SPATE ROTUND se caracterizeaz prin ceea c este o deficien de atitudine n plan sagital cu mrirea corburilor fiziologice i are urmtoarele simtome: Capul aplecat n anterior, spatele spatele are forma arcuit, umerii sunt rotii n anterior i pu

Biostatice i biodinamica coloanei vertebrale. La nou nscui coloana vertebral are forma rectilinie puin bombat spre posterior, spre vrsta de 1 an n coloana vertebral sunt formate IV corburi fiziologice n plan sagital: 1 corbur fiziologic I lordoza cervical apare la vrsta de 2 luni atunci cnd copilul din poziia decubit ventral poate ridica i menine capul sus. 2 corbur fiziologic II cifoza toracal i cea de a 3 corbur fiziologic - III lordoza lombar apar la vrsta aprox. 6 luni i coincid cu momentul cnd copilul poate primi poziia eznd i poate menine aceast poziie. IV Cifoza sacral apare aproximativ la vrsta de un an atunci cnd copilul poate sta n ortostatism i merge. Deci la vrsta de un an coloana vertebral prezint 2 corburi orientate n anterior numite lordoza cervical i lombar. i 2 corburi orientate n posterior numite cifoz toracal i sacral. Apariia i formarea corburilor depinde de gradul de activitate nivelul de dezvoltare a musculaturii care se infer pe apofizele spinale i transversale. Unirea corpurilor vertebrelor prin intermediul cartilajelor elastice i datorit corburilor fiziologice coloana vertebral i pstreaz poziia vertical i echilibrul ntregului corp, amortizeaz micrile, protejnd organele interne de zdruncinri (ocuri). n ansamblul, n coloana vertebral se efectueaz micri n toate direciile i cu amplitudine destul de mare. Cea mai mobil poriune a coloanei vertebrale este cea cervical i lombar, iar poriunea toracal prezint o mobilitate redus. n coloana vertebral se efectuiaz mai multe micri n diferite planuri. n plan frontal ndeplinind flexie-extensie. n plan sagital flexie lateral a trunchiului. n plan transversal ndeplinind micri de rotire, rotaie sau arcuire.La o astfel de mobilitate articular coloana vertebral poate pstra poziia vertical stabil, numai n cazul lucrului coordonat al musculaturii care nconjoar. n cazul obosirii muchiului sau atunci cnd sunt slabi dezvoltai poziia vertical se deregleaz prin nclinarea coloanei verticale spre stnga sau dreapta sau corburile fiziologice i schimb adncimea cu ct organismul este mai slab dezvoltat fizic cu att procesul de obosire apare mai rapid, dac corpul se gsete timp mai ndelungat ntr-o poziie silit, aceast poziie cu timpul devine obinuit i ca urmare se pot dezvolta deficiene n coloana vertebral. La nceput se deregleaz raportul lungimii muchii antagoniti n starea de repaus unii se ntind i se relaxeaz, iar alii se contract si se scurteaz. Cu timpul aceste scimbri se pot manifesta si la nivelul ligamentelor fcnd s micsoreze mobilitatea coloanei vertebrale. n dinamic apar dereglri de form si structur a corpurilor vertebrelor a discurilor intervertebrale si a cutiei toracice (toracice) n dependent de aceasta se deosebesc III stadii n procesul de deformare a coloanei vertebrale: 1.Apar schimbri numai n muschi iar la contractarea sau relaxarea unor anumitor grupuri de muschi corburile fiziologice vor primi forma normal.2. Schimbrile sunt localizate la nivelul muscular si ligamentelor, iar corburile fiziologice se pot normaliza numai la extinderea coloanei vertebrale.3. Apar schimbri att la nivel de muschi, ligamente ct si tesutul osos, iar corburile fiziologice nu se normalizeaz nici prin contractarea muschilor nici prin extinderea coloanei vertebrale. Deviatiile coloanei vertebrale n planul antero-posterior pot fi de tip cifotic atunci cnd convexitatea corburilor este ndreptat posterior de tip lordotic atunci cnd convexitatea deviatiei este orientat n anterior si de tip cifo-lordotic care reprezint o combinatie a primelor II tipuri.

Cauzele apariiei deficienilor de atitudine. Aceste cauze sunt numeroase i variate, ele se pot grupa dup diferite criterii. Cea mai frecvent ntlnit clasificare este cea care mparte cauzele n 3 grupe: 1Predisponibilizante. 2Favorizante. 3Determinante. 1. Cauzele predisponibilizante includ: caracterele congenitale nscute, influentele suferite de organism n viata intrauterin sau n timpul natterii (pozitii vicioase a capului, a trunchiului, a membrelor); tipul constitutional, tipul de activitate nervoas superioar si periferic (persoanele ce au o nltime mai mare si sistemul nervos stabil au tendinta spre cifozare). 2. Cauzele favorizante includ: conditiile de igien si de viat. Lipsa de aer si lumin. Alimentatia nerational. mbrcmintea prostconfectionat. Somnul cu perna prea nalt sau saltea prea moale. ( lungimea patului trebuie s fie cel putin cu 15 cm. mai mare dect lungimea corpului, perna cu nltimea de 3 cm.). ntr-un timp mai scurt sau mai lung, nerespectarea conditiilor igienice vor duce la aparitia deficientilor de atitudine, n rezultat nedorit l pot avea si bolile cronice, interventiile chirurgicale si imobilizrile ndelungate. 3. Cauzele determinante se refer la elementele care conditioneaz activ sau pasiv functia de postur, adic oasele, articulatiile, muschii si sistemul nervos. Elementele de baz ale functiei de atitudine se mpart n 2 grupe: 1. Elemente pasive. 2. Elemente active. 1. Elemente pasive sunt reprezentate de oase, articulatii, tesuturi periarticulare, fascii si aponevroze. Ca mijloc stabil pasiv este considerat si echilibru intrinsec al coloanei vertebrale. ntre ligamente deoparte si discuri de alt parte supuse unor forte contrare se stabileste o anumit stare de echilibru numit de savantul Stendler echilibru intrunesc, esenta acestui echilibru explic de ce o coloan vertebral chiar dac i se scot toti muschii rmne o unitate destul de trainic si continuie s-si pstreze corburile. 2. Elementele active ale posturii sunt reprezentate de ctre si sistemul nervos central si periferic. Tonusul static sau tonusul postural reprezint ca un rezultat al ncordrii musculare contra actiunii permanente a gravitatiei datorit reflexelor miostatice muschii execut n aceast pozitie o serie de contractii care n ansamblu lor i ofer corpurilor oscilatii att n planul antero-posterior ct si n sensul lateral. Oscilatiile antro-posterioare sunt mai frecvente si mai ample.Se pot produce deficienti de atitudine prin: 1. insuficient functional ( relaxare muscular, scderea autocontrolului postural, laxitatea articular) 2. Deficiente cauzate de rigiditate sau ncordare exagerat muscular ( redoare articular, sau tonus muscular crescut) la copii la vrsta de 8 ani. 3. Atitudini si deficiente prin inegalitate sau asimetrie functional (sprijin asimetric). Atitudinea corpului se dezvolt ncet n urma unei experiente repetate ca rezultat al mentinerei n acelasi fel a pozitiilor si al executrii n acelasi mod al miscrilor n situatii asemntoare, n procesul de formare a atitudinii corpului o are si dezvoltarea fizic a copilului.Clasificarea deficienilor de atitudine. Deficiente de atitudine n plan sagital. 1. Cu mrirea corburilor fiziologice.- Spate rotund. - Spate rotund bombat. - Spate cifotic. - Spate lordotic. 2. Deficient de atitudine cu micsorarea corburilor fiziologice. Spate plat. Spate plat-curbat. Deficiente de atitudine n plan frontal tinut asimetric.Examenul statico-kinetic al deviatiilor antero-posterioare ale coloanei vertebrale. Necesitatea examinarii deviatiilor antero-posterioare ale coloanei vertebrale reese din: Stabilirea cu precizie a diagnosticului. Posibilitatea de a aprecia n mod obiectiv rezultatele tratamentului. Acest examen const din: Msurri generale. Msurri statice a coloanei vertebrale. Studierea kinetice vertebrale si examenul radiografic. Msurri generale ne permit de la nceput s cunoastem cu exactitate starea dezvoltrii fizice a subiectului si ne d posibilitatea de a urmri efectele tratamentului. Aceste msurri: Msurarea nltimii si greutatea corporal. Determinarea capacittii vitale a plmnilor (spirometria). nregistrarea datelor msurrii perimetrului torace n inspiratie, n expiratie si repaus. Calculnd elasticitatea toracic ne putem da seama despre supletea cutiei toracice. Msurm perimetru abdominal n pozitia ortostatic si n decubit dorsal pentru a ne da seama despre tonicitatea peretelui abdominal. Examinarea genearal privind dezvoltarea caracterilor sexuale, hiperlaxitatea sau hipotonicitatea muscular general.Msurri statice ale coloanei vertebrale. Examinarea coloanei vertebrale si a staticii ntregului organism se face pentru a putea pune n evidenta echilibrul si pozitia bazinului, existenta unor deficiente sau inegalitti la nivelul membrelor inferioare. Studierea corect a staticii coloanei vertebrale n planul antero-posterior se face cu ajutorul firul cu plumb pentru apreciere trebuie s notm 4 puncte: Un punct sacral (santul interfesier). Un punct lombar (de obicei n maxim concavittii la nivelul vertebrei L4). Un punct dorsal ( n maxim convexittii dorsale D6 D7). Un punct cervical (de obicei C7). Subiectul vznd din profil i se apropie un fir cu plumb, ia contact cu punctul cel mai posterior al coloanei care este notat cu punctul cel mai posterior al coloanei care este notat cu 0, apoi msurm distanta de la firul cu plumb la celelalte 4 puncte amintite mai sus. Privind global corburile coloanei vertebrale se prezint ca un tot ntreg functional desi fiecare corbur depinde de corburile alturate n sedinta de echilibru al corpului, o modificare la nivelul unei corburi a coloanei atragem modificri compensatorii n segmentul opus ceea ce determin n dinamica deficientilor notiunea de corbur primar si corbur secundar. Solidaritatea functional a corburilor coloanei explic faptul c atunci cnd dintr-un motiv oarecare un segment al coloanei si-a pierdut mobilitatea n scop compensator. Examinarea studiul kineticii vertebrale. Aceasta este indisponibil pentru a putea recunoaste supletea si mobilitatea coloanei vertebrale. n general n pozitia stnd, seznd, culcat si pentru a stabili zonele fixate, nereductibile. Examenul radiografic (radiologic) completeaz examinarea unor deviatii antero-posterioare a rahismului (coloanei vertebrale) se execut din profil trebuie s cuprind ntreaga coloan, iar subiectul s-si mensin postura obisnuit. Examenul radiologic completeaz si apreciaz examenul clinic si ne permite s evidentiem: Anomalii vertebrale. Tulbur de osificare, d posibilitatea de a msura unghiul deviatia vertebrale ( unghiul lombar) L5-L1 are valori medii 55-65o iar unghiul dorsal D4-D10 are valori medii de 20o si nclinrii bazei sacrului 30-35o Examinarea unui cliseu si n pozitie culcat ne permite (prin compararea unghilor nregistrate pe radiografie), s apreciem reductibilitatea imediat a coloanei vertebrale. Date anatomice si fiziologice ale coloanei vertebrale. Coloana vertebral este cel mai important segment al aparatului locomotor avnd un rol static i dinamic. De coloana vertebral sunt ataate celelalte segmente ale corpului, trunchiul, bazinul i membrele. Se cunoate faptul c forma coloanei vertebrale n ortostatism nu este rectilinie ci prezint o serie de curburi aranjate n plan posterior care favorizeaz meninerea echilibrului coloanei i atenuiaz ocurile pe vertical. La nivelul fiecrii vertebre aciunea vertical a forei gravitaionale descompus ntr-o for perpendicular i o for care determin alunecarea vertebrei superioare pe cea inferioare. Pentru fiecare vertebr aceast tendin de alunecare se face n sensul accenturii corburii respective. Aceste corburi i pstreaz forma i mrimea datorit tonicitii musculare, ligamentelor i discurilor precum i mbinrile anatomice acelor 24 segmente osoase.Kinetoprofilaxia dif de atitudene:profilaxia dif de atit incepe in perioda prescolara s dureaza pina la virsta adolescntilor.Cea mai favorabila perioada pt aparitia dif de atit s fixarea acestora este perioada de crestere s dezvoltare accentuta a organismului,dar s la o persoana adulta pot aparea dezechilibrari s deposturari daca persoana in cauza are active profesionale care geneaza poz vicioase. Principalele dezechilibrari se intilnesc la nivelul lordozei cervicale,al umerilor,la nivelul curburii toracale s lombare.KProfilaxia a dif de atitudene consta din:*inbunatatirea dez fizice a copilului folosind mijloace s forme de lucru din KTerapie,*respectarea regimului locomotor static s dynamic,*respectarea regimului igienic s de munca a copilului.O insemnatate mare la dez corecta a copiluilui o au conditiile mediului ambient, copilul sugar trebuie la timpul cuvenit intors de pe spate pe partea cealalta parte s pe abdomen,trebuie de stimulat reflexul de tirire,reflexul ortostatic s reflexul de mers correct.Copiilor de virsta prescolara li se educa un steriotip dynamic correct atit in ortostatism s in poz sezind, la aceasta virsta copilului ii se inlatura deprinderile de poz comoda vicioasa.Copiilor de virsta scolara li se va organiza correct locul de munca atit la scoala cit s domiciliu,vom fi atenti lainaltimea mesei s scaunului independenta de inaltimea copilului.Vom respecta igiena ghiozdanului prin corectia lungimii cureluselor asfel ca aceasta sa fie lipit de spate.Se va respecta igiena somnului se va selecta un pat cu saltea dura ortopedica,perna 3cm,lungimea patului va cu cel putin 15cm mai mare decit lungimea corpului. E necesat de a respecta acest regim profilactic pe parcursul intregii veti bdar mai ales in prima perioada de crestere accelerate la 6,7 ani si 12,15 ani. Ex cu scop profilactic se folosesc deobicei sub forma de gimnastica de inviorare, dimineata 5 min,in timpu lectiilor, ex se fac cu scop de ameliorare a circulatiei sanguine s limfatice pt imbunatatirea schimbului de subs.Formarea reflex de tinuta corecta prin ex in fata oglinzii cu obiecte pe cap, in caz de hiperlaxitate vor fi contraindicate miscarile care maresc mobilitatea in c.v sau alte artic.Ortopedia reprezint un domeniu medical care se ocup cu cercetarea aparatului locomotor cu diagnosticarea, recuperarea, tratarea sau profilaxia patologiilor i dificienilor. Din domeniul ortopedic fac parte deficienele de atitudine, patologiile coloanei vertebrale, deficienele la nivel articular, afeciunile nscute ct i cele cptate. Notiune de atitudine corect a corpului. Atitudine corpului se numeste pozitia vertical a corpului fr ncordarea suplimentar a musculaturii. Asupra atitudinii corpului pot influenta pozitia capului, pozitia centurii membrelor superioare, configuratia coloanei vertebrale, unghiul de nclinare a bazinului fat de coloana vertebral dar rolul principal ce joac forma si pozitia coloanei vertebrale. Atitudinea corpului este un stereotip dinamic ce se formeaz n decursul vietii omului si influenteaz asupra functiei tuturor organelor si a sistemelor organismelor. Atitudinea corect se caracterizeaz prin pozitia simetric a prtilor corpului comparativ cu coloana vertebral. Capul este situat perpendicular pe coloana vertebral, privirea orientat nainte sus, brbia este paralel podelei si putin tras, umerii situati la acelas nivel si sunt rotiti putin posterior, claviculele sunt egale, triunghiurile claviculare sunt simetrice si situate la acelasi nivel, omoplatii sunt lipiti de cutia toracic, sunt egali si simetrici. Cutia toracic este bombat antero-postrior si se aseamn cu un con orientat cu vrful n jos. Triunghiurile taliei sunt egale si simetrice. Abdomenul este tras n anterior. Membrele inferioare sunt extinse din articulatiile genunchilor. (Toate devierile de la o atitudine corect se numesc deficiente). Deficientele sunt functionale si se pot corecta, ele nu trebuie cu modificrile de form si structur ale corpului. Deficientele de atitudine se corecteaz prin executarea unor simple miscri numite probe functionale.

Spate plat-curbat reprezinta o deficient de atitudine in plan sagital cu miscsorarea curburilor fiziologice,se considera o varietate a spatelui plat si se caracterizeaza prin: miscsorarea curburilor cervical si toracice si pastrarea lordozei lombare sau marirea acesteia. In aceasta deficient bazinul este puternic inclinat in anterior si proemina in posterior, muschii fisieri sunt evidentiati. Tratamentul:este complex si consta din kinetoterapie,ortopedie si in cazuri mai grave chirurgical.Kinetoterapia va folosi urmatoarele metode:Posturarile,mobilizarile active,active cu rezistenta,auto-pasive,pasive. Obiectivele kinetoterapiei:echilibrarea centurii pelviene,formarea cifozei toracale si a lordozei cervical,intarirea musculaturii intregului organism,formarea reflexului de atitudine corecta.Pentru realizarea obiectivelor date vom folosi exercitii active din pozitia decubit dorsal-ventral,lateral mai putin vom folosi pozitia atirnat.Sunt contraindicate miscarile care maresc mobilitatea lordozei lombare,ridicarea si transferarea greutarilor precum si extensia zonei toracale. Exercitii: 1.Stind,picioarele departate la nivelul umerilor.Inspiratie-flectarea trunchilui peste 90grade,revenire-expiratie.8-10 repetari.Mentinerea pozitiei timp de 3-4 secunde. 2.Stind cu bratele pe linga corp.Mers cu arcuirea trunciului la fiecare pas.2-3 repetari.Timp de un minut. 3.Asezat cu bratele pe linga corp.Rotirea bratelor inainte.2-3 repetari.TImp de un minut. 4.Asezat cu bratele pe linga corp.Rotirea bratelor in posterior.2-3 repetari.Timp de un minut. 5.Culcat pe spate,miinile sub fese.Emiterea bicicletei.8-10 repetari. Ritmul mediu. 6.Atirnat cu spatele la scara fixa, miinile apuca sipca de sus.Inspiratie-ridicarea picioarelor la 90grade,revenire-expiratie. 8-10 repetari.Mentinerea pozitiei timp de 3-4 secunde.Spate plat este o deficienta de atitudine in plan sagital cu micsorarea curburilor fisiologice.Obiective: Coloana vertebrala este practice rectilinie, unghiul de inclinare a bazinului catre coloana vertebrala este micsorat, cutia toracica ingustata si aplatizata, musculature slab dezvoltata, omoplatii atirna de la trunchi, membrele inferioare sunt extinse in articulatia genunchiului,copii cu spatele plat acuza dureri de cap,obosire rapida,micsorarea capacitatii de munca fizica dar si intelectuala.Coloana vertebrala isi pierde functia de amortizare de aceea toate miscarile cum ar fi mers indelungat,alergari,sarituri,salturi provoaca zdruncinarea maduvei spinarii si a encefalului. Din aceasta cauza corpul omenesc va gasi o compensare a curburilor fiziologice prin formarea unei curburi patologice in planul fronta. Copii cu spatele plat initial sunt inscrisi in grupa medical speciala in scoala si indeplinesc programul impreuna cu cei ce au scolioze. Spatele plat este o forma prescoliotica. Tratamentul: este complex si consta din respectarea regimului orthopedic,kinetoterapeutic si daca e necesar interventii chirurgicale. Kinetoterapia va folosi: posturari, mobilizari active, m. auto-pasive,m. pasive. Obiectivele kinetoterapiei: recuperarea mobilitatii coloanei vertebrale, formarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale, intarirea musculaturii intregului organism,formarea reflexului de postura sau atitudine corecta. Pentru realizarea acestor obiective se vor allege pozitii initial decubit dorsal-ventral sau lateral si pozitia stind pe genunchi. In acelasi timp se vor evita pozitiile sezind si atirnat. Pentru a stimuli o dezvoltare mai pronuntata a muschilor spatelui si abdomenului exercitiile se indeplinesc cu greutati in ambele mini(halltere 0,5-1km),mingi medicinal cu o greutate de 1-2km. Exercitiile de preferinta vor fi simetrice indeplinite cu bastoane de gimnastica,exercitiile de autocorectie in fata oglinzii,aruncarea cu ambele miini a balonului in cos, inotul bras etc. Exercitii:1.Stind cu fata la scara fixa,apucat la nivelul umerilor. Inspiratie-extensia piciorului stind simultan cu rotunjirea spatelui si cu o usoara indoire a coatelor,revenire-expiratie.8-10 repetari.Mentinerea pozitiei timp de 3-4 secunde.2.Stind,picioarele pe linga corp,cu extensia trunchiului.Mers cu arcuirea trunchiului la fiecare pas.2-3 repetari. Timp de un minut. 3.Asezat cu bratele pe linga corp.Rotirea bratelor inainte.2-3 repetari.Timp de un minut. 4.Asezat cu bratele pe linga corp.Rotirea bratelor in posterior. 2-3 repetari. Timp de un minut. 5.Pe genunchi,cu bratele pe linga copr. Inspiratie-inclinarea in dreapta,respective stinga,revenire-expiratie.8-10 repetari.Mentinerea pozitiei timp de 3-4 secunde. 6.Atirnat cu spatele la scara fixa,miinile apuca sipca de sus.Inspiratie- flectarea picioarelor din articulatia genunchilor spre piept,revenire-expiratie. 8-10 repetari.Mentinerea pozitiei timp de 3-4 secunde.Spate rotund se caracterizeaz prin ceea c este o deficien de atitudine n plan sagital cu mrirea corburilor fiziologice i are urmtoarele simtome: Capul aplecat n anterior, spatele spatele are forma arcuit, umerii sunt rotii n anterior i puin addui abdomenul atrn, muchii fisieri sunt aplatizai, membrele inferioare puin flectate n articulaia genunchiului, la spatele rotund muchii sunt ntini i relaxai iar muchii pectorali sunt scurtai i contractai, cifoza toracal este mrit, iar lordozele cervical i lombar este micorat. Din aceast cauz este micorat excursia cutiei toracale, este scurtat inspiraia din care cauz se micoreaz i volumul vital al plmnilor. Acestr tip de spate se ntlnete mai frecvent la fetele cu o talie nalt, la tinerii ce lucreaz n poziii cifozante (aplecat) i unor tipuri de sport, spre exemplu voley. Spatele rotund trebuie deosebit de spatele cifotic care reprezint o patologie a coloanei vertebrale, cauzat de diferite boli i kinetoterapia spatelui rotund. Tratamentul este complex i const din: ortopedie, kinetoterapie i dac e necesar chirurgie. Tratamentul ortopedic se realizeaz cu ajutorul diferitor aparate ortopedice: corsete, chindgi, gulerae gipsate, diferite orteze. Tratamentul kinetoterapeutic const din: Posturri. Mobilizri active. Mobilizri autopasive. Mobilizri pasive. Mobilizri pasive cu rezisten. Obiectivele: Corectarea corburilor prin exerciiu de tonifiere a muchilorntini i relaxai i exerciii de ntindere a muchilor scurtai i contractat. nlturarea deficienelor secundare aprute. Formarea reflexului de atitudine corect. Dezvoltarea mobilitii cutiei toracale. Kinetoterapia se va face pe o CV redresata, se vor folosi atiti pozitii simetrice cit si asimetriced, exer se vor indeplini din ortostatism, decubit, atirnat. Corectarea spatelui rotund se va face prin alegerea pozitiilor fixatoare cu o baza mare de sprijin. Exer speciale mereu se vor desfasura pe fonul celor de dezvoltare fizica generala si respiratorii. KT se va folosi tehnici si metode de extensie fara a exagera curburile lombare si cervicale. Se recomanda miscari active pt zona gitului, pt dezv toraceloui, pt omoplati. Se vor prescrie exer de intindere a muschilor pectoraki, in lucru se vor folosi obiecte ca bastonul de gimn pt fixarea omoplatilor, mingea medicinala pt pozitionari sau posturari speciale, haltere de 0,5-1 kg pt extinderea pectorarilor si inatarirea muschilor spatelui din pozitia decubit dorsal sau ventral. Sunt contraindicate rostogolirile, ridicarea si transportarea greutatilor, miscarilor de rotire a umelor in anterior. Exercitii. A) stind departat cu miinle la ceafa, coatele lateral. 1. insp apropierea omoplatilor simultan cu indoirea genuchiului sting la piept, revenirea expiratie. 2. aceeasi cu dreptul. 8-10 rept, mentinerea pozitiei timp de 3-4 sec. B) stind, bratele sus, miinile in lacat. Inspiratie facem o extensie a trunchiului, revenire expiratie. C) pe genunchi, sprijin inainte pe palme. Inspiratie extinderea trunchiului, revenire expiratie. D) culcat pe abdomen, sprijin pe antebrate. Tirire inaninte. E) asezat pe un scaun bratele pe linga corp. Inspiratie rotirea bartelor in posterior, revenire expiratie. F) pe genunchi, sprijin pe palme. Inspiratie ridicarea bratului drept simultan cu piciorul stind, revenire expiratie, tot aceeasi cu brat stind picior drept.Spatele cifotic este o deficienta de atitudine cu marirea curburilor fiziologice in plan sagittal si se caracterizeaza prin : forma ovala a cutiei toracite, trunchiul pare flectat in intregime, umerii sunt addusi in anterior, omoplatii departati, unghiurile posterior ale coastelor sunt accentuate astfel ghibozitatea este mai mult costala decit vertebrala, abdomenul puternic atirnat. Cifozele se impart in 2 grupe: functionale si patologice. Cifozele functionale sunt deviatii tipice, usoare cu un inceput greu de precizat, cu o evolutie lenta si cu un prognostic favorabil. Deosebim mai multe forme clinice ale cifozelor functionale: atitudine cifotica; cifoza capatata prin obisnuinta; cifoza profesionala; cifoza compensatorie. Se cunosc mai multi factori predisponibilizanti: pozitia incorecta in timpul somnului; aflarea unui timp indelungat in pozitie in care muschii fesieri si posteriori ai coapselor sunt intinsi, iar muschii anteriori ai coapselor sunt contractati. Cifozele patologice sunt deviatii mai accentuate si mai grave a coloanei cu modificari profunde in forma, structura si functia acestora. Cifozele patologice au cause si mecanisme bine determinate de aparitie, se prezinta sub diverse forme si necesita tratament complex, variat si in acelasi timp individualizat. Din aceasta grupa fac parte : cifozele congenitale, cifozele rahitice, cifozele paralitice, prin tuberculoza, cifozele grava a adolescentilor, cifozele reumatice, cifozele senile, cifozele prin osteohondroza. Tratamentul este complex si consta din fizioproceduri si KT. KT are urmatoarele obiective: 1. De a opri si de a micsora incurbarea coloanei; 2. Intarirea musculaturii spatelui si abdomenului. KT va fi reprezentata de posturari, mobilizari active si passive, corectia autopasiva, masaj. Pentru corectarea cifozelor se vor allege exercitii din urmatoarele p.i d.dorsal, d.ventral, patrupedie, atirnat. Se vor indeplini urmatoarele exercitii: 1. Extensia trunchiului; 2. Mobolizarea active a art. Coloanei; 3. Elongatia coloanei; 4. Ex de tirire; 5. Ex respiratorii; 6.crearea diferitor posture din decubit cu un valatuc sub spate; 7. Ex pentru muschii presei abdominale. Contraindicatii: ridicarea si transportarea greutatilor, rostogolirea, miscarile circulare ale antebratelor in anterior. Exercitii: 1.sting, mers cu minile in sold, 4 pasi pe virf, 4 pe calcii. 2.Pe calciie, sezind, minile la ceafa, inspiratie ducerea minilor lateral in sus, revenire cu expiratie. 3. Culcat pe spate cu genunchii indoiti pe abdomen, bratele intinse pe linga cap, tirire cu ajutorul umerilor. 4.Culcat pe abdomen pe banca de gimnastica cu cite o gantela in mina, inspiratie-ducerea bratelor lateral, revenire cu respiratie. 5.Culcat pe spate, minile la ceafa,inspiratie- aplecari ale membrelor inferioare intinse, revenire cu expiratie.Spatele lordotic este o deficient de atitudine cu marirea curburilor lombare in plan sagittal si se caracterizeaza prin : umerii par trasi inapoi, muschii lombari si costali se incurbeaza, ecorpul usor aplecat in posterior, toracele de obicei se bombeaza sau se turteste, abdomenul proemina in anterior sau se latest, relieful fesier se accentuiaza. Lordozele pot fi scurte atunci cind se limiteaza la citeva vertebre; lungi cind curbura poate cuprinde intreaga coloana vertebrala. Lordozele pot fi usoare(gr.I), medii(gr.II), accentuate(gr.III). gradul lordozei este definit de marimea unghiului acestuia. Lordozele pot fi functionale si patologice. Lordozele functionale sunt determinate `de lipsa autocontrolului si areflexului de atitudine corecta a corpului sau prin mentinerea permanenta a unei pozitii vicioase impuse de activitatea profesionala. In aceasta categorie sunt incluse lordozele habituale, specific virstei tinere. Aceasta forma de lordoza se intilneste la prescolari, la persoanele obeze, la cei cu bazinul inclinat in anterior si la unele fete in perioada pubertara. Lordoza este favorizata de un nr mare de factori: greutatea mare a trunchiului; pozitia in flexia a art coxofemurale; insuficienta musculaturii abdominale; contractarea muschilor flexori ai coapsei. Atitudinea lordotica se accentuiaza in pozitia stind cu minile ridicate in sus si in pozitia stind pe genunchi si se micsoreaza in pozitia sezind sau sezind pe genunchi. Lordozele patologice se caracterizeaza prin intinderea lordozei lombare in sus in reg dorsala a coloanei afectind si celelalte elemente anatomice ale spatelui. Coloana vertebrala pezinta o curbura lunga si accentuata ce cuprinde zona lombara so dorsala compensate uneori in partea de sus a coloanei printr-o curbura cifotica cervical-dorsala superioara, iar partea inferioara a coloanei prin inclinarea accentuata a bazinului in fata. Partile laterale ale spatelui si muschii lombari se incurbeaza, omoplatii se desprind de cutia toracica si se departeaza de la coloana. Tratamentul este complex, iar KT are urmatoarele obiective: 1. Alinierea segmentelor corpului; 2. Corectarea curburilor prin tonifierea musculara; 3. Formarea reflexului de atitudine corecta; 4. Echilibrarea coloanei. Corectarea spatelui lordotic se va face din d.dorsal prin indeplinirea urmatoarelor miscari: flexia MI-rein art genunchiului; flexia MI-re in toate articulatiile; imitarea mersului; trecerea corpului din d.dorsal in sezind. Pentru abdomen se prescriu ex de tonifiere a muschilor abdominali. Pentru omoplati daca ramin in urma se prescriu es de flexie a minilor pe umar, ducerea minilor dupa cap, retropulsia umerilor si miscari de rotire a umerilor in posterior. Contraindicatii: executarea exercitiilor care maresc mobilitatea zonei lombare a coloanei vertebrale, ridicarea si transportarea greutatilor. Exercitii: 1.Pe genunchi, sprijin pe palme inainte, inspiratie-arcuirea trunchiului, revenire cu expiratie. 2. Pe genunchi, minile la ceafa, coatele lateral, inspiratie flectarea trunchiului, revenire cu expiratie. 3. Culcat pe spate, genunchii indoiti, palmele apuca gambele in 1/3 sup, rulari de trunchi. 4.culcat pe spate, bratele lateral sus, inspiratie- ridicarea piciorului drept oblic spre mina stinga, revenire cu expiratie, apoi cu partea opusa. 5. Atirnat cu spatele la scara fixa, cu minile apucat de sipca de sus, inspiratie- indoirea picioarelor din art genunchilor, revenire-expiratie.spatele rotund curbat - se caracterizeaz prin ceea c este o deficien de atitudine n plan sagital cu mrirea corburilor fiziologice. La aceasta deficienta sunt marite toate curburile fiziologice, dar cu accent a lordozei lombare si cifozei toracale. Aceasta apare mai frecvent la copii care dorm in pozitie colacel sau ghemuit. Din cauza acestei pozitii mentinuta un timp indelungat (8 ore) muschii spatelui se suprarelaxeaza si isi pierd tonicitatea, iar in momentul cind copilul primeste pozitia ortostatica curburile CV se adincesc din cauza muschilor relaxati si a fortelor gravidationale care apasa asupra copilului. Tratament este complex si consta din respectarea regimului igienic al somnului (saltea ortopedica, copilul va fi urmarut de catre parinti ca in timpul somnului sa doarma pe spate); respectarea regimului de miscarea prin indeplinirea diferitor exer speciale. Obiective: antrenarea reflexului de atitudine corecta; inarirea musculaturii corsetului CV; invatarea relaxarii musculare. Exer vor fi indeplinite din pozitii initiale cu o baza mare de sustinere decubit dorsal, ventral, sezind, sezind pe genunchi. Contraindicatii sunt acele miscari care pot mari curburile fiziologice. Exercitii: A)stind, bastonul tinut de capete si dus peste partea toracala la spate. Inspiratie flectarea trunchiului, revenire expiratie. B) pe genunchi, bratle pe linga corp. Rotirea bratelor in posterior. C) pe genunchi, miinele in lacat dupa spate. Inspiratie ridicarea bratelor in sus, extinderea capului, revenire expiratie. D) asezat pe sol, picioarele extinse, miinele in lacat dupa spate. Inspiratie extinderea trunchiului si a capului simultan cu ridicarea bratelor in sus,revenire expiratie. E) asezat pe scaun, bratele pe linga corp. Inspiratie rotirea bratelor in posterior, revenire expiratie. F) culcat pe spate, bratele lateral la 90 gr. Inspiratie ridicarea simultana a picioarelor la 90, revenire expiratie.

Tinuta asimetrica: Orice abatere ,indoire sau incurbare a c.v in plan frontal se numeste deviatie scoliotica,dar nu fiecare deviatie scoliotica este o scolioza adevarata. Unii autori vorbesc de forme se scolioza functionala de asa numita atitudine scoliotica, ceea ce este o simpla deviere a CV, a atitudinii corpului in plan frontal, numita in continuarea atitudine asimetrica.Atitudinea Asim se caracterizeaza prin:*asimetria partilor dreapta s stinga a corpului,la ex radiologic nu se observa incurbarea cv ea poate fi corectata prin contractia voluntara a musculaturii.Atitudinea Asimetrica apare din cauza unor poz asimetrice vicioase mentinute timp indelungat sau de atitudene psihica de relaxare,oboseala sau lipsa reflexului de poz corecta a corpului.Tratamentul: complex s consta din tratament orthopedic si KT. obiective: *echilibrarea centurii scapulare*formarea reflexului de atitudene corecta. * antrenarea musculaturii spatelui si a peretelui abdominal. Pt realiz acestor obiective KT va folosi posturari,mob active, m avtice cu rez,passive. Ex active se vor realize in fata oglinzii pt vizualizarea poz corpului: cu obiecte pe cap, baston de gimn, mingi medicinale.in lectia de KT se vor folosi numai exer simetrice. Sunt contraindicate exer asimetrice- Ex speciale: A) stind fandat lateral spre dreapta, cu mina stinga pe sold, drepta pe crestet. Insp - indoirea trunc spre stinga, cu ducerea bratului drept sus, revenire- expiratie B) pe genuchi, cu mina dreapta la ceafa, stinga la spate, trunchiul in sextensie. Insp indoirea laterala a trunch spre stinga. C)Culcat pe abdomen cu miinile prinse la spate. Insp ducerea trunch in extensie, alternativ cu ducerea picioarelor in extensie (barcuta), revenire exp. D) Culcat pe spate, bratele intinse simetric pe linga corp. Insp ducerea piciorelor in cerc spre stinga, revenire exp. E) atirnat cu spatele la ascara fixa. Pendularea picioarelor dreapta stinga. F) atirnat cu spatele la scara fiza, apucat asimetric, mina dreapta sus. Insp- ducerea piciorului sting lateral, revenire expiratie.

PAGE 2