--

Bugetul pe 2009 esteviciat de trei cifre carerisc@ s@-l dea peste cap}i s@-l fac@ nefunc]ional.Problema nu este c@guvernul nu a g@sit para-metrii ideali, pentru c@ aa}tepta acum o predicti-bilitate de un înalt grad îndeterminarea parametrilorbugetari este total nerea-list. Într-un an în care

predic]iile se schimb@ radical de la o lun@ la altapentru c@ economia se schimb@ de la o zi la alta,nimeni nu a}teapt@ în mod realist un buget infai-libil. Ba chiar a existat propunerea ca bugetul s@fie f@cut trimestrial }i nu anual ]inând cont deinpredictibilit@]i.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

"Nu }tiu niciodat@ ce îmiplace, pentru c@ îmi place totatât de mult contrariul”

Mircea Eliade

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Dup@ calendarul chinezesc, se zice c@ suntem în „Anul Boului”. Dup@cum merg lucrurile în România, 2009 pare a fi mai curând „anulvacilor nebune”. Se fac }i se desfac coali]ii politice contra naturii,se pritocesc, la lumina lunii, guverne-fantom@ }i se împart, cu cu]itulpe mas@, portofolii ministeriale. Se ung mini}trii cu cruci, jur@minte}i parade militare, pentru ca, numai dup@ câteva zile, ace}tia s@ fug@pe u}a din dos. Pre}edintele }i-a f@cut muta]ia pe buletin în Pia]aVictoriei, vorbind }i decizând }i când trebuie }i când nu, în numeleunui guvern surdo–mut, în vreme ce ale}ii no}tri uninominali zacanestezia]i prin saloanele Palatului Parlamentului. Mai explodeaz@a}a, ca divertisment mediatic, }i câte o bomb@ în triunghiul Bra}ov– Craiova – Ciorogârla, un fel de triunghi al Bermudelor versiuneromâneasc@, într-o mare de mizerie moral@ }i infrac]ionalitate neao}@,în care se amestec@ victime împu}cate în stil mafiot, case deschimb valutar atacate }i jefuite cu pistolul în mân@, evada]i dinpu}c@rii de maxim@ siguran]@, pe baza unor patalamale de laJusti]ie, arsenale militare devalizate în plin@ zi, sub ochii vigilen]i aipazei înarmate pân@ în din]i.

Bugetul s-a n@scut mort.Tr@iasc@ bugetul!

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVIDNici pe departe criza economiei de specula]ie – nu vorbimde cea de paradigm@, pe care aceasta se pliaz@ – nu se

apropie de final. Cred c@ ea este abia în debutul s@u, dezvoltând mari cantit@]ide energie negativ@. Probabil c@ va dura 2–3 ani, împletindu-se cu o recesiuneeconomic@ sever@ consecutiv@ crizei, toate acestea generând }i urmând s@genereze situa]ii intens dramatice, mari nepl@ceri, tragedii, de un tip sau altul, înmai toate economiile lumii. Dac@ ne gândim la criza din 1929 – 1933, ea adurat peste 4 ani, în ultim@ perioad@ fenomenele negative fiind deplasate maiales spre economiile slab dezvoltate, unde au continuat apoi. Desigur, acumsitua]ia este alta, dar interesele r@mân interese, mai ales atunci când „cozona -cul” este mic }i nu prea ajunge pentru toat@ lumea.

Dincolo de predic]iile negative, de tipul celor formulate de „profe]ii nenoro-cirii”, acei „doomsayers”, de cele anvizajând sfâr}itul lumii - }i în care nu doar eu,ci mul]i al]ii, nu prea credem -, o întrebare se relev@ cu insisten]@, în mai toatedezbaterile economice de o anumit@ ]inut@: ce se poate face pentru a ob]ine cevarelax@ri ale crizei }i recesiunii, în ce direc]ii ar trebui s@ ac]ioneze institu]iile comu-nitare, guvernele, factorii deciden]i, institu]iile globale?

nr. 201 anul 5 vineri, 6 februarie 2009 1 RON

Viciile bugetuluipe 2009

Dan POPESCUUn “New-Deal” rom$nesc?

- „nota de plat@”, la cine? -

România fa]@ în fa]@ cu Raportul FMI

Între 27 ianuarie }i 4 februarie2009 o misiune de exper]i aiFMI a vizitat România, pur tândmai multe runde de dis cu]ii lanivel inalt cu oficialii români. Lafinalul vizitei, delega]ia FMI aavut o intâlnire cu Pre}edinteleRomâ niei, domnul TraianB@sescu, ocazie cu care au fostanun]ate câteva din datele }icifrele referitoare la evaluareapredictiv@ a Ro mâniei. RaportulFMI arat@ c@ în primele 9 luniale anului 2008 economia

româneasc@ a continuat s@ creasc@, cu toate c@ în statelemai dezvoltate efectele crizei erau deja din plin resim]ite.În ultimul trimestru al anului 2008 România a început s@se confrunte cu dificult@]i economice serioase, iar indi-catorii macroeconomici s-au deteriorat foarte rapid înluna decembrie.

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pagina 6

Decizia Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga: cu 9700 km2 se amplific@, pe bun@ dreptate,

zona de la Marea Negr@, a Rom$niei

continuare ^n pag. 4

Petronela Monica (Darida) BARNA student masterand

Falimentul concernului financiar

Lehman Brothers (II)pag. 5

Nicolae Iorga,Noi acte rom$ne}ti pag. 7

prof.Cornelia B#RZ~

Travers$nd un timp economic }i politic zbuciumat

-100 de ani de la na}terea pictorului Dumitru Dumbr@veanu-pag. 8

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

No man’s land sau ]ara în care a murit statul

}i a înviat criza

Dan Alexandru POPESCU pag.2

Criza economico – financiar@ mondial@

Palatul Cotroceni

EVOLU[II VINERI 6 FEBRUARIE 20092

S@ nu d@m vina pe criz@, pentru pro-priile noastre sl@biciuni }i defecte.Nu din cauza crizei arat@ ]ara noas-tr@ a}a de jalnic, de parc@ ar fip@r@sit@. De fapt, chiar este p@r@sit@.De tineri cu studii superioare, lipsitede importan]@ într-o societate domi-nat@ abuziv de impostori, de spe-ciali}ti, de cei care au în]eles c@ nuse va schimba nimic, de muncitoricalifica]i }i necalifica]i, chiar }i deinfractorii „serio}i”. Au r@mas pe loc,mai ales b@trânii, oamenii simpli,mode}ti prin buzunare }i complexa]ide valorile civiliza]iei }i ritmul mile-niului, odrasle din familii des-perecheate, vis@torii convin}i c@„nic@ieri nu-i ca acas@”, politicienicomplici la pr@d@ciune, dar }i lanemul]umirea }i nefericirea popular@,cochetând cu justi]ia de-a dreptuloarb@, pentru care România înc@reprezint@ p@mântul roditor al afacer-ilor oneroase }i al libert@]ii f@r@ lim-ite, precum }i o droaie de nesim]i]i}i }mecheri, acei hibrizi ai tranzi]ieiplini de ei }i de trucuri ieftine decâ}tigare a traiului zilnic. În ultimavreme, am avut ocazia de a m@preumbla mai mult prin ]ar@, prinbiata ]@ri}oar@ lovit@ acum de criz@,de parc@ nu ar fi fost suficient cât ab@tut-o soarta atâta amar de timp.Nu-i vinovat@ criza pentru faptul c@nu }tim s@ ne respect@m reciproc,pentru faptul c@ desconsider@mmunca }i persoana acelora de lâng@noi, pentru faptul c@ ne înver}un@ms@ nu înv@]@m s@ facem lucrurilecorect, pân@ la cap@t }i f@r@ partipri-uri. Boala societ@]ii române}ti se afl@într-un stadiu mult prea avansat,pentru a avea cauze atât de apropi-ate de zilele noastre; rana economieina]ionale este mult mai profund@decât transpare ea în }tirile despre

cataclisme financiar-bancare mondi-ale. În fond, de criz@ am auzit abiaîn urm@ cu câteva luni, iar pro -blemele noastre dateaz@ de zeci deani. Simptomele maladiei române}tisunt cronice, doar c@, uneori, în anu-mite perioade, în func]ie de conjunc-tura istoric@ }i planetar@, suferimacut de pe urma traumatismelorevolu]iei umanit@]ii, a „vânturilor, va -lurilor” globaliz@rii. Cum am r@zbitpân@ acum, r@zbim }i în continuare,nu v@ fie fric@, corup]ia, sistemultic@lo}it, milogeala }i bi}ni]@reala nupic@ ele atât de u}or. Da, bineîn]eles,s@ ne temem de criz@. Dar, s@ netemem }i de noi în}ine, de r@ul pecare (ni)-l facem, cu propriile noas-tre mâini. „Accept@ }i taci”, iat@, nuo dat@, mesajul concis al ofi-cialit@]ilor, în stilul celebrei formulereligioase „crede }i nu cerceta”, con-turând falia dintre dogma secular@ }ipartizanii lep@d@rii de canoane. Credec@ ]i se vrea binele }i nu mai cerc-eta ce înseamn@, realmente, s@tr@ie}ti bine(!), c@ }i a}a nu are nici-un rost, parafrazând, spre final, osintagm@ autentic-electoral@ poate lafel de notorie. Tr@im în mizerie, înoftic@ }i del@sare, într-o permanent@psihoz@. Nu ]ine de rezolvareaprezentei crizei s@ reintr@m în rândullumii, s@ repar@m infrastructuradeplorabil@, s@ corij@m derival@untric@. Depinde numai de noi, deeduca]ie }i cultur@, de civism }imoralitate, de renun]area la metehne}i mode din trecut. Din p@cate, nemanifest@m tendin]a de voluntariatspre direc]ii gre}ite, exprimândsechelele unei vinov@]ii for]ate,reflexe impuse de fostul regim.Statul înseamn@ institu]ii, un întregmecanism de coordonare, adminis-trare }i control. A conduce este oart@, o misiune nobil@, cu care sev@d îns@rcina]i doar cei vrednici. Dar,statul mai înseamn@ ceva, ceva multmai important decât clasicelebanalit@]i rezultând din }tiin]a politi -cului: este suma tuturor indivizilordintr-o societate, suma intereselor }ia speran]elor lor, suma aspira]iilorunui popor. Statul define}te omul]ime de reguli, prin care se caut@unitatea, apartenen]a la un ideal, iaracest numitor universal, f@ga}ulcomportamentelor sociale este legea,

f@cut@ cu cap, de c@tre profesioni}ti,spre folosin]@ comun@. Foarte des,se întâmpl@ s@ tergivers@m aplicareaei, s@-i negociem con]inutul, chiar s-o excludem, par]ial sau definitiv, dinpeisajul cotidian, prin for]a„mu}chilor” no}tri, atotputernici, încontextul r@zmeri]ei generale. Secreeaz@, astfel, un dezechilibru majorîn interiorul fermentului de interese }iaspira]ii comune. Ra]iunea gestului,automotiva]ia actelor noastredeviante, explica]ia oferit@ celorlal]i:un viciu de procedur@, nevoia dedefulare, ap@rarea unei cauze mai

drepte decât alta, a unui adev@r maipresus de altul. Aparent, efectele suntminore, relativ restrânse, cu targetprecis. Momentul semnific@, îns@,disolu]ia autorit@]ii publice, pier dereaîncrederii în institu]ii, v@zute ca unaparat ineficient, exclusiv birocratic,incapabil a asigura, în mod uniform,bun@stare, echitate }i prosperitate, îna garanta fiec@ruia drepturile }i liber -t@]ile. Singurul stat care ne reprezint@este statul degeaba. Normal ar fi cadezordinea evident@, haosul încon-jur@tor s@ trezeasc@ o stare de voin]@}i con}tiin]@ (din partea cet@]eanului)

}i, deopotriv@, un fenomen de con-strângere }i sanc]iune (din parteastatului). Cei doi factori, atitudineaindividual@ }i cea colectiv@, suntabsolut complementari în procesulregener@rii, al relans@rii. Când ne vomaminti de toate acestea, judecând }iac]ionând în consecin]@, atunci vatrece criza, va reînvia statul }i vomreg@si sensul existen]ei ca na]iune. A]ighicit: sunt sceptic în ceea ce prive}telumea româneasc@, în forma ei actu-al@. Nu retractez ceea ce gândesc,doar ceea ce scriu la nervi }i larepezeal@. Am avut }i zile mai bune.

No man’s land sau ]ara în care a murit statul }i a înviat criza

Dan Alexandru POPESCU

VINERI 6 FEBRUARIE 2009 3BUGET

urmare din pag.1 În umbra acestor scandaluri de

propor]ii na]ionale, în nesfâr}itele cea-suri de tain@ ale unor }edin]e secretizatese cloce}te la infinit un buget de aus-teritate care ba taie în carne vie, bamângâie p@rinte}te cre}tetele contribua-bililor români, de nu mai }tiu ace}tiadac@ e criz@ de-adev@ratelea sauam@gire, dac@ trebuie s@ plâng@ sau s@se veseleasc@.

Într-adev@r, de mai bine de o lun@de zile se a}teapt@ na}terea acestuibuget – miracol. Guvernul zice c@ l-an@scut. Cu forcepsul. L-o fi n@scut, darnu l-a botezat, fiindc@ mai trebuie s@-idea binecuvântarea }i Parla mentul. Iaracolo sunt destui care stau la cotitur@s@-l purece cre}tine}te.

Ce va fi, va fi, bine c@ m@car unlucru îl }tim sigur: nou-n@scutul BUGETse va numi musai DE CRIZ~ }i va fiînf@}at într-un s@r@c@cios }i penibilPROGRAM ANTICRIZ~. Parti cipan]ii lasindrofie: cei 20 de milioane de români,sau câ]i or fi mai r@mas în@untrulgrani]elor, c@ nimeni nu se maiostene}te s@-i numere. To]i buim@ci]i }iisteriza]i. To]i strigând însp@imânta]i –„Criza, vine criza, ne pr@p@dim” – darf@r@ s@ în]eleag@ exact cum arat@ fan-toma acesteia. {i to]i întinzând pe câteo felie de pâine, diminea]a, la prânz }iseara, acela}i strat gros }i amar deCRIZ~ amestecat@ cu RECESIUNE caree obligatoriu s@ alc@tuiasc@ meniul zil-nic al prostimii.

{i când te gânde}ti c@ nu maideparte decât în urm@ cu o lun@, deRevelion, tot românul benchetuia voios}i înota în }ampania destupat@ prinpie]ele publice de pre}edintele lor carele ura în continuare „s@ tr@iasc@ bine”...Ce s@ mai crezi azi, când parc@ tr@imun co}mar? E criz@ de-a binelea,furi}at@ ho]e}te pe sub u}@ în caselenoastre, în sufletele noastre, sau numaimahmureala de dup@ banchet }ib@utur@?

Ei bine, ca s@ nu fim lua]i to]i depro}ti, v@ invit@m, stima]i cititori, la unmic joc de imagina]ie. Adic@ la un exer-ci]iu de demontare a scenariilor ad –hoc concepute înd@r@tul u}ilor capito-nate }i al zâmbetelor sticlosbinevoitoare.

S@ ne întoarcem, a}adar, la fineleanului 2008, în plin dezm@] al victorieiîn campania electoral@. Fiecare dezm@]are un pre]. În cazul nostru, pre]ul afost topirea pur }i simplu a ultimilorbani din visteria statului despre carepân@ atunci se }tia c@ e plin@ ochi }ic@-i poate îndestula }i pe dasc@li, }i pe

func]ionarii publici, }i pe }omeri, }i pepensionari. Pe ce s-au dus banii ]@rii?E simplu: i-a evaporat campania elec-toral@ croit@ pe tiparul votului uninomi-nal, care, dup@ cum demonstreaz@ sta-tisticile, a costat dublu fa]@ de modelul„perimat” al campaniilor pe liste de par-tid. S-au mai dus banii, pe ultima tur-nant@, la clientela politico – afacerist@ apartidului de guvern@mânt dup@ un obi-cei str@mo}esc consolidat de tranzi]ie,în speran]a perpetu@rii la putere. {i s-au mai neantizat banii în jaful cheltu-ielilor administrativ – bugetare, adic@ pesalarii, sporuri, prime }i achizi]ii fabu-loase, c@ doar obrazul sub]ire cu chel-tuial@ se ]ine mai ales în toiul unor nes-fâr}ite s@rb@tori de iarn@.

Consecin]a acestui dispre] fa]@ debanul public a fost practic instantanee:dublarea deficitului bugetar într-o sin-gur@ lun@!

{i a venit coali]ia salv@rii na]io -nale, emanat@ în laboratoarele Cotro -cenilor, g@sind un loc pustiit. Visteriagoal@ }i pe deasupra un munte dedatorii. Iar noua putere mai purta încârc@, suplimentar, }i povara uria}@ aunor promisiuni electorale de}@n]ate }iabsurde, dar explicabile prin prismainteresului politic imediat care a fost }ieste primordial în orice ]ar@ bananier@.Minte, convinge }i conduce! – aceastaeste deviza de succes a oric@rui partidcare î}i dore}te accesul la putere.

Revenind la scenariul nostru: f@r@bani }i aflat în imposibilitate practic@ dea onora pomenile promise, coali]iaguvernamental@ s-a trezit în ofsaid. {ice face orice datornic strâns cu u}a?Încearc@ s@-}i rezolve momentan prob-lemele prin noi împrumuturi. S-a tato-nat prin UE, c@ doar de asta suntemcomunitari, dar se pare c@ b@ncileeuropene }i-au cam tras obloanele.Acum se arunc@ ocheade c@tre r@u –famatul FMI, dar nu prea }tiu care nesunt nevoile. 7 miliarde de dolari – adecretat primul b@rbat al ]@rii. Ba, 20 demiliarde – a replicat cel de-al doilea înordine ierarhic@...

Pân@ s@ se dumireasc@ domniilelor, e}alonul doi a preferat s@ pune înpractic@ marea diversiune: CRIZA! Crizamondial@, criza na]ional@, criza sectori-al@, criza familial@ }.a.m.d. Ce }i-or fispus distin}ii autori ai unor promisiuniîn veci neonorate? Ia s@ ne juc@m noipu]in povestind prostimii despre crizede sistem apocaliptice, despre americanicare î}i p@r@sesc casele luate pe datoriipentru a locui în corturi, sau se arunc@pe ferestrele zgârie–norilor cuprin}i deisteria crizei. Ochim mai multe ]intedeodat@: am g@sit la ]anc motivul pen-tru care nu ne putem ]ine de promisi-

unea „S@ tr@i]i bine!”, îi oblig@m pepro}ti s@ strâng@ cureaua în loc s@ steacu mâna întins@ spre Guvern, punembotni]@ sindicatelor prea g@l@gioase,avem temeiuri s@ sporim birurile, avemexplica]ii plauzibile prin evocareaguvern@rilor anterioare, evident, toatescandaloase }i impotente, cu care ne-acadorisit tranzi]ia. {i mai b@ga]i-le, m@ib@ie]i, românilor }i ni}te curbe de sac-rificiu acolo, atât cât s@ se maipotoleasc@ cu preten]iile }i s@ se maimul]umeasc@ cu cât le d@m! Ce 50 lasut@ cre}teri salariale? Cinci procente, }ialea în rate! Ce punct de pensie de 45la sut@ din salariul brut? S@ stea naibiipe cât a fost, c@ }i a}a nu mai au multpân@ dau col]ul! Ce legi, ce sindicate,suntem în stare de criz@, de r@zboi,ciocu mic }i cureaua strâns@!

Culmea cinismului a atins-o ca deobicei în@l]imea sa, domnul prim – min-istru Emil Boc, cel care, la înc@ o întâl-nire electoral@ din municipiul de ba}tin@,a g@sit de cuviin]@ s@-i persifleze peromânii care l-au crezut în decembrietrecut: „Pu}ca }i cureaua lat@, ce salarii}i sporuri avea]i adat@!...

Bun, }i recapitulând, s@ num@r@mîmpreun@ victimele str@rii de criz@declarat@ intempestiv de mai – mariiRomâniei de azi:

Sectorul bugetar? Pove}ti deadormit copiii... Ministerele se înmul -]esc, personalul administrativ cre}te,institu]iile statului prosper@ }i cheltuielilecresc, evident propor]ional cu veniturilepersonale. O simpl@ compara]ie a volu-mului cheltuielilor din bugetul pe 2009cu cele consemnate în 2008, demon-

streaz@ negru pe alb c@, la aproapetoate ministerele, se înregistreaz@cre}teri cuprinse între 0,6 }i 7 procente.Excep]iile s-ar înregistra doar laMinisterul Internelor }i Administra]iei,precum }i la cel al Muncii. La primul,deja s-a consemnat un abandon –demisia ministrului Liviu Dragnea, pân@una - alta singurul care }i-a asumat„statutul” de victim@ a crizei }i recesiunii.

În rest, la nivel înalt, numai ve}tibune: potrivit noului buget, cheltuielilede personal }i achizi]ii cresc cu pro-cente consistente la Parlament }iPre}edin]ie, chiar dac@ premierul EmilBoc a dat dispozi]ie s@ se sting@becurile de pe culoarele Guvernului.Sporurile care practic tripleaz@ veniturileunor bugetari din sferele Puterii, revinîn actualitate, de}i au fost oficial gravblamate.Numai cele prev@zute în CodulMuncii – ni se spune. Hot@rât s@ lenumere pe celelalte, abuzive, indecente }inelegale, Emil Boc s-a oprit la cifra 5,de}i toat@ lumea }tie c@ ele se exprim@lejer cu dou@ cifre. S@ în]elegem de aicic@ toate celelalte sunt legale }i vorr@mâne în vigoare. Multe autorit@]ina]ionale }i institu]ii ale statului auanun]at deja, provocator, c@ vor acordaîn 2009 premii echivalente cu trei salariinegociate. Unde e criza, fra]ilor, c@ înadministra]ie pare s@ nu fie?

Poate în sectorul bancar? Nicivorb@, b@ncile î}i v@d lini}tite de lucru,nu am auzit de nici una care s@ fie înstare de faliment, func]ionarii parmul]umi]i c@ nu le mai trece nimenipragul ca s@ le dea b@t@i de cap, sepoate tr@i foarte bine la ad@postul sedi-ilor somptuoase doar din încasareadobânzilor la credite }i din execu]iiledebitorilor. Iar la urma – urmei, nu selaud@ chiar guvernan]ii no}tri c@ sis-temul bancar românesc nu are nevoiede nici un ajutor de stat, fiind mai sigur}i mai solid decât cel din Occidentul fal-imentar?

Al]ii strig@ dispera]i c@ ochiulciclonului crizei române}ti se afl@ însectorul imobiliar }i cel al pie]ei auto.Se pr@bu}esc vânz@rile, nu mai au niciun ecou ofertele! Nimic mai fals –zicem noi. În ciuda g@l@giei specu-lan]ilor care s-au îmbog@]it în regim deurgen]@ printr-o politic@ de pre]uri }iadaosuri neru}inat@, abia ast@zi sedemonstreaz@ c@ vânz@rile s-au f@cutdeliberat la suprapre]. Pân@ la procla-marea st@rii de criz@, nu g@seai ma}in@nou@ sub 10.000 de euro }i apartamentconstruit sub 2.000 de euro/m.p. Azi,tunurile imobiliare }i auto au disp@rut.{i totu}i dealerii tr@iesc. În ce const@drama crizei pân@ la urm@?

În fine, ni se sugereaz@ pe toate

c@ile posibile s@ c@ut@m victimele nevi-novate ale crizei mondiale în mediul deafaceri privat românesc. Adic@, veziDoamne, marii perdan]i ai st@rii derecesiune sunt marii întreprinz@toripriva]i care alc@tuiesc coloana vertebral@a economiei române}ti }i care achit@ defapt nota de plat@ a unei guvern@ri cat-astrofale. E de v@zut }i de judecat difer-en]iat aici: câ]i dintre ace}tia }i-au con-struit afaceri }i imperii financiare pe cri-teriul competitivit@]ii reale, }i câ]i autr@it }i tr@iesc din specula]ii financiare }idin tranzac]ii dubioase cu bugetarii, evi-dent pe bani publici. Câ]i tr@iesc în modreal tragedia falimentului provocat inde-pendent de buna lor credin]@, }i câ]i aua}teptat starea de isterie colectiv@ creat@de o criz@ mai mult sau mai pu]inregizat@, pentru a-}i justifica e}ecurilemanageriale sau a-}i rotunji de faptprofiturile prin niscaiva ajutoare guver-namentale }i „furnizarea” de }omeripl@ti]i de la buget. Cu alte cuvinte, pen-tru unii patroni starea de criz@ s-a ar@tata fi o adev@rat@ man@ cereasc@.

În cele din urm@, dac@ ar fi s@judec@m cinstit, singurele victime alepsihozei create în jurul crizei române}tisunt micii întreprinz@tori, cei carepl@tesc din greu birurile la buget. Ceicare ar trebui s@ alc@tuiasc@ nucleuldemult }i în zadar promisei „clase demijloc” în societatea româneasc@. Înlumina în}el@toare a noului bugetna]ional, r@mâne de v@zut cum vorsupravie]ui ace}tia, mul]i }i nec@ji]i, CAS–ului m@rit cu câteva puncte procen-tuale, deterior@rii galopante a cursuluide schimb, crizei de lichidit@]i generat@de dispari]ia sau scumpirea creditelorde produc]ie, num@rului sporit de taxe}i impozite care îi sufoc@.

Concluzia final@ ar fi c@, de se vaadeveri c@ România s-a împotmolit înmod real în criz@ }i recesiune, aceastanu va fi nici o noutate. Criza nu aînceput în 2009, ci a mocnit profund,ca un virus în stare latent@, pe tot par-cursul tranzi]iei noastre originale. {i, înorice caz, în 2009, la fel ca în to]iceilal]i 20 de ani de orbec@ial@, criza vafi tragic@ doar pentru unii. Pentru al]ii,oricât de cinic@ ar fi constatarea, ea seva dovedi chiar benefic@. Este primuldin paradoxurile actualei st@ri de fapt pecare clasa noastr@ politic@ are interesuls@ o înf@]i}eze la propor]iile unui imi-nent cataclism economic }i financiar. Aldoilea ar fi însu}i bugetul care nepromite salvarea în 2009.

Cum s@ crezi în putereat@m@duitoare a unui leac miraculos,când nu e}ti sigur nici m@car de diag-nostic }i nu ai investigat ravagiile ire-versibile ale bolii?

Bugetul s-a n@scut mort. Tr@iasc@ bugetul!Emil DAVID

Guvernul Rom$niei

Palatul Parlamentului

CRIZ~ VINERI 6 FEBRUARIE 20094

c my b c my b

c my b c my b

urmare din pagina 1Pe urm@, iar acest lucru este foarteimportant, cine, de fapt, achit@ }i vaachita – în m@sur@ mai mult sau maipu]in preponderent@ – „nota de plat@”a crizei, evident a crizei economiei despecula]ie, „nota de plat@” a crizei deparadigm@ v@dindu-se mult mai com-plicat@ }i cu responsabilit@]i mult maidifuze. În sfâr}it, în situa]ia specific@României, economiei române}ti, obli -gat@, fire}te, s@ fac@ ce face U.E., dar}i s@ dezvolte ac]iuni specifice, desprece ar putea fi vorba? Sunt m@surilepreconizate pa}i înainte pe un drumceva mai cur@]at de asperit@]i, denecazuri, de nefericiri? Nu ar fi impe -rativ@, totu}i, mai întâi, }i o analiz@sever@ a cauzelor care ne fac înprezent s@ import@m 80& din nece-sarul agro-alimentar, s@ nu mai avem,practic, b@nci, industrie în mai multedin coordonatele sale importante, s@nu avem infrastructuri, în condi]iile încare averi uria}e s-au polarizat pentrufoarte pu]ini? Desigur c@ }irulîntreb@rilor nu se opre}te, nu se vaopri aici...

... Dar, nu a pune întreb@ri estedificil în situa]ia de fa]@, ci mult maigreu este de a afla r@spunsuri cât decât pertinente, cu o component@ decontradictoriu ceva mai redus@. Este,de altfel, ceea ce vom încerca }i nois@ facem în rândurile de fa]@, avândca factor de raportare politica de„New–Deal”, pe care pre}edinteleFranklin Delano Roosevelt a ini]iat-o }iaplicat-o în America anilor 1932 –1934, pentru a scoate economiaamerican@ din criz@. Are relevan]@ oastfel de compara]ie? Noi credem c@da, fiind vorba, }i atunci ca }i acum,de o economie de ample dimensiuni,în mare m@sur@ deschis@, cu con-tradic]ii }i constrângeri în acel timp,asem@n@toare celor ce se v@descast@zi, nu doar în Statele Unite, ci }iîn Europa, în Asia, în Africa, în lume.{i mai este un argument deloc deneglijat. Nu facem parte dintre ceicare afirm@ c@ „de la filozofia gre-ceasc@, lumea nu a mai progresatpân@ acum”. Totu}i, îl sus]inem peregele Solomon al Israelului, carespunea, acum aproape 3.000 de ani,c@, pân@ la urm@, „nimic nu este nousub soare” („Nihil nove sub sol”).Avea dreptate pentru acel timp }i aredreptate }i ast@zi, iar situa]iile dineconomie, nu neap@rat în complexi-tatea lor, în dimensiunile lor, dar cuprec@dere în esen]ele lor, sunt, îngeneral, repetitive...

New–Deal-ul a reprezentat nouapolitic@ economic@, conceput@ }i inau-gurat@ în anii 1933 – 1934, sub egidapre}edintelui american Franklin DelanoRoosevelt. Era politicianul care atuncicâ}tigase alegerile, îndep@rtând dinfotoliul preziden]ial pe Herbert ClarkHoover, atât de legat, pe nedrept, maimult în imagina]ia aleg@torilor, decumplitul cataclism economic care alovit foarte grav cele mai mari }i celemai multe state ale lumii în anii fatidi-ci 1929 – 1933. O serie întreag@ deautomatisme ale produc]iei capitalisteau fost puse atunci sub semnul

îndoielii, marele economist englez, lor-dul John Maynard Keynes, sus]inândîn contrapartid@ }i din perspectivaunui atr@g@tor model economic, bazatpe înclina]iile psihologice ale oame-nilor, pe optimizarea gradului de ocu-pare, o anume cot@ de dirijism dinpartea statului în economie. Dinacela}i perimetru al promov@rii (rela-tive) a capitalismului de stat s-auinspirat pre}edintele Roosevelt }i con-silierii s@i atunci când au lansat New–Deal-ul, „un nou pact”, „o }ans@care îi a}teapt@ pe to]i”.

... În preajma primului r@zboimondial, muncitorii din Europa f@ceaopozi]ie „deschis@” introducerii noilormetode de organizare a muncii.Refuzul cronometrajelor, ostracizareanormatorilor, greve }i proteste detoate felurile. Tocmai în acest sens, înziarul „La vie Ouvrière”, din 31 mar-tie 1913, T. Merrheim scria:„Inteligen]a este alungat@ din ateliere}i uzine. Nu se dore}te s@ r@mân@aici decât bra]ele f@r@ creier }i auto-mate de carne adaptate automatelordin fier }i o]el”. În acela}i timp, îns@,patronii, interesa]i într-un profit înalt,subliniau importan]a ”organiz@riimuncii”, a promov@rii metodelor carepermiteau fabricarea produselor rafi-nate f@r@ mân@ de lucru specializat@.„Buletinul Uzinelor Renault”, de exem-plu, sublinia, în 1918, în acest sens:„Atunci când r@zboiul se va sfâr}i, unalt r@zboi, cel economic, va începe.Iar, în acest r@zboi, voi, muncitorii,bine înarma]i }i dota]i, ve]i fi solda]iidin prima linie”. Pe aceast@ cale, aîn]elegerii unor comandamente de efi-cien]@ }i economicitate se venea }i înîntâmpinarea dep@}irii unor realit@]isumbre: la circa 10 muncitori actividin industria anului 1913 (industriaFran]ei, în spe]@) în perioadar@zboiului 1914–1918, se consemnaseun mort. Deci, în zorii deceniului trei,se v@deau, în general, în industrie, }inu numai, nu un exces, ci o penuriede for]@ de munc@.

...În Statele Unite, ]ar@ cu oeconomie mult dezvoltat@, consolidat@}i puternic afirmat@ în perioadar@zboiului (primul r@zboi mondial) }iîn anii imedia]i urm@tori, nu va fi ca -racteristic@ o astfel de „opacitateeuropean@”. În condi]iile cre}terii pro-ductivit@]ii muncii, venitul na]ional alacestei imense ]@ri sporise de la 33mld. dolari în 1914, la 61 mld. dolariîn 1918. Industria american@dobândise deja o net@ preponderen]@mondial@, în aproape toate domeniilemai importante: extrac]ia fierului }ic@rbunelui, a petrolului (2/3 dinextrac]ia mondial@ de ]i]ei, în 1920,era american@), produc]ia electricit@]ii(tot în 1920, echivalent@ cu cea aîntregii Europe), produc]ia de o]el(mai mult de jum@tate din produc]iamondial@), un avans remarcabil în ceprivea industriile moderne – de auto-mobile, aparatur@ electric@, chimie,etc.). Stocul de aur al SUA era, în1919, de 2,5 miliarde dolari, iarcrean]ele de r@zboi asupra alia]ilor seridicau la 12 miliarde de dolari.Na]ionalismul american atinsese }i elcote importante. Pre}edintele ameri-can W.G. Harding, ales în 1920,opunea unor idealuri, s@ le spunemde democra]ie }i cooperare inter-na]ional@, care-l animaser@ pe prede-cesorul s@u, pre}edintele Wilson,convingeri cu mult mai concrete: „Amîn America noastr@ o încredere careface inutil@ reuniunea unui consiliu deputeri str@ine care s@ ne indice ce tre-buie s@ facem”. Se iau m@suri severeîmpotriva m@rfurilor str@ine }i împotri-va imigra]iei, ceea ce p@rea un para-

dox pentru un popor constituit, în ceamai mare parte, din imigran]i.

„Capitalismul american deveniseun imperialism, îns@ orizontul s@u erareprezentat în principal de americani}i nu de str@in@tate”, subliniaz@anali}tii occidentali ai fenomenului. Încondi]iile în care nivelul de salarii almuncitorilor cunoscuse o sc@dereinsistent@ în vremea r@zboiului, încondi]iile în care în 1920 un val degreve cuprinsese aproape întreagaindustrie a Statelor Unite - ]ara ceamai pu]in structurat@ atunci din punctde vedere al organiz@rii sindicale din-tre statele capitaliste puternice – suntpromovate organizarea }tiin]ific@ amuncii (taylorismul) }i lucrul laband@, (fordismul). Premisa favora-bil@: industria american@ era dominat@în propor]ie covâr}itoare de între-prinderi mari, de firme mari, unelegigantice pentru vremea respectiv@.Ce însemnau aceste metode moderneatât de discutate }i de disputate? Iat@:mecanizarea, standardizarea, planifi-carea minutioas@ a muncii }i activit@]iiîn firme, organizarea sistemului biro-cratic potrivit criteriului de eficacitate}i productivitate. În fine: lucrul laband@ – debutat, se spune – laAbatoarele „Armores” din Chicago,porcii t@ia]i fiind mi}ca]i de lan]uritransportoare }i „prezentându-se” înfa]a m@celarilor care stateau pe loc,fiecare dintre ei executând opera]iuneaproiectat@ de fasonare; lucru extinsapoi în industria de automobile, elec-tric@, produc]ia frigiderelor etc. Seconstituie un nou mod de activitate,conceptualizat }i sistematizat, printrealtii, de marele Henry Ford, omul carenu înceta s@ repete „c@ mi}careamuncitorilor prin sec]ii nu reprezint@o activitate remuneratoare” }i c@„piesele sunt acelea care trebuie s@umble. Se amplific@ ritmul de munc@,se amplific@ de 5 ori productivitatea,spore}te considerabil produc]ia.

Se amplific@, îns@, }i diferen]elede salarizare în sânul muncitoriloramericani. Unor muncitori – acei cucel mai bun randament – Ford le vaoferi drept salariu 5 dolari pe zi, osum@ mare pentru acel timp. Iar pro-duc]ia de automobile va spori de la200 de mii de automobile în 1913, la500 mii în 1915, 1 milion de auto-mobile în 1919, 2 milioane în 1923 }imai mult de 5 milioane de automo-bile în 1929, ridicându-se, de aseme-

nea, calitatea }i func]ionalitateama}inilor, accentuându–se, vizibil, dela an la an, linia modern@. „Pl@tindoamenii cu salarii proaste – afirmaHenry Ford – ne vom confrunta cu ogenera]ie de copii subalimenta]i }isubdezvolta]i, atât fizic, cât si moral.Vor fi genera]ii de muncitori debilicare se vor ar@ta ineficace atuncicând vor intra in industrie. În defini-tiv, industria va pl@ti nota”.

... Produc]ia era stimulat@ dintoate p@r]ile: o cre}tere de 90& pen-tru industrie, între 1921 – 1929.Productivitatea orar@ industrial@: cu47& mai mare în aceea}i perioad@. În1928, pre}edintele ales Hoover,anun]a apoteotic însu}i sfâr}ituls@r@ciei în Statele Unite. Modelul,îns@, începea s@-}i epuizeze posi-bilit@]ile. Munca la band@ se v@deatotu}i epuizant@, m@surile novatoareale lui Ford deveniser@ deja uzuale,productivitatea „obosise”, pia]a devinesaturat@. Iar „economia lumii”, oare-cum neglijat@ de întreprinz@torii, definanciarii, de investitorii americani,presa }i ea }i era în prag s@ aprind@fitilul de la butoiul cu explozibil...

... În semestrul al II-lea al anu-lui 1929, profiturile în industria ame -rican@ de automobile „coboar@” sensi-bil. În acela}i timp, o criz@ agricol@având consecin]e directe în sc@dereapre]urilor în sector }i a veniturilorcelor ocupa]i aici, diminueaz@ unimportant debu}eu al economiei. Înschimb, „înfierbântat@”, supraînc@lzit@de perspectivele unor câ}tiguridovedite pân@ atunci ca sigure, spe -cula]ia bursier@ se amplific@. Iareconomi}tii din preajma pre}edinteluiHoover }i factori de decizie, neglijen]ifa]@ de realizarea unor analize perti-nente din perspectiva micro, macro }imondoeconomic@, sunt aproape orbi.Marele Irving Fisher, cu contribu]iiimportante în domeniul teoriei eco-nomice, va declara astfel, în 1928:„Nimic nu poate interveni, care s@semene cu un krach”.

Previziuni grav eronate. În 23octombrie 1929, pia]a ac]iunilor aînceput „s@ înghe]e”. O zi mai târziu,în 24 octombrie, speran]ele destul dedebile ale speculatorilor, speran]epotrivit c@rora pia]a î}i va relua suflul,se pr@bu}esc definitiv }i catastrofal.Statele Unite vor intra în anii cenu}iiai „Marii depresiuni”. Venitul na]ionalamerican a sc@zut de la 81 mld.dolari

în 1929, la 41 mld.dolari, în 1932,propor]ie în care s-a diminuat }i pa -trimoniul posesorilor particulari debunuri. În trei ani, au fost înregistrate85 mii falimente, foarte multer@sun@toare, pasivul cumulat fiind de4,5 mld. dolari, 4.500 de b@nci aufost bancrute, milioane de „conturi deeconomii” au fost }terse din condei,salariile au sc@zut abrupt, iar }omajula înregistrat un uria} salt – 13 mi -lioane }omeri în 1933, fa]@ de 3 mi -lioane, în 1930.

... Fa]@ de asemenea veritabiledrame economice, pre}edintele alesde atunci al Statelor Unite, amintitulHerbert Clark Hoover }i secretarulTrezoreriei, Dillon, au avansat solu]iiconsiderate puerile – „s@ se reduc@mâna de lucru în industrie, capi-talurile }i num@rul agricultorilor”, f@r@s@ indice }i ce se putea face cu ast-fel de resurse devenite balast. Înaceea}i tonalitate, posibilele reac]iierau pri vite exclusiv ca o parte pozi-tiv@ a crizei: „poporul va munci maidur }i va duce o via]@ moral@”. I-afost astfel relativ u}or lui Roosevelts@-l bat@ în alegeri pe Hoover, de}iacesta din urm@ ar mai fi avut drep-tul la un mandat. A}a cum se sub-liniaz@ în literatura economic@,Roosevelt a denun]at vehement „dic-tatura industrial@”, pe „regiieconomiei”, „noul despotism”, criti -când ferm administra]ia republican@}i anun]ând „o nou@ politic@”. Obamade acum? Nu doar posibil, ci }i prob-abil. Roosevelt declara: „Sacrifica]i dec@tre filozofiile politice ale guvern@riianterioare, de la un cap@t la altul alna]iunii, cet@]enii }i cet@]eneleAmericii î}i îndreapt@ spre noisperan ]ele lor. Ei vor în mod echitabilpartea lor din distribu]ia bog@]ieina]ionale. Jur c@ voi da poporuluiamerican New –Deal-ul, „nouapolitic@”, noul pact, }ansa pe care oa}teapt@”.

Se spune c@, la început,Roosevelt nici nu }tia ce înseamn@ –ce va trebui s@ însemne – de faptNew–Deal-ul. Împreun@ cu consilieriis@i economi}ti el a elaborat îns@aceast@ politic@ cu pragmatism }itenacitate, sprijinindu-se pe for]elesociale care-l puteau ajuta s@avanseze – mai ales mi}carea sindi-cal@ - }i c@utând nu numai cu fine]es@ înl@ture rezisten]ele. Dar, ce a fostde fapt New–Deal-ul? (va urma)

Un “New-Deal” rom$nesc?- „nota de plat@”, la cine? -

Dan POPESCU

Criza economico – financiar@ mondial@

VINERI 6 FEBRUARIE 2009 5

c my b c my b

c my b

CRIZA ECONOMICO-FINANCIAR~ MONDIAL~

c my b

Decizia de a l@sa Lehman Brothers s@intre în procedurile de faliment a avutmenirea de a trage un semnal dealarm@ pentru cei ce joac@ pe riscurimari. Dar, pe de alt@ parte, prin astfelde m@suri, guvernele nu ofer@încredere investitorilor. În astfel decazuri, ceea ce se dore}te cel maipu]in este ambiguitatea. Cu cât dureaz@mai mult handicapul b@ncilor, cu atâteconomia real@ va avea mai mult desuferit, ele fiind fundamentul oric@roractivit@]i economice.

Unul dintre cei mai mari admi -nistratori americani de instrumentefinanciare bazate pe ipoteci, Lehman aintrat în dificultate, odat@ cu prabu}ireaa dou@ dintre fondurile de investi]iide]inute de Bear Stearns, în iulie anultrecut, mi}care ce a dus la o înghe]area tranzac]iilor cu instrumente financia-re riscante.În condi]iile în care clien]ii fondurilorde hedging au început s@-}i retrag@banii, Lehman i-a asigurat c@ are opozi]ie financiar@ solid@.

Pe m@sur@ ce temerile privitoarela situa]ia Lehman au cuprins întreagapia]@, investitorii au început s@-}iretrag@ banii. La începutul lunii sep-tembrie, în ciuda asigur@rilor primitedin partea oficialilor, Lehman afirma c@firma nu are probleme, GLG Partners,un fond de hedging londonez, încadrul c@ruia Lehman de]ine o partici-pa]ie, decide s@-}i retrag@ activele dincadrul firmei.Lehman avea înc@ ratinguri bune legatede obliga]iuni, îns@ JP Morgan deve-nea din ce în ce mai preocupat@ deceea ce se întâmpl@ }i a solicitat firmeigaran]ii suplimentare.Pe 11 septembrie, JPMorgan Chase apus efectiv cap@t acestei campanii aLehman. Din pozi]ia de intermediarîntre Lehman }i clien]ii s@i, JPMorgan}tia mai multe despre impasul în carese afl@ Lehman, decât majoritatea out-siderilor }i nu-i pl@cea ce vedea.JPMorgan a solicitat Lehman garan]iisuplimentare, în valoare de 5 miliardede dolari, reluând o cerere neonorat@f@cut@ cu o s@ptamân@ în urm@, spunsurse familiare cu situa]ia. Urm@toarea zi, pre]ul contractelor swappe riscul de credit al Lehman a urcat

la 800.000 de dolari pe an, de la219.000, cât era la sfâr}itul lunii mai.Clien]ii au început s@ solicite recupe -rarea banilor. Lehman a onoratcererile, pentru a nu da semne desl@biciune.Aceast@ solicitare, dublat@ de retrage -rile masive realizate de fondurile dehedging, au sl@bit Lehman într-atâtîncât firma de pe Wall Street, cu oistorie de 158 de ani, a solicitat pro-tec]ie împotriva falimentului, patru zilemai târziu.

În timpul crizei, firmele financiareau fost prinse între dou@ presiuni: ceade a spune publicului adev@rul dureros}i cea de a nu isca panic@. Povesteaefortului disperat al Lehman de asupravie]ui dezv@luie, pentru primadat@, cât de departe a mers aceastafirm@ pentru a se salva. Ac]iunile dinspatele scenei ridic@ semne de între-bare dac@ firma nu a dep@}it cumvalimitele, inducându-}i în eroare clien]ii}i pe investitori.

Într-o m@sur@ extrem de mare,b@ncile de investi]ii depind de încre -derea celorlal]i, pentru a supravie]ui.Businessurile lor sunt atât de com-plexe, bilan]urile atât de masive }iopace, încât outsiderii nu pot }ti, cusiguran]@, cât de grave sunt prob-lemele cu care se confrunt@ acestea.

Falimentul Lehman a c@scat ogaur@ de 220 miliarde de dolari înfinan]ele mondiale, bulg@re care, odat@rostogolit, va lua cu el }i alte com-panii, b@nci, asiguratori, fonduri deinvesti]ii. Suma respectiv@ trebuiepl@tit@ de companiile de asigur@ri saufondurile de investi]ii care au vândutasigur@ri de protec]ie pentru neplat@ lacredite sau obliga]iuni. LehmanBrothers, cândva a patra banc@ deinvesti]ii din lume, avea, la momentulfalimentului active de 639 miliarde dedolari }i datorii de 613 miliarde dedolari. Acestea erau protejateasem@n@tor asigur@rilor: banca pl@tea,anual, o sum@, pentru cazul în carevreun datornic nu }i-ar fi onorat pl@]ile}i astfel asigur@torul pl@tea diferen]a,pân@ la stingerea datoriei. Acest gende instrument financiar se nume}te"credit default swap”, iar pia]a pentruacest tip de derivative nu este regle-mentat@. În schimb, valoarea ei estecifrat@ la 55.000 de miliarde de dolari,în acest moment. Cu astfel de instru-mente sunt asigurate }i obliga]iunilecorporatiste de 128 de miliarde dedolari ale Lehman. În data de 10

octombrie, obliga]iunile b@ncii se tran-zac]ionau cu 13 de cen]i pentru undolar asigurat, ceea ce înseamn@ c@proprietarul prime}te 13 cen]i de labanc@, iar vânz@torul protec]iei trebuies@ returneze 87 de cen]i. În data de11 octombrie, aceste protec]ii erau 8,6cen]i }i deci mai au de primit 91,4cen]i pentru un dolar. Dac@, ini]ial,aceste produse financiare se foloseaupentru asigurare în caz de neplat@, maitârziu, fondurile de hedging au intrat înaceast@ pia]@ uria}@. La nivelulobliga]iunilor unei companii, de]inerilede astfel de instrumente sunt folositede fondurile de investi]ii pentru a pariaîmpotriva abilit@]ii b@ncii respective dea-}i pl@ti datoriile iar speculatorii s@fac@ profituri bune. Principiul folosiriiacestora este acela}i ca }i în cazulîmprumuturilor de ac]iuni. Fondul preiaun num@r de ac]iuni ale b@ncii unde adetectat o problem@ }i începe s@ vând@pân@ creaz@ un trend descendent alac]iunilor pe burs@.

La final, speculatorul var@scump@ra acela}i num@r de ac]iuniîmprumutat }i-l va înapoia proprietaru-lui de drept, îns@ acestea nu mai val-oreaz@ nimic. Acela}i lucru se rea -lizeaz@ }i cu obliga]iunile: când acesteasunt foarte c@utate randamentul loreste foarte mic dar sigur, cu cât ran-damentul promis este mai mare,înseamn@ c@ riscul urc@.

O dat@ ce valul se m@re}te, pani -ca se instaureaz@ }i face singur@ trea-ba, iar ac]iunea scade dramatic. Unastfel de atac a avut loc la o zi dup@falimentul Lehman Brothers }i vânzareasubevaluat@ a Merrill Lynch c@tre Bankof America, când titlurile AIG au sc@zutcu 61&.

Circa 350 de b@nci }i alte orga -nisme sunt legate de Lehman Brothersîn acest h@]i} de derivative, potrivitBloomberg. Printre participan]ii conec-ta]i la pierderile Lehman se afl@ Pimco,managerul celui mai mare fond debonduri din lume, Citadel InvestmentGroup LLC, fond de hedging dinChicago, dar }i o surpriz@: AmericanInternational Group (AIG). Care, pelâng@ creditul de 85 de miliarde dedolari luat la momentul na]ionaliz@rii, amai primit alte 37,8 miliarde de dolari.În anumite cercuri, salvarea AIG esteexplicat@ doar din acest motiv.Înainte de falimentul firmei, protec]iapentru Lehman ajunsese la 790 depuncte pentru datoriile pe cinci ani. Unpunct este echivalent cu 1.000 dedolari pentru a proteja 10 milioane dedolari datorie pe aceast@ perioad@.Lipsa de reglement@ri în privin]a aces-tor contracte a atras deja criticile celorau cump@rat obliga]iuni la Lehman sauproduse bazate pe derivative ale b@nciide investi]ii }i a}teapt@ acum s@ î}irecupereze banii. Investitorii din HongKong }i Singapore sunt furio}i pereprezentan]ii b@ncilor locale care "i-arfi dus cu pre}ul” }i nu le-au prezentat

adev@ratele riscuri. Mai mult de 40.000de cet@]eni din Hong Kong aucump@rat produse ale Lehman prinb@nci, totalizând 2,6 miliarde de dolari.Guvernul local a anun]at o schem@ subcare b@ncile locale care au vândutaceste instrumente trebuie s@ ler@scumpere de la de]in@tori, la o va -loare ce va fi decis@. În 1 octombrie,investitorii, dintre care mul]i pensio -nari, au cerut socoteal@ b@ncilor carele-au vândut produsele financiarerespective }i au solicitat primirea tutu -ror banilor investi]i. Deja autorit@]ile aucerut b@ncilor s@ clasifice ca fiind derisc mare obliga]iunile care includderivate complexe. În plus, reprezen-tan]ii b@ncilor n-au spus c@ aceste pro-duse sunt de mare risc, decât la finelelui 2007 }i c@ sunt legate de o com-panie american@.

Contractele derivative – a c@rorvaloare se leag@ de performan]a unuititlu financiar de baz@ pe o perioad@ detimp – sunt create, în parte, pentru aajuta firmele s@-}i minimizeze pierde riledin fluctua]iile dobînzilor, din falimente}i alte evenimente. Aceste contracte aufost o mare afacere pentru Lehman.Când firma a intrat în faliment, în sep-tembrie, aproximativ 1 milion de tran-zac]ii pe derivative purtau numeleLehman Brothers. Ca parte a acestortranzac]ii, cump@r@torii aduc garan]ii încaz de pierderi. Dar, la câtevasapt@mâni de la declararea falimentu-lui, sume imense în garan]ii mai suntde returnat de Lehman partenerilor detranzac]ii. O serie de parteneri auchemat Lehman în instan]@, pentrurecuperarea sumelor. Dar, banii par afi disp@rut. Asocia]ia Interna ]ional@pentru Swapuri }i Derivative estimeaz@c@ au fost colectate 2 trilioane dedolari în garan]ii, ca parte a con-tractelor derivative, bani ce au fost uti-liza]i de câteva ori. Utilizând garan]iileclien]ilor ca pe propriile garan]ii,Lehman }i alte asemenea firme auputut împrumuta mai mul]i bani, pecare i-au învestit apoi în titluri finan-ciare foarte riscante. Multe firme soli -cit@ acum Lehman Brothers s@ restitu-ie garan]iile. Dar, unde sunt banii?

Exist@ specula]ii conform c@roraJP Morgan Chase, casa de clearing aLehman Brothers, a pus mâna pe bani.S@ fie oare posibil?

Succesiunea rapid@ a evenimentelorîn septembrie 2008

9 septembrie 2008Ac]iunile Lehman scad cu 45&,c@derea fiind aprins@ de un raport careanun]a c@ banca coreean@ de dez-voltare s-a decis s@ se retrag@ de lamasa discu]iilor ce privea preluarea a50& din ac]iunile firmei LehmanBrothers.10 septembrie 2008Banca coreean@ de dezvoltare confirm@c@ s-a retras de la masa discu]iilor cu

Lehman. În acela}i timp, Lehmananun]@ oficial o pierdere pe al treileatrimestru de 3.9 miliarde dolari.Standard&Poor avertizeaz@ c@ banca arputea ajunge la nivelul unei b@nci decredit tip A.11 septembrie 2008Actiunile Lehman se pr@bu}esc cu înc@41,8&. Costul creditului de asigur@ripentru Lehman cre}te pân@ la 805puncte de baz@. Câteva b@nci ,incluzând }i Bank of America }iBarclays, discut@ ca s@ cumpereLehman.12 septembrie 2008Managerii de pe Wall Street se ^ntâl-nesc s@ discute c@i de rezolvare acrizei. Guvernul Federal }i Trezoreriasemnalizeaz@ c@ guvernul nu va folosibani publici ca s@ faciliteze preluareaLehman.13 septembrie 2008Discu]iile continu@ }i se l@rgesc, ca s@includ@ probleme cu alte institu]ii cumar fi AIG.14 septembrie 2008Barclays abandoneaz@ o ^n]elegerepoten]ial@ de r@scump@rare. Dealerii depe Wall Street ]in o sesiune f@r@precedent la burs@. Bank of Americaabandoneaz@ discu]ile cu Lehman }iaccept@ s@ cumpere Merryl Lynch 15 septembrie 2008Lehman anun]@ oficial falimentul.Ac]iunile AIG se pr@bu}esc. Regulatoriide asigur@ri New York State permitAIG s@ acceseze 20 de bilioane $ dincapitalul s@u, pentru a opri criza delichidit@]i }i c@derea creditelor.

Criza financiar@ care a pus dejape jar întreaga lume este pe cale s@zdruncine }i statutul de superputere alStatelor Unite ale Americii. Nu estevorba îns@ numai despre o problem@financiar@, dup@ cum ar@ta recent BBCîn cadrul unei analize mai largi, ci estevorba despre un moment crucial pen-tru istoria economiei }i pentru istorialumii.O întrebare de ordin general care sepune acum este în ce m@sura vor maiputea argumenta Statele Unite înfavoarea unei pie]e libere, atâta vremecât propria lor pia]@, considerat@ dreptcea mai liber@, s-a pr@bu}it. “Avem de-a face cu o transformare geopolitic@prin care echilibrul puterilor va fischimbat pentru totdeauna. Perioadasuprema]iei americane, care a începutdin al Doilea Razboi Mondial, s-asfâr}it. Principiul pie]ei libere ameri-cane s-a autodistrus în vreme ce ]@rilecare au p@strat controlul pie]elorinterne }i-au g@sit astfel un noutemei”, sublinia politologul John Gray,de la London School of Economics,într-un editoril publicat în cotidianulThe Observer.

Bibliografie:Ulrich Beck – Ce este globalizarea?Ziarul EconomistulEuroeconomia XXIwww. Wall.street.rocotidianul The ObserverNewsIN

Falimentul concernului financiar Lehman Brothers (II)Studiu de caz:

Petronela Monica (Darida)BARNAstudent masterand U.L.B.S-{tiin]e economice

Vedere din New-York

Sediul central al “Bank of America”

DEZVOLTARE F.M.I. VINERI 6 FEBRUARIE 20096

urmare din pag. 1Criza a afectat serios atât produc]ia,cât }i consumul, iar sc@dereaserioas@ a cererii mondiale a afectatnivelul exportului. Problemele dinsistemul mondial financiar au gene -rat neincredere în sistemul bancar }iîn general în economie, iar costulfinan]@rii bancare a crescut mult, pefondul reducerii disponibilit@]ii banilorpentru credite destinate atât com-paniilor, cât }i persoanelor fizice.

Pe plan mondial, FMI a redusestimarea de cre}tere economic@ dela 2,2& la 0,5& }i nu este exclusca în urm@toarele evalu@ri s@ ne con-frunt@m cu estim@ri de evolu]ie ne -gativ@. O astfel de situa]ie esteextrem de serioas@, cu atât mai multcu cât ne confrunt@m, pentru primadat@ în istorie, cu o criz@ economic@global@, }i, posibil, cu o recesiuneglobal@. „Noutatea” situa]iei face capredic]iile s@ aib@ un nivel deîncredere redus, motiv pentru careexist@ modific@ri atât de frecvente aleestim@rilor pe termen scurt.

FMI estimeaz@ c@ economiaRomâniei ar putea avea o cre}tereeconomic@ de cel mult 1& pentruanul 2009, nefiind exclus s@ existeperioade cu „cre}tere negativ@”, iar oeventual@ revenire este posibil@începând cu 2010. Tot pentru 2010,FMI estimeaz@ o revigorare aeconomiei mondiale, care ar puteaînregistra o cre}tere de 3&.

Pentru 2009, nivelul de riscr@mâne ridicat pentru economiamondial@ }i implicit pentru noi. Înmod particular, România este posibils@ se confrunte cu o sc@dere a PNBfa]@ de 2008, ceea ce ar trebui s@creeze un nivel ridicat de aten]ie înceea ce prive}te gestiunea resurselorpublice. Raportul FMI arat@ c@, din2005 pân@ în 2008, Guvernul }i-adublat cheltuielile, cheltuielile salari-ale în sectorul public s-au triplat înaceea}i perioad@, atât datorit@ unulritm de cre}tere salarial@ exagerat,cât }i datorit@ cre}terii num@rului deangaja]i în administra]ia public@.Aceste cheltuieli nu mai au acoperireîn venituri, dac@ economia na]ional@trece de la o cre}tere de 7-8& anualla o cre}tere de 1& sau, Doamnefere}te!, la „cre}tere negativ@”.Bugetul pentru 2009 se bazeaz@ înc@

pe scenarii optimiste – arat@ rapor-tul – dat fiind faptul c@ o sc@dere adeficitului la 2& este greu deob]inut chiar }i în afara evolu]iilorde criz@. Or, în condi]iile crizeiaccentuate este de a}teptat casumele colectate s@ scad@ atâtdatorit@ sc@derii majore a volumuluide lucru al economiei, cât }idatorit@ sc@derii nivelului decolectare a sumelor datorate labugetele publice, datorit@ valuluiserios de declar@ri în stare de fali-ment. Raportul FMI atrage aten]ia c@va fi nevoie de politici publice }i înspecial de politici fiscale mult maiserios ]intite }i c@ atingerea ]intelorbugetare va presupune un nivel ridi-cat de coeren]@ }i seriozitate înac]iunea public@. Oficialii FMI audeclarat c@ sus]in eforturile BNR dea se concentra în special pe ]inta deinfla]ie, fiind clar c@ interven]iile nuse pot face decât în pa}i mici,indiferent cât de necesare sunt.România va trebui s@ continue mo -nitorizarea sistemelor sale financiare}i s@-}i creasc@ capacitatea de amanageria riscurile bancare }i de aabsorbi }ocurile adverse de pia]@.

Raportul reliefeaz@ faptul c@ oparte din problemele cu care neconfrunt@m nu se datoreaz@ direct

crizei mondiale, fiind doar amplifi-cate de c@tre aceasta. România vatrebui s@ fac@ reforme importantepentru ca sistemul nostru economics@ câ}tige în productivitate }i com-petitivitate }i pentru ca încrederea însistemul public }i în sistemul eco-nomic în general s@ fie recâ}tigat@.

În afara acestui raport, r@mânîn discu]ie elemente importantereferitoare la politicile publice dindomeniul economic pe careRomânia le pune în practic@. Dejade mai mul]i ani era evident c@dezechilibrele din balan]a de pl@]ivor produce un seism economic.Cre}terea cheltuielilor publice orien-tate în special spre fondurile desalarii era de a}teptat s@ ne costescump, chiar dac@ cre}terea eco-nomic@ ar fi continuat. {tiam dejacu to]ii c@ o bun@ parte dincre}eterea economic@ spectaculoas@cu care ne confruntam era bazat@nu pe competitivitate economic@, cipe consum. Din p@cate, anii decre}tere economic@ ce s-au întâm-plat fiind mai degrab@ urmarea uneiconjuncturi interna]ionale, europene,favorabile, decât rezultatul a}teptat}i urm@rit al unui set de politicipublice coerente. Într-un anume fel,tocmai r@mânerea noastr@ în urm@,

ca sistem economic na]ional, lanivel european, a produs boomuleconomic. Lipsa acut@ a locurilor demunc@ a produs emigra]ie masiv@,emigran]ii au trimis sume enormede bani acas@, sumele de bani aualimentat consumul }i dezvoltareaeconomic@. Pe de alt@ parte, nivelulsalarial sc@zut din România, combi-nat cu reducerea riscului de ]ar@dup@ ce aderarea la UniuneaEuropean@ a devenit certitudine, aorientat investi]ii str@ine prioritarspre ]ara noastr@. Era evident c@situa]ia nu mai putea continua petermen lung, în lipsa unor politicipublice adev@rate, chiar }i numaipentru faptul c@ în câ]iva aniRomânia a trecut de la }omaj maisvla lips@ de for]@ de munc@. Chiardac@ nu ar fi intervenit criza mon-dial@, era de a}teptat ca noi s@ nelovim de efectele lipsei de inter-ven]ie public@ }i de obiective pe ter-men lung. În toate zonele dez-voltate, companiile se confruntau,anul trecut, cu o lips@ acut@ defor]@ de munc@ }i cu revendic@riimportante de cre}teri salariale,Sibiul fiind doar unul din ora}elecare pot exemplifica o astfel desitua]ie. Orpermanentizarea situa]ieiproducea cre}teri abrupte de salarii

a c@ror baz@ nu ar fi constituit-ocre}terea productivit@]ii, ci lipsafor]ei de munc@ }i presiunea sindi-cal@ sporit@. Capacitatea zonelordezvoltate de a atrage popula]ie s-a men]inut redus@, datorit@ lipseiunei politici publice coerente în ceeace prive}te locuin]ele. Ca atare, erade a}teptat ca, în scurt, timpRomânia s@ nu mai prezinte interessporit pentru investi]ile str@ine,datorit@ reducerii diferen]ei de cos-turi de produc]ie pe fondulcre}terilor salariale }i datorit@cre}terii aberante a pre]urilor îndomeniul construc]iilor }i loc@rii deîntreprinderi.

Scenariile pentru anii viitori pot fimai mult sau mai pu]in optimiste, iarrealitatea le va m@sura veridicitatea.%ns@, din punct de vedere politic, ceice conduc ]ara la nivel central, cât }icei ce conduc comunit@]ile locale, artrebui s@ aib@ mai degrab@ scenarii der@spuns pentru situa]ii negative, decâtpentru versiunile optimiste. {i, înacest context, politicile publice ar tre-bui orientate spre evitarea sau reduc-erea impactului scenariilor negative }inu spre atingerea pe hârtie a unorobiective de neatins (dat fiind }i fap-tul c@ în macrosisteme minunile suntinfinit mai rare decât în microsisteme).

România fa]@ în fa]@ cu Raportul FMI

Sediul F.M.I.

Bucure}ti, Sediul Guvernului Rom$niei

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

CONSTRUC[IE BUGETAR~ CARTEVINERI 6 FEBRUARIE 2009 7

urmare din pag. 1Care sunt îns@ acele trei cifre careconstituie elementele vulnerabile aleune construc]ii fiscale în care pun atâ-tea speran]e? Cre}erea economic@,nivelul veniturilor, fondurile destinateinvesti]iilor. Cre}terea economic@ de2,5 procente asumat@ de guvern,reprezint@ cea mai bun@ prognoz@ dinultima perioad@. Comisia european@ne-a oferit 1,75, agen]iile de ratingmerg pe un 1&, b@ncile nu mai trecde 2, iar FMI înclin@ spre 0 dac@ nuchiar spre minus. Chestiunea cifrelornu e deloc secundar@ pentru c@ asu-mând o cre}tere economic@ se trecedin record în record. Dac@ 1& PIBînseamn@ aproape 1,5 mld euro, e lim-pede c@ atunci când bugetul e atât destrâns nu e deloc indiferent dac@ seconteaz@ sau nu pe ace}ti bani. Dac@avem cre}tere, avem un PIB record.S@ spunem c@ acest lucru ar fi tolera-bil pentru c@ e o chestiune matema-tic@. În fond, }i la o cre}tere de 0,1&fa]@ de 2008, tot cel mai mare PIB l-am avea în 2009 din istorie.Chestiunea recordurilor e îns@ mai deli-cat@ în privin]a bugetului }i a venituri-lor bugetare, mai ales. Cu cre}tereaaceea, vom avea un buget de peste 51mld euro, din nou cel mai mare bugetdin istoria României, care se bazeaz@pe cele mai multe venituri ob]inute

vreodat@, ca procente în PIB. {i toateaceste recorduri în anul de criz@ 2009!E drept, anii trecu]i au presupus celpu]in procentual o rat@ mai bun@ decolectare a veniturilor din PIB, dar

acea rata a r@mas pe hârtie. Anul tre-cut, într-un an de cre}tere s-au adunatla buget pu]in sub 31& din PIB. Anulaceasta, }i aceasta este a doua cifr@extrem de discutabil@ a întregii con-

struc]ii bugetare, se conteaz@ pe peste32& din PIB. Din nou, pare o diferen]@mic@ dar sunt alte 1,5 - 2 mild cel pu]indiscutabile iar pe banii ace}tia se con-teaz@ enorm atunci când vorbim decheltuieli. Guvenul consider@ c@ se vaajunge la aceast@ cifr@ pentru c@ a acce-lerat majorarea accizelor la tutun }i ]ig@ri- una din sursele generoase de veniturila buget – }i pentru c@ a m@rit CAS cu3,3 &. Ambele m@suri, presupun sursefinanciare cel pu]in teroetic. Dar dac@major@rile de accize accelereaz@ }i eva-ziunea, majorea de CAS fie „stimu-leaz@”economia la negru, fie va împingeo cre}tere a }omajului }i a falimentelorpentru c@ o firm@ va fi nevoit@ s@ fac@unele concedieri pentru a-}i regla fondulde salarii afectat de cele peste 3 pro-cente pe care va trebui s@ le furnizezeanual. Dar marele risc al major@rii deCAS este tocmai ca aceast@ capacitatede plat@ a taxelor la buget s@ nu fieafectat@. Întârzierile cu care s-au f@cutpl@]ile în ultimul trimestru din 2008 artrebui s@ fie un semnal în construc]iabugetului }i, într-un an de criz@, s@ nuse mizeze pe un procent superior decolectare a veniturilor, pe un procentrecord.A treia cifr@ extrem de discutabil@ estecea a miliardelor destinate pentruinvesti]ii. Guvernul vrea s@ fac@investi]ii de capital de 10 mld de euro, aproape 20& din buget, o inten]ieonorabil@, dar doar atât. Prima obser-

va]ie ]ine de modul de cheltuire al ace-tor bani. Pe ce se vor duce ei, pentruc@ proiectele nu au prea ie}it la iveal@,În afara unor discu]ii generale - infras-tructur@, scoli etc, dar f@r@ date con-crete, nu prea avem nimic. Singurulprogram ceva mai concret - cel de rea-bilitare termic@ a blocurilor - va înghi]iîn acest an doar vreo 40 mil de euro.Ce se întâmpl@ pân@ la 10 mld? E clarc@ cifra a fost aleas@ politic }i nu eco-nomic. Sun@ bine }i cam atât. Maimult, e greu de presupus c@ guvernulare capacitatea manageril@ s@ inves-teasc@ o sum@ atât de important@. Arînseamna s@ fie de cel pu]in dou@ orimai performant decât guvernele ante-rioare (mai mult de 5 mld nu s-auf@cut investi]ii de capital într-un an!).Statul nu are aceast@ capacitate de ase mobiliza în vederea cheltuirii acestorbani }i atunci ei vor r@mâne abia peh$rtie. Într-un fel, nu e neap@rat odram@. Aceast@ sum@ reprezint@ plasade protec]ie pentru nedep@}irea celor 3procente de deficit bugetar, reperulunui deficit sustenabil. Din acesti banicare nu vor putea merge pe investi]iise vor trage alte cheltuieli iar deficitulare, în aceste condi]ii, }anse s@ r@mân@la un nivel acceptabil. Ar fi o perfor-man]@. Pentru cineva care a}teapt@enorm de pu]in din partea unui guvern,p@strarea deficitului ar fi o mare per-forman]@ care merit@ pe deplin salutat@.

Viciile bugetului pe 2009Dan SUCIU

Nicolae Iorga

Bijuterii bibliografice

SECVEN[E DE VIA[~ VINERI 6 FEBRUARIE 20098

c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~ CONTI-NENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Vedere din Tallinn

Pictorul Dumitru Dumbr@veanu, s-an@scut la 5 mai 1909, în Tg. Mure}.P@rin]ii s@i, oameni harnici }i gospo-dari, cu frica lui Dumnezeu, i-au asig-urat o bun@ cre}tere }i un traiîndestul@tor. {coala elementar@ }i liceulle-a urmat în Tg.Mure}. Înc@ din pri miiani de }coal@, din clasele primare, afost remarcat cu înclina]ii deosebitepentru desen }i muzic@. De multe ori,când avea 13-14 ani, dup@-meselelipsea de acas@. P@rin]ii, fiind ocupa]icu treburile casei, nu au observat acestlucru. Într-o zi,când tat@l s@u aveanevoie de ajutor la desc@rcat „marfa”pe care o aducea de departe, de pelâng@ Bistri]a, c@ci „Petrea-baci” cum îispuneau vecinii, se ocupa cu c@r@u}ia,a observat c@ Mitru] (diminutivul arde-lenesc de la Dumitru) nu este acas@.Nu s-au alarmat, crezând c@ este peundeva la joac@ sau la Mure}, la pes-cuit. Seara, le-a m@rturisit c@ a fost cuun coleg mai mare la palat }i s-au uitatla tablouri (Este vorba de PalatulCulturii din Tg.Mure}, unde se afla }iPinacoteca Municipal@ de Art@). Cândavea timp, dup@ ce primea încuviin]areap@rin]ilor, fugea la palat. Ore întregi,ad@sta în fa]a picturilor. Pe atunci,„zestrea” pinacotecii cuprindea lucr@ride pictur@ maghiar@ din sec. XIX }iXX, donate de c@tre Muzeul de ArteFrumoase din Budapesta, care, ulterior,dupa Marea Unire de la 1918, s-aîmbog@]it prin achizi]ii cu lucr@ri dinoperele unor mae}tri români: GheorghePetra} cu, Teodorescu Sion, DumitruGhia]@, Emil Cornea }i al]ii. Tot mai multi se contura ideea c@ se va face pictor.Dup@ terminarea liceului, se înscrie laCursul liber de Art@ Plastic@, ini]iat deeminentul pictor }i profesor AurelCiupe, care era }i custodele PinacoteciiMunicipale. Acest curs era, de fapt, o}coal@ independent@, finan]at@ dinbugetul prim@riei,cu durat@ de 5 ani.Planul de înv@ ]@mânt, structura }i pro-grama era conceput@ dup@ modelulAcademiilor de Art@ de Stat. Întremaestru, profesorul Aurel Ciupe }i dis-cipolul s@u, tânarul blond, cu figur@atletic@ }i mereu glume], DumitruDumbr@veanu, se încheag@ o prietenieplin@ de afec]iune (profesorul Ciupe eradoar cu 9 ani mai în vârst@) ce va durapâna la trecerea în nefiin]@ a maestru-

lui, în 1984. În ultimii ani de studiu,vara, în vacan]e, a practicat pictura reli-gioas@, ca ucenic al renumitului pictor}i grafician Anastase Demian, c@ruia îifusese recomandat de c@tre profesorulCiupe. În toamna anului1936, dup@ ter-minare, î}i deschide prima expozi]iepersonal@.Pân@ în vara lui 1940, }i-a câ}tigatexisten]a din pictur@ bisericeasc@, real-izând fresce la diferite biserici dinArdeal, din localit@]ile Tg.Mure}, Sovata,Iernut }i C@pâlna de Mure}.Un eveniment cutremur@tor pentru via]aromânilor din Transilvania a fost con-secin]a extrem de grav@ a odiosuluiDiktat de la Viena, din august 1940,prin care România era obligat@, prinfor]a armatelor germane }i maghiare,s@ cedeze o parte din teritoriul s@uUngariei hortiste, o suprafa]@ de peste43.400 kmp. cu o popula]ie de aprox.2,700.000de locuitori.Între 13 septembrie }i 25 noiembrie1940, în numai 74 de zile, administra]iamilitar@ horthyst@, prin crime, masacre,b@t@i, silnicii, f@r@delegi numeroase }iabominabile, efectuate asupra popula]ieilipsit@ de ap@rare, din satele }i ora}eledin Nordul Ardealului, a reu}it s@-}iimpun@ misiunea stabilit@ de politica degenocid hitleristo-horthyst@.Familia pictorului Dumbr@vea nu,deoarece tat@l artistului a fost împu}cat,dup@ ce a fost b@tut }i torturat bestial,a trebuit s@ se refugieze. Odiseearefugiului transpus@ în cuvinte esteimposibil@. Oricât de condensat@ }ime}te}ugit@ ar putea-o realiza un con-dei inspirat, ar umple o carte.În aceast@ însemnare de biografie, chiardac@ dep@}e}te spa]iul de uzan]@, amconsiderat necesar@ o astfel de inser]ie,pentru a restitui în plan afectiv ceva dindrama acestei familii, care-i va marcaîntreaga sa evolu]ie ulterioar@.Primul ora}, care le- a oferit cu ge -nerozitate condi]ii de via]@, locuin]@,servici }i ajutoare diferite, a fostMedia}ul care f@cea parte din s@rmanaRomânie ciuntit@. Societatea de gazmetan „Sonametan” l-a angajat cadesenator-pictor, serviciu pe care nu l-a putut onora decât foarte pu]in timp,deoarece la sfâr}itul lunii noiembrie1940, a fost concentrat }i, în prim@varalui 1941, a fost mobilizat pentru front.Începând cu acest an, artistul DumitruDumbr@veanu avea s@ cunoasc@ ororile

r@zboiului pe toate fa]etele lui timp deaproape 5 ani. În 22 iunie 1941, sedeclan}eaz@ campania din Rusia.Regimentul 38 artilerie (obuziere)Timi}oara, din care f@cea parte }iDumitru Dumbr@veanu, în grad de ser-gent, a fost trimis în Basarabia, apoi înBucovina, pe linia întâi, continuândpân@ la Stalingrad.Dup@ victoria ru}ilor din acest ora}, aurmat retragerea pân@ la Sevastopol, în1944. Despre groz@viile }i ororile aces-tei campanii, mult prea lung@ }i exte -nuant@ fizic }i moral, pictorul DumitruDumbr@veanu, în clipele de lini}te dedup@ r@zboi, evoca numeroasemomente-limit@ din timpul r@zboiului,cu o not@ de umor, o caracteristic@permanent@ a constitu]iei sale psihice,robust@ de altfel, momente ce vizaugrotescul }i absurdul.Unul dintre acestea, care, dup@ p@rereanoastr@, este tipic pentru starea sa despirit, ref@cea unul din multelemomente de un tragism greu de rea -lizat de c@tre cei care n-au fost pefront: –„Eram în Crimeea, înainte dec@derea Sevastopolului. Ru}ii se aflauîn plin@ ofensiv@. Fiecare bucat@ deteren pe care ace}tia urmau s@ ocucereasc@, prin salturi ofensive, sef@cea printr-o prealabil@ preg@tire deartilerie îndelungat@ }i meticulospreg@tit@, combinat@ cu bombarda-mente aviatice masive.Pentru cucerirea Sevastopolului, punctstrategic de importan]@ covâr}itoare, s-au pus la b@taie mii de guri de foc de

c@tre toate for]ele beligerante, se tr@geacu toate categoriile de armament decare dispuneau, de la sol, din aer, depe mare. Iadul, considerat ca cevagroaznic }i inimaginabil, acolo }i atun-ci, era palid. Tr@geau ru}ii, tr@geaunem]ii, tr@geam noi, românii, nici îngaur@ de }arpe nu aveai sc@pare... -Comandantul meu, unul tuciuriu, caref@cea haz de faptul c@ eu eram pictor,meserie ce nu intra nicicum în nomen-clatorul de ocupa]ii, destul de s@rac,din mintea sa de militar, cu un râs sar-donic, mai degrab@ rânjet de fiar@ tur-bat@, îmi ordon@ ca un dement: -Dumbr@vene, urc@-te pe ]eava tunului}i f@ un peisaj dup@ natura asta splen-did@, pentru eternitate”.Dup@ 23 august1944, a urmat o scurt@pauz@ pentru unitatea militar@ de careapar]inea, timp necesar refacerii efec-tivului s@u, grav afectat. Apoi, a urmatcampania de eliberare a Ungariei }iCehoslovaciei, o alt@ prob@ de sacrificii}i de eroism din partea regimentului deobuziere din Timi}oara, dar }i pentrusergentul-pictor Dumitru Dumbr@veanu:.9 mai 1945, Ziua Victoriei, i-a prins lapor]ile ora}ului Praga.Întors acas@, perioada de reacomodarea fost destul de grea. Mult timp,Dumitru Dumbr@veanu nu a putut s@doarm@ în pat, obi}nuit cu paturile decampanie }i cu „a}ternuturile” dintran}ee. Nop]i de nesomn, visuri urâte,co}maruri, imaginile oribile aler@zboiului depozitate în subcon}tient,reveneu într-o retrospectiv@ bizar@,

halucinant@, greu de suportat. I-au tre-buit luni de zile, s@ se lini}teasc@.Începe s@ picteze din 1946, era începu -tul unei perioade benefice. Ini]iaz@ o{coal@ liber@, de pictur@, cu sprijinulconducerii Liceului „St.L.Roth”, unitatede înv@]@mânt de mare prestigiu înTransilvania, cu o vechime de peste400 de ani. Liceul dispunea de o baz@material@ excelent@.Pentru studiul desenului, exista o sal@special@, la ultimul nivel, prev@zut@ cuun tavan de sticl@, având un sistemingenios de dirijare a luminii. Pe lâng@}evalete, plan}ete, b@nci speciale pen-tru desen, existau numeroase replicidin gips, m@rime 1/1 dup@ statui cele-bre din sculptura Greciei antice, mod-ele ideale pentru studiul desenului dup@natur@. În aceast@ perioad@, îl cunoa}tepe viitorul pictor Nicolae Barcan, întrecei doi legându-se o prietenie adev@ -rat@, în care Dumitru Dumbr@ veanu afost loial, tot restul vie]ii sale. Pân@ în 1952, când se transfer@ laSibiu, ca profesor la {coala Popular@de Art@, realizeaz@ lucr@ri de sculptur@monumental@ pentru clubul %ntreprin -derii de Gaz Metan, precum }i ogalerie de busturi, peste 40, ale unorcelebri scriitori ai literaturii române }iuniversale care au fost destinateBibliotecii Or@}ene}ti Media}.Mutarea la Sibiu a însemnat o nou@etap@ în via]a familiei pictorului DumitruDumbr@veanu, plin@ de speran]e }i devisuri, care, pân@ la sfâr}it, s-au trans-format în dezam@giri }i regrete.

va urma

Travers$nd un timp economic }i politic zbuciumat- 100 de ani de la na}terea pictorului Dumitru Dumbr@veanu -

prof. Cornelia B#RZ~