S3

Speta1: in urma unui control efectuat de inspectoratul teritorial de munca la SC E, s-a constatat ca exista mai multi salariati care-si desfasoara activitatea fara a avea contracte de munca incheiate cu ei. Patronul unitatii a sustinut ca persoanele respective nu sunt angajati, ci doar il ajuta la unele treburi, 2 dintre ei fiindu-i rude apropiate. In urma discutiilor purtate cu persoanele respective, cei care nu erau rude cu patronii au sustinut ca in fapt lucreaza ca angajati, dar patronul a refuzat sa le incheie contract de munca in forma scrisa deoarece deocamdata sunt angajati de proba.

In calitate de inspector de munca, ce constatati si ce masuri luati?

Speta2: E, patronul unui magazin, a dat un anunt la ziar prin care si-a facut cunoscuta intentia de a angajape postul de secretara prin incheierea unui conract de munca cu perioada de proba de 3 saptamani, o persoana tanara, descrcareata, cu spirit organizatoric, care sa fie priceputa in pregatirea tratatiilor de protocol.

Au fost primite prin fax dupa indicatiile anuntului 3 CV-uri, dintre care 2 au fost considerate total necorespunzatoare si, prin urmare, data fiind urgenta angajarii, T a primit prin fax acceptarea ofertei sale cu precizarea ca va incepe lucrul a doua zi. Intors in tara, E a aflat cu stupoare ca secretara sa era domnul Ionescu, caruia i-a cerut politcos sa paraseasca magazinul.

Domnul Ionescu il cheama in judecata pe E si societatea sa, pentru a fi obligati sa-l primeasca la lucru si sa-i plateasca salariul, contractul fiind deplin valabil incheiat prin acordul de vointa realizat in urma acceptarii ofertei.

E se apara sustinand ca nu a incheiat inca un contract de munca in forma scrisa si chiar daca l-ar fi incheiat, termenul de incercare ii da dreptul sa-l desfaca in orice moment.

In calitate de avocati ai lui T (Ionescu), cum argumentati si cum sustineti cererea de chemare in judecata. In calitate de avocati ai lui E, cum formulati apararile?

Speta3: In urma absolvirii Facultatii de matematica, T a fost angajat economist la SC cu capital privat E. In contractul sau de munca partile au omis sa prevada cuantumul salariului, la sfarsitul primei luni de lucru T ii solicita lui E plata salariului cuvenit; E ii ofera o suma derizorie, de 100 de lei, prevalandu-se de lipsa stipulatiei lor referitoare a salariu, sustinand ca din aceasta cauza oricum contractul este nul ci treuie sa fie multumit ca macar a invatat meserie.

In calitate de avocat al lui T, ce drepturi credeti ca are T si ce il sfatuiti sa faca?

Speta1:

obligativitatea formei scrise a CIM art 16, art 31, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, perioada de proba poate fi de cel mult 90 zile, perioada de proba fiind stabilita prin CIM; daca sunt mai putin de 5 angajati fara CIM, art 260 al 1 lit e- amenda 10000-20000 lei pentru fiecare persoana identficata, ei constata savarsirea contraventiei si aplica amenda; daca sunt mai mult de 5- infractiune, pedeapsa cu inchisoare de la 1-2 ani sau amenda penala, inspectorii sesizeaza parchetul cu privire la aceasta infractiune;

art 16 al 3 este incalcat, contraventie distincta cu sanctiune distincta in art 260 al 1 lit p; se constata primirea la lucru fara CIM scris, prestarea de munca fara CIM scris, neinmanarea unui exemplar dintr-un CIM, se dispune masura de a incheia CIM in forma scrisa;

Speta3:

se poate cere constatarea nulitatii, oricum nulitatea produce efecte pt viitor, prin urmare pentru perioada muncita T beneficiaza de salariu;

obiectul contractului poate fi nu neaparat determinat, dar si determinabil si e posibil ca instanta sa respinga constatarea nulitatii, iar cuantumul salariului se determina in functie de faptul daca exista sau nu un salariat pe acelasi post la anagajator sau salariu lui T se stabileste in functie de dispozitiile contractului colectiv de munca; instanta ar putea admite o cerere de stabilire a salariului in functie de salariatul care lucreaza intr-un post identic sau dupa prevederile contractului colectiv;

angajatorul si-a incalcat obligatia de informare cu privire la salariu, pentru ca acesta nu se regaseste in CIM (daca se regasea in CIM, aceea constituia informare), iar T poate cere daune interese pentru faptul ca angajatorul nu si-a respectat indatoririle;

daca T reuseste sa dovedeasca lipsa cosimtamantului cu privire la salariu, atunci contractul este anulabil, insa daca mergem doar pe ipoteza determinabilitatii obiectului contractului, acesta nu poate fi anulat; culpa este insa a amandurora pentru ca amandoi au omis sa scrie in CIM, iar nimeni nu poate sa-si invoce culpa in propriul interes (acest principiu vine din drept international public);

s-a incalcat si obligatia acordarii a salariului minim pe economie nationala, care este de 4 milioane; T ar trebui sa sesizeze si inpectoratul teritorial de munca (ITM) si de asemenea sa ceara restul de salariu pentru zilele muncite.