Sotiei mele

Eu nu te vad, decit cind sint departeCaci altfel te confund mereu cu mineTe pierd din ochi, cind te privesc de-aproape,Dar cind esti peste zari, visez cu tine.

Nu te doresc, cind tu imi esti de toateDar sint flamind, cind singur sint cu toti.Nu-mi odihnesc privirea de sub pleoapeDecit pe chipu-ti cel visez in nopti.

Sint mindru ca te am, dar nu-ti stiu pretul.Te dau mereu pentru nimicul gol,Ma saracesc nerod, desi eu par semetulCind hoti si-nselatori imi dau ocol..

Eu sint bogat, cit nu stiu pretuiSi saracesc cind nu mai stiu iubi.

Leningrad, 1989