Sprijin Pentru Fermele de Semi-subzistenta

download Sprijin Pentru Fermele de Semi-subzistenta

of 13

  • date post

    09-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    217
  • download

    1

Embed Size (px)

description

sprijin pentru fer,ele de subzistenta jbdjhjnemkj

Transcript of Sprijin Pentru Fermele de Semi-subzistenta

FONDUL RURAL AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALAPROGRAM FEADR

MASURA 141SPRIJINIREA FERMELOR AGRICOLE DE SEMISUBZISTENTA

SOLICITANT OPRICA THEODORA PERSOANA FIZICAADRESA COMUNA SIMBURESTI SAT TONESTI JUDETUL OLTIntroducere

Tara noastra nu face parte dintre tarile nevoite sa importe cantitati substantiale de hrana, dimpotriva, configuratia geografica si clima sunt favorabile noua, pentru ca in conditii normale, Romania sa satisfaca necesitatile alimentare ale unei populatii de doua ori si jumatate mai mari decat numara in prezent. Scaderea productiei ne-a dus insa in situatia paradoxala de a importa, cand de fapt ar trebui sa exportam. In loc sa valorificam la maximum potentialul agricol, noi il neglijam, iar consecintele duc la scaderea nivelului de trai.Legea nr. 18/1991 si legea 1/2000 reprezinta acte de justete in ceea ce priveste restituirea terenurilor agricole fostilor proprietari. Retrocedarea terenurilor a avut mai multe efecte negative decat pozitive, desi aceasta reprezentau un inceput bun al reformei.; este nevoie si de o politica ferma si coerenta. Datorita faptului ca proprietatea funciara este in prezent foarte faramitata, legea 1/2000 vine sa mareasca aria terenurilor agricole retrocedabile de la 10 la 50 ha. Pentru a fi eficienta, legea 18 ar fi trebuit sa fie urmata de masuri de stimulare financiara si de sprijinire a asociatiilor de proprietari. Este nevoie de o companie de informare bine condusa care sa convinga taranii de efectele benefice ale asocierii si de asemenea sa-i convinga de necesitatea schimburilor de terenuri intre ei, astfel incat o persoana sa detina toate locurile sale la un loc. Prin folosirea de catre regimul comunist a termenului de cooperativa acestuia i se atribuie defecte pe care nu le are. Este bine stiut ca prin cooperativizarea proprietarul terenurilor agricole si al mijloacelor de productie ale taranilor. Datorita rezonantei negative a cuvantului in sine si a lipsei de cunostinte tehnice de organizare si management in agricultura, in Romania post comunista s-a impiedicat dezvoltarea acestei forme de activitate economica. Este foarte necesar un astfel de sistem de organizare cooperatista moderna, de aceea legiuitorul a incercat sa diminueze rezonanta negativa numind-o asociatie agricola sau asociatie cooperatista. Costurile productiei agrare nu au o importanta mai mica. Lipsa mecanizarii si modernizarii, preturile ridicate ale ingrasamintelor, semintelor si substantelor chimice necesare conduc producatorul in situatia de a acoperii costuri de productie pe care nu si le permite. Din acest motiv multi dintre producatori au renuntat sa produca pentru piata, preferand sa produca pentru autoconsum.

Program FEADR

Msura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi subzisten se ncadreaz n Axa I Creterea competitivitii sectoarelor agricol i forestier i are ca obiectiv general creterea competitivitii exploataiilor agricole n curs de restructurare pentru facilitarea rezolvrii problemelor legate de tranziie, avnd n vedere faptul c sectorul agricol i economia rural sunt expuse presiunii concureniale a pieei unice.Obiectivele specifice ale msurii se refer la: Creterea volumului produciei destinate comercializrii pentru ca fermele de semi-subzisten s devin viabile economic; Diversificarea produciei n funcie de cerinele pieei i introducerea de noi produse.

Obiectivele operaionale se refer la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare n perioada de restructurare a fermelor de semi-subzisten pentru o mai bun utilizare a resurselor umane i a factorilor de producie, prin: stimularea spiritului antreprenorial; diversificarea activitilor i veniturilor.

Contribuia public aferent Msurii 141 este de: 476.077.390 Euro, din care: 20% - contribuia Guvernului Romniei; 80% - contribuia Uniunii Europene.

Sprijinul acordat n cadrul msurii este n totalitate nerambursabil i are ca scop dezvoltarea exploataiilor agricole care produc n principal produse agricole vegetale i animale (materie prim) pentru consum uman i hrana animalelor.

Descrierea activitatii curente

Locul de implementareComuna Simburesti este situata in partea de nord a judetului, la o distanta de 62 km de Municipiul Slatina, resedinta judetului si 25 km de orasul Dragasani cu, cunoscutele sale podgorii.Este compusa din satele: Simburesti de resedinta, Cerbeni, Ionicesti, Launele, Manulesti, Stanuleasca si Ionesti. Vestigiile arheologice descoperite pe un areal mai mare din aceasta parte a tarii atesta prezenta populatiei autohtone din cele mai vechi timpuri.Denumirea satului Simburesti si a comunei de mai tarziu este legata de numele unei vai si a dealului Simburul cultivat cu simburoase, in special cu pruni.Acest sat este cel mai vechi atestat documentar din timpul lui Mihai Viteazul cand in anii 1597-1598 este dat de catre domnitor capitanului sau Armas Marcu, drept recompensa pentru apararea Giurgiului contra turcilor.Nu putem trece totusi, nici in aceste putine randuri despre comuna noastra fara sa amintim harnicia si priceperea simburestenilor, un manunchi de oameni veseli, dar neintrecuti in arta taierii prunilor. Vestea lor s-a raspandit nu numai in judetul Olt, ci in toate judetele tarii. In perioada comunista exista aici o mare ferma de stat, cu sute de hectare de pruni crescuti pentru ca fructele sa fie uscate si vandute la export. Azi oamenii din partea locului incearca pe cont propriu sa reinvie acest produs traditional romanesc, prunele uscate. Anul acesta s-a obtinut de la Ministerul Agriculturii si atestatul de produs traditional.

Domeniul de activitate in care se realizeaza investitiaPrunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, fiind caracterizat ca pomul vietii sau al sperantei, raspandit de la campie pana in zona dealurilor subcarpatice si uneori pana la poalele muntilor. De-a lungul anilor, prunul si produsele sale au constituit mijloace de existenta ale taranilor, contribuind totodata la faima tarii. Adaptabilitatea mare la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sa creasca si sa produca spontan, s-au cultivat, aria de raspandire si varietatea soiurilor fiind practic fara limite. In acest context, Romania a devenit tara cu cea mai mare productie de fructe din Balcani si Europa, fiind si un mare exportator de fructe proaspete sau deshidratate. Numarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depasea cifra de 2000, este rezultatul unei culturi stravechi, ale carui inceputuri se pierd in antichitate.Fructele se pot valorifica in cele mai diverse moduri, de la fructe de desert, la fructe uscate, compot, dulceata, marmelada etc., avand o compozitie chimica foarte complexa.Cercetrile demonstreaz foarte convingtor c prunele uscate sunt un aliment delicios, cu efecte curative de valoare pentru mai multe maladii. Prunele uscate sunt i o surs bogat de vitamine: A, C, grupul B i substane minerale, precum calciu, magneziu, potasiu, seleniu i fier. De asemenea, prunele uscate ofer organismului o doz considerabil de fibre, care potolesc foamea i o amn pentru mai multe ore. Ca majoritatea fructelor de culoare nchis, intermediar ntre indigo, negru i viiniu nchis, prunele au n compoziia lor resveratrol, considerat drept cel mai puternic antioxidant natural, cunoscut pn acum. Resveratrolul este o substan antitumoral, care micoreaz cu pn la 50 la sut nmulirea celulelor cancerigene sau poate chiar stopa acest proces, stimuleaz nmulirea celulelor sntoase, sporind capacitatea lor de regenerare, scade nivelul colesterolului. Consumul de prune asigur o digestie sntoas i detoxific organismul. Adevaratele prune uscate nu au voie sa aiba E-uri, aditivi sau conservanti. Prunele de Simburesti nu au nevoie de conservanti, fiindca procedeul traditional, specifici zonei, e mult mai eficient decat chimicalele moderne si fereste fructele de mucegai fara sa distruga vitaminele si mineralele.

Istoricul activitatiiOprica Theodora Persoana Fizica, isi desfasoara activitatea in exploatatia agricola incepand cu anul 2012, prin cultivarea de fructe si cereale. Productiile agricole sunt consummate o parte in gospodaria proprie, iar restul sunt vandute pe piata libera. In fiecare an sunt cultivate cele 3.82 ha cu 3.00 ha prun, 0.78 ha porumb si 0.04 ha vie.

Bazele de productie ale solicitantuluiTerenuri agricole (ha) in anul 0Nr. crt.Localitate/Judet

Suprafata AgricolaDin care:

In folosintaProprietatearabilpasunifanetepomivieAlte categorii

1.Sat Tonesti, Com. Simburesti/ Olt3.820.78--3.000.04-

TOTAL3.820.78--3.000.04-

Dotarile fermeiNr. crt.Masini si utilaje agricoleValoarelei

1Tractor U4457000 LEI

2Combina

3Semanatoare

4Motosapa

5Atomizor

6Instalatie picurare

7Disc2000

8Plug1000

TOTAL10000

Obiectivele restructurarii si detalierea investitiilor propuse pentru atingerea acestora

Oprica Theodora isi propune sa-si mareasca dimensiunea fermei si sa diversifice productiile astfel: fata de anul 0 cand suprafata de 3.82 ha este cultivata cu 3.00 ha prun, 0.78 ha porumb si 0.04 ha vie, in anul 3 va creste suprafata cultivata cu prun cu 0.82 ha, astfel ca in anul 3 suprafata cultivata cu prun sa fie de 3.82 ha si va cumpara 18 stupi (familii de albine). In anul 3 doreste sa achizitioneze un atomizer si un uscator de prune. Aceste investitii propuse vor fi realizate din surse proprii si surse atrase (sprijin nerambursabil public).Totodata se va schimba tehnologia aplicata pentru toate culturiile infiintate, achizitionand seminte de calitate, certificate, ingrasaminte chimice, pesticide. Prin cresterea suprafetei de prun si diversificarea productiei va creste si dimensiunea economica a fermei cu peste 3 UDE si productia comercializata creste cu peste 20 %. Platile directe la hectar si subventiile de care Oprica Theodora va beneficia in conformitate cu legislatia national