GRTGORE STOLOIESCU

SPIRIT $I DREPT iN FILOSOFIA ROUANTNSC,{A DREPTIJLL]I

CUPRINS

CRrconr Srolojrscu

3.2.3. Concluzii.. .'.....78

3.3. Norml gi normativitate. Formarea nofinei de drept... ..'.'-.'........'..793.3.1. Normd qi normativitate .....79

3.3.2. Formarea normei de drept..... .'..........'.83

3.4. Trlsdturile esenliale ale dreptuIui................ .........'.'...92

3.4.1. Socialitatea dreptului............. ............'92

3.4.2. ConstrAngerea - trdsdturd importantd a dreptului................."............'...1003.4.3. Concluzii........... ..............106

3.5. Drept-moral[-religie ....'...107

3.5.1. Relafia dintre drept qi mora1d....... .....t07

3.5.2. Concluzii........... ..,...........122

3.6. Drept subiectiv - drept obiectiv..... .........125

3.6.1. Concepfii in privinla relaJiei drept subiectiv - drept obiectiv ................125

3.6.2. Concluzii........... ........-'....132

33.ldeeade justifie in filosofia dreptului .'.'.I343.7.1. Conceptul qi ideea de justilie --'.........134

3.l.2.Ideea de justilie in filosofia kantiand ..'.........'..'..135

3.7.3. Obiectivitatea cunoaqterii juridice. .'.138

3.8. Raportul dintre individ qi *ediul social..'...... ..........' 141

3.8.1. Identitatea intre legile sociale qi legile juridice '........ ........-'.I423.8.2. Conc1u2ii........... .....--.......146

3.9. Doctrina filosofico-juridic[ a pedepsei. ........-'..........147

3.9.1. Justificarea pedepsei .'..'..148

3.9.2. Despre criminalitatea sintetici ........"I493.9.3. Limitele gi efrcacitateapedepsei .......150

3.9.4. Limitele instituliei penitenciare................ .......'..I523.9.5. Condifiile pedepsei in conceplia lui Petre Pandrea...'...........'...'.'......'..'.1553 .9.6. Tendinle in politica penald....... ......... 1 5 8

3.10. Dreptul pozitiv nedrept -.'....162

CONCLUZI $I PROPUNERr..... ..............165

BrBLrOGRAFIE..... ...................173

TABLE OF CONTENTS

FOR8WORD............ ..................187

CHAPTER 1. HISTORICAL LANDMARKS OF LAW PHILOSOPHYrN ROMANrA.......... ..................1891.1 The beginnings .....1g91.2. The development of legal philosophy in Romania .....................193

CHAPTER 2. THE LIVES AND WORKS OF THE MAIN ROMANIANPHILOSOPHERS OF LAW.. ...1982.1. Dumitru Drdghicescu............... ...............19g2.2.MirceaDjuvara2.3. Eugeniu Speranlia .........r....;... .................2062.4. Traian Ionagcu,.... ..................20g2.5. Octavian Ionescu. ..................2132.6.Petre Pandrea ......2162.7.Mircea Manolescu .................2202.8. AnitaNaschitz.... ...................2212.9. Modern Romanian authors...... ................223

2.9.1. Nicolae Popa......... ..........2232.9.2. Sofia Popescu.............. .................. ....2262.9.3.Ion Craiovan .,..,..............22g2.9.4. Mihai Bddescu ................230

CHAPTER 3. FUNDAMENTS OF THEPHILOSOPHY OF LAWIN ROMANIA......3.1. what is the Lawi :.::.:......:..:.:.....:....: """""""""'23s

3.1.1. rhe Law - a transcendent concej;;p;i;;;y; il;;;;;;; ..:.....33;3.1.2. The Law - a component of the universal perspective on the world .......2423.1.3. Conclusions....... ..............245

3.2. Encylcopedia of law, compared to the philosophy of law........ ....................2473.2.l.What is the legal encyclopedia?............. .............24:.3.2.2. The role and importance of law philosophy .......2543.2.3. Conclusions....... ;................. ..............257

3.3. Norms and normativity. The formation of legal norrns ..............25g3.3 . 1 . Norms and normativity .......... ...........25g3.3.2. The formation of legal norrns ............26I

3.4. The essential characteristics of Law .......271

a I Cnrconr Sroro1escu

3.4.1. The social aspect........ .....27I3.4.2. Constrarnt, as a critical aspect of the law............ ..................2793.4.3. Conclusions...... ...............284

3.5. Law - morals - religion.. ......2853.5.1. The relation befween law and morals .................2853.5.2. Conclusions.......

3.6. Subjective law - objective law ........... ....3033.6.1. Concepts on the relation between subjective and objective 1aw.............3033.6.2. Conclusions....... ..............310

3.7. The idea ofjustice in the philosophy of law .............3113.7.1. The concept and idea ofjustice... ......3113.7.2.The idea ofjustice in Kantianism .....3123.7.3. The objectiveness of legal knowledge ................316

3.8. The relation between the individual and his social environment..................3183.8.1. Similarities in social and legal nonns .................3193.8.2. Conclusions....... ..............323

3.9. The doctrine of punishment from the philosophical and legal perspective ....3243.9.1. The justification of punishment............ ..............3253.9.2. Synthetic criminality............ .............3263.9.3. The limitations and value of punishment............. .................3273.9.4. The limitations of penitentiary institutions .........3293.9.5. The conditions for punishment according to Petre Pandrea ,.....,............3323.9.6. Criminal justice trends ....335

3.10. Unjust positive law........... ....................339

CONCLUSIONS AND DISCUSSION .,..,,.343

BIBLIOGRAPHY......... .............351

CAPITOLUL 1

REPERE AtE ISTORIEI FITOSOFIEI DREPTULUI

iN nonnANln

t.t. inceputurilel

o In Rom6nia, inceputurile Filosofiei dreptului coincid cu degteptareasentimentului nafional unitar, ?ntemeiat pe ideea originii romdne a naliunii.Aceastd idee este exprimatd cu putere qi mdndrie de ,,cronicarii', secoleior alXVII-lea qi al XVU-lea, dintre care unii au fost adevdra\i filosofi ai dreptuluipublic. De aceeaqi idee a fost inspiratd gi prima codificare a dreptului privatjinde-plinitd in mod separat in Muntenia qi in Moldova la inceputul secolului al XIXJea,prin opera diferililor juriqti, printre care trebuie amintit C. Flechtenmacher (1785-1843). Aceastd codificare a fost re?nnoit[ intr-o formd unitar[ in special prin operalui c. Bosianu (1815-1882) ti v. Boerescu (1830-18s3), dupd Revoiulia di ta1848 qi Unirea Munteniei gi Moldovei intr-un singur Stat in anul 1g59.

Flechtenmacher, care colaborase la elaborarea Codului lui Calimach, a predatmai intdi un curs de pravile la $coala Vasiliand-. Apoi, un curs de drept privat alRomAnilor; la-1833 el preda un curs intitulat ,,Legi, introduceri gi prima parte dincodul civil". intre 1835-1836 a predat ,rn ,rrm d. Drept natural la AcademiaMihdileand, infiinlatd in iunie 1935.

o Intre primele contribufii rominegti in domeniul filosofiei dreptuluitrebuie menfionatd traducerea lui Samuil Micu (dupd Baumeister), intitulat[,,Ethica si dreptulfirii",publicatdin doud volume, la sibiu, in anul 1g00. Ideeade ,,drept natural" - dupd cum remarc[ G.Bogdan-Duic[ - ,)ne-a venit deodatd cutntdii istorici Sifilosofi intorSi de la Roma Si Viena"2.

o La o jum[tate de secol dupd traducerea lui Samuil Micu, aparelaBucuregti,in 1861, ,,Logica judecdtoreascd urmatd de logica constiinlei", al clrei autor afost Alexandru Aman.

. intr-o evidentd perioadd de reinviere spirituald, un rol important l-a avutsimion Brrnufiu (1808-1864), profesor de filosofia dreptului la Iagi, care afondat sistemul sdu de drept natural privat qi public, pe principiul nafionalit[fii,

I Text preluat din Mihai Bddescu, Fitosofia dreptului in Romdnia interbelicd, Bucuregti, 2015,p. 140 qi urm.-

Istoricii ne asigurd cd a existat o gcoald de drept chiar in timpul lui Alexandru cel Bun (1401), laSuceava. Mai tdrziu, aceastd gcoaid a fost mutatd de Vasile Lupu la Iagi, la Trei Ierarhi, gi denumitA$coala Vasiliand, care a reinviat \a 1821 gi la 183 1.2 G. Bogdan-Duicd,, viala si ideile lui simion Bdrnuliu, Academra Romanr, 1924, p. 143.

to I Gnrconr Sror-ojrscu

influenfat fiind de g6nditorii italieni ai vremii. Principalele sale lucrdri sunt:

,preptul notural public" (1867) qi ,preptul natural privaf' (1868). Activitatea luiSimion Blrnuliu in aceastd materie pare sd fi fost mult mai veche de vreme ce

Papiu llarian afirma cd (Bdrnufiu - n.a.): ,,incd de la I83I introdusese la Blaj<Dreptul firei>, iar pe la 18j4, a fost primul care a introdus <Dreptul firei> inlimba romdnd; in 1839 tradusese toatd filosofia lui Krug, invdldnd totodatd petinerii romdni drepturile cele tnndscute personal de libertate Si egalitate"'.

Wilhelm Traugot Krug (1770-1842) a fost un foarte activ discipol al lui Kantqi a avut meritul de a populariza anumrte teorii de inspirafie kantiand din care s-a

inspirat qi Bdrnufiu. Acesta, pornind de la ,dreptul la tot ce fiin/a a dezvoltat insine" Si de la ,,libertatea de cugetore", a addugat ,dreptul limbei na{ionale". Inafard de Krug, Simion Bbrnufiu a fost influenfat qi de opera lui Savigny, inlegltur[ cu care Bogdan-Duici observa: ,,Studiind (S. Birnu]iu - n.a.) paraleldreptul roman Si sistemul savignyan, intre ele s-o produs o sintezd sentimentald',

care nu a mai vdzut cd realitdlile trecutului o impiedicd. Dupd Savigny, na[iunilesunt <existenle reale-psihice>; Bdrnuliu a conchis: Si Romdnii sLtnt una, trebuiesd fie una! Dar pe cdnd Savigny combina cu siguranld un material real, dat, dinimoare sigure, materialul istoric lui Bdrnuliu ti lipsea. Istoria dreptului romdn la1848 qi chiar la 1869 nu exista ... qi dus de romanismul savignyan el tncearcd o

construc/ie de fantezie, fu <Areptul public al Romdnilor>>, reclamdnd pentruRomdni ce fusese al Romanilor"2.

La laqi, ca profesor de filosofia dreptului, S. B[rnuliu a fost influenfat de unalt kantian, Carl V. Rotteck, propagator al unor idei liberale qi republicane ce se

potriveau de minune tendin{eior politice ale lui B[rnufiu3. ,,Prin preocuparea sa

continud Si prin activitatea sa profesionald, Bdrnuliu trebuie sd fie considerat caadevdratul precursor al tuturor celor care cultivd azi studiile de Filosofie juridicdtn Romdnia"4. De altfel, de gdndirea filosofico-juridicd a lui Bdrnuliu se leagdprogramul sdu politic nafionalist, din celebrul discurs rostit la Blaj in 1848, care

reprezintd, chintesenla convingerilor pe care le-a profesat in scris gi de la catedr[ qi

prin care a contribuit decisiv la crearea unei opinii publice romdnegti.. in aceeaqi vreme, Timotei Cipariu a tradus, dupd W.T. Krug, ,,Elemente

defilosofie", in doul volume (1861-1863).. in 1869 $tefan $endria a predat un curs de ,,Drept natural Si al ginlilof'.o La 1883, Christodul Suliotis publicd o lucrare intitulat[ ,,Elemente de

drept natural sou filosofia dreptului" .

o Teodor Plcitianu scrie, in 1898, ,,Scopul in drept, dupd Jheringl', iar in1899 apare lucrarea lui D. Comqa, ,,Fundamentul dreptului de proprietate".

t lbidem,p. 150.t lbidem,p. 159.3 E. Speranlia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj, I 940, p. 285.

o lbidem,p.286.

irit Si drept in filosofia romineascd a

' _ in aceeaqi perioadd, apare importanta figurd a lui Titu Maiorescu (1840-1917),

autor al unor opere filosofice, precum gi al unor studiijuridice qi politice care au avut unmare ecou la timpul lor. Dintre acestea, sunt relevante doud lucrdri: ,,Critice" (187a) gi,,Logicd'(1876).

o c. Dissescu public[ mai ?ntai, in 1899, ,J.es origins du droit roLtmain,aldturi de lecfii d; drept public, pentru ca ulterior, in lgll, s6 publice,Jntroducere la studiul dreptului ionstitulional: ideea de drept sifundameitul

"i',.in 1915 apare o alt[ scriere a sa, ,,Ce este Enciclopedia Drepttului?,,.Paul Negulescu este un autor care, la incepuful secolului al XX-lea, iar

ulterior in perioada interbelicd, in scrierile sale juridice, a introdus elemente defilosofie a dreptului. Printre cele mai importante lucrdri ale sale, enumerdm:

- ,,Studii de Istoria dreptului romdn, (1900);- ,,Manual de procedura dreptului civil romdn" (1899);' ,,Tratat de drept administrativ romdn. Organizarea administrativd a

Romdniei" (1 903- 1 90a);- ,,La Thdorie de I'acte de gouvernement dans le droit public roLtmain"

(1e26);- ,,Curs de drept constitulional romdn" (1927);- ,,Tratat de drept administrativ romdn", vol.I-II, edilia a IV-a, (I933-I%\;- ,,Principiilefundamentale ale constituliei din 2z februarie .i938" (r938);- ,,Responsabilitatea puterii publice. studiu de doctrind si jurisprudenld-

(1937), impreund cu George A. Petrescu;- ,,Tratat de drept public", anul I-[, (1942-1943),

Alexianu;o P. Misir (1856-1929) a scris in 1904 o lucrare

pozitivistS: ,,Filosofia dreptului Ei dreptul natural";. George G. Mironescu se sibteazd printre autorii reprezentativi ai primei

jumdtbfi a secolului al XX-lea in materia filosofiei dreptului. opera sa secircumscrie in acest sens umdtoarelor principale lucr6ri:

- ,JtIoliunea dreptului" (1912);-,,Studii juridice" (1912);- ,,Program pentru un curs de enciclopedia dreptului', (T9I4);-,,E nc iclopedia dreptului" (1922);- ,,Ce este dreptuf'(1936);- ,,CLtrs de enciclopedia dreptului" (1939);- ,,orientdri in filosofia dreptului". flntroducere la cursul de FilosofiaDreptuluil (1939);Din ,,studii juridice" a fost extrasd gi publicatd separat, cu un supliment

b ibliografi c, lucrarea, J{ o ! iun e a t imp u lu i" (l 9 12) ;o Tot in r9r2 a fost publicat[ scrierea ,Jhering, finalismul tn drepf', al cdrei

autor, Virgil C. Arion, a fost numit in acelaqi an titular al Catedrei de filosofia

impreund cu George

cu o evidentd tentl

1s I Cnrconr SToToJESCU

dreptului qi sociologie la Facultatea de Drept din Iaqi, unde a predat ,,Filosofiadreptului" (al6turi de dreptul roman, istoria dreptului, istoria doctrinei economice)gi apoi un curs de sociologie (pentru anul al Il-lea la doctorat).

o S-au situat pe poziliile unor analiqti qi filosofi ai dreptului pdni ?n PrimulRdzboi Mondial gi urm[torii autori:

o E. Erbiceanu, ,,Tendinle noi in drepf'(1906);o Lupu Dichter, ,{oliunea de drept" (I9I2);o D. Negulescu, ,frta de a judeca" (I9I2).Au mai scris:o C. Dumitrescu-Iagi (1849-1923), ,,Doud morale" (1908);o Spiru Haret (1851-1912),,,Mecanica sociald" (1910);. G.D. Seroba, ,,Sociologie" (I9I4) qi,J-a dialectique historique" (1922).. La Cluj, incd inainte de Marea Unire, se preda ,,Filosofia dreptului" de

cdtre Felix Somolo, urmat apoi de lorgu Radu gi Cassin Marin.o La Oradea, unde a existat o Academie de Drept inainte de Unire, se predau

patru ore sdptdmdnal de ,,Enciclopedia dreptului" gi qase ore de ,,Filosofiadreptului".

o De asemenea, la Cemdufi s-a predat in anul intdi un curs de ,,Enciclopediadreptului" gi la sffirgitul anului al doilea de doctorat, un curs de ,,Sociologie" qi

,,F il o s ofi a dr ep tului" .

1.2. Dezvoltarea filonului filosofico-juridic in Romilniar

Epoca interbelic[ aduce o tot mai accentuatd afrrcnare a preocupirilorinchinate filosofiei juridice in Romdnia.

Incerclm in cele ce urmeaz6, o gnrpare a celor mai cunoscufi autori aiepocii allturi de lucrdrile lor.

o George Driginescu scrie in 1919 ,insemndtatea enciclopediei dreptului Siraporturile ei cu filosofia dreptului". Alte lucrlri:

o ,,Programa cursului de enciclopedie a dreptului de la facultatea juridicd aUniversitdlii din BucureSti " (1 9 1 9);

o ,Jntroducere la studiul Dreptului Civil Comparat" (Cerndufi, 1938);o ,,Cltrs de drept civif' (1944);o ,,Cercetdri de drept roman" (1915);o G. Leon, ,,Dreptul la expropriere" (T918);o C. Botez, ,,Evolulia dreptului tn legisla{ia germand, in comparalie cu cea

romdnd qi cu ideea de drept tn generaf' (192I);o Max Hacman, ,,Reforma studiului de drept" (192I);o AL Oteteleqanu, ,,Unitatea conqtiinlei nalionale prin tntdrirea ideii de

drepf'(1922);

1 Preluat din M. Bides cu, op. cit., 201 5, p. I 48 gi urm.

Spirit ti drept in filosofia romilneascd a dreptului | "lo

t Popa Costea, ,,Criza intelectualismului tn miqcarea socialistd contem-porand" (1923);

o V.V. Pella, ,,Viala Si represiunea", (1925);o Antim, ,,Conceplia economicd a dreptului,,, (1925);o P. Andrei, ,,Sociologia revolutiei", (I92I); ,,probleme de sociologie,,,

(1927);,,Fil os ofi a v al orei" (1928);o Ioan Petrovici este un alt cunoscut autor al vremii*. ln perioada interbelicd

a scris ,Jntroducere tn metafizicd" (1924), ,,studii istorico-filosofice" (1925),,,Cercetdri filosofice" (1926), ,,Viala Si opera lui Kant, (1936), ,,Studii istoyico-filosofice" (1943).

o Dumitru Drighicescu, ,,Raporturile dintre Drept si sociologie" (1904),,,De I'impossibilite de la sociologie objective" (1906), ,J,a rdalitd de I'Esprit.Essais de sociologie subjonctive" (1928), ,,veritd et revelation" (1934), ,fartidelepolitice si clasele sociale" (1922), ,,Droit, morale et religion" qi ,,Droit et droitnaturel" in ,lrchives de philosophie du droit et de sociologie juridique", 1932,re34);

o Andrei Ridulescu, ,,cercetdri asupra fnvdldmdntului dreptului fn lararomdneascd pdnd la 1865" (1913); ,,$aizeci de ani de cod civil" (1926), ,,culturajuridicd romdneascd tn ultimul secol" (1922); ,,originalitatea dreptului romdn"(re32);

o M. Ralear,,Contribufii la qtiinla societdyii" (1927);o Fl. Sion, ,,Considerayii asupra elabordrii codului civil romdn', (1925);o Gr. Taugan, ,,Evolulia sistemelor de morald" (1921);. G. Ta$cir,,Liberalismul economic" (1923);. Anibal Teodorescu, ,,Tratat de drept administrativ',(1929); ,Jdeea

socialistd Si Karl Marx"(1907);o Nicolae Titulescu, ,,Obsertalii asupra reorganizdrii Facultdlilor de drepf'

(1e04);o Matei Cantacuzino (1864-1925), profesor de drept civil, presard in cursul

slu numeroase incursiuni filosofice. Este autor gi al unui studiu, ,,La vie, le droit,la libertd" (in Revue trimestrielle de droit civll,1929).

. P.I. Ghiafi, ,,Problema claselor sociale" (1929);o Filliti, ,,Clasele sociale in trecutul romdnesc" (1925);. S. Negrutzir,jncercdri de psichologie penatd" (1925);o $t. Zeletinr,,Neoliberalismut' (1927);o V. Veniaminr,,Problematica generald a dreptului privat, (1932);. Liviu Stan, profesor la Facultatea teologicd ,,Andrei $aguna" din Sibiu, a

publicat ,,ontologia juris" (1943),lucrare de profund[ concentrare religioasd;

- Alte lucrdri: ,,o problemd de filosofie" (1904), ,,cercetdri fi.losofce" (1907), ,,Teoria noliunilor.Studiidelogicd" (1910),,Jtloicecetdrifilosofice,, (1911),,JVouaScoaldpenald', (1903).

zo I Cnrconr SToToJESCU

o Cu deosebite contribufii la studiul gi dezvoltarea filosofiei dreptului s-au

situat urmdtorii autori romdni:o Petre P. Negulescul, autor al unor remarcabile monografii asupra vie{ii

partidelor politice gi asupra evoluliei culturii, precum: ,,Partidele politice" (1926),

,,Geneza formelor culturii" Q% \;. Radu Goruneanur,,Ideea de drept qi procesul ei deformaliune" (1931);o Gh. Bdileanu a scris, printre altele:- ,,Teoria generald a dreptului de proprietate. Originile sociologice, evolulia

Si natura proprietdlii. Regimul ei in dreptul civil Si criza legislaliei actuale"(1e33);

- ,,Valoarea constiinlei Stiinlifice aplicate in drept" (1939);- ,,Geneza acliunilor morale" (1942);- ,,Teoria generald a dreptului" (1940,1948);o Traian lonaqcu, profesor la Facultatea de Drept din Iaqi, a scris

, J ntr o du c er e tn s tu d iu I dr ep tu lu i " (1929 - 19 3 0);o Octavian Ionescu (1901-1990) are majore contribufii in domeniu. Princi-

palele sale lucrdri sunt:- ,,La notion du droit subjectif dans le droit privd" (1931);- ,,Leon Duguit et le droit subjectif" (1932);- ,,Considerayiuni asupra normei juridice" (T932);- ,,Problema pdrlii introductive a Codului civil" (1935);- ,,Curente actuale defilosofie juridicd germand" (1936);- ,,Obligalia pe cale de voinld unilaterald qi anteproiectul Codului civil

romdn" (1937);- ,,L'influence de la legislation allemande sur le projet du Code civil

roumain" $i ,La magie et le droit roumain" (in Revista clasic6, tom XI-XII,1939-t940);

- ,,Dreptul subiectiv tn fala operei de reinnoire a dreptului" in PandecteleRomdne Q9a\;

- ,,Dreptul roman Si suJletul lumii moderne" in Cercetdri juridice (1942);o Petre Pandrea2 qi-a adus contribulia ?n domeniul filosofiei dreptului in

special prin lucrarea,,Doctrina modernd a pedepsei" (1941);

1 Alte lucrdri publicate ale autorului: Enciclopedia filosofiei, Bucureqti, 1924-1926; Histoire du droitet des institutions de la Roumanie (Periode daco-romaine), Paris, 1898; Istoriafilosofiei. Pozitivismulfrancez contemporan, Bucureqti, 1924-1925; Istoria filosofiei contemporane, vol. I-V, Bucuregti,194l-1945; Pagini alese lBditie ingrijitd gi studiu introductiv de Gh. Vlddufescu gi Gh. Cazanl, Ed.

$tiinfificd, Bucureqti, I 967.2 Autorul a mai scris qi publicat: Metodologie penald romdnd sau controversd Tanoviceanu-Dongoroz Q9a3); Criminologia dialecticd (19a5); Portrete Si controverse, vol. I-II, (1945-1946);Stat Si Naliune. Statele Unite ale Austriei. Mari studiipolitice (1939).

rit ti drept in filosofia romilneascd a

o Alexandru Vdllimlrescu, se inscrie de asemenea, in galeria autorilor defilosofie a dreptului (enciclopedie juridic[). Principalele sale contribu{ii indomeniu sunt:

- ,J,a justice prived en droit moderne" (1926);- ,,Pragmatismul juridic. Studiu defilosofie a dreptului,' (1927);- ,,studiu asupra raporturilor dreptului cu celelalte disciprine" (1929);- ,,Teoria dreptului natural tn lumina istoriei si a doctrineifilosofice" (1930);- ,,Tratat de enciclopedia dreptului" (1932);- ,,Codul civil qifilosofia dreptului" (1940);- ,,Drept public Si drept privat' (1943).. GAnditor de prim[ mdrime qi adevirat spirit enciclopedic a fost Eugeniu

Speranfia, autor al unei impresionante opere in domeniul filosofiei dreptului.. Mai presus de tofi autorii romani care gi-au consacrat viala qi opera

scrierilor filosofico-juridice, este situat Mircea Djuvara care ,,prin vastitatia qiprffinzimea tncercdrilor sale trebuie sd fie recunoscut nu numai ca cel mai maregdnditor romdn, dar Si ca unul dintre cei mai mari gdnditori contemporani tnd om eniul fi I o s ofi ei j uri di c e"1 .

' G. del Vecchio, Leclii defitosofie juridicd, Ed. Europa N ova, 1992,p.166.

CAPITOLUL 2

vrATA $r OPERA PRINCIPALItOR FILOSOFIAr DREPTULUT DtN RoMANIA'

2.1 . Dumitru Drdghicescu

Dumitru Drdghicescu s-a niscut la 4 mai 1875 in comuna Zdvoieni,judefulVdlcea, intr-o familie de boieri mdrunfi, gospodari qi cu dragoste pentru culturd.

Dupd absolvirea gcolii primare din comun6, a urmat studii liceale la Craiova(Liceul Carol), unde l-a alut ca profesor, printre alfii, pe George Constantinescu,

tat61 savantului Gogu Constantinescu, a c6rui influenld a fost hotdr6toare pentru

orientarea t6nlrului Drdghicescu spre studii sociologice. Dupd bacalaureat, a

urmat studii universitare in drept gi in filosofie la Universitatea din Bucuregti,

frnahzate in 1901 cu o lucrare de licenfd intitulatd ,Jnfluen{a lui Kant asupra luiAuguste Comte" , continuflndu-qi apoi studiile in Franla, la Paris, timp de 4 an|laEcole des Hautes Etudes Morales et Sociales gi la Colldge de France. A lucrat laUniversitate cu Espinas, H. Michel, Boutrone qi Durkheim, iar la Colldge de

France i-a audiat pe Ribot, Tarde gi Bergson. in acest timp a cdldtorit qi inGermania, unde la Berlin a audiat cursurile lui Simmel qi Paulsen, Schmoller qi A.Wagner. in Anglia gi Italia gi-a petrecut unele din vacanfele sale.

La Paris, impreund cu alfi savanli romdni (printre care Nicolae Titulescu qi

I.G. Duca), precum gi cu studenli bulgari gi sdrbi, a pus bazele unei societdliintifulate ,,(Jnion des pays danubiens", orientatd cdtre promovarea intereselornajionale ale !6rilor 1or.

Sub conducerea lui Emile Durkheim, in 1904, a obfinut doctoratul insociologie cu teza ,pespre rolul individului tn determinismul social". Era primulgi deocamdatl unicul rom6n cu studii complete de sociologie. intors in !ar[, D.Drdghicescu este numit peste cdteva luni (aprilie 1905) conferenliar la Catedra de

Sociologie a Universitdlii din Bucuregti, unde rdmdne pdn6 in 1913, cAnd iqi d6

ostentativ demisia.in 1910, a candidat pentru un post de titular la Catedra de etic6, esteticd gi

sociologie din aceeaqi universitate, dar cdqtigdtor a fost declarat - in urma unoraranjamente de culise, conduse de Titu Maiorescu - Ion Rddulescu-Pogoneanu, uncdrturar merifuos, desigur, dar care nu avea o formafie sociologic[. Era, in schimb,apropiat de cercurile junimiste qi conseryator. Tot aspecte colaterale,politicianiste, au determinat qi al doilea eqec la concursul din acelaqi an de laUniversitatea din Iaqi, cdnd i s-a intocmit un referat negativ, pe seama rmor

t Pe larg, M. Bddescu, op. cit.,p. 198 qi urm.

Spirit gi drept in filosofia roryilneascd a dreptului I ztpresupuse idei socialiste din lucrbrile sale, care ar ayea o influenld negativ[ asuprastudenlilor.

Mult mai mult succes a avut insd Drdghicescu in politic[. in timpul PrimuluiR[zboi Mondial a fost trimis de cdtre guvernul romAn la paris, spre a promovadreptwile Romdniei asupra teritoriilor locuite in majoritate de romdniTransilvania qi Basarabia. A participat la lucrbrile Comitetului Nafional alRomdnilor din Transilvania, condus de Traian vuia (care apoi a trecut subconducerea lui Take Ionescu, sub numele de Comitetul Nalional al Unit[liiRomflne).

Dupd tdzboi, a fost activ ca deputat gi senator liberal. in 1935 a fost numitministru plenipotenf iar al fdrii in Mexic, unde r6m6ne pdnd in 1937, cdnd,atingdnd limita de v6rst6, misiunea sa a ?ncetat, nu ?nainte ca preqedinteleMexicului si-l decoreze cu Ordinul Arteq gradul Mare Ofiferr.

Cdnd nazigtii au venit la putere in Germania, a ficut parte dintr-o delegalierom6neascd trimisd laLigaNafiunilor, cate a avertizat comunitatea internalional6despre pericolul nazist pentru pacea mondiald.

Bun prieten cu Elena V[clrescu gi Nicolae Titulescu, Dr[ghicescu a luat indese rdnduri pozilie in favoarea Romdniei, militdnd pentru recunoagterea ei peplan internalional.

Dumitru Dr[ghicescu a sf0rqit trist: s-a sinucis, la 14 septembrie 1945, iarbiografii lui sunt discreli ?n privinfa motivelor care au dus la aceastl decizie. Va fifost in cauz6, in mod sigur, qi deznoddm6ntul celui de-al Doilea Rizboi Mondial,care-i adusese pe rugi in pozilia de ocupanfi ai Romdniei qi care deja, la acea datd,,

fbcuserd pagi uriaqi in direclia implement[rii regimului comunist.Activitatea politicd n-a jucat un prea mare rol in viala lui D. Dr[ghicescu; mai

presus de orice alte preocupdri ,,el a pus tndeletnicirea sa cu filosofia,,2 .

Timp de trei decenii (de la plecarea sa din invdfdm0nt), Dr[ghicescu qi-ainchinat viala cercetdrilor qtiinfifice qi llosofice. Faptul cd qi-a publicat aproapetoate lucrbrile in limba francezd,,la Paris*, a frcut ca ideile gi concipliile sale sd iieprea pufin cunoscute in tard., gdndirea sa fiind astfel mai cunoscutd in EuropaOccidentall qi in America decdt in Romdnia.

Dumitru Drdghicescu a publicat urmdtoarele lucr6ri:t Le Probldme du Ddterminisme Social. Ddterminisme

Ddterminisme Social, Editions de la Grande France, 1903;o Du R6le de l'Individu dans le Ddterminisme Social, paris,

1904 (tez6, de doctorat);o Leclii de psihologie sociald, Bucuregti, 1905;

Biologique

Felix Alcan,

ft"]** despre viala gi opera lui Drdghicescu, a se vedea N. Bagdasar, Istoria filosofiei romdneSti,Ed. Tipo Moldova, Iaqi. 2001, p. 409-420.' N. Bagdasar , op. cit.. p. 409.

In cunoscuta coleciie Bibliothdque de Philosophie Contemporaine.

z+ | Cnrconr Srolo;rscu

o Din psihologia poporului romdn, Bucuregti, Libr. Leon Alcalay,1907;o Le Probldme de la Conscience, Etude psycho-sociologique, Paris, Felix

Alcan,1907;o L'iddal crriateur: essai psycho-sociologique sur l'dvolution sociale, Paris,

Felix Alcan, I9l4;c Evolulia ideilor liberale (1920);o Partide politice Si clase sociale (192I);o La rdalite de l'esprit. Essais de sociologie subjective, Felix Alcan, Paris,

t928;o La nouvelle citd de Dieu, Marcelle Lesage, Parrs,1929;o V,lritd et rdvdlation (2vol.), Alcan, Paris, 1934;o Raporturile dintre drept qi sociologie, Tip. Gutenberg, J. Gtibe, Bucureqti,

t904;o Droit, morale et religion in Archives de philosophie du droit et de

sociologie juridique nr. l-2, 1932;o Problema monetard din punct de vedere social, Instifutul Economic

Romdn, ciclul de conferin{e privitoare la problema monetarl, 1 decembrre 1923,Caftea Romdneascd, Bucureqti, 1924;

o L'dthique chrdtienne et le machinisme, in Revista de filosohe 24, nr.3-4,iul.-dec. 1939.

2.2. Mircea Djuvara

Mircea Djuvara s-a ndscut la Bucuregti la 18 (30) mai 1886, fiu al Esterei(ndscutd Plianu) gi al lui Traian Djuvara, dintr-o familie de origine aromdn[ cate a

dat societ[fii rom6neqti mai mulfi jurigti.Odatd cu existenla sa, Mircea Djuvara amarcat o nou[ deschidere in filosof,ra

romdneascd interbelicl.Personalitate marcantb a epocii, Djuvara reprezintd un important punct de

reper pentru orice cercetne actuall din domeniul filosofiei juridice.Mircea Djuvara a urmat, cu rezultate foarte bune, invlllmdntul general la

Bucureqti, tot aici absolvind gi studiile liceale, studii care i-au provocat ,,acelferment de innobilare Si de crealiune intelectuald aflat in orice cuget omenesc...cdnd constat astdzi cdt de complet a fost ciclul de studii pe care le-am trdit tncopildria mea qi cdt de mare afost influenla pe care a exercitat-o in tot complexullor asupra fiinlei mele, aduc prin aceasta cel mai inalt omagiu posibil liceului incare am invdlat" - (Liceul ,,Gheorghe Lazdr" - n.a.)l.

t M. D.luvara, Confesiuni ale unui elev de altddatd, in ,,Monografia liceului <Gheorghe Lazdr>> dinBucureqti, (1860-1935), cu prilejul implinirii a75 de ani de la infiinfarea lui", Bucureqti, Inst. a.g.

Lucea{brul, 1935, p. 299 qi30l.