http://www.contributors.ro/cultura/cu-ochii-pe-scoala/

Cu ochii pe scoalaSolomon Marcusiunie 15, 2015Analize,Cultura,Educatie,Reactie rapida37 comentarii20,998 Vizualizari

Am n fa un test de matematic propus recent la clasa a patra primar. Cteva zeci de ntrebri, toate cernd efectuarea unorcalcule. De cteva ori e nevoie i de un mic raionament. Aplicarea atent, corect a regulilor de efectuare a celor patru operaii aritmetice garanteaz reuita. Acestui test i se atribuie o deosebit relevan, suntem anunai c cei care obin un punctaj superior au perspectiva de a deveni peste ani participani cu succes la olimpiade naionale i chiar internaionale.Calculul, n tot generalitatea sa, este una dintre competenele umane fundamentale, ne natem cu aceast predispoziie. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiz molecular a calculului uman n componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan Turing n urm cu 80 de ani, prin ceea ce tiina desemneaz cu sintagmamaina Turingi care a prefaatcalculatorul electronic pe baz de programrealizat de John von Neumann i echipa sa n 1948. n mod inadmisibil, acest itinerar, care realizeaz trecerea de la calculul tradiional, numeric, la calculul calitativ, cu entiti de natur abstract, nespecificat lipsete din programa colar.Dar calculele pe care le avem n vedere n cele ce urmeaz revin la o simpl aplicare rutinar a unor reguli. Ceea ce se intmpl la clasa a patra se repet la clasele urmtoare iar problemele propuse la bacalaureat intr i ele n acelai scenariu al calculelor de rutin repetate la nesfrit. Desigur, de fiecare dat un alt tip de calcule, culminnd cu matrice, cu derivate i cu integrale la ultima clas iar la bacalaureat cu de toate. Nu negm necesitatea nsuirii lor, ci modul n care ele acapareaz viaa colar i nu las loc attor stri de graie pe care coala le-ar putea prilejuiS ncercm s analizm aceast proliferare aregulilor de operare, a cror stpnire este considerat drept scop principal al educaiei matematice, dac nu singurul ei scop. Nu e greu de ghicit atracia pentru acest mod de a vedea educaia. A reduce matematica la aspectul ei operaional, sintactic revine la a o ncorseta n logica binarcorect-greit, baremurile de evaluare se construiesc fr dificultate, n avantaj pentru evaluatori, iar asimilarea cunotinelor necesare pentru a face fa cerinelor respective revine aproape exclusiv la un efort de memorie i de atenie, n aparent avantaj pentru elevi. Pe msur ce se avanseaz sintaxa matematic se complic i ea, are subtilitile i capcanele ei, pe care le speculeaz olimpiadele inernaionale de matematic i cercetarea matematic, sintaxa i semantica interacioneaz tot mai complex. Dar asta este o alt poveste.S fie oare accentul aproape exclusiv pe modul de operare direcia potrivit pentru educaia colar? Nu, nu este. Nevoia de sens, de semnificaii, de idei este mutilat. Ne aflm n prezena unei patologii care de mult vreme i arat efectele negative. Este sacrificat limbajul natural. Simbolurile, fie ele numerice, literale sau de alt natur, devin acaparatoare, n dauna cuvintelor. Limba romn este marginalizat, schilodit. Cele cteva cuvinte admise sunt cteva imperative de tipulS se arate c. Dar o educaie sntoas are nevoie de ntrebri, de ipoteze, de explicaii, de argumentare, de idei, de istorie, de comentarii; toate acestea apar rar n matematica colar i nu sunt posibile fe cuvinte. S ne mirm c tot mai muli elevi resping matematica, resing coala?La vrsta colii primare, copilul i apropie lumea pe cale senzorial, intuitiv, empiric, afectiv, emoional. Numere i cuvinte, culori i sunete, gusturi i mirosuri l asalteaz din toate direciile. Lumea numerelor i lumea cuvintelor sunt legate prin relaii multiple i profunde, dar n educaie aceste relaii sunt aproape total ignorate. Exist un alfabet al culorilor, cele 7 culori ale curcubeului, i un alfabet muzical, cele 7 note ale scalei diatonice, o adevrat coard vibrant unea imaginar Pmntul i Cosmosul, pe vremea vechilor greci, i din cele mai vechi timpuri oamenii au cutat legturile dintre toate aceste universuri. Aceamuzic a sferelorcare ncnta lumea antic s-a fcut mereu auzit de-a lungul istoriei, dar programele colare au ignorat-o. Aspecte ale acestor legturi pot fi prezentate difereniat, dup gradul lor de accesibilitate, pe parcursul colii primare i apoi, n continuare, la gimnaziu i la liceu. Mai e nevoie s argumentm potenialul cognitiv i ludic al acestor lucruri, gradul lor ridicat de atractivitate?S mai inem seam de faptul c simbolismul numeric ca i celelalte sisteme de simboluri la care ne-am referit sunt ncrcate de semnificaii culturale asociate cu marle tradiii ale omenirii i ele ar fi trebuit s intre n atenia educaiei colare, desigur, pentru fiecare gsindu-se locul potrivit ca accesibilitate. In actuala birocraie educaional, ar fi trebuit ca la matematic, dar i la religie s se urmreasc acest aspect al culturii. coala a gsit a treia cale, ignorndu-le.Cum s se realizeze programul pe care tocmai l-am schiat si pe care-l vom urmri n continuare, n condiiile mpririi pe discipline a educaiei timpurii, la clasa zero i la clasele primare? Dac un lucru are ramificaii in dou discipline diferite, el risc sa nu intre in niciuna dintre ele i exact aa s-a ntmplat. El nu mai intr n competena cuiva. Aa s-a ajuns la o stare cvazigeneral de incultur.Disciplinele au aprut foarte trziu n istorie, s-au cristalizat abia n urm cu cteva sute de ani, o imens de lung perioad de timp nvarea s-a fcut fr vreo mprire pe discipline iar evoluia educaiei unui copil ar trebui s fie n acord cu istoria. mprirea pe discipline la coala primar ese o piedic major n calea unei educaii conforme cu nevoile vrstei respective. Abia la gimnaziu ar trebui s apar segmentarea pe discipline, dar nu ca acum, cu discipline care nu prea colaboreaz, nu comunic ntre ele, ci cu discipline aflate ntr-un metabolism puternic; iar clasele superioare ale liceului ar trebui s fac pai clari spre transgresarea granielor disciplinare, spe transdisciplinaritate, fr de care nu se poate nelege cultura ultimilor o sut.Intorcndu-ne la vrsta colii primare i chiar precolare, nu pot lipsi din educaie acele elemente care-l insoesc mereu pe copil: propriul su corp, persoanele care alctuiesc familia sa, universul tehnologic n care triete, aspectele economice i financiare care apar la tot pasul, . Eram la o gradini din Oradea i l invit pe un copil s numere degetele de la mn. Le numr i imi declar triumftor: cinci. i cer sa le numere i pe ale mele, apoi pe ale unui coleg i descoper mereu, cu mirare, acelai rezultat. Educaia mirrii i ntrebrii este esenial la toate vrstele, dar mai cu seam la copii. S-i menin i s-i dezvolte capacitatea de a se mira i de a-i pune ntrebri, inclusiv acele ntrebri la care, la vrsta lor, nu poate cpta un rspuns sau poate nu l va cpta niciodat. coala ignor aproape total aceast obligaie a ei.Dar universul familiei? Invit-l pe copil s descopere identitatea prinilor si, a bunicilor, a strbunicilor etc i va asimila cu aceast ocazie o lecie care ine i de geografie, i de istorie, i de economie, de psihologie, de sociologie, fr ca acestea s fie numite, o lecie de tot ce vrei, inclusiv de matematic, deoarece strmoii si merg dup un ir de numere care sunt toate puteri ale lui 2 iar cnd l vei ntreba de cte ori s-l tot nmulim pe 2 cu el nsui va descoperi c aceast ntrebare, aplicat la strmoii si, l depete, dar curiozitatea sa, nevoia de a nelege lumea vor fi stimulate. Copilul retriete, reface acea perioad istoric n care nu apruser nc disciplinele, s-i respectm personalitatea.Mai mult dect adultul i altfel dect acesta, copilul, adolescentul sunt marcai de universul tehnologic n care triesc. Cte probleme, de toate felurile, apar n interaciunea copilului cu acest univers tehnologic, de la televizor i internet la telefon mobil i la jocurile pe care ele le prilejuiesc! In loc de a fi incorporate educaiei colare, ele sunt lsate la voia ntmplrii. Analfabetismul computaional face ravagii. Frecventarea haotic a internetului, n cel mai bun caz dedicat reelelor de socializare, contrasteaz cu nevoia imperioas de a se articula internetul la cultura tradiional i de a folosi, prin cuvinte-cheie potrivite, resursele nelimitate ale internetului descoperirea de conexiuni ntre chestiuni aparent fr legtur ntre ele.Ajungem astfel la nevoia educaiei convieuirii ntr-o lume globalizat. Internetul i limba englez ar trebui sa aib aici un rol esenial n mprietenirea copiilor de pretutindeni, n respectul pentru diferenele de naionalitate, religie, ras, culoarea pielii, vrst, sex, limb, nivel de cultur etc. S se deprind a considera, de la cea mai fraged vrst, c ceea ce conteaz n primul rnd este faptul de a fioameni iar violena se exclude din relaiile umane. Ct de departe suntem de acest deziderat! S ne mai mirm de rata tot mai ridicat a abandonului colar? Ce e de fcut?1. S punem o frn schizofreniei calculelor nesemnificative.2. S inem seam de faptul c scopul principal al colii nu este pregtirea pentru universitate. coala trebuie sa se motiveze prin ea nsi i tot mai frecvent eueaz in aceast privin. O mare parte din materia prevzut acum de programa de matematic nu ndeplinete aceast condiie, trebuie fie eliminat, fie drastiic scurtat.3. mprirea pe discipline nainte de gimnaziu i practica unor discipline a cror interaciune este slab produc mari daune deschiderii orizontului colarilor spre marile comori ale culturii, spre tradiii, spre istorie, de natur s vin n ntmpinarea nevoilor spirituale i sufleteti ale vrstei colare, a nevoii fireti de reprezentare integrativ, holistic, a nevoii de a da un sens vieii.4. nvarea nu const n primul rnd n nsuirea unor moduri de operare, chiar dac acestea sunt cele mai vizibile. Ne natem cu nevoia de a nva i cu ea trim pe tot parcursul vieii. Este pentru fiina uman ceea ce este respiraia pentru corpul uman.5. coala trebuie s dezvolte nevoia noastr de retrospectiv, nevoia de a ne nedumeri acolo unde anterior crezusem c ne-am lmurit; nevoia noastr de punere sub semnul ntrebrii; nevoia de explicaie, de argumentare, de ezitare, de contemplare, de poveste, de poezie, de ncntare. Nu doar s rspund la ntrebrile altora, cum se ntmpl acum, ar trebui s fie menirea elevului, ci s fie educat i stimulat s construiasc ntrebri i s descopere c fiecare rspuns la o ntrebare genereaz noi ntrebri. De aceea creaia uman este inepuizabil.Baremurile practicate in evaluarea prestaiilor candidaiilor la diverse examene, prin ambiia lor de a evalua farmaceutic calitatea acestora, ar merita o discuie special. Am urmrit de multe ori lucrrile scrise ale candidailor i am realizat inadecvarea acestor baremuri, de multe ori generatoare de umor involuntar. Diversitatea infraciunilor comise de candidai depete de departe imaginaia autorilor de baremuri i infraciuni dinre cele mai grave rmn neevaluate. Baremurile nefericite dicteaz din pcate comportamentul multor elevi i contribuie semnificativ la eecul colar.

Totoreanf spune: Din pacate chiar cei ce sunt in Minister nu doresc nimic din ce spune dl Solomon Marcus.Cate carti de genul Fizica Distractiva de Perelman sau Va place fizica deStelian Apostolescu sau altele de genul popularizarii stiintei sunt obligatorii in programa scolara?Sau sa trecem pe video ca si Salman Khan cu universitatea online.

1. Dan Alexandru Petrescuspune:15/06/2015 la 9:33Genial, ca de obicei, domnule Profesor Marcus.Multe regrete ca asemenea minti nu au loc dediversi veleitari si politruci, intr-un efort de reformaadevarata a invatamantului romanesc.Regret ca nu aveti cu 30 de ani mai putin si ca putetifi clonat.Cu acelasi respect!!Rspunde Desperaspune:15/06/2015 la 11:01Subscriu total, ce pacat, ce ticalosie ca minti geniale si spirite luminate ca dvs. sint ignorate (poate chiar mai grav ) in aceasta tara. Am citit ca va invita finlandezii sa ii luminati, aici nu e nevoie de lumina mintii dvs. Respect,domnule profesor.Rspunde2. lilispune:15/06/2015 la 9:39Ce ziceti de asta?!!!E posibil??!!!Educaie modernMonica Brldeanu, subiect de studiu la Evaluarea National 2015Elevii de clasa a VIII-a care se pregtesc s susin examenul de Evaluare Naional 2015 snt familiarizai de mici cu personajele mondene, scrie click.ro. ntr-o culegere special cu teste acetia au de rezolvat un subiect n care numele actriei Monica Brldeanu este cap de afi. Cursurile pentru elevii de clasa a VIII-a s-au ncheiat, iar n perioada 15-17 iunie au loc nscrierile pentru susinerea examenului de Evaluare Naional 2015. Adolescenii vor fi testai la limba i literatur romn, oral i scris, limba matern i matematic. n pregtirea pentru prima prob, copiii i prinii lor au constatat c ntr-o culegere au de analizat aventurile Monici Brldeanu n America, test inclus de un profesor de specialitate n cartea respectiv. Elevii primesc un text, un interviu, acordat cu ani n urm de actri unei reviste mondene, n care snt pui la curent cu viaa sentimental a vedetei, rolurile din filme, stilul vestimentar, dar i despre viaa ei peste Ocean. Lsnd la o parte analiza morfologic a unor cuvinte subliniate i alte cerine gramaticale, elevii trebuie s rein oraul din America pentru care actria a fcut o pasiune, dar i cte roluri joac n prezent, cerine notate cu patru puncte. Revoltai, prinii au luat imediat atitudine i au semnalat pe reelele sociale cerinele neobinuite spernd c cineva va lua msuri. Iat dovezi c tineretul este ndobitocit din coal. La testul pentru Evaluare Naional 2015 pentru clasa a 8-a, elevii trebuie s povesteasc despre aventurile Monici Brldeanu (cine-o fi asta habar nu am, acum am auzit pentru prima dat de ea) n America i s descrie un joc virtual de pe internet. Dac vrei s distrugi o ar, atunci ucide-i sistemul de nvmnt, a scris una dintre mmici, potrivit click.ro, suprat c astfel de personaje au ajuns subiect de analiz pentru copiii de gimnaziu.http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=fapt_divers&s_id=147312&Educatie-moderna-Monica-Birladeanu-subiect-de-studiu-la-Evaluarea-Nationala-2015Rspunde Gabriel Fornica-Livadaspune:15/06/2015 la 14:11Prinii snt revoltai pentru c ei cred c obiectivul testului este s se vad dac ai lor copii tiu ceva despre Monica B. Or nu despre aceasta e vorba, ci despre capacitatea unui elev de a reine informaii, idei, atitudini dintr-un text necunoscut. n viaa real, copiii, apoi adulii, nu citesc numai Baltagul i Ion, ci o multitudine de texte din care trebuie s neleag ceva. n urma lecturii crora trebuie s fac ceva concret. Prin urmare, nu e grav c li s-a dat un text despre M. B.! Interesant ar fi de vzut la ce alte ntrebri au avut de rspuns eleviiRspunde Haraldspune:15/06/2015 la 16:53Exist exemple bune i exemple mai puin bune. Poate c trebuia folosit ca personaj Simona Halep, nu Monica Brldeanu, nu Daniela Crudu i nu Diana Gureoaie.Copiii i iau drept exemplu personal pe oricine, tocmai din lipsa maturitii, iar a le aduce n fa un personaj ca Monica Brldeanu le las impresia c acel personaj e OK. Dac avei impresia c orice persoan e bun de luat drept exemplu pentru elevi, hai s ncercm i cu Gigi Becali sau cu Adi Minune. Ce zicei?Rspunde Migulushspune:15/06/2015 la 17:55I-am dat comentariul fiului meu. Dar cine este Solomon Marcus ca le spune foarte bine. Stiu ca tu si tata tot vorbiti de el..Rspunde3. VASILIU MIRCEA PAULspune:15/06/2015 la 9:48Nici s nu mai vorbim despre cvasi-eliminarea geometriei. Ori, este evident (sau ar trebui s fie), c NUMAI geometria este o disciplin matematic FORMATIV adic te nva s gndeti (n special prin faptul c, de obicei, orice problem admite mai mult de o singur rezolvare). Cu toat abstractizarea, geometria nc se afl legat de lumea real, n timp ce simbolistica algebrei nu. i nu numai algebra.Rspunde4. Iospune:15/06/2015 la 10:03Ca intotdeauna o placere sa va citesc, Domnule Profesor!Rspunde5. Dorin Isocspune:15/06/2015 la 10:04Tema abordata este fundamentala in acest moment de criza a educatiei. Fundamentala nu inseamna ca ar trebui sa ramana unica. Fundamentala fiindca ea ar trebui sa aduca in randul dascalilor tema disciplina clasica versus pregatire integrata. Disciplina ca forma de aplicare a metodicii, a unei anumite metodici s-ar pararea ca este tot mai mult pusa in discutie. O puna insa in discutie numai cei care au curajul sa abordeze schimbarea scolii fara aruncarea pieselor sale valoroase.In acest cadru, gasesc ca orientarea scolii spre examene artificiale stabilite de niste birocrati fanatici ca sa-si justifice nemunca si mai ales lipsa de competenta sau spre niste ipotetice pregatiri universitare este cu totul impotriva naturii.Scoala, dupa cum articolul o arata cu atata finete, trebuie orientata spre viata, spre adevarata viata, oricare ar fi domeniul cu care incepem.Si mai trebuie spus ca raul aici doar incepe si pro(re)greseaza spre masina de dat hartii nule pentru scoli inutile numite facultati de care tot mai mult mediul economic incepe sa se indeparteze.Rspunde Subscriu!spune:15/06/2015 la 14:51Absolut de acord cu Dvs. Intr-adevar, despre educatie ar trebui sa voreasca doar oameni cu o OPERA STIINTIFICA VALIDATA, ca dl. prof. Solomon Marcus, Gh. Paun, Gh. Benga, I. Boldea Cu articole cotate ISI publicate in reviste cu factor de impact >10, cu indice HIRSCH>15 etc. Altfel, daca vorbesc oameni cu opera zero dar vocali, activisti UASCR fosti si actuali, ducem totul in derizoriu.Rspunde6. un_batrinspune:15/06/2015 la 10:50Excelenta analiza a scoalii actuale. Tot ce ati spus poate fi extins la toate stiintele exacte. Problema este ca nu se mai cere creativitate din partea elevilor ci doar rezolvarea problemelor conform unei metodologii. De multe ori nici nu se ia in considerare un raspuns original pentru ca sint punctate etapele intermediare de rezolvare si daca acestea nu apar nu se acorda punctele desi rezolvarea propusa este corecta. S-a ajuns ca elevii sa nu mai invete matematica, fizica, chimie ci manualul de matematica, fizica, chimie. Mai grav este ca deja multi profesori nu stiu materiile respective ci doar manualele respective. Daca cineva s-ar apuca sa schimbe ceva acum ar fi nevoie de cel putin 20 de ani (suna cunoscut?) si un efort urias de pregatire a unor cadre didactice capabile!Din pacate nu vad sa existe vreo preocupare in acest sens. Sistemul actual este mai simplu de folosit si, in plus, ofera o evaluare facila si aparent obiectiva a elevilor.Rspunde7. dumspune:15/06/2015 la 11:02In Finlanda se incearca chestia asta spargerea domeniilor curiculare. Gen: urmatoarele doua saptamani studiem rachete. Ce avem de invatat? Reguli aerodinamice, mecanica oribitala, chimia reactiilor controlate, simularea unei orbite pe calculator dar si constructia efectiva a unor mini-rachete. Matematica e peste tot. Ma astept ca si romanii sa ajunga aici .. cam in zece doua zeci de ani dupa Finlanda, DACA acestora le va reusi reforma.Constat ca matematica e invatata la fel de prost pe tot mapamondul, nu am inteles niciodata de ce. Am refuzat sa fac calcule in copilarie domnule profesor, eram un as la metoda geometrica, si luam patru la socoteli. Lucrez in biologie computationala si am un master in matematici aplicate. Deci nu prea conteaza calculul, dar a contat intr-adevar pana cand am terminat facultatea. In facultatea de matematica, calculul a trecut cam pe locul doi, pe primul loc fiind memorarea idiotica a tone de cursuri. Cu alte cuvinte, un lucru bine facut, si ce e mai trist e ca se face la fel peste tot. Cu extrem de putine exceptii.O alta problema in educatia matematica din RO este mitul rezolvitorului de probleme. Nu e matematica adevarata simpla rezolvare de probleme, cu exceptia problemelor tari. Mitul dispare pt cei care studiaza mai departe, dar a fost nenorocire in generala si liceu, iar olimpiezile nu ajutau nici ele. Va salut efortul, destul de singular!Rspunde alexspune:15/06/2015 la 19:32de ce se procedeaza asa in scoala romaneasca? si inca de atatia ani. am incercat sa gasesc explicatia si, fara a avea pretentia de a fi descoperit adevarul, mi-am formulat o parere:fara a avea la dispozitie un fundament de buna calitate, scoala romaneasca (si, in fapt, mare parte din societatea romaneasca) se concentreaza pe aspectele superficiale. cu cateva aparente impresionezi vecinii, alegatorii, lumea din sat etc. politicienii aplica acelasi mecanism, si asta nu pentru ca nu i-ar duce capul sa faca mai mult: ci pentru ca este un lucru comod de facut si care functioneaza foarte bine.este la fel ca atunci cand comunistii au umplut facultatile cu studenti si profesori de origine muncitoreasca: au luat oameni needucati, i-au imbracat la costum si i-au barbierit, le-au dat sa invete cat de cat pe dinafara un curs universitar si apoi au aratat multimii extaziate cat de repede poate deveni cineva profesor universitar.uitand ca, totusi, un profesor universitar nu este doar un costum, o cravata, un barbierit si un curs tocit pe dinafara. dar, intr-o populatie condusa mereu dupa principiul sa te fac/ sa impusc francul azi, nu sta nimeni sa se uite la fineturi din acestea.e tuns, frezat, e profesor, ce sa mai!de-asa sunt oamenii.Rspunde8. Mihaispune:15/06/2015 la 11:14Domnul Marcus,Simt o placere deosebita sa citesc un articol ca acesta al dumneavoastra. Aveti substanta si o claritate deosebita.Dar, parerea mea este ca va focalizati atentia catre partea micro, numai catre anumite aspecte ale sistemului de invatamant romanesc. Sunt aspecte cam punctuale sau trasaturi inguste (dar importante) care se gasesc intradevar de la gradinita si pana la clasa a XII-a. Este ca si cum un mecanic auto s-ar concentra numai pe motor sau numai pe bujii, si nu pe tot sitemul cibernetic.As fi foarte foarte interesat sa citesc un studiu (sau macar un articol) coordonat de dumneavoastra, care sa aiba o abordare sistemica/cibernetica a invatamantului romanesc si sa contina: o evaluare cantitativa a sistemului actual, o viziune a unui nou sistem de invatamant, misiune, obiective clare, strategie si un plan propus de transformare a sistemului actual in cel din viziune.Problemele inguste, punctuale, le mai stim si noi, poate le mai stie chiar si Ponta. Poate ca noi nu le putem delimita si pune in lumina atat de clar ca dvs. Dar eu cred ca societatea romaneasca are nevoie de o reteta. O retzeta complexa nu este in stare sa genereze societatea noastra. Iar un OM ca dumneavoastra are capacitatea, daca vrea, sa ajute poporul roman cu un astfel de studiu.Eu am avut acces la anumite parti (mici) dintr-un astfel de studiu facut de catre o mare firma de consultanta in management pentru o tara araba. Am fost uimit de ceea ce se poate face, de precizia studiului si de partea sa concreta, cantitativa. Firma de top de consultanta in management (pentru care lucram la momentul respectiv) a primit probabil cateva milioane de dolari sa il faca. Dar eu cred ca s-ar gasi multi romani sa lucreze pro bono intr-un astfel de studiu coordonat de dumneavoastra. Mai sunt si fondurile europene.Ce parere aveti? Ati dori sa coordonati un astfel de studiu?Rspunde Erikaspune:15/06/2015 la 18:53Tocmai despre eliminarea cantitativa este vorba in articol !Rspunde Mihaispune:15/06/2015 la 22:08Draga Erika,Eu nu cred ca este vorba despre eliminarea cantitativa in articol. Eliminarea cantitativa poate se face pe la spiru haret din toate materiile. Din lucrurile serioase partea cantitativa nu trebuie eliminata.O sa iti dau un exemplu concret:Nemtii fabrica automobile Mercedes. Sistemul lor de invatamant este tot ca un Mercedes.Romanii fabrica mai mult carutze. Sistemul de invatamant romanesc este un fel de caruta rasturnata in shantz.Daca romanii ar vrea si ei sa construiasca masini ca Mercedes-ul nemtilor, ar trebui sa fie in stare sa inteleaga fiecare piesa, cum se fabrica, ce performanta are, cum se imbina toate piesele in sistemul unitar care este automobilul Mercedes (pe care si cocalarii il plac chiar daca nu inteleg cum functioneaza).Deci, nu merge cu filosofie, cu poezie, si gata iti apare mercedesul construit. Trebuie sa masori cu mare precizie fiecare componenta si sa intelegi cum se imbina, cum functioneaza totul. Pentru asta ai nevoie sa faci scheme, calcule, masuratori. Cum crezi ca fac chinezii cand copiaza? Nu ajuta prea mult plansul la moastele lui Arsenie Boca. Ajuta matematica, fizica, ingineria.Deci, procesul e cam asa:analizezi caruta romaneasca, toate componentele ei, masori performanta fiecarei componente, vezi cam care este nivelul, ce resurse ai, ce poti sa faci, ce know-how, etc.analizezi mercedesul nemtilor. Fiecare piesa. Cum se imbina. Ce performanta are masina, etc. NUMERIC. CANITATIV.iti formezi o viziune despre cum vrei sa arate Noua Carutza Romaneasca.iti stabilesti niste obiective SMARTfaci o strategiefaci un plan concret de actiune pentru transformarea de la vechea caruta romaneasca la Noua Caruta Romaneasca.Rspunde Mihaispune:15/06/2015 la 22:20tocmai asta era ideea din comentariul meu precedent. Ca o analiza a invatamantului romanesc nu trebuie sa se concentreze numai pe oglinda retrovizoare de la carutza. Trebuie analizata TOATA carutza. Si tot Mecedesul nemtilor. Trebuie comparate sistemele in intregime. Daca le compari decat oglinzile, nu ajuta foarte mult.Rspunde Margotspune:15/06/2015 la 23:48Domnul Mihai, cu riscul de a ma repeta, idomnul profesor tocmai la aces aspect face referire, elimina cantitate si promoveaza calitatea sistemului de invatamant atat primar cat si gimnaziu. Am citit articolul si este extraordinar, acest sistem de invatamant se practica in Olanda. Copiii aici invata doar sa faca socoteli pana la varsta de 11 ani si doar dupa aceasta varsta se fac evaluari pentru discipline de invatamant. O societate sanatoasa si bine educata este reprezentata de clasa mijlocie a populatiei., adica scolile de meserii sunt numarul 1 in Olanda iar facultatile sunt cautate in numar mai mic de catre absolventii de liceu. Eu realizez ca si in Romania sunt cadre de specialitate in promovarea unei programe didactice atragatoare, dar, ce pacat ca nu toti cetatenii tarii apreciaza logica si inteligenta acestor cadre.Rspunde9. E pe punctespune:15/06/2015 la 11:24Metoda romaneasca de invatamant e urmatoarea: a) se iau 40 de elevi; b) se storc 2 olimpici; c) scoala ia puncte; d) restul se arunca la cos.Rspunde10. carmen silvaspune:15/06/2015 la 11:32Adevarul care reiese din randurile dlui. profesor Solomon Marcus este foarte trist!Unii se entuziasmeaza de faptul ca generatiile care au facut scoala in Romania de dinante de 1989 au cunostinte solide din pacate, aceleasi racile le avea sistemul educational si atunci. matematica se preda la un nivel abstract, demn de a fi itneles de cativa elevi si de profesorul initiat, care era un soi de mic Dumnezeu in scoala/liceul sau. Restul elevilor trebuiau sa faca nesfarsite probleme si exercitii abstracte pentru a stapani o anume tehnica, o formula, un algoritm despre care nu pricepeau nici de unde vine si nici la ce foloseste.Din experienta personala pot spune ca abia in clasa a XII-a am inteles frumusetea matematicii cand profesoara cu care faceam meditatii (pentru facultate, evident), vazand ca mintea mea functioneaza mai degraba in sfera concretului si a stiintelor umaniste, s-a milostivit de mine si mi-a povestit cum au fost formulate diversele teoreme, de unde i-a venit lui X ideea pentru teorema ce azi ii poarta numele, ca Y era de fapt cartofor inrait si ca asa a pus cap la cap diverse elemente de teoria probabilitatilor, etc. Rara avis!La fel si cu chimia anorganica, predata extrem de abstract in clasa a IX-a si la care s-a facut lumina abia in clasa a XII-a cand se preda fizica nucleara si intelegeai ce este cu spinii si de ce unele elemente se combina intre ele, iar altele nu!Sistemul finlandez de educatie pune clar elevul/studentul in centrul atentiei sale, nu doar declarativ. Se intereseaza de capabilitatile si cunostintele elevului, profesorul il ghideaza ce, cum si unde sa caute in loc sa-i toarne pe gat diverse modele indigeste. La noimai e mult pana departe si e mare pacat ca expertiza dlui academiciam Marcus nu e folosita la maxim!Rspunde11. Nea Ionspune:15/06/2015 la 11:35Buna ziua,Ce vreti sa spuneti de fapt aici:Diversitatea infraciunilor comise de candidai depete de departe imaginaia autorilor de baremuri i infraciuni dinre cele mai grave rmn neevaluate. Baremurile nefericite dicteaz din pcate comportamentul multor elevi i contribuie semnificativ la eecul colar.La ce fel de baremuri va referiti ?Ce infractiuni comit candidatii ?Altfel, propunerea cu renuntarea la multe dintre calculele kilometrice si neimportante in dezvoltarea logicii elevilor, mi se pare unul dintre primele lucruri care trebuie puse in aplicare in educatia romaneasca.Cu stimaRspunde migulushspune:15/06/2015 la 19:11Sa va spun eu ce infractiuni comit studentii in facultate:1. subiecte de sinteza (de fapt inseamna reproducerea unor capitole de carte) se foloseste urechelnita, smartphone-ul are digitalker (adica text in vorbire) si studentul scrie dupa dictare; si cand incerci sa le explicit profesorilor ce se intampla iti raspund ca nu sunt interesati de romane SF2. teste grila: un student (de obicei bun dar care nu a invatat pentru examenul respectiv) se sacrifica, iese din examen si trimite rezolvarea la toata grupa (sau numai prietenilor ).Se intampla chiar si la admiteri si la licenta.Rspunde12. Elena Amzaspune:15/06/2015 la 11:49Un astfel de profesor ar trebui cel putin sa fie consilierul ministrului edicatiei; pacat ca varsta nu-i mai permite sa fie diriguitor al invatamantului; este imperios necesar sa se tina seama de spusele stimatului profesor. Minister al educatiei, se aude?Rspunde13. Vladspune:15/06/2015 la 12:13Frumos Lumea cred ca nu vede utilitatea acestor aspecte ale educatiei pentru ca se margineste la realitatea imediata a lumii in care traieste si care este ineluctabila piata.Ori piata, lipsita de reglementari, permite existenta produselor, mai ales alimentare care in ultima vreme contin si urme de elemente nutritive printre chimicale, in loc de invers.Ori asta ne aduce la conditia de existenta a pietei: profitul. Daca aduce profit, e ok.Legat de legea lui 7 si de muzica sferelor si pe mine ma preocupa subiectul, daca cumva aveti vreun detaliu legat de aceste aspecte, mi-ar face placere sa discutam sau daca aveti un material anume si mi-l puteti indica mi-ar face placere sa-l citesc.Dezvoltand pe acest subiect cu legea lui 7, e o legea de functionare care guverneaza ceea ce exsita pe pamant si are semnificatii ezoterice privind cunoasterea de sine si a Universului. Traim intr-o lume in care totul vibreaza de la vibratii mai joase la vibratii mai inalte. Intelegand aceste vibratii omul poate sa-si guverneze existenta intr-o maniera constienta.Modul de transmitere a cunostintelor ezoterice privind legea lui 7 au fost prin muzica, culori, proportii matematice din opere arhitectonice. Cea mai veche reprezentare a legii lui 7 sunt zilele saptamanii, care vin de la locuitorii Atlantidei si care au fost transmise vechilor egipteni si apoi preluat de evrei prin Moise si incluse astfel si in ciclul educatiei.Legat de muzica sferelor Universul se organizeaza si el dupa legea lui 7. Admit ca nu am reusit sa inteleg in totalitate explicatiile lui Gurdjieff in directia asta oricum: luna, pamantul, planetele, soarele, universul, toate universurile, infinitul se contureaza in jurul cifrei 7. Explicatiile sunt in acelasi registru cu Geneza din biblie si au menirea precisa de a activa ratiunea in om, ca functie specifica a fiintei constiente, precum si a definitiva intelegerea omului privind relatia lui cu Universul din care face parte (nu doar intelectuale prin inferenta, silogism sau asociatie).Legat de legea lui 7 recomand calduros cartea prima serie din trilogia lui Gurdjieff: Tot si toate, care se poate citi online la adresa:http://www.gurdjieff-heritage-society.org/BeelzebubsTales/Beelzebub.htmTot acelasi rol in cunoastere de sine il au si picturile lui Leonardo da Vinci.Raportat la relatia omului cu Universul, oamenii din trecut intelegeau aspectele legate de vibratiile pe care le emit planetele si care ajungeau sa produca un efect anumit la un anume moment dat.Tot legat de cifra sapte, se stia ca o data la 14 generatii se intampla un fenomen disruptiv. In Noul Testament e mentionata: stramutarea din Babilon, nasterea lui David si nasterea lui Iisus toate la cate 14 generatii distanta.Tot in Biblie povestea cu cei 7 ani de belsug si cei 7 ani de pustiire au si ei legatura, nu intamplatoare cu cifra 7.Practic in virtutea acestei legi se desfasoara viata biologica si nu ne putem sustrage ei, orice am face. Singurul lucru este sa o intelegem pentru a ne putea folosi de beneficiile ei.Senzatia mea este ca de exemplu in cadrul saptamanii de 7 zile cu o zi libera, ziua libera a fost pusa acolo cu dublu scop: una pentru odihna si regenerare si a doua pentru a putea crea o discontinuitate in ciclul natural in asa fel incat sa se poata munci inca 6 zile. Repet, senzatia mea este ca fara ziua libera lucrurile ar merge muuult mai prost atat pentru sanatatea omului cat si pentru starea de fapt a lucrurilor.Rspunde14. Danaspune:15/06/2015 la 12:15Scoala ar trebui sa fie acel loc interesant, de care elevul sa se simta atras ca de un joc nou si captivant. Sa poata exclama la finalul unei zile de scoala mami, sa vezi ce experiment am facut astazi! sau ce chestie interesanta am aflat! sau la ce proiect am lucrat!. Nu se intampla lucrul acesta. Notiunile predate sec la ore intra fiecare intr-un sertar separat. Sertarele nu comunica intre ele, asa cum nici profesorii nu comunica intre ei pentru a-si coordona actiunile. Nu sunt interesati macar sa studieze orarul zilei urmatoare, pentru a dimensiona corect temele date pentru acasa, asa incat ne trezim adesea cu elevul coplesit de volumul mare de teme, pe care la miezul noptii inca nu le-a ispravit. Pentru fiecare profesor este importanta disciplina lui si atat, si aceea in limitele programei. De la anatomia predata desenand pe tabla organe si tesuturi insotite de denumirile lor complicate care se cer a fi musai memorate de catre elev, pana la ora de educatie fizica unde se dau probe solicitante contra cronometru, scoala reuseste performanta negativa de a trece pe langa nevoile si interesul elevului. Am ajuns astfel, parinte al unui elev de liceu care nu a avut niciodata in viata lui de elev medie sub 9.70, sa-mi raspunda aproape invariabil la intrebarea ce-ai facut astazi la scoala? -nimic, pe un ton plictisit.Rspunde15. Horiaspune:15/06/2015 la 12:36Sunt tatl a doi copii care sptmn viitoare vor da examenul de clasa a-v-a i respectiv a-IX-A. Mi-a intrat anul acesta colar prin cretet i mi-a ieit prin clcie. Copiii sunt exasperai, toat casa e vraite, cci nu reuim sa ne adunam de pe drumuri, din pregtiri, coala dimineaa, coala dup amiaza. Nelipsita culegere de mate, a nelipsite familii Paraiala, care domina de la Iai lumea scolara, prin legturile sale politice ne-a fcut neamenajate. Citii va rog orice text din aceasta culegere i va asigur ca va luai cu minile de cap. Acolo se cer abiliti de deznodmntul a limbii i nu a matematicii. Sunt multe de spus, dar ma opresc. Sunt exasperat i eu i copiii.Rspunde16. Elaspune:15/06/2015 la 13:32ma intreb, o data in plus, cum este posibil ca, avand sansa de a fi contemporani cu oameni remarcabili, ca profesorul Solomon Marcus, TOTUL, in aceasta tara, sa mearga, invariabil, exact pe dos?Cu riscul, asumat, de a exagera prin generalizare, as spune ca Romania este condusa de mediocrii!Aceasta categorie de indivizi urmareste, cum este si firesc, sa prolifereze ca sa-si mentina dominatia si astfel sa dainuiasca, iar in acest scop, este esential ca descendenta sa nu-i fie pusa in pericol!Pentru atingerea acestu scop, nimic mai simplu, decat sabotarea invatamantului!Astazi, dupa 25 de ani de reusita completa in acest sens, ce inteleg 99% dintre elevii claselor terminale din afirmatia legile fundamentale ale lumii materiale in care traim sunt, fara exceptie, exprimabile in termeni de matematica (Cdric Villani, medalia Fields 2010)? Cum se raporteaza acesti tineri romani la, macar(!), probabilitatea ca matematica n-ar fi asa de abstracta cum s-au obisnuit sa creada? Probabil ca nu sunt dispusi sa se razgandeasca, dar nici nu sunt capabili sa formuleze, clar si explicit, cu cuvintele lor, de ce?Numai ca, progresul umanitatii a depins mereu de felul in care oamenii au fost capabili sa 1. descrie,2. inteleaga,3. actioneze in consecinta!Logic deci, in momentul in care elevul nu poate sa descrie ceva din lipsa de vocabular, de ex. -, el nu va fi in masura sa inteleaga (sa-si traduca!), concret, corelatia pe care ar avea-o abstractul(!) cu viata sa reala, si astfel, orice actiune ulterioara de corelare fiind, evident, avortata!Exemplele concrete, care i-ar face pe multi copii sa abordeze diferit matematica, sunt numeroase si pasionante:- Numarul de aur sau proportia divina :1,61803398875care explica de ce? consideram ca ceva sau cineva ni se pare frumos, armonios- Formarea valurilor oceanelor, rezumata intr-o ecuatie matematica de L. Euler in 1755, este folosita astazi la realizarea trucajelor cinematografice unde intervin fluide- Decriptarea realizata la timp de Alan Turing a permis debarcarea trupelor aliate in Normandia, in iunie 1944! Soarta omenirii era suspendata la o problema matematica si, daca astazi nu vorbim cu totii nemtete, o datoram si unui matematician!!!etc.etc.Rspunde Emilspune:15/06/2015 la 17:09@Ela: Subscriu. Apropo de mediocri uite ce scria n anii 70 un rus, Nikolai Nikulin, autorul unor memorii de rzboi care nu au putut fi publicate n URSS din motive mai mult dect evidente: .. Presumably, this selection of the Russian people is a ticking time bomb: it will explode after a few generations, XXI or XXII century, when selected and nourished by the Bolsheviks mass of scum will create new generations of their kind..Rspunde17. Alina Raduspune:15/06/2015 la 14:47Domnule Profesor,Sper ca va veti implica in dezbaterea noii Legi a Educatiei! Avem nevoie de mai multe pareri reformatoare de acest gen!Rspunde18. Marius Radulescuspune:15/06/2015 la 15:58Stimate Domnule Profesor Marcus,Am citit cu o placere deosebita articolul dvs intitulat CU OCHII PE SCOALA. Am gasit in el idei foarte interesante exprimate cu o claritate deosebita. Cred ca responsabilii din tara asta cu educatia ar trebui sa cunoasca opiniile dvs si sa actioneze pentru a rezolva problemele ridicate de dvs. Cred ca ministrii Educatiei ar trebui sa va aiba invite mai des pe la ei si sa va consulte asupra problemelor din Educatie.In primele clase (clasele primare) accentul se pune pe incarcarea bazei de date a elevilor. Este necesar ca elevii sa asimileze notiuni primare cu ajutorul carora sa poate sa formuleze rationamente. In aceasta etapa accentul se pune mai mult pe memorare decat pe rationament.Raportul dintre memorare si rationament trebuie sa se schimbe odata cu trecerea timpului si inaintarea elevilor catre ultimile clase de liceu. Capacitatea de face rationamente cu un grad mediu de dificultate trebuie dezvoltata din ce in ce mai mult odata cu trecerea timpului. La finalul liceului elevii trebuie sa fie apti sa faca dovada unor bune cunostinte cat si a unor posibilitati de a efectua rationamente cu un grad cel putin mediu de complexitate.Elevii trebuie sa aiba capacitatea sa faca, alaturi de calcule matematice, rationamente si legaturi complexe intre notiunile abstracte si lucrurile din realitate. In consecinta sistemul de invatamant trebuie sa faca o revolutie, iar limitele sertarelor in care stau cunostintele elevilor sa fie inlaturate. Elevii trebuie sa fie condusi in scoala de curiozitate. Dezvoltarea acestei curiozitati la elevi va face ca acestia sa invete cu mai multa placere materiile din programa scolara.Propunerea domnului professor Marcus legata de renuntarea la multe dintre calculele kilometrice si neimportante in dezvoltarea logicii elevilor, mi se pare unul dintre primele lucruri care trebuie puse in aplicare in educatia romaneasca.Rspunde19. Ioanaspune:15/06/2015 la 17:48Atta vreme ct scoala se face cu fora si obligatoriu copiii i pierd interesul si ajung sa urasc scoala Orict de frumos ar fi in nchisoare copilul vrea sa fie liber.Rspunde20. dbspune:15/06/2015 la 18:47Aaaaa, m-a uns pe suflet! Articolul a reactivat o multime dintre frustrarile mele din copilarie iar explicatiile parerilor exprimate de dl. academician m-au facut sa ma reimpac cu mine-copil. Mi-e mai bine acum, parca as fi facut 6 luni de terapie!Rspunde21. Stefan Vlastonspune:15/06/2015 la 18:55Se neglijeaza rolul profesorului. Daca este foarte bine pregatit si cu har, suplineste deficientele structurale ale scolii.Educatia este profund umana.Rspunde22. Migulushspune:15/06/2015 la 18:58Domnule profesor,Sunt o mama care s-a luptat din greu cu scoala fiului ei. Asta nu inseamna ca a a avut dificultati (intre timp a terminat si facultatea, si masteratul). Aparent a invatat bine, a luat examenele foarte bine, doar ca pentru el scoala a fost o nefericire. Nu a putut intinde punti intre dorinta lui de cunoastere, pasiuni si programa.Scoala nu pregateste nici macar pentru universitate. Indeasa cunostintele pentru urmatorul test de evaluare sau examen: tipuri de prebleme, tipuri de analiza, tipuri de eseuri. Elevul nu mai are multumirea rezolvaii unei problema de matematica nemaivazute sau bucuria nedumerii (ce cuvant frumos si potrivit ati folosit ! ) in fata unui text literar. Nu face decat sa bifeze. Orice lucru nou ii creaza discomfort, teama, nesiguranta si ii sadeste neincrederea.Mai mult, sistemul descurajeaza inovatia, cautarea. Totul se face dupa regula.Mai nou si la olimpiade se dau problem pe tipuri. Daca apare o problema mai altfel incepe scandalul ca a fost speciala ca sa fie favorizati elevii unui anumit profesor (cred ca stiti mai bine decat noi ce se intampla).Una dintre cele mai mari piedici in reformarea sistemului sunt chiar profesorii. Nu stiu daca nu vor sa iasa din zona de confort sau sunt intradevar slab pregatiti sau nemotivati.Eu am niste idei de structurare a invatamantului similare cu ale dumneavoastra. De cate ori am incercat sa le expun in fata unor profesori (unii dintre ei chiar foarte buni) reticenta a fost uriasa. Am avut sentimentul zidului in care te izbesti. Singura receptiva a fost diriginta din gimnaziu, profesoara de biologie, care a fost data afara din comisia de curriculum pentru ca nu se alinia opiniei generale.Iar lucrul cel mai grav, invatamantul este dominat de iuncherii meditatiilor si culegerilor pregatitoare.Rspunde23. Erikaspune:15/06/2015 la 19:16Sa va spun o poveste adevarataOrice materie are si partea sa de poveste, da oricare, care se poate povesti unui copil..Deci, fiul meu se pregatea de bac acum trei ani si la istorie. emotii, nu prea indragea el cifrele exacte deci am conceput citeva povesti 6 la numar care sa cuprinda toate perioadele istorice cerute am povestit din cand in cand liber despre ele incepand din martie deci nu in ultimul moment. Profesorul nu-l scotea din nota 6. Si am tot revenit asupra anumitor perioade fara sa insist prea tare. A sosit data scadenta si da, a luat nota maxima fara mari eforturi. Nu ne-a venit sa credem. A fost mai mult o joaca.Rspunde24. adelinahspune:15/06/2015 la 19:16Extraordinar articol!!! Fata mea termina acum clasa a VIII-a si se pregateste pentru Evaluarea Nationala. Aseara mi-a aratat testul de la sesiunea speciala pentru olimpici si m-a frapat acelasi lucru: se pune un accent deosebit pe calcule. Ca si cum un copil talentat la matematica trebuie sa aiba un creier de calculator de buzunar. Absolut nimic creativ.Si cam acelasi lucru pot sa spun despre toti anii de gimnaziu.Este pacat ca, pentru eterna noua lege a educatiei, nu folosim oameni precum Dl. Profesor Marcus. Lasam viitorul copiilor in mainile unora care au demonstrat deja ca nu au ce cauta in educatie. Singurele lucruri pe care le pot trata acesti neaveniti sunt modalitatile de examinare, cate trepte sa mai includa si cum sa scoata mai multe diplome.Nu se vorbeste nicaieri despre modificarea modului de a gandi al profesorilor si a felului in care trebuie abordata educatia in scoli incepand cu clasa zero. Formarea copiilor este exclusiv in sarcina parintilor. Scoala nu mai contribuie de multa vreme cu nimicRspunde25. Anaspune:16/06/2015 la 1:29Martori mi sunt elevii mei.Aceleai lucruri le spun i eu lor de patru ani.Din pcate, evaluarea s-a redus la calcul.Dac citii subiectele date la T.N. n ultimii ani, vedei c au fost fcute ca s poat un copil de nota opt s ia ct unul de zece, sau mai mult dect el-cei creativi vd rapid ceva dincolo de un calcul i de multe ori greesc, pentru c ei ajung dincolo de finalitatea calculatorie. Mintea lor face deja alte conexiuni.(Se ncearc o uniformizare?S nu fim paranoici!!! Fr glum, e mult mai grav.Dac nu este responsabil profesorul n ierarhizarea valorilor, se poate ca intr-o clas s-i rd-n nas unul de cinci unuia care are un raionament de o frumusee rar. n clas, ca n clas, dar ce ne facem la nivel de sistem? )Un sistem corupt, incontient, bolnav zice ,,bravo acelor profesori ,,bunicare nu-i ,,chinuie pe elevi s respecte virgula ntr-un enun, s fie contieni c o anumit topic a enunului schimb totul.Muli elevi nu tiu s citeasc o problem, darmite s transpun totul n limbaj matematic.Se ntmpl din cauz c geometria a fost pus la zid. Pi ce s-a fcut prima oar dup 89? S-a scos mult din din program la geometrie.Iar gimnaziul e definitoriu.E vrsta la care copilul are suficiente noiuni pentru care s nceap posibile corelaii.Dar acest lucru e greu.Trebuie atitudine, noiuni nvate profund, gndire logici mai e ceva.Acum e ruine s ai apte la matematic.Elevii vor note mari, s poat intra la mate-info, c sun bine.N-a reacionat nimeni la frnturile de logic din perioada aceasta.Cic programatorii au adus o cretere semnificativ a PIB-ului.Deci, hai s facem rapid (nu ncepnd de la clasa a III-a,c ar trece, vorba aia, ani, i noi avem nevoie,,ieri de bani pe care s-i cheltuim aiurea azi) nite informaticieni n plus.La T.V.am auzit cum.n primul rnd, s deschidem porile facultilor mai larg.S intre mai muli.Cine? ia care dorm n bnci n numr tot mai mare, dar care apas un sistem permisiv s le pun attea note mari, c i ei cred pe urm c sunt buni? Aaa..!Dar cine ine porile s nu intre tinerii? Profesorii aceia depii (dar care i-au format pe ia-puinii care au crescut avutul rii). i iert gndirea simplist de aceast dat lui M.G.Nu face parte din sistem, i, n plus, nefiind programator, nu tie c devenirea unuia ncepe de la grdini.Nu exagerez deloc.Paradoxul e c nu ncepe de la formarea lui matematic, ci de la limbaj, de la spiritul de observaie, creterea capacitii de concentrare.Mai e ceva.Ce ne facem cu acei profesori care nu fac diferena ntre o problem de calcul i una de demonstraie, punnd cerine calculatorii n concluzie? Care spun :,,D-l ncolo pe profesorul la ticit de general, c noi mergem mai repede.Hai, treci peste asta, nu te mai gndi .Ia i calculeaz! ? Iar dac-l mai iubete i directorul.-c e ,,rapid n toate- ce ne mai facem atunci?Doamne, c multe mai sunt!Rspunde