Spanda Karika

8/7/2019 Spanda Karika

http://slidepdf.com/reader/full/spanda-karika 1/14

SPANDA KÅRIKÅ

Pulsaþia creatoare divinã

PREFAÞÃ

Spanda Kårikå cuprinde un numãr de strofe ce se constituie ca un fel decomentariu la Œiva-sütra. Conform cu Œaivågama, Conºtiinþa Divinã nu estedoar intelect rece, inert ci este mai de grabã spanda , pulsaþie creativãactivã, dinamicã, debordând de viaþã.Œiva-sütra subliniazã în primul rând aspectul de prakåœa al Divinului, în timpce în Spanda Kårikå se referã în special la aspectul de vimarœa . Împreunãaceste douã texte fundamentale oferã o imagine integralã asupra filosofieiºivaiste.KŸemaråja a scris un comentariu la Spanda Kårikå, intitulat Spanda-niræaya .Acesta este plin de propoziþii lungi ºi întortochiate, însã este totodatã foarteprofund în înþelegerea subiectului ºi astfel nu poate fi ignorat.Personal, am încercat sã realizez o traducere accesibilã la ambele kårikåprecum ºi la comentariul Spanda-niræaya.Fiecare kårikå (strofã) este prezentatã atât în devanågari cât ºi transcrisã înalfabetul latin, urmate apoi de traducerea strofei în englezã. În continuareeste inclus comentariul în sanscritã al lui KŸemaråja urmat de traducerea sa

în englezã. Dupã acestea sunt adãugate note substanþiale la termenii"tehnici" importanþi. În final am introdus o expunere cursivã a fiecãrei kårikåcu propriile mele cuvinte.Au fost adoptate ca puncte de plecare textul ºi comentariul original publicate

în seria Caºmir de Texte ºi Studii. Unele greºeli de redactare apãrute în ediþiaanterioarã au fost corectate sub îndrumarea lui Swåmì LakŸmaæa Joo. Îi suntprofund îndatorat pentru luminoasa sa expunere asupra acestui important

text. Textul a fost suplimentat printr-o lungã introducere la începutul lucrãrii, unglosar de termeni ºi un index la sfârºitul acesteia.

Varanasi, 12.04.1980 JAIDEVA SINGH



BINECUVÂNTARE

Spanda Kårikå este una din cele mai importante lucrãri ale ºivaismului dinCaºmir. Doctrina Spanda este ºtiinþificã. Oamenii de ºtiinþã moderni au

descoperit faptul cã lumea a fost creatã de vibraþia exploziei primordiale ºicã universul îºi continuã neîncetat expansiunea. Pânã acum ei nu au reuºit încã sã afle cauza acestei explozii originare. Totuºi, scrierile strãvechi aledoctrinei Spanda au conþinut dintotdeauna cunoaºterea cã aceastã vibraþieeste Spanda sau pulsaþia Realitãþii Absolute, Conºtiinþa Universalã sau,altfel spus, Œiva. Manifestarea universului este simultanã cu clipa deschideriiochiului sãu. Jòåneœvara Mahåråja îl descrie pe Œiva ca exprimând mudra deexpansionare a universului.Este o mare satisfacþie sã aflu cã lucrarea care reveleazã acest adevãr estedisponibilã acum în englezã. Oamenii de ºtiinþã moderni o vor folosi în sfârºitpentru a-ºi îmbogãþi ºi adânci cunoaºterea. În America, la întâlnirile mele cu

oamenii de ºtiinþã, am fãcut mereu referire la doctrina Spanda . Ei s-au arãtatinteresaþi ºi doritori sã citeascã despre ea.Apreciez munca lui Jaideva Singh care a ajutat astfel la cunoaºterea acesteisupreme înþelepciuni a Caºmirului. În compania unor fiinþe avansate pedrumul spiritual el a dobândit cunoaºterea adevãrului. El a tradus ºi explicat

în englezã lucrãri de o mare importanþã ale ºivaismului din Caºmir, ca ŒivaSütra, Pratyabhijòåhàdayam ºi Vijòåna Bhairava. În acest fel el i-a ajutat pecei ce vorbesc limba englezã ºi doresc sã cunoascã aceastã învãþãturã. Sperca munca sa în aceastã direcþie sã continue pentru mut timp ºi de aici

înainte.Fie ca întreaga cunoaºtere conþinutã de aceastã lucrare sã fie spre folosul ºi

înãlþarea spiritualã a întregii lumi.Miami, USA, 15.04, 1980 SwåmìMuktananda



INTRODUCERE

Spanda Kårikå - importanþa lucrãrii Spanda Kårikå este un fel de comentariu la Œiva-sütras. Cuvântul " kårikå "

înseamnã "o colecþie de versuri cu subiect gramatical, filosofic sau ºtiinþific".Cuvântul "spanda" se traduce literar prin "vibraþie". El are ca ºi conotaþiedinamismul, desemnând aspectul dinamic al Divinului, pulsaþia creatoareDivinã.Sinele, aºa cum este vãzut în Spanda Kårikå, nu este o simplã conºtiinþã-martor, ci este caracterizat simultan de cunoaºtere ºi activitate. Cel care este

în comuniune cu acest Sine activ se poate înãlþa singur pânã la atingereastãrii fiinþei sale supreme.

Autorul lucrãrii Spanda Kårikå

Opiniile în privinþa autorului acestei lucrãri sunt împãrþite. În conformitate cuBhåskara ºi Utpala VaiŸæava sau Bhaûûa Utpala, care au activat în al doileaºi al treilea sfert al secolului zece d.C., autorul acestor kårikå a fost Kallaûa,pricipalul discipol al lui Vasugupta.În lucrarea sa Œiva-sütra-vårttika, Bhåskara afirmã cã Bhaûûa Kallaûa a scrisun comentariu intitulat Spanda-sütra, asupra primelor trei secþiuni din Œiva-sütra ºi un comentariu intitulat Tattvårtha-cintåmaæi la a patra secþiune dinŒiva-sütras 1.Bhaûûa Utpala în comentariul sãu la Spanda Kårikå, comentariu intitulatSpandapradìpikå, afirmã în al 53-lea vers cã Bhaûûa Kallaûa a exprimat înversuri doctrina secretã dupã ce a primit-o de la maestrul sãu spiritualVasugupta care avea în mod cert o înþelegere profundã a acestor adevãruri,posedînd o evidentã realizare a Realitãþii Ultime.KŸemaråja ºi Maheœvarånanda îl considerã pe Vasugupta ca fiind autorulacestor kårikå. Amândoi fac referire la urmãtoarele versuri:"Aºa cum atingerea acestei comori a cunoaºterii este dificil de obþinut ºi aºacum ea este ascunsã adânc în peºtera inimii, este spre binele lui Vasugupta,tot aºa, dificil de atins ºi adânc ascunsã în peºtera inimii, ea va fi întotdeaunapentru binele fiecãruia."Aceastã strofã nu apare totuºi în comentariile lui Bhaûûa Utpala, Kallaûa ºiRåmakanûha.În comentariul sãu la Spanda Kårikå numit vàtti , Kallaûa aduce urmãtoarearemarcã concludentã:.....

1S. S. V. pp. 2-3.



Luând în consideraþie aceste versuri, unii scriitori au concluzionat cã BhaûûaKallaûa este autorul lucrãrii Spanda Kårikå. Dar Kallaûa precizeazã cuexactitate " Yat Spandåmàtað Vasuguptapådaiê dàbdham ", ceea ce înseamnã"Spanda Kårikå ce a fost compusã de Vasugupta". În aceastã exprimare,cuvîntul spandåmàtað este doar un alt nume pentru Spanda Kårikå. Cuvântul

"dàbdham " înseamnã "strânse împreunã, aranjate, compuse" iarVasuguptapådaiê înseamnã "de cãtre respectatul Vasugupta". În ceea ce-lpriveºte, Kallaûa are doar pretenþia de a fi adus aceastã lucrarefundamentalã la cunoºtinþã oamenilor. Aºadar expresia "Vasugupta-pådaiêdàbdham " aratã limpede faptul cã Spanda Kårikå a fost compusã deVasugupta.În consecinþã, Vasugupta pare a fi adevãratul autor al acestor kårikå ,transmiþându-le ca învãþãturã spiritualã lui Kallaûa iar acesta doar le-apublicat.

Comentarii

La aceste kårikå sunt disponibile patru comentarii, respectiv (1) Vàtti deKallaûa, (2) Vivàti de Råmakaæûha, (3) Spandapradipikå de Bhaûûa Utpala ºi(4) Spandasandoha ºi Spanda-niræaya de KŸemaråja.Kallaûa a trãit în al doilea ºi al treilea sfert al secolului al IX-lea d.C.Comentariul sãu la Spanda Kårikå, intitulat Vàtti , acordã un înþeles simpluacestor versuri. El a împãrþit aceste kårikå în trei niêŸyandas sau secþiuni.Prima niêŸyanda cuprinde douãzeci ºi cinci de strofe ce sunt denumite de elca fiind svarüpa-spanda . Ele conþin descrierea naturii esenþiale a ceea ceeste numit spanda . A doua secþiune este numitã de el sahaja-vidyodaya,adicã geneza, manifestarea lui Sahaja-vidyå . Aceastã secþiune conþine ºaptekårikå (versuri), de la 26 la 32. A treia secþiune este denumitã vibhüti-spanda sau puterile paranormale ce pot fi obþinute prin spanda . Ea conþine20 strofe, de la 33 la 52.Råmakaæûha a scris un comentariu intitulat Vivàti. El se denumeºte pe sine"elev al lui Utpaladeva", marele învãþãtor al lui Abhinavagupta, activitatea sadesfãºurîndu-se în al doilea ºi al treilea sfert al secolului al X-lea d.C.Interpretarea sa la Spanda Kårikå urmeazã îndeaproape ideile prezente înlucrarea Vàtti a lui Kallaûa. El însuºi afirmã aceasta la încheiereacomentariului sãu: " Saïpüræå iyaï vàtyanusåriæt spandavivàtiê ", adicã"Aceastã Spanda-vivàti ce urmeazã îndeaproape vàtti (a lui Kallaûa) esteterminatã". Modul în care a împãrþit el aceste kårikå este totuºi diferit. Primasa secþiune include 16 versuri ºi este numitã vyatirekopapatti-nirdeœaê,ceea ce înseamnã "în care se reveleazã dovedita distincþie dintre cunoaºtereºi cunoscãtor".



A doua secþiune din comentariul lui Råmakaæûha cuprinde 11 versuri ºi estenumitã vyatirikta-svabhåvopalabdhiê adicã "dobândirea naturii distincte".A treia secþiune cuprinde doar trei versuri ºi este denumitã viœva-svasvabhåva-œaktyupapattiê, adicã "universul este doar manifestarea naturiiesenþiale ultime a individului".

A patra secþiune cuprinde 21 de versuri ºi poartã numele abhedopalabdhiê,adicã realizarea identitãþii cu Divinul. Råmakaæûha a mai adãugat încã unvers la aceastã secþiune, vers ce exprimã dãruirea sa totalã faþã de maestrulsãu.Bhaûûa Utpala sau Utpala VaiŸæava a scris un comentariu intitulatSpandapradìpikå. Activitatea sa s-a desfãºurat în al doilea ºi al treilea sfert alsecolului al X-lea d.C. În acest comentariu el afirmã cã a fost nãscut într-unloc numit Nåråyaæa în Caºmir ºi cã tatãl sãu se numea Trivikrama.Comentariul sãu constã în general în citate din alte surse ce trateazã aceaºitemã.KŸemaråja a scris mai întâi un comentariu doar la prima strofã din Spanda

Kårikå, comentariu intitulat Spandasandoha. Mai târziu, la cererile insistenteale elevului sãu Œüra, el a scris Spandaniræaya, un comentariu al întregiilucrãri. Activitatea sa s-a desfãºurat în ultimul sfert al secolului al X-lea ºiprimul sfert al secolului al XI-lea d.C. KŸemaråja a fost vãrul ºi totodatã elevullui Abhinavagupta. Comentariul sãu la Spanda Kårikå este extrem de didacticºi poartã amprenta de profunzime a învãþãtorului sãu. Conform afirmaþiilorsale, Bhaûûa Lollaûa a scris ºi el un comentariu la aceste kårikå , comentariucare nu este cunoscut în prezent.KŸemaråja a împãrþit aceste kårikå în patru secþiuni. Prima secþiunecuprinde 25 de versuri ºi este denumitã svarüpa-spanda, ca în comentariul luiKallaûa. A doua sa secþiune conþine 7 versuri ºi numele ei este identic cu cel

dat de Kallaûa, adicã sahaja-vidyodaya .A treia secþiune conþine 19 versuri ºi este denumitã vibhüti-spanda , la fel cucea a lui Kallaûa. Kallaûa inclusese în aceastã secþiune un vers în plus princare îºi exprimã omagiul faþã de guru ºi care nu poate fi inclusã nici mãcarprintr-un efort al imaginaþiei în Vibhüti (puteri paranormale). KŸemaråja aintrodus acest vers de laudã precum ºi încã un altul ce descria fructul acesteicunoaºteri într-o secþiune separatã, a patra.

Ce este Spanda?

Spanda este un cuvânt foarte "tehnic" al acestui sistem. Literal, el semnificãun fel de miºcare sau vibraþie. Asociat însã Divinului el nu poate însemnamiºcare.



Abhinavagupta aduce o luminoasã clarificare a acestei probleme prinurmãtoarele rânduri: " Spandana înseamnã "un anumit fel" de miºcare(miºcare în sine). Oricare altã miºcare dinspre natura esenþialã a Divinuluicãtre un obiect este o miºcare definitã ºi nu "un anumit fel" de miºcare, altfel(în cazul inexistenþei acestei miºcãri-vibraþie pure, esenþiale), miºcarea

însãºi nu ar însemna nimic.2

De aceea Spanda este doar o vibraþie, un impulsunic, o înãlþare spiritualã plinã de extaz în natura esenþialã a Divinului,dincolo de orice succesiune. Aceasta este semnificaþia cuvântului Kiñcit înexpresia " kiñcit calanam " care trebuie sã fie interpretatã ca "miºcareoriginarã".Deplasarea sau miºcarea apar doar într-un cadru spaþio-temporal. Supremultranscende orice noþiune de spaþiu ºi timp. Deci, în cazul Supremului,spanda nu este nici miºcare fizicã, nici activitate psihicã cum ar fi durereasau plãcerea ºi nici activitate pranicã cum ar fi foamea sau setea. Ea estepulsaþia extazului Conºtiinþei de Sine Divine ( vimarœa ). Conºtiinþa de SineDivinã este deci dinamism spiritual, este pulsaþia creatoare Divinã, este

vibraþia absolutei Libertãþi a lui Œiva, svåtantrya .Dacã spanda nu este propriu-zis o miºcare, cum poate fi folosit acest cuvântpentru a descrie activitatea Supremului, întrucât cuvântul Spanda înseamnã"un anumit tip de miºcare"? Abhinavagupta oferã urmãtoarea explicaþie:"Spandana înseamnã un anumit tip de miºcare. Caracteristica acestui"anumit" tip de miºcare constã în faptul cã însuºi ceea ce este (prin esenþã)nemiºcat apare "ca ºi cum" s-ar miºca deoarece, deºi lumina conºtiinþei nu seschimbã câtuºi de puþin, ea apare ca schimbându-se, "ca ºi cum s-ar miºca".Esenþa lipsitã de miºcare apare deci ca având o multitudine de manifestãri" 3.Spanda este deci dinamism spiritual pur, lipsit de orice miºcare interioarã darservind ca ºi "causa sine qua non" a oricãrei miºcãri.

Infinita Conºtiinþã Divinã posedã întotdeauna vimarœa sau priza conºtiinþeide sine. Aceastã conºtiinþã de sine este o activitate subtilã, dinamismspiritual pur ºi nu o activitate fizicã, psihicã sau pranicã. ÎnIœvarapratyabhijòa, Utpaladeva o descrie astfel: "Divinul este denumitmarele Stãpân (Maheœvara) datoritã omniprezenþei Sale, neclintitei Saleprize de conºtiinþã de Sine ( vimarœa ). Aceastã prizã de conºtiinþã de sine înabsoluta sa Libertate constituie Divina ( œuddha - purã) cunoaºtere ºiactivitate." Spanda este doar un alt nume pentru priza de conºtiinþã de sinesau vimarœa . Dupã cum afirmã KŸemaråja, spanda are de asemenea ca ºiconotaþie svåtantrya , Libertatea Absolutã a Divinului ( Bhagavatåêsvåtantrya-œaktih ). Vimarœa , paråœakti, svåtantrya, aiœvarya, karûrtva,

sphurattå, såra, hàdaya ºi spanda sunt sinonime în Œaivagama.

Secþiunile lucrãrii Spanda Kårikå

2Este vorba aici de esenþa miºcãrii, dinamismul pur.3Iœvarapratyabhijòa Vimarœìni V. I. 5, 14.



În timp ce versurile textului sunt practic aceleaºi în toate ediþiile existente,ele au fost împãrþite în secþiuni întrucâtva diferite de cãtre fiecare editor saucomentator. Conþinutul fiecãrei secþiuni din aceastã lucrare este conformcomentariului lui KŸemaråja.



SECÞIUNEA I

Svarüpaspandaê sau Spanda este Natura Esenþialã a lui Œiva

Versul 1. Primul vers al acestei secþiuni descrie Spanda-œakti ca fiindunmeŸa (emanaþia) ºi nimeŸa (resorbþia) energiei primare Œakti a lui Œiva.Conform afirmaþiei lui KŸemaråja, aceasta este natura esenþialã a lui Œiva ºide asemenea a individului limitat 4 (sphurattåsåra-spandaœakti-svasvabhåva ).Despre unmeŸa ºi nimeŸa se poate spune doar la modul figurat cã apariþialor se desfãºoarã succesiv. În realitate ele sunt manifestate simultan( yugapadevonmeŸa-nimeŸobhayarüpåm pratibhåm bhagavatìm vicinvantumahådhiyaê ).Exercitarea acestei activitãþi (de manifestare-resorbþie, ocultare-revelare) nuimplicã o scãdere, un consum al energiei Spanda -œakti ca în cazul uneienergii fizice. Acest lucru este precizat de altfel ºi în comentariul la primakårikå: Lelihånå sadå devì sadå püræå ca bhåsate, adicã "Aceastã zeiþã(Spanda -œakti ) este permanent angajatã în exercitarea propriei energii înresorbþia (ºi manifestarea universului) ºi totuºi apare pentru totdeauna ca unizvor nesecat de energie."În realitate, nimic nu este manifestat ºi nimic nu este resorbit. Este doardivina Spanda œakti care, deºi aflatã dincolo de orice succesiune temporalã,se manifestã aparent sub douã aspecte: ca ºi apariþie (manifestare), clipirede luminã în ochii individului ºi dispariþie (resorbþie).KŸemaråja considerã cã existã o corelaþie strânsã între sistemul spanda ºisistemul krama . În comentariul sãu Spandaniræaya , KŸemaråja interpreteazãfraza œakti-cakra-vibhavaprabhavam ca reprezentând Mahårtha sau ideeafundamentalã a sistemului Krama , idee ce are la bazã manifestarea cvintuplãprin intermediul zeitãþilor SàŸûi, Rakta, Kålì , etc. În explicarea termenuluivibhava el utilizeazã termeni specifici din Krama Œåstra : Vibhavaudyogåvabhåsana-carvaæå-vilåpanåtmå krìèåèambaraê , unde udyoga

înseamnã activitate creatoare, avabhåsana înseamnã menþinere, carvaæåresorbþie iar vilåpana realizarea stãrii nedefinite ( anåkhyå ).Versul 2. Al doilea vers afirmã cã întregul univers este conþinut ºi estemanifestat de cãtre spanda . Aceastã conþinere a universului în spanda ca ºiprovenienþa lui din aceastã vibraþie originarã nu înseamnã cã lumea esteceva diferit de Œiva, aºa cum o alunã este diferitã de punga în care se aflã.Existenþa conþinutã ºi manifestatã sunt doar limitãri ale limbajului omenesc.Lumea este Œiva întocmai cum reflexia într-o oglindã este însãºi oglinda.

4În original "a individului empiric", adicã a subiectului limitat ce considerã ca fiind realãindividualitatea sa vizavi de manifestare, ca urmare a iluziei måyå .



Lumea, alcãtuitã din subiect, obiect ºi cunoaºtere, nu poate sã-l ascundã cuadevãrat pe Œiva, deoarece fãrã lumina Lui, ea însãºi nu poate sã aparã.Lumea existã în mod inerent în spanda aºa cum un copac se aflã potenþial însãmânþã.Versul 3. Al treilea vers afirmã cã principiul spanda rãmâne acelaºi în fiecare

dintre cele trei stãri de conºtinþã ale omului obiºnuit, de veghe, de somn cuvise ºi de somn profund fãrã vise, jucînd rolul de Experimentator invariabil ºinemiºcat.Versul 4. În timp ce stãrile experimentate de cãtre individ (plãcere, durere,etc.) diferã, Experimentatorul (principiul spanda ) rãmâne acelaºi, deoarece eleste cel care realizeazã legãtura între aceste stãri diferite, experimentate caaparþinînd aceluiaºi Subiect.Versul 5. Realitatea nu este nici subiectul vãzut ca sumã a trãirilor psihice,nici experienþa psiho-fizicã ºi nu este nici vid absolut. Realitatea sau spanda ,este esenþa, structura de bazã a subiectului psihologic, este eternulExperimentator ce nu poate fi redus vreodatã la condiþia de obiect.

Versurile 6 ºi 7. Capacitatea simþurilor de a se proiecta asupra obiectelor,de a le menþine un timp în percepþie ºi apoi de a le resorbi cãtre centru sedatoreazã puterii principiului spanda .Versul 8. Nu voinþa sau dorinþa individului limitat este cea care realizeazãproiecþia simþurilor cãtre obiectele de cunoscut. El extrage aceastã puteredin principiul spanda - purul dinamism al lui Œiva.Versul 9. Incapacitatea individului limitat de a realiza principiul spanda sedatoreazã impuritãþilor åæava, måyiya ºi kårma mala .Versul 10. Când egoul limitat sau, cu alte cuvinte åæava mala , estedizolvat, individul realizeazã adevãratele caracteristici ale principiuluispanda , pura cunoaºtere ºi activitatea cea nenãscutã.

Versul 11. În momentul în care yoghinul realizeazã principiul spanda , eldevine conºtient de faptul cã acesta ºi nu eul sãu limitat este Sinele sãusuprem.Versurile 12 ºi 13. Experimentarea vidului nu demonstreazã faptul cã aicinu existã Experimentator deoarece, în lipsa acestuia, nu ar fi posibilã nicimãcar experimentarea acestui vid. Acest Experimentator este principiulspanda .Versurile 14, 15 ºi 16. Principiul Divin sau spanda se manifestã sub formaa douã aspecte: subiect ºi obiect. Doar obiectul se schimbã ºi dispare,niciodatã Subiectul. Spanda este subiectul etern.Versul 17. Yoghinul deplin trezit ( suprabuddha ) experimenteazã permanent

realitatea principiului spanda în toate cele trei stãri, de veghe, de somn cuvise ºi de somn profund fãrã vise, spre deosebire de individul parþialconºtient care îl experimenteazã doar la începutul ºi sfârºitul stãrilor deveghe, vis ºi somn profund, nu ºi în timpul acestora.Versul 18. Pentru yoghinul care a atins suprema iluminare, principiulspanda apare în timpul stãrilor de veghe ºi de somn cu vise, ca ºi cunoaºtere( jñåna ) ºi obiecte ale cunoaºterii ( jñeya ) pe deplin integrate în conºtiinþa deSine, exact aºa cum ele sunt experimentate de cãtre Sadåœiva ºi Ìœvara. În



somnul adânc fãrã vise, neexistând nici un obiect, principiul spanda apare capurã conºtiinþã ( cinmaya ).Versul 19. Existã douã aspecte ale principiului spanda : såmånya ºi viœeŸa .Såmånya este principiul general al conºtiinþei iar viœeŸa este manifestareaprincipiului spanda în aspectele sale constitutive, creatoare, cum ar fi sattva,

rajas ºi tamas sau experienþele obiective cum ar fi culoarea, plãcerea etc.Oamenii obiºnuiþi considerã viœeŸa spanda - manifestãrile particulare - caceva complet diferit de conºtiinþã dar yoghinul perfect iluminat le considerãca fiind doar forme ale vibraþiei ultime, spanda.Versul 20. Manifestãrile particulare ale vibraþiei ultime spanda apar ca fiindtotal diferite de conºtiinþã pentru toþi aceia care nu sunt conºtienþi deizvorul lor divin. Astfel ei sunt osândiþi la o existenþã lumeascã.Versul 21. De aceea individul trebuie sã realizeze o conºtientizare constantãa principiului spanda chiar ºi în viaþa de zi cu zi.Versul 22. În stãrile emoþionale intense sau într-o stare de blocare mentalã,toate activitãþile mentale sunt suspendate. Acesta este momentul în care

individul poate experimenta principiul spanda , cu condiþia caexperimentatorul sã fie corect orientat în acest sens.Versurile 23, 24 ºi 25. Atunci când yoghinul îºi fixeazã ferm atenþia asupraprincipiului spanda , energiile sale pråæa ºi apåna se unesc în suŸumnå dupãcare ascensioneazã în brahmarandhra, dizolvându-se în final în conºtiinþainfinitã de dincolo de acesta.

Astfel, prin intermediul a 25 de versuri a fost descrisã din mai multe punctede vedere natura esenþialã a principiului spanda precum ºi mijloacele princare acesta poate fi atins.



SECÞIUNEA II

Sahaja VidyodayaPrima secþiune descrie vibraþia fundamentalã spanda în principal ca fiindaspectul dinamic a lui Œiva, aspect care este identic cu sinele esenþial alfiecãruia. În prima secþiune accentul cade pe nimìlana samådhi (meditaþiaintrovertitã) în vederea realizãrii principiului spanda .A doua secþiune descrie spanda ca fiind identicã nu numai cu sinele esenþãci ºi cu întregul univers. Pentru a realiza acest aspect a vibraþieifundamentale spanda , se pune accent pe unmìlana samådhi (meditaþiaextrovertitã). Atingerea acestui nivel în meditaþie este posibilã prinrealizarea cunoaºterii naturii esenþiale nenãscute ( sahaja vidyå ) prin careindividul experimenteazã unitatea în mijlocul diversitãþii.Versurile 1 ºi 2. Mantra -ele, considerate fie în sensul de Mantra,Mantreœvara ºi Mantramaheœvara, fie în sensul de formule sacre, îºi derivãputerea din vibraþia ultimã spanda ºi sunt în final resorbite în ea.Versurile 3 ºi 4. Individul care a realizat cunoaºterea tuturor obiectelorexperimenteazã identitatea sa cu totul. De aici înainte nu va mai existapentru el nici o stare care sã nu fie însuºi Œiva.Versul 5. Al cincilea vers afirmã cã cel care a realizat aceasta percepe

întregul univers ca jocul Sinelui identic cu Œiva.Versurile 6 ºi 7. Acela care a realizat identitatea sa cu zeitatea care faceobiectul meditaþiei sale, devine identificat complet cu Œiva ºi dobândeºtenemurirea.



SECÞIUNEA III

Vibhüti SpandaAceastã secþiune descrie cu precãdere puterile paranormale dobândite prinrealizarea vibraþiei ultime spanda .Versurile 1 ºi 2. Primele douã versuri ale acestei secþiuni afirmã cã aºacum Œiva îndeplineºte dorinþele yoghinilor aflaþi în stare de veghe, tot astfelEl dezvãluie obiectele dorite de el chiar ºi în vis, apãrând (manifestându-se)

în suŸumnå .Versul 3. Acest vers afirmã cã dacã yoghinul îºi pierde starea depermanentã concentrare (asupra principiului spanda ), el va avea aceeaºiexperienþã comunã a universului în stare de veghe iar în vis va aveaexperienþe personale, particulare, ca orice om obiºnuit.Versurile 4 ºi 5. Dacã Sinele yoghinului devine identic cu natura esenþialã alui Œiva, el va dobândi puterea de a cunoaºte orice în forma sa esenþialã.Versul 6. Acest vers afirmã cã un astfel de yoghin poate dobândi controldeplin asupra necesitãþii de a mânca.Versul 7. El poate dobândi de asemenea puterea omniscienþei.Versul 8. Depresia (suferinþa) provine din ignoranþa spiritualã. Depresia(suferinþa) nu mai poate exista atunic când dispare ignoranþa.Versul 9. Descrie manifestarea lui unmeŸa care poate fi experimentat înpunctul de joncþiune a douã gânduri. Acest Sine ( unmeŸa ) este cel careleagã între ele toate gândurile ºi se manifestã în ele sub forma subiectuluiesenþã.Versul 10. Prin realizarea lui unmeŸa , individul experimenteazã luminasupranaturalã în centrul dintre cele douã sprâncene, sunetul neatins ºispontan în suŸumnå, sfera de luminã ce strãluceºte chiar ºi în întuneric - rüpaºi gustul supranatural experimentat pe vârful limbii. Toate acestea sunt totuºidoar factori perturbatori în realizarea principiului spanda .Versul 11. Atunci când yoghinul este stabilit în Sinele esenþã, el poateexperimenta întreaga realitate obiectivã de la pãmânt pânã la Œiva.Versul 12. Acela care a atins deplina identificare cu Sinele esenþã, percepetoate fenomenele ca fiind doar forme ale lui Œiva.Versul 13. Individul limitat este lipsit de adevãrata putere spiritualã avoinþei, cunoaºterii ºi activitãþii ºi, cãzând sub stãpânirea puterilor provenitedin multitudinea cuvintelor, este redus la starea de paœu - suflet limitat ºicondiþionat.Versul 14. Sufletul limitat îºi pierde libertatea sub influenþa gândurilor ceiau naºtere din sfera obiectelor simþurilor.Versul 15. Sufletul individual devine mãrginit sub influenþa gândurilor carela rândul lor se aflã sub stãpânirea cuvintelor. Astfel cuvintele au o influenþãcovârºitoare asupra sufletului individual.



Versul 16. Puterea de ideaþie ºi de verbalizare derivã din kriyå œakti . Atuncicând individul limitat realizeazã cã aceastã kriyå œakti este doar un aspect allui paråœakti sau spanda , el este eliberat.Versurile 17 ºi 18. Toate gândurile ºi dorinþele noastre rãmân în corpulsubtil numit puryaŸûaka , corp ce este compus din cele cinci tanmåtrås,

manas, buddhi ºi ahaïkåra, sub forma unor urme reziduale. Ciclulexistenþelor poate fi oprit numai prin eliminarea impuritãþilor din puryaŸûaka .Versul 19. Atunci când individul este ferm stabilit în principiul spanda , eldobândeºte controlul emanaþiei ºi disoluþiei lui puryaŸûaka ºi poate devenistãpânul întregului grup al energiilor divine ( œakti ).



SECÞIUNEA IV

Aceastã secþiune conþine doar douã versuri. Primul, printr-o exprimare cudublu-sens, elogiazã simultan puterea vibraþiei esenþiale spanda, precum ºi

puterea cuvântului maestrului spiritual.Al doilea vers evidenþiazã beneficiile de care se vor bucura toþi cei care îºiorienteazã atenþia asupra principiului spanda ºi îl realizeazã.

JAIDEVA SINGH

Spanda Karika

Documents

Transcript of Spanda Karika