UNIVERSITATEA ORADEA

UNIVERSITATEA ORADEA

FACULTATEA DE DREPT

DREPTUL FAMILIEI

(Speta)

Conf. Univ. Dr.: Ioan Romoan Studenta: Supuran Viviana

Administratie Publica, an II

Oradea

2013CUPRINS

I. Despre partaj...............................................................3II. Analiza spetei..............................................................4III. Cerere de partaj a bunurilor comune...........................6IV. Cerere de intmpianre la partaj...................................9V. Bibliografie...............................................................11I. DESPRE PARTAJOrice casnicie, indiferent de durata acesteia, presupune o suma de bunuri comune , bunuri detinute in proprietate comuna. Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capt proprietatii comune si este reglementat in Noul Codul civil in art. 669-686, iar sub aspectul etapelor si modalitatii concrete de realizare este reglementat in Codul de procedura civila. Proprietatea comun presupune c dreptul de proprietate privat are doi sau mai muli titulari.

In ceea ce priveste proprietatea comun, aceasta are urmtoarele forme:

proprietatea pe cote-pri (coproprietatea), care poate fi obinuit sau forat

proprietatea n devlmie (devlmia).

n cazul coproprietii, prin partaj, bunul sau bunurile stpnite n comun pe cote-pri sunt mprite materialmente ntre coprtai, fiecare dintre acetia devenind proprietarul exclusiv aspra unui anume bun sau pri materiale din bun dintre cele ce formau obiectul coproprietii; n cazul ncetrii devlmiei (bunul sau bunurile stpnite n comun de mai multe persoane fr ca vreuna dintre acestea s fie titularul unei cote-pri determinate din dreptul de proprietate) se poate realiza partajul astfel nct asupra bunului sau bunurilor va exista un drept de proprietate exclusiv.

n cazul partajului de bunuri comune ale soilor se aplic regulile speciale referitoare la efectele regimurilor matrimoniale, ale conveniilor matrimoniale i la efectele divorului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soi.

Referitor la intrebarea cand poate fi cerut partajul, art 669 Noul Cod Civil precizeaza Incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca

In ceea ce priveste modalitatea prin care se poate face partajul evident ca regula esentiala si cea mai buna este : intelegerea. Fiecare dintre soti trebuie sa cunoasca bunurile care ii apartin, sau pe care si le doreste si sa fie dispus a negocia cu celalalt sot restul de bunuri.Partajul acum se poate realiza frumos si civilizat, daca exista intelegere. Daca nu exista intelegere si orgoliile pun stapanire pe mintea celor doi, se va naste un proces indelungat, istovitor si extrem de costisitor, in finalul caruia amandoi pot obtine o hotarare care sa ii devaforizeze in egala masura. Asadar cele doua tipuri de partaj sunt:partajul convenional (prin bun nvoial) sau partajul judiciar (prin hotrre judectoreasc)

Vorbind despre modalitile de partaj Noul Cod Civil precizeaza in art 676 (1) Partajul bunurilor comune se va face in natura, proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar. (2) Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: a) atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre ei.

II. ANALIZA SPETEIPetru si Elena se casatoresc in anul 2004. In anul 2006 se naste fetita lor pe nume Ana. Cei doi hotarasc sa isi contruiasca o casa proprietate personala in Iasi. Neavand suficienti bani acestia iau un imprumut de la banca in valoare de 15 000 de euro, iar restul de bani, 20 000 euro sunt dati de parintii Elenei. In 2008 imobilul este terminat. In anul 2009 cei doi soti hotarasc sa se duca la munca in Italia lasand fetita in grija parintilor Elenei, la locuinta acestora din Buzau. In 2010 Petru se intoarece in tara nemaigasindu-si de lucru in Italia, si instraineaza o parte din mobilierul din casa din Iasi si un autoturism pe care l-a cumparat din Italia si inmatriculat pe numele sau. In urma neintelegerilor care apar intre cei doi soti, in anul 2012 acestia vor divorta. In timpul partajului introdus dupa divort, Petru moare, iar la proces depun cerere de interventie parintii acestuia sustinand ca masina era bun propriu a lui Petru pentru ca a fost cumparata din suma data de acestia cu titlu de donatie.

Problemele juridice care intervin aici sunt urmatoarele:

1. Calificarea imprumutului luat de la banca de cei doi soti

2 .Calificarea banilor dati de parintii Elenei

3. Daca Petru avea voie sa vada mobila si autoturismul

4 .Daca autoturismul era bun comun sau bun propriu

5. Daca parintii lui Petru ar avea drept de interventie in proces

6. Cota parte ce le revine sotilor din casa

7. Mostenitorii lui Petru

Trebuie sa facem precizarea din capul listei ca actiunile prezente in speta se intind pe o durata destul de lunga in timp. In aceasta perioada regulile privind dreptul familiei au fost carmuite de doua legi: Codul Familiei pana la 1 octombrie 2011, respectiv Noul Cod Civil dupa aceasta data. Asadar, faptele petrecute pana la 1 octombrie 2011sunt reglementate de Codul Familiei, iar cele care se petrec dupa aceasta data, respectiv divortul si partajul, se supun Noul Cod Civil. In aceasta masura se respecta principiul aplicarii legii civile in timp Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor. Asadar toate faptele despre care vom vorbi pana la divor vor fi sustinute cu articole din Codul Familiei, iar cele ulterioare vor fi bazate pe Noul Cod Civil.

In ceea ce priveste primul aspect al spetei, si anume imprumutul luat de acestia de la banca, chiar daca a fost luat pe numele unuia dintre soti acesta este o datorie comuna conform art 32 , lit (c) Codul Familiei: Sotii raspund cu bunurile comune pentru: c) obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei..

Referitor la banii dati de parintii Elenei, aici avem o dubla interpretare.

Intr-o prima calificare, acestia pot reprezenta un bun cu titlu de donatie facuta de parinti Elenei. Pripindu-ne, am putea spune ca banii primiti de Elena reprezinta un bun comun conform art 30 din Codul Familiei ca Bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Insa analizand cu atentie vom observa ca art 31 lit (b) din Codul Familiei vine si completeaza precizand ca Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot: b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;. Asadar, parintii Elenei neprecizand ca bunul este donat ambilor soti, se va considera ca este bun propriu al Elenei. S-a decis in doctrina si in practica judiciara ca bunurile devin proprii indiferent de natura donatiei: directa, indirecta, deghizata sau dar manual.

O a doua acceptiune este aceea a coproprietatii. Coproprietatea poate fi efectul dobandirii in comun de catre doua sau mai multe persoane a unui bun printr-un contract. In acest caz banii dati de parintii Elenei celor doi soti au fost dati cu scopul de a detine si ei o cota parte din casa pe care o construiesc. Cei 20 000 de euro au o cota procentuala de 60% din totalul casei,cota pe care o detin parintii. Asadar, parintii sunt in coproprietate cu sotii, primii avand o cota parte de 60 % iar cei doi soti 40%. Cei 40% detinut de soti este detinuta in devalmasie Proprietatea comuna in devalmasie este aceea la care titularii nu au o cota parte din drept. ( in analiza pe care o vom face noi, vom considera ca banii sunt dati cu titlu de donatie)

Asadar, stabilind cotele parti ale fiecarui sot, observam ca intr-o prima faza Elena are o contributie de 60% , reprezentand cei 20 000 euro donati de parintii ei si care sunt bun propriu. Cei 15 000-imprumutul luat de la banca- reprezinta o cota de 40%. Fiind un bun comun fiecare sot va beneficia de jumatate, adica Pteru va avea 20% iar Elena 20%. In concluzie, partea Elenei va fi de 80% iar a lui Petru de 20%.

In ceea ce priveste mobila vanduta de Petru, aflandu-ne sub carmuirea Codului Familiei se presupune ca exista prezumtia de mandat tacit reciproc art. 35 : Sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele. Oricare dintre soti, exercitind singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot Astfel fiecare dintre soti, este presupus, atunci cand exercita aceste drepturi conferite de lege asupra bunului comun, ca o face nu numai in nume propriu, dar si ca reprezentant al celuilalt sot, in virtutea mandatului tacit de reprezentare. Este o prezumtie relativa putand fii rasturnata de sotul care nu a participat la incheierea actului prezumtia de mandat tacit reciproc poate fi resaturanata prin dovada contrara, oricare dintre soti va putea sa faca dovada ca nu a dat mandat celuilalt sot si ca s-a opus la savarsirea unui anumit act . Totusi, practica a stabilit c opunerea soului necontractant la nstrinarea unui bun mobil nu constituie un motiv suficient pentru anularea actului, atta timp ct nu se face dovada c dobnditorul a fost de rea-credin, n sensul c a achiziionat bunul, dei a cunoscut c soul vnztorului nu i-a dat consimmntul pentru ncheierea conveniei. Instana va fi obligat s-i exercite rolul activ i s-i pun n vedere reclamantului c trebuie s dovedeasc reaua-credina cumprtorului, deoarece n favoarea acestuia opereaz prezumia de bun-credin potrivit art. 1899 alin. 2 Cod civilBuna credinta se presupune totdeauna si sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua-credinta . Asadar,daca Elena va cere anularea actului in termen de prescriptie de 3 ani dovedind ca ea nu si-a dat consimtamantul si ca tertul a fost de rea credinta, atunci actul va putea fii anulat. In cazul in care nu va putea face dovada, insa va demonstra ca banii obtinuti de sot de pe urma vanzarii mobilierului au fost folositi de acesta in interes propriu si nu in interes comun, ea poate sa ceara in procesul de partaj diminuarea cotei de contributie a sotului la dobandirea bunului comunconsumarea exclusiva de catre un sot poate conduce la neintelegeri ce pot esua in divort, iar cu ocazia impartirii bunurilor comune se va pune in discutie cotele de contributie ale sotilor in masa bunurilor comune.

Referitor la autoturism si aici avem de-a face cu doua situatii. Intr-o prima situatie, automobilul se considera ca este bun comun conform art 30 din Codul Familiei ca Bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Asadar regula este comunitatea de bunuri. In acest caz, banii obtinuti de pe urma vanzarii autoturismului vor intra in masa bunurilor comune ale celor doi soti.Insa, observam ca parintii lui Petru intervin in proces si afirma ca autoturismul este un bun propriu a lui Petru deoarece a fost cumparat din banii pe care acestia i-au donat fiului lor. Intr-adevar ceea ce afirma ei, se regaseste si in art 31 lit b din Codul Familiei Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot: b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;, insa acestia vor trebui sa dovedeasca acest lucru, deoarece regula este comunitatea de bunuri, exceptia trebuind demonstrata. Daca vor reusi sa faca acest lucru, suma nu va intra in masa bunurilor comune care este supusa partajului, ci va inta in masa bunurilor proprii a lui Petru.

In anul 2012 sotii divorteaza, iar dupa divort acestia introduc actiunea de partaj.Dupa cum ne este precizat in speta, in timpul partajului Petru moare. In acest caz cei care vor trebui sa il reprezinte pe acesta la proces si care vor culege mostenire sunt descendentii acestuia si mai concret, fiica lui Ana art 946 Noul Cod Civil Rudele defunctului vin la mostenire in urmatoarea ordine: a) clasa intai: descendentii; .

Asadar,parintii lui Petru nu sunt indreptatiti sa dobandesca bunurile care ii revin fiului lor la partaj. Cea care este indreptatita este Ana,insa ea fiind minora va trebui sa fie reprezentata de cineva. In caz normal, reprezentantul legalal minorei este mama ei, Elena, insa din cauza intereselor contrare cu cele ale minorului instanta de tutela va numi un curator care sa ii apere dr copilului art 113 lit f Noul Cod CivilNu poate fi tutore: f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei.

In cele ce urmeaz am incercat sa formulez o cerere de partaj, introdusa de Elena si o intmpinare facuta de Petru la cererea de partaj a fostei sale sotii.

III. CERERE DE PARTAJDomnule Preedinte,

Subsemnata, Elena, domiciliat n Iai, n calitate de reclamant n contradictoriu cu Petru, domiciliat n Iai, n calitate de prt, formulez prezenta

CERERE DE PARTAJ A BUNURILOR COMUNE

Solicitndu-v ca prin hotrrea pe care o vei pronuna:

- s constatai c am dobndit mpreun n timpul cstoriei o locuin proprietate personal n Iai la care avem cote de contribuie inegale: eu 80 % iar fostul meu so 20 %

- s dispunei atribuirea ctre mine a locuinei, fostul so primind o sult pentru partea pe care o deine

- s diminuai cota de contribuie a fostului meu so, cu precizarea c acesta a dispus de bunurile comune n interes personal

- s intuii obligarea prtului la plata unei cote de 1/2 din rata lunar stabilit de banca BCR, n urma datoriei comune pe care am contractat-o mpreun.

-s includei n masa bunurilor comune suma primit de fostul meu so prin vnzarea autoturismului marca Opel, autoturism care era bun propriu

- s dispunei compensarea cheltuielilor de judecat.

Motivele aciunii sunt urmtoarele:

Motivele de fapt

In anul 2004 a avut loc cstoria dintre mine i prt,Petru. In anul 2006 se nate fetia noastr pe nume Ana. Tot n acest an am hotrt s ncepem s ne construim o locuin proprietate personal n care s locuim mpreun cu fiica noastr. Neavnd banii necesari pentru o asemenea investiie, am hotrt de comun acord s facem un mprumut la banc pentru suma de 15.ooo euro, mprumut luat de so pe numele su,ns care era o datorie comun deoarece am contractat-o mpreun pentru nevoile obinuite ale cstoriei. Diferena de bani care ne era necesar am primit-o de la prinii mei. Aceast sum reprezint o donaie pe care prinii au facut-o in beneficiul meu,deci suma de 20 000 euro este un bun propriu. Pentru a dovedi c prinii mi-au facut aceast donaie, am ataat alturi extrasul de cont de la banca BCR prin care se arat c prinii meu au retras aceast sum din contul lor. Tot pentru a dovedi c banii au fost dai cu titlu de donaie aduc n sprijin mrturiile prinilor mei i ale unchiului din partea mamei care are o legtur foarte apropiat cu acetia i care tia c suma respectiv fusese strns de-a lungul anilor pentru mine. Aadar, cei 20 000 de euro bun propriu cu care am contribuit eu la construirea casei reprezint 60% din totalul n procente a ntregii locuine. Cei 15 000 de euro pe care i-am luat de la banc mpreun cu soul meu i care reprezint bun comun, au un cuantum procentual de 40%. Din cei 40% , mie mi revine 20% iar lui Petru 20%. Adunnd cei 20% care mi se cuvin din bunul comun cu cei 60% din bunul propriu cu care am contribuit, rezult o cota parte a mea de contribuie egal cu 80%, pe cnd a lui Petru doar de 20%. Deinnd o cot parte aa de mare din bunul imobil, solicit s mi-l atribuii mie, urmnd ca pentru cei 20% ct deine Petru s i pltesc o sult corespunztoare cu cota parte a lui.

In anul 2008 am reuit s ne finalizm locuina i s ne mutm n ea. In anul 2009, am plecat mpreun cu Petru la munc n Italia, lsnd-o pe fetia n grij prinilor mei la locuina acestora din Buzu. In cteva luni de cnd am ajuns n Italia am reuit s strngem suma de 4 500 de euro i s ne cumprm o main pe care am nmatriculat-o pe numele soului.

In anul 2010 fostul meu so s-a ntors n ar deoarece nu i-a mai gsit de lucru n Italia. Odat ajuns n ar, acesta a vndut o parte din mobilierul din locuina noastr comun i a ntrebuinat banii n inters personal. In cazul n care a fi fost n ar, m-a fi opus vehement la nstrinarea mobilierului din cas. Ins el,a profitat de faptul c eu nu cunoteam acest lucru i a vndut mobilierul iar banii pe care i-a obinut i-a folosit n interes personal i mai concret i-a folosit pentru obinerea categoriei csi d la permisul de conducere. Aadar, consider c din acest motiv ar trebui s i fie diminuat cota parte de contribuie din cas.

Tot la ntoarcerea din Italia a nstrinat autoturismul marca Opel, pretinznd c maina a fost cumparat din banii donai de prinii lui, deci era un bun propriu al su. C maina am cumprat-o mpreun din Italia din banii pe care i-am adunat mpreun acolo poate s o confirme eful de la pensiunea de unde lucram atunci i la care lucrez i n prezent, deoarece el este cel care a venit cu noi n piaa de maini i care ne-a ajutat s comunicm cu vnztorul mainii, noi netiind s vorbim limba italian. Aadar, autoturismul era un bun comun i din aces motiv solicit c suma pe care a primit-o fostul meu so prin vnzare s fie inclus n masa bunurilor comune.

In urma neinelegerilor rezultate din dificultile financiare ale familiei, am hotrt de comun acord s divorm n 2012.

Din aceste considerente, v solicit ca prin hotrrea pe care o vei pronuna:

- s constatai c am dobndit mpreun n timpul cstoriei o locuin proprietate personal n Iai la care avem cote de contribuie inegale: eu 80 % iar fostul meu so 20 %

- s dispunei atribuirea ctre mine a locuinei, fostul so primind o sult pentru partea pe care o deine

- s diminuai cota de contribuie a fostului meu so, cu precizarea c acesta a dispus de bunurile comune n interes personal

- s intuii obligarea prtului la plata unei cote de 1/2 din rata lunar stabilit de banca BCR, n urma datoriei comune pe care am contractat-o mpreun.

-s includei n masa bunurilor comune suma primit de fostul meu so prin vnzarea autoturismului marca Opel, autoturism care era bun propriu

- s dispunei compensarea cheltuielilor de judecat.

Motivele de drept:

Imi ntemeiez aciunea pe dipoziiile art 676 alin (1) si (2) Noul Cod Civil, articolul 364 alin (2) Noul Cod Civil

Probe:

Solicit ncuviinarea urmtoarelor probe:

a) nscrisurile

b) interogatoriul - pentru a se stabili bunurile mobile, bunurile cu titlu de donaie, locul unde se afl bunurile etc

c) martori - pe aceleai aspecte ca i interogatoriul;

d) expertiza tehnic - pentru identificarea i preuirea bunurilor, precum i pentru formarea de loturi pentru coindivizari.

Anexez, n copie certificat, urmtoarele nscrisuri: Hotrrea judectoreasc definitiv de divor, certificatul de natere, contractul de mprumut, extrasul de cont al prinilor mei precum i chitana de plat a taxei judiciare de timbru de lei i timbrul judiciar de....lei.

Semntura Domnului Preedinte al Judectoriei.....

IV. CERERE DE INTAMPINAREDomnule Preedinte,

Subsemnatul, Petru,, domiciliat n Iai, n calitate de prt n cauza de fa, formulez prezenta

INTAMPINARE

La cererea de chemare n judecat avnd ca obiect partajul bunurilor comune, formulat de reclamanta Elena, n dosarul nr....prin care v solicit:

-s constatai c am dobndit mpreun n timpul cstoriei o locuin proprietate personal n Iai la care avem cote de contribuie inegale: eu 20 % iar Elena 80%

- s dispunei atribuirea ctre Elena a locuinei, eu urmnd s primesc o sult pentru partea pe care o dein

-s respingei aciunea de diminuare a cotei pri de contribuie a mea, cu precizarea c am dispus de bunurile comune n interes comun

- s inuiii obligarea reclamantei la plata unei cote de 1/2 din rata lunar stabilit de banca BCR, in urma datoriei comune pe care am contractat-o impreun

-s respingei aciunea de includere n masa bunurilor comune suma primit prin vnzarea autoturismului marca Opel

- s obligati reclamantul la plata cheltuielilor de judecat.

Motivele aciunii sunt urmtoarele:Motivele de faptIn anul 2004 a avut loc cstoria dintre mine i reclamanta, Elena. In anul 2006 se nate fetia noastr pe nume Ana. Tot n acest an am hotrt s ncepem s ne construim o locuin proprietate personal n care s locuim mpreun cu fiica noastr. Neavnd banii necesari pentru o asemenea investiie, am hotrt de comun acord s facem un mprumut la banc pentru suma de 15.ooo euro, mprumutul luat pe numele meu, ns care era o datorie comun deoarece am contractat-o mpreun pentru nevoile obinuite ale cstoriei. Diferena de bani care ne era necesar am primit-o de la prinii Elenei cu titlu de donaie, deci bun propriu al Elenei. Aceast sum reprezint 60% din totalul n procente a ntregii locuine. Cei 15 000 de euro pe care i-am luat de la banc mpreun cu soia mea i care reprezint bun comun, au un cuantum procentual de 40% din bunul imobil mai sus menionat. Din cei 40% , mie mi revine 20% ,iar Elenei 20%. Aadar, cota ei parte va fi de 80%.In anul 2008 am reuit s ne finalizm locuina i s ne mutm n ea. In anul 2009, am plecat mpreun cu soia la munc n Italia, lsnd-o pe feti n grija prinilor Elenei la locuina acestora din Buzau.In timpul n care am stat n Italia, prinii mei mi-au trimis suma de 4 500 de euro cu titlu de donaie. Din aceast sum am cumprat o main marca Opel pe care am nmatriculat-o pe numele meu. Ca aa este o pot confirma prinii mei mpreun cu prietenul meu Paul care lucra i el acolo n Italia i cruia i-am spus de banii primii de la prini i de intenia mea de a cumra maina. Tot o dovad pentru a susine c aceti bani sunt donai de prinii mei este i extrasul de cont de la banca BT, unde prinii mei mi-au trimis banii prin Transfer Banking. Aceast main nu putea fii luat din banii notri, deoarece durata de timp de cnd am nceput noi s lucrm n Italia i pn la achiziionarea mainii era foarte scurt i nu am reuit s strngem atia bani, deoarece din salariul pe care il primeam acolo, o parte l trimiteam n ar, la prinii Elenei pentru ntreinerea fetiei noastre. Tot din salariu trebuia s ne pltim i chiria i cheltuileile zilnice. Aadar salariul pe care l aveam nu era de o aa mare valoare nct s reuim i s acoperim cheltielile necesare i s strngem suma de 4 500 de euro, suma de altfel deloc mic, nct s ne cumprm maina. Este adevarat c patronul pensiunii la care lucra soia mea ne-a pus n legtur cu vnztorul mainii i ne-a ajutat s comunicm cu acesta, noi netiind limba italian, ns el nu avea de unde s tie cu certitudine de unde avem noi bani sau cum ne administram salariul, ce cheltuieli avem.

In anul 2010 m-am ntors n Romania deoarece firma la care lucram eu a intrat n insolven i nu am mai reuit s mi mai gsesc de lucru acolo. Ajuns n ar un prieten mi-a propus s ma duc s lucrez la firma lui de transporturi interne, pe post de ofer de camion. Ins problema era ca nu aveam numai categoria B la permis, pe cnd pentru a putea s conduc camion mi era necesar categoria Csi E. Aadar m-am hotrt s ma apuc de coala de oferi pentru aceste categorii. Problema era c aceasta costa foarte mult, iar eu nu aveam atatia bani. M-am decis s vnd o parte din mobilierul din locuina din Iasi. Precizez c am vndut doar acel mobilier de care nu aveam neaprat nevoie si din camerele pe care nu prea le foloseam. Banii pe care i-am obtinut i-am folosit n interes comun, deoarece era un interes comun ca eu s obtin un loc de munca si s ne redresm pe plan economic. Obtinnd un loc de munc stabil, sotia mea se putea ntoarce n ar. Aadar, nu mi se pare just ca s imi fie diminuat cota parte de contributie, deoarece banii i-am folosit n scop comun, ca eu s obtin un loc de munca care s ne aduc venituri comune.

Tot la ntoarcerea n ar am vndut i autoturismul marcaOpel , neavnd suficienti bani pentru a-l intreine. Acesta era un bun propriu aa cum am aratat mai sus deoarece l-am cumparat n timpul ct am stat n Italia din banii pe care mi i-au donat prinii mei. Aadar fiind un bun propriu, mi se pare irelevant introducerea sumei pe care am primit-o n schimbul ei n masa de bunuri comune

Din aceste considerente, v solicit ca prin hotrrea pe care o vei pronuna:

-s constatai c am dobndit mpreun n timpul cstoriei o locuin proprietate personal n Iai la care avem cote de contribuie inegale: eu 20 % iar Elena 80%

- s dispunei atribuirea ctre Elena a locuinei, eu urmnd s primesc o sult pentru partea pe care o dein

-s respingei aciunea de diminuare a cotei pri de contribuie a mea, cu precizarea c am dispus de bunurile comune n interes comun

- s inuiii obligarea reclamantei la plata unei cote de 1/2 din rata lunar stabilit de banca BCR, in urma datoriei comune pe care am contractat-o impreun

-s respingei aciunea de includei n masa bunurilor comune suma primit prin vnzarea autoturismului marca Opel deoarece autoturismul era bun propriu

- s obligati reclamantul la plata cheltuielilor de judecat.

Motivele de drept:Imi intemeiez actiunea pe dipozitiile art 676 alin (1) si (2) Noul Cod Civil, articolul 364 alin (2) Noul Cod CivilProbe:Solicit incuviintarea urmatoarelor probe:

a) inscrisurile

b) interogatoriul - pentru a se stabili bunurile mobile, bunurile cu titlu de donatie, locul unde se afl bunurile etc

c) martori - pe aceleai aspecte ca i interogatoriul;

d) expertiza tehnic - pentru identificarea i preuirea bunurilor, precum i pentru formarea de loturi pentru coindivizari.

Anexez, n copie certificat, urmtoarele nscrisuri: Hotararea judecatoreasca definitiva de divort, certificatul de nastere, contractul de imprumut, extrasul de cont al parintilor mei precum i chitana de plat a taxei judiciare de timbru de lei i timbrul judiciar de....lei. Semntura Domnului Presedinte al Judecatoriei.....

BIBLIOGRAFIE

1. I.Romosan, Dreptul familiei. Casatoria, ed Imprimeriei de Vest, Oradea 2002

2. I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, ed All, Bucuresti , 1996

3. I.Romosan, Drept civil. Drepturi reale ed. Imprimeriei de Vest, Oradea 1996 p 225

4. I. Romosan, Dreptul familiei, ed Universul Juridic, Bucuresti, 2012 5. Noul Cod Civil

6. Codul Familiei

7. http://legeaz.net/modele/actiune-partaj-bunuri-comune-divort accesat la 14.12.2013

I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, ed All, Bucuresti , 1996,

I.P.Filipescu, Tratat de Dreptul familiei , Editura All, 2002 p 120-121

I.P.Romosan Drept civil. Drepturi reale ed. Imprimeriei de Vest, Oradea 1996 p 225

I.P.Romosan op cit p 235

I .P.Filipescu, op. cit p 149

Trib. Suprem, dec. civ. nr. 640/1982, n C. erban Morreanu, Culegere de acte normative, practic judiciar i spee, Editura Pmntul 2002, p. 291

I.P.Romosan, Dreptul familiei. Casatoria, ed Imprimeriei de Vest, Oradea 2002, p 168

PAGE 11