditelor de dezvoltare, a căror eficien -Ńă însă începuse să scadă – o dato-rie de circa 15 mld. dolari, a dat lo -vi turi echilibrului dezvoltării şi nivelu-lui de trai al populaŃiei, viaŃa vădin-du-se tot mai cenuşie, nociv stagnan-tă, lipsită de perspective. Aveam de-a-face cu un dramatic imobilism eco-nomic şi cu o degradare abruptă asocialului...

... Ceea ce a condus la RevoluŃia

din 22 decembrie 1989, la izbânda ei.NesiguranŃele ce au urmat, confuziile,prăbuşirea fostului sistem socialistprosovietic şi intrarea în confruntaredirectă a industriei şi economiei cuexigenŃele dure, nemiloase ale uneipieŃe europene, euro-atlantice şi mon-diale foarte pretenŃioase, promovărileîn posturi importante pe baza crite -riului „relaŃii” puternice şi nu în func -Ńie de valoare, activitatea „activiştilor”din vechiul sistem şi nu doar a lor,preocupaŃi, acum ca demnitari, esen -Ńial, de câştigul lor şi nu al econo -miei cum era şi este “fişa postu lui”, co-rup Ńia tot mai atroce, etc., au făcut caperioada de tranziŃie a in dustriei şi eco-nomiei româneşti spre economia depiaŃă să nu aibe deloc rezultatele dezi -rabile. Să fie chiar departe, tot mai de-parte de ele. Ori cum,în circa 65 deani, trecerea de la capitalism la socia-lismul de tip sovietic, iar apoi reveni -rea de la acesta – bine încastrat îneconomie – spre economia de piaŃăa fost şi este un proces care a gene -rat şi ge nerează, prin însăşi mişcareasa, prin componentele sale, obstacole pu-terni ce, pierderi de ener gie şi de viteză...

urmare din pagina 1Într-o primă zi (2 aprilie), şase

grupuri de elevi, coordonate de cătreun profesor de specialitate, au fostinvitate în Sala festivă a BiblioteciiASTRA (corpul B, et. II), pentru câte-va ore bune de discuŃii interactive,pe teme legate de implicarea Şcoliişi a tinerilor în proiectele şi mecan-ismul comunitar. Astfel, peste 50 deelevi şi cadre didactice, de la celemai reprezentative instituŃii de învăŃă -mânt preuniversitar ale Sibiului (Co -legiul NaŃional "S. von Brukenthal", Co -legiul NaŃional "Gh. Lazăr", ColegiulNaŃional "O. Goga", Colegiul Econo -mic "G. BariŃiu", Liceul Teoretic "C.Noica" şi Liceul de Artă), au interac -Ńionat cu echipa Biroului de Infor -mare al Parlamentului European înRomânia, integrându-se cu usurinŃăproblematicilor abordate şi demon-strând că principiile şi valorile pecare le promovează Uniunea Euro -peană - prin intermediul forurilor salecele mai emblematice, de talia Parla -mentului European -, trezesc un in -teres deosebit şi în rândul celor maitineri dintre cetăŃeni. LocaŃia s-a do -vedit una foarte inspirată, sala deîntâlnire (datând de la sfârşitul se -colului al XIX-lea) fiind proaspăt res -taurată şi constituindu-se într-un spa-Ńiu viu al multiculturalismului de fac-tură transilvană, parte a patrimoniulnaŃional şi european. Gazda noastrădin această primă zi, Silviu Borş, di -rectorul Bibliotecii ASTRA, a reiterat,o dată mai mult, funcŃiile sociale vi -tale pe care le îndeplinesc cărŃile, înîncercarea de a menŃine sănătos cor-pul unui popor.

Cea de-a doua zi a caravanei eu -ropene la Sibiu a fost rezervată stu-denŃilor şi absolvenŃilor de studiisuperioare: pentru că, una dintre exi-genŃele înscrierii şi participării la com -petiŃiile EPSO (Oficiul European pen-tru SelecŃia de Personal) este cea le -gată de absolvirea obligatorie a uneiFacultăŃi şi deŃinerea unei diplome deLicenŃă. Membri ai BIPE au dezvăluitpublicului din Aula Magna AvramIancu, umplută până la refuz de

peste 200 de persoane, o serie deelemente importante, necesare abor-dării acestui veritabil (şi unic!) con-curs de administraŃie publică euro-peană. Timp de aproape două ore, auieşit la iveală acele criterii şi moda -lităŃi de selecŃie, extrem de solici-tante, dar care deschid, practic, caleacătre o carieră de funcŃionar în insti-tuŃiile de la Bruxelles (şi nu numai).Din multitudinea de avantaje evidenŃi-ate, merită menŃionate: şansa de alucra într-un mediu profesionist şi plă-cut, salariul motivant, de câteva miide euro lunar, numeroase responsa -bilităŃi, dar şi drepturi care conferăprestigiu social, posibilitatea de ainteracŃiona nemijlocit cu ceilalŃi se -meni europeni, schimbul reciproc debune practici, concretizând sensuldevizei: „Unită in diversitate”. O ini -Ńiativă binevenită, această prezentaregenerală a OportunităŃilor de carierăîn Uniunea Europeană, şi ca urmarea unor noi posturi administrative scoa-se la concurs anul acesta, în cadrulinstituŃiilor comunitare.

În cea de-a treia şi ultima zi a„săptămânii europene” de la Sibiu,distinşi oaspeŃi şi personalităŃi alevieŃii publice şi politice din Româniaau decantat valenŃele crizei econo -mice, cu impact major asupra mode -lului/modelelor de dezvoltare actuale,dar şi asupra stării de spirit a popu -laŃiei la nivel naŃional şi european.Dezbaterea, moderată de ConstantinRudniŃchi, jurnalist la Radio FranceInternationale, a debutat cu o scurtăintroducere a dnei Lucinia Bal, şefaBiroului de Informare al Parlamen -tului European în România, urmatăde Cuvântul de deschidere al Rec -torului proaspăt ales al UniversităŃii„Lucian Blaga”, profesorul Ioan Bon -drea. Aceştia au adus în discuŃieimportanŃa derulării unor astfel deevenimente în spaŃiul academic, mi -zând pe cooptarea elementului şti-inŃific, a specialiştilor în diverse do -menii, în sfera deciziei politice. IosifMatula, membru al Parlamentului Eu -ropean din partea grupului Popular(PPE) a fost cel care a prezentat, dela tribuna Aulei Magna, cadrul finan-ciar multianual al UE, perioada 2014-2020, accentuând un aspect esenŃial,

anume creşterea inteligentă, ecolo -gică şi favorabilă incluziunii (aproxi-mativ 50 de procente din proiectulde buget alocate acestui capitol). Încontinuarea şi în ordinea alocuŃiu-nilor, profesorii universitari Constan -tin Oprean (Preşedintele SenatuluiULBS), Vasile Puşcaş (fost MinistruDelegat, Negociator Şef cu UniuneaEuropeană), Mircea Coşea (fost depu -tat în Parlamentul României) şi Mir -cea Maniu (conferenŃiar în cadrul Fa -cultăŃii de Studii Europene a Uni -versităŃii Babeş-Bolyai din Cluj-Na -poca) au încercat să încadreze temaevenimentului, Uniunea Europeană şiieşirea din criza economică, într-ologică mai amplă, prin prisma strate-giilor şi a politicilor guvernamentale,comunitare şi internaŃionale. Spre fi -nal, la capătul a patru ore de dis-cuŃii, a fost exprimat şi punctul devedere al mediului de afaceri dinRomânia, prin intervenŃia directoruluigeneral al ConfederaŃiilor Patronaledin Industrie, Servicii şi ComerŃ,Adrian Izvoranu. Pe scurt, o întâlnirecu multe probleme ridicate „la fileu”,dar şi cu soluŃii pertinente (cum arfi cele care vizează investiŃia perma-nentă şi susŃinută în EducaŃie şi Cer -cetare, singurele capabile să asigure

performanŃa economică sustenabilăşi progresul social), o dezbatere pealocuri aprinsă (date fiind subiectulabordat şi conjunctura sensibilă), cuîntrebări incitante şi răspunsuri pemăsură, un dialog al cetăŃenilor, nor-mal şi atât de necesar, cu analişti,dar deopotrivă actori şi reprezentanŃiai politicului.

Cele trei zile de activităŃi şi dez-bateri publice s-au încheiat, aşadar,cu satisfacŃia lucrului împlinit. Mani -festările pot fi puse, de altfel, subauspiciile noilor politici de transpa -renŃă şi comunicare promovate decătre Uniunea Europeană la nivelulstatelor membre, pe fondul scăderiiaccentuate a încrederii cetăŃenilor înprocesul decizional şi în soluŃiile pro-puse de la Bruxelles, pentru comba -terea crizei economice globale. Dacăar fi să luăm în calcul doar percepŃiaromânilor, corodarea „euro-optimis-mului” şi degradarea progresivă astării de „eu(ro)forie” care ne carac-teriza în perioada de pre-aderare aajuns la cote dintre cele mai îngrijo -rătoare. Astfel, conform ultimului Euro-barometru prezentat recent în cadrulReprezentanŃei Comisiei Europene laBucureşti şi oferit publicităŃii (Eura -

ctiv, 3 apr.), gradul de încredere îndirecŃia trasată de UE înregistrat înRomânia a scăzut la jumătate, faŃăde anul 2007, pornind iniŃial de lacirca 85%, pentru a ajunge, astăzi, ladoar 46%. Studiul arată că, „deşi Ro -mânia se înscrie şi ea într-o tendinŃăobservabilă la nivelul tuturor statelormembre, ea se situează totuşi sem-nificativ peste media europeană aîncrederii, care este de 38%”. Celetrei zile de networking de la Sibiu,implicând elevi, studenŃi, profesori,tineri absolvenŃi, dar şi tineri profe-sionişti cu frumoase perspective decarieră europeană nu fac decât săcontribuie la o mai bună sedimenta-re a sentimentului de apartenenŃă laUniunea Europeană, iar aceasta nunumai prin prisma valorilor simboli -ce, ci şi prin intermediul capacităŃiide a înŃelege funcŃionarea mecanis-mului său de guvernare. Participareadirectă a cetăŃenilor (din toate cele27 de state membre) în cadrul pro-cesului decizional comunitar nu tre-buie să rămână la stadiul de dezide -rat, într-un orizont de speranŃă şi aş -teptare, ci reprezintă un imperativ menitsă producă efecte cât mai vizi bile înplanul realităŃii social-politice, eco no -mice şi culturale care ne înconjoară.

O realitate? O speranŃă? Un vis?

Dan POPESCU

S@pt@mâna european@ la Sibiu (2-4 aprilie)dr. Dan-Alexandru POPESCU, ULBS

CRE{TERE VINERI 13 APRILIE 20126

urmare din pagina 1Conceptul de servicii s-a dezvol -

tat constant, de-a lungul dezvoltăriieconomice şi sociale a lumii, astfelîncât, în ziua de astăzi, practic, nuexistă ramură a economiei care sănu fie cel puŃin tangentă la ceea ceînseamnă sectorul serviciilor sau sec -torul terŃiar al economiei. Fie că vor-bim despre serviciile financiare, ser-viciile de telecomunicaŃii, serviciile tu-ristice, practic, orice activitate între-prinsă în economie, se reflectă, în -trun fel sau altul, asupra sectoruluiserviciilor, sau, mai bine spus, ser-viciile îşi lasă totodată amprentaasupra respectivei activităŃi. Există osimbioză puternică între toate celetrei sectoare ale economiei, însă cuprecădere între relaŃiile dintre sec-torul terŃiar şi celelalte două, indivi -dualizate, respectiv sector primar, agri -cultura şi sectorul secundar, indus-tria şi construcŃiile. De fapt, sectorulserviciilor a ajuns astăzi atât de im -portant pentru economie, în particu-lar şi pentru economia mondială îngeneral, încât se poate vorbi despreun veritabil ”boom” în ceea ce pri -veşte activitatea economică şi cea aserviciilor.

Economiile europene au devenitdominate de servicii, în condiŃiile încare majoritatea companiilor, chiar şicele din sectorul de producŃie, pri -vesc acum serviciile ca un punctcritic în reŃinerea clienŃilor lor, atâtcerŃi, cât şi atragerea celor potenŃiali.Fie că avem de-a face cu un simplutransfer bancar sau un proiect dearhitectură, fie că planificăm un con-cediu întro destinaŃie anume sau efec-tuăm un banal apel telefonic, avemnevoie de servicii pentru a efectuaaceste operaŃiuni, inclusiv de o infra-structură dezvoltată a serviciilor.

Tocmai datorită complexităŃii spo -rite a acestei ramuri economice, tre-buie menŃionat că există, la momen-tul actual, o serie întreagă de clasi-ficări în domeniul serviciilor, în careacestea sunt împărŃite după diversecriterii, unele reprezentative, altelemai puŃin.

Problematica pe care clasificareaserviciilor o ridică este cu atât maiimportantă cu cât această complexăsintagmă, caracterizată de o evoluŃiecontinuă, cu precădere în ultimii ani,a devenit şi mai dificil de definit,odată cu apariŃia fenomenului de „co -merŃ transfrontalier cu servicii”. Ulterior,o nouă noŃiune va deveni cea de„comerŃ internaŃional” cu servicii.Prin urmare, dificultatea definirii unuitermen ce a ajuns să definească unîntreg sector al unei economii, sevădeşte una reală şi problemele re -zidă tocmai din faptul că realitateaeconomică a perioadei contemporaneeste una caracterizată de un dinamismnemaiîntâlnit. Aşadar, determinareaunei noi clasificări în domeniu, indi -ferent cât de argumentată, reprezintăo sarcină dificilă.

ImportanŃa acestui sector pentruo economie este în creştere înultimii ani, lucru vizibil şi în Româniapost-decembristă. Economiile naŃio -nale, ajung să fie clasificate în func -Ńie de acest sector, mai precis, pebaza datelor statistice disponibile, înfuncŃie de ponderea sectorului ser-viciilor în economie. Prin urmare,dacă o economie prezintă un sector

al serviciilor care îşi aduce o pon-dere de peste 50% din PIB, produsulintern brut al unei Ńări, acel stat esteperceput ca fiind dezvoltat, precum,similar, dacă o Ńară are un procental serviciilor sub această cifră, prac-tic există o subdezvoltare a econo -miei acestuia. Este vorba de fapt, deo subdezvoltare a sectorului servici-ilor. În funcŃie de stadiul de dezvol -tare al serviciilor, avem o lume îm -părŃită în cele ”trei lumi” de fapt:- State cu un sector dezvoltat al ser-viciilor, exportatoare nete de servicii,prima lume;- State cu un sector de serviciiemergent, locaŃie unde se include şiRomânia, unde piaŃa serviciilor esteîn curs de cristalizare – a doua lume;- Statele cu un sector de serviciicvasi-inexistent, Ńări care au de pildăun sector primar, agricol, extrem dedezvoltat, aspect negativ însă. Insu -ficienta dezvoltare a serviciilor dinaceste Ńări condamnă populaŃia la unnivel de trai mai scăzut – lumea a treia.

O perspectivă interesantă asupraclasificării statelor este oferită şi decătre Banca Mondială. Respectiv, aceas -tă instituŃie internaŃională clasificăstatele, prin prisma dezvoltării aces-tora, pe baza venitului pe cap de lo -cuitor sau GNI, după cum urmează:- State cu un venit scăzut al GNI, cuun nivel al acestuia sub 1.005 USDsau echivalent;- State cu un venit mediu-scăzut alGNI, cu un nivel al acestuia cuprinsîntre 1.006 şi 3.975 USD;- State cu un venit mediu-ridicat alGNI, cu un nivel al acestui indicatorcuprins între 3.976 şi 12.275 USD. - State cu un nivel ridicat al GNI,respectiv peste 12.276 USD.

Elementul cheie în această clasi-ficare este dat de gradul de dez-voltare al serviciilor.

Notă: România ocupă, conform aces-tei surse, poziŃia 54 în topul acestorstate, situată solid în categoria upper-middle GNI, respectiv a III a.

Un alt indicator legat de ponde -rea serviciilor în cadrul economiilornaŃionale, deşi indirect, este dat degradul de atractivitate al unei econo -mii faŃă de altele, grad ce a devenit,mai ales întrun context economic

dificil, marcat de turbulenŃe financia-re severe, cu atât mai important. OŃară cu o infrastructură a serviciilorsuficient de dezvoltată poate atrage oserie întreagă de investitori, pe careun stat care nu dispune de infra-structură corespunzătoare pur şi sim-plu nu îi poate determina să vină. Şiaici nu este vorba doar de infrastruc-tura de transport a unei Ńări, respec-tiv drumuri, căi ferate, aeroporturi, cieste vorba şi de infrastructura de co -municaŃii, precum şi de structura so -cială şi particularităŃile specifice ace -lui stat.

Serviciile sunt un concept de rela -tivă noutate în economie, deşi, dealtfel, economia nu este un conceptnou, per ansamblu. Altfel spus, dacădespre ”economie” se poate vorbi încădin cele mai vechi timpuri, deoarece,încă de la apariŃia fenomenului de”diviziune a muncii”, din comunaprimitivă, avem deja germenii relaŃi-ilor economice, iar despre economie,ca ştiinŃă se poate vorbi de la cele-bra ”AvuŃia naŃiunilor – o cercetareasupra naturii şi cauzelor sale” apărintelui economiei, Sir Adam Smith,despre servicii, lucrurile sunt de datăpuŃin mai recentă, deoarece nu putemvorbi despre acestea, din, să spu -nem, sec. XVIII.

Este adevărat, existau şi atuncibănci – intermediari financiari, daractivităŃiilor acestora nu li se poateatribui denumirea de serviciu pro-priu-zis şi, oricum, însemnătatea aces-tui sector pentru economiile naŃionale,la acel moment, era una extrem descăzută.

Se poate afirma aşadar, că, întromăsură covârşitoare, dezvoltarea ser-viciilor este direct legată de apariŃiaşi evoluŃia unui alt concept economicesenŃial pentru perioada contempo-rană. Şi anume, globalizarea. Desi -gur, globalizarea este, întro oarecaremăsură, similară, ca traiectorie, cudezvoltarea sectorului serviciilor, res -pectiv cu apariŃia a din ce în ce maimulte servicii în sfera economiculuişi socialului. De altfel, globalizarea re -prezintă un antemergător al dezvol -tării serviciilor, precum şi al interna -Ńionalizării serviciilor, deoarece globa -lizarea, presupune, în primă instanŃă,

coborârea barierelor comerciale pen-tru ceea ce înseamnă „free trade”.Globalizarea înseamnă de fapt, dinpunct de vedere economic, o nouăordine mondială, cu anumite reguli,dar care propune, ca idee esenŃială,reducerea barierelor comerciale pre-cum tarife, taxe de export, precum şicote de import. Desigur, această de -finiŃie este menită să prezinte aspec -tele pozitive ale globalizării, pe carepartizanii le prezintă drept „creştereabogăŃiei şi a volumului de bunuri şiservicii tranzacŃionat pe pieŃele inter-naŃionale, ca urmare a unei eficienŃecorect catalizate a diviziunii muncii,prin relaŃii internaŃionale, specializareşi competiŃie”.

Suntem însă de părere că acestfenomen, precum şi comerŃul inter-naŃional cu servicii, nu prezintă doaraspecte pozitive, ci, dimpotrivă, mani -festă şi reverberaŃii negative. De pildă,sporirea competiŃiei şi a competitivi -tăŃii unor anumite state se face, deregulă, în dauna altora, ceea ce pre-supune, din start, dezavantaje eco-nomice majore pentru statele maipuŃin dezvoltate sau în curs de dez-voltare. Schimburile economice, fiede bunuri, fie de servicii, nu se facmereu sub cele mai bune condiŃii,iar acest fapt conduce nu la reduce -rea diferenŃelor economice dintre state,ci, dimpotrivă, sporirea acestora, astapentru a nu mai aminti de condam -narea la sărăcie a multor naŃiuni, înfavoarea altora.

Este adevărat, globalizarea presu -pune un proces integrat sau, altfelspus, un proces de contopire aeconomiilor şi a societăŃilor naŃiona -le, integrare favorizată de dezvoltareaserviciilor de comunicaŃii, transpor-turi şi schimb. Acest lucru se reali -zează şi prin schimb internaŃional,investiŃii străine directe, fluxuri decapital, migraŃia forŃei de muncă, darşi prin avansurile din tehnologie.Suntem însă de părere că a observadoar aspectele pozitive ale globali -zării şi internaŃionalizării reprezintă oviziune obtuză, şi este un aspectdeparte de realitatea curentă.

Şi totuşi, conceptul de servicii,precum şi cel de comerŃ internaŃionalcu servicii, există şi evoluează, indi -

ferent de lucrurile care se spun pelângă acestea. Se pune însă proble-ma de a defini corect un serviciu.

NoŃiunea de servicii este încă in -suficient de clar conturată în eco -nomie, iar divergenŃele specialiştilorasupra acestui subiect sunt încă pu -ternice. De altfel, există o varietate dedefiniŃii legate de ceea ce reprezintăun ”serviciu” în economia cotidiană. Di -vergenŃele sunt şi mai evidente atun-ci când în ecuaŃie intervine comerŃulinternaŃional cu serviciile.

O definiŃie a acestui concept aratăcă un serviciu reprezintă un echiva-lent intangibil al unui bun economic.

Definirea serviciilor reprezintă undemers deloc facil în contextul eco-nomic contemporan, dificil datoritămarii diversităŃi a activităŃilor ce con-cură la încadrarea în acest domeniuprecum şi din cauza opiniilor diferiteale specialiştilor în aprecierea acesteinoŃiuni. În general, definiŃiile fac tri -mi tere la delimitările dintre servicii şibunuri sau la trăsăturile lor caracte -ristice. Nu sunt puŃine definiŃiile caredefinesc serviciile prin antiteză cubunurile.

Istoric vorbind, una dintre defini -Ńiile cele mai complete date servici-ilor aparŃine lui Andre Tordjman. Acestaapreciază că „serviciul reprezintă ac -tivitatea oferită la vânzare care produ -ce avantaje şi satisfacŃii fără a antre-na un schimb fizic sub forma unui bun”.Motivul pentru care considerăm aceastădefiniŃie coerentă şi completă estedat şi de preluarea sa de către Aso -ciaŃia Americană de Marketing. Potri -vit aceluiaşi specialist, în Vocabularulpractic al ştiinŃelor sociale „serviciilereprezintă toate activităŃile indirectproductive, constituite in ceea ce senumeşte sectorul terŃiar al unei eco -nomii, avand ca principale ramuri co -merŃul, comunicaŃiile şi transporturile”.

Ca un corolar, un serviciu repre -zintă, din start, un eveniment indivi -dualizat în timp, un ”set de beneficiiintangibile consumabile la un mo -ment dat în timp”. Având însă învedere faptul că serviciile reprezintăun fenomen complex, definiŃia facenecesare următoarele precizări.

A) Serviciile sunt oferite de cătreun furnizor specializat, de regulă aflatîntro relaŃie foarte strânsă cu propriisăi furnizori. Un exemplu sunt ser-viciile de telecomunicaŃii: o companiede comunicaŃii nu poate exista fărăsuportul hardware oferit de către fur -nizorii de telefoane mobile şi apara -tură pentru reŃele globale.

B) Serviciile sunt realizate de cătrefuncŃii distincte ale sistemelor teh -nice şi de către activităŃile distincteale indivizilor. Aceste sisteme pun ba-zele desfăşurării şi prestării de servi -cii în condiŃiile solicitate de către client.De pildă, reŃele de comunicaŃie.

C) Serviciile sunt comisionate înfuncŃie de nevoile clienŃilor, fiind unsector cu un grad extrem de ridicatde personalizare. De altfel, se poateargumenta că sectorul serviciilor re -prezintă cel mai mare grad de per-sonalizare dintre cele trei sectoareale unei economii.

D) Serviciile sunt expediate decătre un furnizor unui client numai lacererea acestuia din urmă. Aşadar,consumatorul reprezintă elementul de -clanşator în prestarea unui serviciu.

E) Serviciile se consumă în totali -tate, de către utilizator, în scopulsatisfacerii unei nevoi a acestuia. Unserviciu nu poate fi recuperat, odatăce a fost consumat.

Serviciile – motor de dezvoltare al unei economii moderne

asistent univ. drd. LucianAlexandru DANCIU, ULBS

ECHILIBRUVINERI 13 APRILIE 2012 7

urmare din pagina 1În acest context dat de formarea

preŃurilor pe toate pieŃele se face tre-cerea la conceptualizarea şi analizaechilibrului general. De asemenea, înanaliza echilibrului general un aspectimportant este reprezentat de apariŃiasituaŃiilor de dezechilibru economic.Dezechilibrele economice reprezintăexpresia modificărilor limitelor resur -selor şi tehnologiilor, a restricŃiilorconsumatorilor privind cumpărareade bunuri şi servicii, inclusiv a unorgreşeli de politică economică pe ter-men lung, reflectând neconcordanŃadintre cererea şi oferta agregată. De -zechilibrul economic se manifestă înformă de crize economice, de deficitbugetar, şomaj şi inflaŃie.

Cele mai importante teorii ce pri -vesc echilibrul şi dezechilibrul econo -mic sunt cele enunŃate de Alvin Mar shall,Leon Walras şi John Maynard Keynes,după care au evoluat alte teorii pri -vind fenomenele dintr-o eco nomie.

Din punct de vedere teoretic, echi-librul general se referă la situaŃia îneconomie în care toate pieŃele (piaŃabunurilor economice, piaŃa monetară,a capitalurilor şi piaŃa muncii) se aflăsimultan în echilibru, adică atuncicând preŃurile şi cantităŃile nu se mo -difică. În analiza sistemelor economi -ce au fost adoptate în principal douăabordări. Prima şi cea mai simplădintre ele a fost cea a echilibruluiparŃial asociată cu numele lui AlvinMarshall şi în care este analizatănumai o parte a sistemului, refe -rindu-se la studiul unei pieŃe izolatepentru o marfă, în care sunt exami-nate condiŃiile de echilibru, fiind datepreŃurile celorlalte mărfuri. Astfel, pre-Ńurile sunt considerate simpli para-metrii, pentru determinarea lor nea-cordându-se importanŃă. Această teh -nică folosită de Marshall ignoră efec -tele schimbărilor preŃului unei mărfiasupra tuturor celorlalte preŃuri (inclu-siv preŃurile factorilor de producŃie) depe pieŃele cu care se află în relaŃie.

Schimbările respective pot avea efectde feedback pe piaŃa iniŃială, daracestea pot fi analizate doar intr-unsistem de echilibru general.

A doua şi cea mai dificilă abor-dare, atât din punct de vedere con-ceptual, cât şi din cel al utilizării in -strumentelor matematice, este ana -liza echilibrului general, care priveştesistemul economic ca pe un întreg şiurmăreşte determinarea simultană atuturor preŃurilor şi cantităŃilor pen-tru toate bunurile şi serviciile. Aceastăabordare îi aparŃine lui Leon Walras,economist de origine franceză şiprofesor de economie politică la Uni -versitatea din Lausanne la sfarşitulsecolului al 19-lea şi inceputul seco -lului 20. Cea mai importantă contri -buŃie, care a condus şi la consa -crarea lui Walras constă în dezvol -tarea teoriei echilibrului general, con-ceptualizată în prima ediŃie a lucrăriiElements d’economie politique pure(1874-1877), în care a pus bazeleunui model unificat ce include teori-ile schimbului, producŃiei, formăriicapitalului şi banilor.

Datorită interdependenŃei generaleexistente, orice deplasare forŃată apunctului de echilibru pe piaŃa unuibun va provoca deplasări pe pieŃelealtor bunuri, acestea in locul altoraşi tot aşa în mod succesiv. AcestevariaŃii de preŃuri pot avea un efectretroactiv, corector sau de realimen -tare asupra pieŃei originale. În final,dacă nu există intervenŃie externăcare să creeze dificultăŃi, acest pro-ces - pe care Walras l-a numit ta -tonare - va conduce la echilibru petoate pieŃele de bunuri şi factori. Înacest sens teoria echilibrului generalafirmă că valoarea tuturor vânzăriloreste egală cu valoarea tuturor bunu -rilor cumpărate, oricare ar fi sistemulde preŃuri. Altfel spus, există întot-deauna identitatea următoare:

(Frois, 1992).În abordările ulterioare econo mi -

ştii s-au concentrat în mod deosebitasupra a trei probleme care se ivescîn contextul sistemelor de echilibrugeneral, bazate în principal pe ipo -

teza concurenŃei perfecte:- dacă există o soluŃie corespunză-toare echilibrului general, în sensulcompatibilităŃii valorilor variabilelor;- dacă soluŃia respectivă este unică,adică dacă există numai o singurăvaloare pentru fiecare variabilă com-patibilă cu soluŃia globala;- dacă sistemul este stabil, în sen-sul revenirii lui, după o perturbare,la valorile de echilibru.

Deşi pe parcursul secolului 20 li -teratura de specialitate (Kenneth J.Arrow şi Gerard Debreu) a dat răs -punsurile considerate definitive laaceste întrebări, actuala conjucturăeconomică mondială determinată decea mai gravă criză economico-finan-ciară de după cel de-a doilea războimondial au determinat reluarea şi re -a nalizarea acestor abordări ale echili-brelor şi dezechilibrelor pieŃelor din -tr-o perspectivă mai largă.

Întreaga teorie macroeconomicăîncepând cu deceniul al cincilea alsecolului nostru a purtat puternicaamprentă a teoriei keynesiste şi aavut la bază clasica lucrare din 1936

a lui Keynes, tradusă un an mai târ -ziu într-un limbaj mai adecvat pu -blicului în modelul IS-LM prezentatde John Hicks şi Alvin Hansen. Acesta,la rândul său, este limitat însă defaptul că a fost cercetat doar pe ca -zul unei economii în chise. În con -diŃiile extinderii puternice a procesu-lui globalizării, modelul de echilibruIS-LM, s-ar putea spune că are doarun rol teoretic pentru studiul parŃialal echilibrului economic. Cei care audezvoltat însă modelul de echilibrupe cazul economiilor deschise, sunteconomiştii americani Robert Mun -dell şi Marcus Fleming, prin modelulce le poartă numele, Mundell-Fle -ming. Modelul a fost elaborat inde-pendent de către cei doi economişti,arătând că efectul expansionist al va -riabilelor de politică fiscală şi mone-tară, variază corespunzător cursuluide schimb propus. În ipoteza mobi -lităŃii perfecte a capitalului, politicamonetară se dovedeşte a fi ineficien-tă într-un regim cu rată de schimbfixă, iar politica fiscală, într-un regimde schimb cu rata flexibilă.

Considera]ii asupra echilibrului în teoria economic@asistent univ. drd.Alin OPREANA,ULBS

Vânătorul la pândă

Păltiniş - primăvara

Leon Walras John Maynard KeynesAlfred Marshall

Dezvoltarea picturii religioase si -biene este legată de existenŃa multi-seculară a Bisericii, în directă legă-tură cu practicarea cultului religios.În bisericile româneşti din arealul si -bian majoritatea de rit creştin ortodox,pictura religioasă a respectat canoa -nele erminiei bizantine. Mă refer îngeneral la bisericile pictate şi împodo-bite între secolele XVIII şi până lasfârşitul secolului XX. Un rol impor-tant în realizarea iconografiei biseri-cilor l-au avut conducătorii bisericii,înaltul cler, dar şi preoŃii de rând,enoriaşii şi la urmă pictorii.

În sudul Transilvaniei, din care fa -ce parte şi zona Sibiului, datorită po -

pulaŃiilor germanice şi maghiare undeau pătruns, în mod firesc, influenŃeale spiritului catolic şi protestant, pic-tura murală în toate tehnicile (fresca,alsecco, pictura în ulei, sgrafitto,) asuportat compromisuri care în planconceptual estetic şi artistic, sunt in -compatibile.

Pictura şi arta bizantină printr-osinteză în timp, determinată de evo -luŃia logică a contextui religios esteuropean, de factură ortodoxă, a fostsu bordonată unor canoane stricte,obligatorii.

Cel care a dat o formă definitivănormelor şi regulilor după care seconduce pictura bizantină, a fost pic-torul şi iconograful Dionisie din Furna.S-a născut în 1670 în localitateaFurna din districtul Agrapha din cen-trul Greciei.

Rămas orfan (tatăl său a fost preot),

la vârsta de 16 ani pleacă la SfântulMunte Athos, situat în Macedonia cen -trală, un complex de 20 de mănăstiri,12 schituri cu un număr de peste1500 de călugări veniŃi din Rusia,Ucraina, Georgia, Romînia, BulgariaSerbia şi Turcia. Documente despreprimii călugări romîni care şi-au con-struit schituri la Sfântul Munte Athos,datează din perioada secolului X.

Datorită istoriei sale sacre legatede prezenŃa în aceste locuri a SfinteiMaria, a devenit cunoscută ca Gră -dina Maicii Domnulu. În istoria aces tuive ritabil centru de spiritualitate orto-doxă, aportul românilor a devenit cu -noscut prin existenŃa a două aşezărimonahale, Sfântul Ioan Botezătorul şiSfântul Dumitru Valahul, ocupate decălugări din Moldova.

Revenind la Dionisie din Furna, dupăce şi-a desăvârşit pregătirea teologi -că şi artistică devenind pictor şi ico -nograf, acesta a fost preocupat deideea înfiinŃării unei şcoli de picturăortodoxă, în localitatea sa de baştină.

Pentru a funcŃiona oficial, sub aus -piciile Patriarhiei de la Constanti -nopol, Dionisie din Furna a făcut nu -meroase demersuri la Patriarhul Ecu -menic Serafim, obŃinând acreditare în1740. Şi-a construit un paraclis de -dicat Sfântului Ioan Botezătorul în Ca -ries, capitala sfântului munte, pe carea pictat-o după toate regulile învăŃatela Athos.

Pentru a fundamenta teoretic în -văŃarea picturii religioase în spirit bi -zantin-ortodox a conceput şi a scrisErminia picturii bizantine, un adevă -rat tratat de pictură, considerat celmai complet şi mai bine structuratmanual de pictură bizantină destinatucenicilor într-ale picturii bisericeşti,şi nu numai.

În cadrul studiului picturii monu-

mentale religioase, la academiile deartă romîneşti, Erminia lui Dionisiedin Furna a devenit o carte indispen -sabilă, atât studenŃilor cât şi profe-sorilor care doresc să realizeze opictură în spirit bizantin cît mai au -tentic. Ea cuprinde o parte iconogra -fică, în care sunt concepute scenele,portretele sfiinŃilor, ornamentele şitextele care sunt destinate diferitelorcompartimente ale bisericii în funcŃiede concepŃia arhitectonică şi o partede tehnologia materialelor pentru pic-tură. Un loc important în acest tratatîl ocupă partea de dogmatică a bi -sericii ortodoxe, de norme canonicesau disciplinare care dispun, după origuroasă selecŃie în timp, modul decompunere a imaginilor pictate. Dupăregulile dogmaticii bizantin-ortodoxe,în funcŃie de dispunerea spaŃiilor des-tinate serviciului divin, sunt oferitedetalii în spiritul vechiului şi nouluitestament de felul în care se picteazăfiecare compartiment.

Pictorului, pentru uşurarea munciisale, i-se dau îndrumări precise despre:

figurile sfiinŃilor; scenele consacratedin Biblie; culorile veşmintelor; anumiteelemente de peisaj şi din recuzita obi -ectelor folosite în practica religioasă.

Dar cel mai imporant lucru estecă această fabuloasă carte sugereazătinerilor pictori anumite „norme” deautodisciplină, în spiritul sfintelor ce -rinŃe creştine, o conduită personală pecare pictura sacră o impune. Pentruca pictura religioasă, icoanele să-şi în -deplinească misiunea harică, pictorultrebuie să fie credincios, să aplice înviaŃa sa normele şi prevederile mo -ralei creştine.

Printre pictorii sibieni, care şi-aufăcut din cultivarea picturii religioase,în spiritul ERMINIEI bisericii Bizan -tine, o profesie de credinŃă, şi s-auafirmat în ultimii ani sunt: Lucia Nica,Marian Verza, Aurel StăniŃ, Ionel Că -zilă, BăduŃ Dumbrăveanu şi altii. Din -tre aceştia Marian Verza este singu-rul membru al Uniunii Artiştilor Pasticidin România. Despre opera acestuiartist extrem de valoros, precum şi acelorlanŃi, voi scrie în numărul viitor.

ART~ ECONOMIE VINERI 13 APRILIE 20128

c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

Pictura religioas@ (I)

Un coşar care să vă poarte noroc (din colecŃia de ilustrate vechi a domnului Levente Koppandi)

Dionisie din Furna - “Ieşirea din mormânt”

Muntele Athos - Grecia