Spasticitatea

7/22/2019 Spasticitatea

1/6

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPASTICITATEA

OSAN BOGDANKINETOTERAPIE SI MOTRICITTESPECIALA GRUPA 207K


2/6

SPASTICITATEA

Spasticitatea se defineste ca fiind o varietate de crestere a tonusului muscular, legata de oexagerare a reflexului de intindere, coexistand cu hiperactivitatea buclei gama. Spasticitatea ca notiunegenerala poate fi analizata sub trei aspecte : ca varietate a cresterii tonusului muscular, ca exagerare a

reflexului de intindere si in al treilea rand ca o consecinta a hiperactivitatii sistemului gama.Spasticitatea, are rezonante diferite, pentru neurologul diagnostician si pentru recuperator. Daca pentrudiagnostician, spasticitatea reprezinta doar un element clinic de diagnostic, pentru recuperator, trebuie sareprezinte mult mai mult si sa suscite un interes aparte. Landau, recunoaste prin spasticitate, asa cum estesi utilizat termenul in clinica, diferite combinatii intre urmatoarele elemente caracteristice sindromului deneuron motor central:- pierderea miscarilor de finete;- scaderea fortei de contractie voluntara;- cresterea reflectivitatii osteo-tendinoase;- cresterea rezistentei la intinderea pasiva a muschiului;- hiperreflectivitatea reflexelor de flexie.

Dintre cauzele aparitiei spasticitatii se enumera: paraliziile cerebrale, hipoxia creierului,hiperexcitabilitatea motoneuronilor alfa, leziunile maduvei spinarii, accidentul vascular cerebral, uneleboli metabolice, adrenoleucodistrofia, fenilcetonuria, bolile neurodegenerative, scleroza multipla si alteboli demielinizante. In mod obisnuit, spasticitatea musculara se dezvolta relativ rapid dupa un accidentvascular cerebral.

Hipertonia musculara piramidala este un semn de diagnostic pozitiv al sindromului de neuronmotor central, iar atunci cand reduce motilitatea poate duce la disabilitate.

Datorita spasticitatii bratul va fi mentinut in flexie si pronatie iar gamba in adductie si extensie.Miscarile pasive de extensie a bratului si de flexie a gambei cresc rezistenta care cedeaza brutal(fenomenul ,,lama de briceag). Cand membrul este lasat intr-o anumita pozitie, rezistenta reapare (reactiide alungire si de scurtare).

n cazul spasticitii, rspunsul la elongaia rapid este alterat. Sunt posibile dou reacii:a. un rspuns fazic scurt n "lam de briceag" (spasticitate intrinsec fazic).b. un rspuns tonic, n care rezistena la ntindere persist n cursul mobilizrii pasive rapide (spasticitateintrinsec tonic).

In principal gradul spasticitatii tine de localizarea si extensia leziunii neurologice, dar exista oserie de conditii extra-lezionale care influenteaza gradul de spasticizare, cum ar fi :a) Pozitia corpului. In ortostatism spasticitatea membrului superior se accentueaza. Din pozitia culcatbolnavul poate mobiliza mult mai bine membrul brahial, pe toata amplitudinea de miscare, motiv pentrucare este bine sa instruim pacientul sa foloseasca clinostatismul pentru a mentine prin exercitii liberemobilitatea articulara a membrelor spastice.b) Orice stimuli nociceptivi sau dezagreabilipot mari spasticitatea. Asa sunt existenta unor zone algice

de presiune, escare, infectii, distensia vezicii (retentia urinara), infectii urinare, frigul, starile emotionale,stresul .c) Excitatiile pornite din teritoriul membrelor afectatepot creste vizibil spasticitatea. In aceastacategorie intra si o serie de procedee fizicale aplicate defectuos sau neindicate : electroterapia, masajul,recele sau caldura excesiva, exercitiul sau postura care intinde rapid musculatura spastica (stretching) .


3/6

Pozitia de inhibare a spasticitatii este cu pacientul in decubit dorsal, pacientul intorcand capul sprepartea bolnava, astfel se scade spasticitatea pe flexori la membrul superior si pe extensori la membrulinferior.Tratamentul recuperator al spasticitatii, se compune din tratament de kinetoterapie, fizioterapie si masajmedical. Numai o abordare interdisciplinara poate avea succes in reducerea consecintelor nedorite ale

spasticitatii. In echipa de recuperare medicala, kinetoterapeutul face parte din acei profesionisti care seconfrunta direct cu problema spasticitatii. Din acest motiv, s-a depus un efort permanent pentru gasirea detehnici si metode kinetoterapice eficiente in rezolvarea acestei provocari presante. Kinetoterapia,utilizeaza mijloacele de reeducare neuro-motorie, preponderent tehnicile Kabat, Bobath, etc. MetodaBobath, are ca obiectiv diminuarea excesului de activitate tonica reflexa ce perturba schema normala amotilitatii active. Metoda Kabat are la baza tehnicile de facilitare neuromusculara proprioceptiva (FNP),ce pot fi definite ca ,,metode de incurajare sau grabire a raspunsului mecanismului neuromuscular, gratiestimularii propriceptive". Tratamentele de fizioterapie si masaj medical, au mentinerea de a relaxamusculatura, de-a imbunatati mobilitatea articulara si de a preveni redorile.n cazul persistenei hipertoniei, se pot instala retracii musculo-tendinoase, ce trebuiesc evitate pe ctposibil.

Au fost alctuite mai multe scale pentru msurarea spasticitii, cele mai folosite n prezent sunt: scalaAshworthmodificat Bohannon i scala Tardieu.

Scala Ashworth modificat:

0:fr modificri ale tonusului muscular.1:cretere discreta tonusului ce se manifest fie printr-un obstacol n micarea pasiv de flexie sauextensie, urmat de relaxare, fie printr-o rezisten minim pn la sfritul micrii.1+:cretere discret a tonusului ce se manifest printr-un obstacol urmat de o rezisten minim

perceput cel puin pe jumtatea amplitudinii articulare.2: cretere mai marcat a tonusului pe parcursul majoritii amplitudinii articulare, articulaia putnd fimobilizat cu usurin.3: cretere important a tonusului muscular provocnd dificulti mobilizrii pasive.4:articulaia respectiv este fixat n flexie sau extensie, abducie sau adducie, mobilizarea pasivimposibil.

Scala Tardieu(intensitatea reflexului de ntindere):0: fr rezisten pe parcursul micrii pasive.1: discret cretere a rezistenei pe parcursul micrii pasive, fr s se perceap un obstacol la un unghianume.2:oprire brusc a micrii pasive la un anumit unghi, urmat de relaxare.3: clonus epuizabil (< 10 sec. dac se menine ntinderea),ce survine la un anumit unghi.4: clonus inepuizabil (>10 sec. dac se menine ntinderea), ce survine la un anumit unghi. Examenulclinic din primele zile de via ale copilului urmrind motricitatea i tonusul muscular, va permiteevaluarea trecerii de la spasticitatea fiziologic la cea patologic.


4/6

Metode de decontracturare:

A. kinetoterapie, diminund mecanismele reflexe.B. mijloace fizice (frig, cldura, electroterapie).C. mijloace chimice (infiltraii cu alcool, toxina botulinic, pentru scderea eferenei gamma asupra plciimotorii).

D. tratament medicamentos (activarea rolului inhibitor al cortexului prin neurotrofice).E. tratament ortopedic.F. tratament chirurgical.

Kinetoterapia

Reprezint metoda de baz n tratamentul spasticitii dinparalizie cerebral Decontracturareaprin micare se bazeazpe specularea unor mecanisme fiziologice de inhibare a neuronilor motori.

n cadrul metodei Bobathacest deziderat se realizeaz prin poziii reflex inhibitorii.

Inhibiia spasticitii se produce:plecnd de la punctele cheiecentral, reprezentat de poziionarea capului

al mobilitii centura scapularal stabilitii centura pelvinprin ntindere lent i mentinut a muchiului spastic.prinpoziionare sau prin autoinhibiie.

Deci, n primul rnd kinetoterapeutul trebue s fixeze capul, gtul, apoi trunchiul, umerii i oldurile,pentru a obine o redistribuire a tonusului.

Exemple de poziii reflex inhibitorii:legnarea copilului n poziie fetal.(fig. 1)

folosirea reflexului Moro sau a RTC.poziionarea n DV pe mingea Bobath, cu MI n extensie, abducie i rotaie extern, picioarele nextensie.instalarea n hamac a copilului care prezint extensie exagerat a axului corpului.


5/6

Fig. 1.Legnarea n poziie fetal

Pe fondul facilitrii posturilor, metoda Bobath a dezvoltat n continuare reaciile de redresare iechilibru, respectnd stadiile de dezvoltare normal neuromotorie.

Metoda Kabat, prin tehnicile sale de alternare a antagonitilor cu stabilizare ritmic, poate fifolosit pentru diminuarea spasmului muscular. Aceast metod folosete principiile legiiSherington de inervaie reciproc i inducie succesiv cu ct e mai puternic contraciaagonistului, cu att mai mare va fi relaxarea antagonistului.

Principiul metodei se bazeaz pe folosirea unor stimuli proprioceptivi care se adaogeforturilor voluntare ale pacientului. Aceasta are ca urmare facilitarea funciei i o contracie maiputernic dect cea obtinu prin efort voluntar.

Desigur ns c metoda se poate aplica numai copiilor mai mari care pot colabora laexecutarea acestor exerciii cu rezisten maximal.

Metoda Vojtadescrie ca baza terapiei sale locomoia reflex. Exercitnd stimuliprecii, dinposturi bine definite, se declaneaz reacii i modele de micare avnd caracteristicile uneideplasri.


6/6

Bibliografie:http://www.snpcar.ro/revista.php?an=2010&id=416

http://www.recuperaremedicala.com/Articole-recuperare-medicala/Recuperare-afectiuni-

neurologice/tratamentul-spasticitatii.html

http://www.creeaza.com/familie/medicina/Program-sanogenic-de-viata-pen593.php
http://www.snpcar.ro/revista.php?an=2010&id=416http://www.snpcar.ro/revista.php?an=2010&id=416http://www.recuperaremedicala.com/Articole-recuperare-medicala/Recuperare-afectiuni-neurologice/tratamentul-spasticitatii.htmlhttp://www.recuperaremedicala.com/Articole-recuperare-medicala/Recuperare-afectiuni-neurologice/tratamentul-spasticitatii.htmlhttp://www.recuperaremedicala.com/Articole-recuperare-medicala/Recuperare-afectiuni-neurologice/tratamentul-spasticitatii.htmlhttp://www.creeaza.com/familie/medicina/Program-sanogenic-de-viata-pen593.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/Program-sanogenic-de-viata-pen593.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/Program-sanogenic-de-viata-pen593.phphttp://www.recuperaremedicala.com/Articole-recuperare-medicala/Recuperare-afectiuni-neurologice/tratamentul-spasticitatii.htmlhttp://www.recuperaremedicala.com/Articole-recuperare-medicala/Recuperare-afectiuni-neurologice/tratamentul-spasticitatii.htmlhttp://www.snpcar.ro/revista.php?an=2010&id=416

Spasticitatea

Documents

Transcript of Spasticitatea