Solomon Marcus

7/18/2019 Solomon Marcus

1/18

Neintelegere, confuzie si deruta in politica cercetarii

Cercetarea stiintifica primeste de o bucata de vreme lovituri crunte. Finantarea tot mai redusa pune multe

proiecte in situatia de a nu le mai putea demara sau, daca au demarat, risca sa nu poata fi continuate. Se

intelege greu ca nu putem trai exclusiv din inteligenta altora, trebuie ca si inteligenta noastra sa se arate

lumii in stare creatoare. In aceste zile, am trait si traiesc in continuare situatia dramatica in care se afla

Institutul de Matematica al Academiei Romane, care de multa vreme onoreaza stiinta si cultura

romaneasca prin prezente si rezultate nu doar recunoscute, ci si deosebit de apreciate de comunitatea

profesionala internationala ; acest Institut este acum umilit prin masuri restrictive inacceptabile.

Cercetarea stiintifica universitara traieste uneori aceeeasi drama.

Stai si te intrebi daca exista in aceasta tara minti responsabile care inteleg natura muncii de cercetare,

capabila sa legitimeze si sa innobileze spiritul uman ; daca se stie ce personalitati reprezinta Romania in

lumea stiintei. Nu se intelege ca distinctia fundamental-aplicativ, asupra careia birocratia cercetarii insista,

in favoarea celui de al doilea termen, este perimata ; singura distinctie valabila fiind aceea care priveste

calitatea cercetarii, asa cum este ea evaluata de instantele internationale de monitorizare ; asa cum este

ea reflectata de calitatea revistelor si editurilor care ii ofera ospitalitatea.

Situatia actuala este urmarea unor deteriorari succesive ale climatului intelectual. Un exemplu clar este

batjocorirea doctoratului. Titlul de Doctor era menit sa certifice capacitatea de a intreprinde o cercetare

intr-un anumit domeniu, de a prelua o problema de la stadiul in care ea se afla, pe baza unei bibliografii la

zi, si de a o duce mai departe macar intr-o anumita directie, oferind un spor efectiv de cunoastere, care sa

se detaseze net de ceea ce ar putea fi o simpla compilatie.

In mod normal, la doctorat se inscrie cineva care are la activul sau un antrenament in cercetare, a

publicat ceva in domeniu si care ajunge prin propria sa evolutie sa identifice problema pe care doreste s-oaprofundeze si in care isi va face doctoratul. Acesta este portretul robot al doctorandului autentic, dar

care, mai cu seama in anumite domenii socio-umane, poate uneori si in cele ingineresti sau medicale, a

fost inlocuit cu un altul, scolaresc si superficial, in care persoane care nu au avut nimic a face cu

cercetarea primesc de la conducatorul stiintific o anumita tema, impreuna cu o bibliografie de rigoare, iar

ceea ce urmeaza este in cel mai bun caz o compilatie fericita. Acest scenariu vine si el in continuarea

unei regretabile traditii ; niciodata, la scoala sau la universitate, nu s-a acordat la noi atentie educarii ideii

de proprietate intelectuala, fapt care a deschis larg portile plagiatului si ale compilatiei, pe baza carora s-

au alcatuit atat de multe lucrari de obtinere a gradului I in invatamant si de teze de doctorat, elaborate in

cateva weekend-uri. Rezultatul ?

O inflatie de conducatori de doctorat, de doctoranzi si de doctori exact in domenii (de exemplu, stiinteeconomice, juridice, politice etc) in care prezenta noastra stiintifica internationala este foarte slaba. Ttlul

de doctor a devenit un fel de blazon pe care-l arboreaza multe persoane complet straine de truda celuia

care cauta sa rezolve o problema si traieste alternativ stari de descurajare si de satisfactie, determinate

de alternanta esecurilor si succeselor sale. Este legitim sa cerem reconsiderarea si trierea drastica a

tuturor acestor doctorate acordate fara merit si retragerea titlului de doctor in toate cazurile in care acesta

nu s-a justificat, intocmai cum s-a procedat in cazul unor grade militare acordate nejustificat. Aceasta

batjocorire a institutiei doctoratului sfideaza pe doctoranzii autentici si este semnul clar al unei societati
http://www.contributors.ro/cultura/acad-solomon-marcus-neintelegere-confuzie-si-deruta-in-politica-cercetarii/http://www.contributors.ro/cultura/acad-solomon-marcus-neintelegere-confuzie-si-deruta-in-politica-cercetarii/


2/18

incapabile sa respecte valorile. Am scos si cohorte de profesori universitari, nu stiu cati dintre ei ar rezista

la o selectie mai severa.

Voi prezenta acum trei situatii punctuale, care arata deruta, indiferenta, confuzia care isi fac loc in

cercetare.

Pe inginerul Marin Radu, cercetator principal I si director general al Centrului de Cercetare pentru

Materiale Macromoleculare si Membrane l-am cunoscut recent si am ramas impresionat de inventia saprivind extragerea hidrogenului din apa, facand astfel posibila exploatarea acestei resurse practic

nelimitate de energie pe care o reprezinta hidrogenul si care ar putea aduce beneficii economice

remarcabile, daca birocratia economica ar fi capabila s-o valorifice (a se vedea si International Journal of

Hydrogen Energy vol. 35, nr.13, July 2010, p.7021-7023). Urma sa i se asigure protectia proprietatii

industriale in peste 50 de tari, dar acest lucru nu s-a intamplat. Mai mult, Marin Radu trebuie acum sa-si

risipeasca timpul si energia pentru a-si recupera sumele pe care i le datoreaza S.C. OLTCHIM S.A.

Lucrarile efectuate de Institutul condus de Marin Radu vizau reducerea cu 25% a consumului energetic la

OLTCHIM iar in momentul sistarii lucrarilor ele erau realizate in proportie de 75%-80%

Iata acum cazul unei tinere cercetatoare, Valentina Pricopie, care aduce in sociologie un vant proaspat,

de metabolism cu Occidentul, care si-a luat acolo un doctorat, publica acolo si are si un volum la o editura

internationala. Cat de multa nevoie era de astfel de tineri, care sa ne scoata din inertia in care se afla

sociologia romaneasca. Dar cate piedici i se pun in incercarea de a candida la o functie de conducere.

Despre Profesorul Daniel Daianu, Membru al Academiei Romane, citim, nu intr-o revista academica sau

intr-o carte de specialitate, ci in zona de taifas si barfeala de pe internet ca nu se pricepe deloc la bursa

si, in plus, este ironizat ca specialist in limba de lemn a economiei . Oare acestea sa fie cuvintele

care i se potrivesc unuia dintre putinii economisti romani vizibili in cercetarea economica internationala ?

Atat de mioapa sa fi fost Academia Romana incat sa aleaga o persoana care nu iese din limba de

lemn ? Tot internetul, dar prin partea sa academica, ne va lamuri. Era o vreme cand, pentru a intelege

valoarea unui om de stiinta, cereai parerea catorva specialisti ai domeniului. Zestrea stiintifica a unui

profesor sau cercetator nu putea fi cunoscuta de toata lumea, era de multe ori confidentiala. Asa stateau

lucrurile inainte de aparitia Internetului. Acum insa, mergi pe google scholar si gasesti imediat ce opere acreat si ce impact au avut ele.

Pe Daianu l-am gasit, la 27 aprilie 2013, cu 854 de rezultate, care includ fie lucrari ale sale, singur sau in

colaborare, fie articole si carti ale altora, in care Daianu este citat. Numeri pe degetele de la o singura

mana pe economistii romani care au reusit sa publice monografii de specialitate la mari edituri occidentale

; Daianu este unul dintre ei. O recenzie in Acta Oeconomica (vol. 61, 2011, nr.2, p.238-244) la una din

cartile sale il califica prominent scholar si experienced policy maker ). Poate ca nu are

antrenament pentru operatii de bursa, dar acesta este criteriul pentru un bun economist ? Daianu est

invitat in mod curent la intalniri stiintifice internationale, este un specialist al carui punct de vedere

intereseaza.

Am evocat numai cateva dintre evenimentele care au loc in lumea cercetarii, pentru a da o idee desprestarea de confuzie si deruta, de neintelegere si ignoranta in care inca ne aflam. De depasirea acestei stari

depind in buna masura iesirea Romaniei din saracie si reputatia ei in lumea valorilor.


3/18

Un semnal de alarma: Limba romana

Vestea recunoasterii oficiale a limbii romane ca limba de stat in Republica Moldova a fost primita cu

legitima satisfactie, la stanga si la dreapta Prutului. Cultura in limba romana este miza principala acolaborarii dintre Romania si Republica Moldova, ea este garantia unei solidaritati de durata, deoarece

vine din istorie si tine de straturile cele mai profunde ale numitorului comun al celor de la stanga si de la

dreapta Prutului.

In aceasta privinta, nu este intamplator ca la Bucuresti si la Chisinau apar reviste lunare, cu acelasi titlu:

Limba romana. La Bucuresti, ea este editata de Institutul de Lingvistica al Academiei Romane si are o

vechime de peste jumatate de secol; la Chisinau, ea apare din anul 1991, la initiativa a trei oameni

luminati, Ion Dumeniuk, Nicolae Matcas si Alexandru Bantos, care conving Ministerul Stiintei si

Invatamantului de la Chisinau sa editeze revista Limba romana, in noile conditii, de independenta, ale

Republicii Moldova, cand venise momentul ca limba romana sa-si reia si la Chisinau rolul ce-i revenea in

haina ei fireasca, latina. Acum, cu recunoasterea limbii romane ca limba oficiala, de stat, a RepubliciiMoldova, era de asteptat ca si revista Limba romana sa capete un nou suflu.

Dar n-a fost sa fie. Pe coperta interioara a revistei de la Chisinau citim: Publicatie editata cu sprijinul

Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de

Pretutindeni. Apare fireasca intrebarea: Dar, in noile conditii, nu ar trebui ca si Guvernul de la Chisinau sa

sprijine aceasta revista? Raspunsul trist il aflam din editorialul lui Nicolae Matcas Destinul limbii, destinul

revistei, in numarul 9-12 (219-222), septembrie-decembrie 2013(paginle 7-10) al acestei reviste, din care

aflam ca, parasita de cei care ar trebui s-o sprijine, revista risca sa moara; chiar proximul ei numar se afla

sub semnul intrebarii. Timp de 22 de ani, revista aceasta a constituit un ajutor esential pentru predarea

limbii romane in scolile din Republica Moldova. Este evocat cuvantul rostit de marele lingvist Eugen

Coseriu la implinirea a zece ani de existenta a revistei: Sa nu lasam sa piara aceasta revista [...] daca

dispare si aceasta revista [...] atunci ne-am tradat cultura nationala, ne-am tradat identitatea spirirituala,

am tradat dimensiunea fundamentala a omului ca fiinta spirituala: limbajul. Acest apel al celui mai

celebru lingvist roman postbelic era lansat in conditii politice net mai dezavantajoase fata de cele de azi,

cand Republica Moldova se apropie de Uniunea Europeana iar la Chisinau nu se mai afla un guvern

comunist. dar iata ca lucrurile au evoluat altfel. In finalul articolului, autorul lanseaza un apel disperat

conducatorilor actuali ai Republici Moldova, cerandu-le sa constientizeze ca aceasta publicatie are azi

acuta nevoie de sustinerea institutiilor statului, pentru a supravietui.

Noi, cei de la Bucuresti, ne intrebam desigur cum ramane cu sprijinul acordat de Guvernul Romaniei

acestei reviste. Aflam din articol ca acest sprijiin a constat in acoperirea cheltuielilor privind hartia si

tipografia. Dar nimeni nu mai sponzorizeaza munca redactionala, salariile celor care fac revista.

Putem asista indiferenti la incetarea aparitiei revistei Limba romana de la Chisinau, exact intr-un moment

in care este o tot mai mare nevoie de ea?
http://www.contributors.ro/advocacy-public-affairs/un-semnal-de-alarma-limba-romana/http://www.contributors.ro/advocacy-public-affairs/un-semnal-de-alarma-limba-romana/


4/18

Ceva esential a ramas nespus

Am in vedere Dezbaterea cu temaCartile viitorului, viitorul cartilor, care a avut loc in ziua de 21 martie

2014, la Standul Romaniei de laSalonul International de Carte de la Paris(martie 2014). PrietenulBasarab Nicolescu a avut grija sa trimita o relatare despre aceasta Dezbatere, la care au participat, intre

altii, teatrologul George Banu, scriitorul Alexandru Calinescu si Ambasadorul Romaniei la UNESCO,

Nicolae Manolescu. Chiar prin aprecierea inscrisa in titlul relatarii,Mostenirea umanitatii nu este

amenintata de noile tehnologii, George Banu isi ia distanta fata de repetatele declaratii anterioare facute

de diversi oameni de cultura romani, in care se pretindea ca Internetul ar constitui o amenintare la adresa

culturii. S-a facut deci, in aceasta dezbatere, un pas esential in directia buna. Alte cateva observatii ale lui

George Banu mi se par importante. Mai intai, a constatat ca viitorul cartii pe hartie este vazut diferit de

diferitele generatii. Apoi a marturisit ca fantasma hartiei, pentru d-sa esentiala, nu mai exista la tinerele

generatii, studentii sai sunt fericiti ca nu ating materia . George Banu a observat ca actul lecturii,

dorinta de citit nu dispar, chiar daca nu mai implica hartia. S-a detasat astfel de Alexandru Calinescu,

pentru care este de neconceput disparitia cartii pe hartie. Dar o afirmatie de incheiere a lui George Banu,

care nu crede ca modificarea tehnologiilor ne va afecta fundamentele merita sa fie discutata, dupa

cum si Nicolae Manolescu ne ramane dator cu explicatii atunci cand, in aceeasi Dezbatere, reproseaza

Internetului ca nu are spirit critic . Prin faptul ca Internetul este intr-o continua dinamica, erorile sunt

inevitabile, dar tocmai aceasta stimuleaza spiritul critic al utilizatorului, care urmareste si compara cu

circumspectie toate informatiile.

De-a lungul istoriei, omul a recurs la tot felul de proteze, ale muschilor, ale simturilor si acum, in mod

special, ale activitatii cerebrale. Initial, aceste proteze au avut numai un statut instrumental. Dar nu este

confirmat de experienta faptul ca uneori, prin utilizare insistenta, o proteza se poate insinua cu atata

putere in identitatea noastra incat s-o modifice pe aceasta in mod semnificativ ? Si nu e oare tocmai

aceasta situatia calculatorului electronic, mai ales acum, in etapa Internetului ?

Sa ducem mai departe constatarea lui George Banu. Studentii sai au crescut odata cu Internetul, la fel

elevii pe care-i tot observ in ultimii zece ani, mai cu seama in tabere de vara, unde se manifesta mai liber,

mai independent. Imi este clar ca in mintea lor lucrurile se aseaza altfel decat se asezau in a noastra,

cand eram de varsta lor. S-ar putea sa-i intelegem gresit, deci ca unele din criteriile noastre de stabilire a

ceea ce trebuie ei sa invete sa nu mai fie valabile. A devenit aproape un ritual, la unii intelectuali, sa se

scandalizeze ca tinerii de azi nu mai citesc (cu adoptarea presupozitiei ca este vorba de cartea pe

hartie). Dar i-am vazut pe unii dintre acestia si am ramas uimit sa constat maturitatea gandirii si

comportamentului lor, capacitatea de a argumenta spontan si a contraargumenta. E o alta viteza in

gandire, in informare, in comunicare, in decizii, noile generatii sunt mai putin inclinate spre reverie, spre

contemplare, spre intarziere si reluare a lecturii si de aici deficitul de afectivitate. La aparitia Internetului,

aveam vreo 68 de ani, varsta la care se considera ca greu se mai schimba oamenii. Si cu toate acestea,

pot spune fara ezitare ca Internetul mi-a schimbat viata, randamentul meu intelectual a crescut in mod

substantial. Pot spune aceasta, deoarece am un termen de comparatie, situatia mea anterioara

Internetului. Dar noile generatii, crescute in Internet, nu au un termen de comparatie si nu au cum sa

inteleaga natura revolutionara a Internetului. Fata de acesti tineri s-a comis un adevarat atentat prin faptul

ca, la peste 20 de ani de la aparitia Internetului, scoala inca nu a inceput educarea frecventarii sale
http://www.contributors.ro/media-tech/ceva-esential-a-ramas-nespus/http://www.contributors.ro/media-tech/ceva-esential-a-ramas-nespus/


5/18

corecte si cat mai profitabile. Ne aflam intr-o perioada de tranzitie, in care este nevoie de o folosire

combinata a culturii traditionale, pe hartie , si a culturii dezvoltate de Internet. Se impune o naveta

continua intre cele doua medii, cele doua tehnologii, dar aceasta naveta trebuie educata si fiecare

educator, indiferent de specialitate si de nivel (de la gradinita la masterat), trebuie sa fie capabil sa faca

educatia acestei navete. Cat de departe suntem de aceasta situatie ! Vorbim de carte, dar acesta este un

mod simbolic de a vorbi despre toate formele de manifestare a culturii scrise, revistele de specialitate nusunt cu nimic mai prejos decat cartile iar in unele domenii sunt chiar mai semnificative decat cartile.

A ne rezuma sa mentinem Internetul intr-o pozitie de defensiva, de inculpat care se apara de anumite

acuzatii, si de a pronunta un verdict de achitare (dupa ce alte instante l-au condamnat aspru) asa cum

pare ca s-au petrecut lucrurile la Dezbaterea de la Salonul de Carte de la Paris, este prea putin, chiar

daca e un progres fata de o situatie anterioara. Este o ironie, chiar daca involuntara, dar si o rusine ca o

cucerire de asemenea proportii a inteligentei si creativitatii umane, cum este Internetul, sa fie tratata in

acest fel.

Treziti-va, oameni de cultura, cei care aveti raspunderea deciziilor in materie de educatie, de monitorizare

a culturii. Noile generatii au o nevoie vitala de cunoasterea utilizarii cat mai profitabile a Internetului, dar side capacitatea de a face naveta intre cultura pe Internet si cultura pe hartie.


6/18

Internet si proprietate intelectuala, de tot hazul

La 14 octombrie 2014 ma aflu unul dintre destinatarii unui mesaj email colectiv, cu invitatia de a vizita site-

ulhttp://www.cocoon.ro/?p=425. Imi apare un text datat 23 iunie 2013, cu titlulAlbert Einstein aschimbat destinul unei brasovence datorita lui Eminescu si lui Nicolae Iorga.Este vorba de tanara Melania

Serbu, care, in perioada 1928-1940, a intretinut o bogata corespondenta cu autorul teoriei relativitatii. Ma

recunosc repede a fi autorul unei mari parti a acestui text, chiar daca, de la data publicarii sale

inRomania literara, nr.28 iulie 2006, sub titlul Scrisori catre si de la Albert Einstein au trecut multi ani.

Parcurg textul pana la sfarsit si constat cu stupoare ca nu se indica sursa, nu se face nicio referire

explicita la numele meu. Dar o fraza il tradeaza pe cel care preluase acest text : Am discutat pe larg

aceste chestiuni inIntalnirea extremelor(Editura Paralela 45, Pitesti, 2005) . Persoana care-mi trimisese

acest text ma cunostea, dar nu suficient de bine pentru a-si da seama despre cine este vorba in referirea

la volumul pe care-l publicasem la editura pitesteana.

Intamplarea nu ma scandalizeaza ; dimpotriva, ma amuza. Mai avusesem placerea sa savurez satisfactiade a ma vedea deposedat de calitatea mea de proprietar intelectual, era un mod de a realiza ca

scrisesem un text atragator. Dar era pentru prima oara cand o atare intamplare avea loc in perioada

internetului si nu puteam rata ocazia de a ma folosi de internet tocmai pentru a merge pe urmele

potentialului infractor.

Ma intorc pe Google si formez doua cuvinte:einstein serbu. Sunt rasplatit cu o sumedenie de intrari,

simteam ca ma asteapta un ospat de zile mari. Dar nu aveam nici timp, nici energie sa le parcurg pe toate

si ma multumesc cu primele doua. Iata ce gasesc. Pe site-ulwww.mytext.ro/stiri/scrisori-einstein-a-

corespondat-cu-o-brasoveanca_156744apare un text datat septembrie 2006 (deci cu doua luni dupa

cel al meu dinRomania literara) si semnat Alina Andrei. Nu mai este vorba de un text preluat de la mine,

dar subtitrarile si referirea initiala la o scrisoare sosita la Berlin, trimisa din Romania, arata ca autoarea s-

a inspirat din modul meu de prezentare. Faptele relatate le preluasem si eu din sursa indicata in textul

meu, toata contributia mea consta in modul literar de prezentare, dar si in unele comentarii de

contextualizare istorica si culturala. La aceleasi cuvinte cheieeinstein serbu,a doua intrare include

articolul meu, plasat sub egida unei publicatii cu titlulCeasca de culturasi cu indicarea site-

ului /ceascadecultura.ro/ServesteArticol.aspx ?idart=4340. La sfarsit, se specifica : sursa :Romania

literaranr.28, anul 2006. Dar numele autorului tot nu apare.

Sa comentam putin aceasta aventura, pe care nu am avut nici timp, nici energie, pentru a o continua.

Internetul ne-a surprins cu o capacitate practic nelimitata de a inventa intrebari privind posibile conexiuni

intre notiuni, nume, fapte, autori, idei, actiuni, opere, evenimente dintre cele mai diverse. Pana la internet,

nu aveam cui sa adresam intrebari de acest fel. Nu este vorba aici de conexiuni pe care noi abia acum lestabilim, ci de apropieri care preexista, zac nestiute in opere, locuri dintre cele mai diverse, unele foarte

departate in timp, dar nu aveai cum sa le identifici. Internetul ti le aduce pe tava si iti ramane tie sa incerci

sa le explici, sa le gasesti un rost, o semmnificatie, sau pur si simplu sa le consideri intamplatoare,

irelevante sau sa constati ca problema te depaseste si s-o lasi ca o intrebare deschisa. Faptul de a te afla

in prezenta unui imens conglomerat de reflectii constituie o ispita la care se rezista cu greu ; onestitatea

noastra este pusa la grea incercare.
http://www.contributors.ro/cultura/internet-si-proprietate-intelectuala-de-tot-hazul/http://www.cocoon.ro/?p=425http://www.cocoon.ro/?p=425http://www.contributors.ro/cultura/internet-si-proprietate-intelectuala-de-tot-hazul/www.mytext.ro/stiri/scrisori-einstein-a-corespondat-cu-o-brasoveanca_156744http://www.contributors.ro/cultura/internet-si-proprietate-intelectuala-de-tot-hazul/www.mytext.ro/stiri/scrisori-einstein-a-corespondat-cu-o-brasoveanca_156744http://www.contributors.ro/cultura/internet-si-proprietate-intelectuala-de-tot-hazul/www.mytext.ro/stiri/scrisori-einstein-a-corespondat-cu-o-brasoveanca_156744http://www.contributors.ro/cultura/internet-si-proprietate-intelectuala-de-tot-hazul/www.mytext.ro/stiri/scrisori-einstein-a-corespondat-cu-o-brasoveanca_156744http://ceascadecultura.ro/ServesteArticol.aspx?idart=4340http://www.contributors.ro/cultura/internet-si-proprietate-intelectuala-de-tot-hazul/http://www.cocoon.ro/?p=425http://www.contributors.ro/cultura/internet-si-proprietate-intelectuala-de-tot-hazul/www.mytext.ro/stiri/scrisori-einstein-a-corespondat-cu-o-brasoveanca_156744http://www.contributors.ro/cultura/internet-si-proprietate-intelectuala-de-tot-hazul/www.mytext.ro/stiri/scrisori-einstein-a-corespondat-cu-o-brasoveanca_156744http://ceascadecultura.ro/ServesteArticol.aspx?idart=4340


7/18

Cum sa nu te infrupti din astfel de bogatii pe care fruntile ganditoare ale istoriei le-a generat ? (Dintre cei

care cad in ispita se recruteaza plagiatorii, dar uneori o fac din ignoranta, nimeni nu le-a explicat

proprietatea intelectuala). Dar nici sa le ignori, sa le nesocotesti nu e acceptabil. Nu e onest sa te ocupi

de o problema ignorandu-i pe cei care anterior au studiat-o, asa cum nu va fi onest pentru cei care vin sa

te ignore pe tine. Internetul-diavol te poate ispiti sa furi, dar internetul-pazitor, internetul-inger te ajuta sa-l

identifici pe hot si sa restitui proprietarului bunul de care a fost deposedat. Experimentul prezentat aici nuare o semnificatie culturala majora, dar este semnificativ pentru provocarea reprezentata de internet.

Duplicitatea internetului are farmecul ei, merita s-o savuram.


8/18

Zece nevoi umane de care educatia ar trebui sa tina seama

Avem cele zece porunci. In complementaritate cu ele, propun zece nevoi umane. Ele isi au radacinile in copilarie. Ar

fi trebuit sa faca obiectul educatiei si invatarii, la toate varstele. Dar nu prea se intampla acest lucru. Poate ne aude

cineva; acum, la acest moment al unui nou inceput.

1. Nevoia de a da un sens vietii, la nivel elementar

Macar o data pe zi savureaza faptul ca respiri ; ca privesti cerul si pamantul ; ca te misti ; traieste-le ca mari

evenimente. Bucura-te ca ai schimbat un zambet cu un copil care a trecut pe lana tine. !oate acestea sa-ti fie

suficiente pentru a simti ca viata are un sens, ca merita sa fie traita, ca este un dar pentru care cei care te-au adus pe

lume si te-au crescut au dreptul la iubirea si recunostinta ta.

2. Nevoia de improspatare

Dar respiratia si miscarea sunt cu noi tot timpul. E"ista riscul, tentatia ca ele sa devina rutina, sa nu le acordam nicioatentie, cum de fapt se si intampla in eneral. #utina nu poate si nu trebuie eliminata total, o mare parte a

comportamentului nostru urmeaza reuli precise, tin de civilizatie. Problema este de a reduce rutina la minimul

necesar, de a nu deveni sclavul ei, cum se intampla din pacate frecvent. Asa cum avem ri$a zilnic sa ne

improspatam corpul prin odihna, prin miscare si prin folosirea apei si sapunului, avem nevoie si de o improspatare a

mintii, a simturilor, a sufletului nostru. %a ne trezim in fiecare dimineata capabili de a arunca o privire proaspata

asupra lumii, cu dispozitia unui nou inceput, cu o limpezire a simturilor si a andurilor; intr-un anume sens, sa

recapatam, sa recuperam candoarea copilariei.

3. Nevoia de intrebare si de mirare

Eram in copilarie intr-o permanenta stare interoativa, de curiozitate, de mirare, de e"taz in fata spectacolului naturii

si al lumii, al propriei mele fiinte. Pentru a da un sinur e"emplu, sunt de-a dreptul fermecat de nazdravaniile

creierului meu, in materie de memorie si de imainatie. In fiecare seara, cand ma las prada somnului, ma intreb ce

calatorii neasteptate imi vor oferi visele din noaptea respectiva. %tarea de mirare, de e"taz mi-a alimentat totdeauna

pofta de viata, a fost mereu o sursa de enerie. Atunci cand sunt intrebat& de ce traiesti ' ii raspund& pentru a ma

mira.De prea multe ori, scoala, in loc sa intretina si sa dezvolte aceasta nevoie, o anihileaza. Dar daca nu ne

mentinem starea de curiozitate, de mirare, de dorinta de a intelee lumea, nu doar de a o inreistra, atunci nu ne

putem forma capacitatea de problematizare, de identificare a aspectelor neelucidate, nu putem sesiza amploarea si

natura inorantei noastre.

4. Nevoia de indoiala si de suspiciune

(e poate fi mai uman decat ezitarea, nehotararea, nedumerirea' Pentru #ene Descartes, starea de indoiala este

semnul clar al naturii anditoare a fiintei umane. )n acelasi lucru poate fi considerat din mai multe puncte de vedere

si, in aceste conditii, spiritul critic ne oblia la o analiza comparativa, care uneori nu conduca la un rezultat ferm, cila o pluralitate de posibilitati, fiecare fiind descrisa in termeni de rad de plauzibilitate. In $ustitie se lucreaza cu

prezumtia de nevinovatie. In educatie si in invatare, este recomandabil sa adoptam prezumtia de suspiciune. *e

nastem criticand ; plansul nou-nascutului este reactia sa critica fata de o nemultumire. %a privim cu interes, dar cu

suspiciune orice ni se livreaza de la catedra, de la o tribuna, de pe internet, din carti, din orice fel de publicatii, asa

cum un politist care cauta pe autorul unei crime suspecteaza totul. Educatorii, profesorii ar trebui sa fie primii care

sa recomande, sa stimuleze aceasta atitudine la elevi, la studenti, sa le spuna acestora& + (el mai clar semn de respect

pe care mi-l puteti arata este sa-mi acordati atentie, dar sa nu acceptati nimic din ceea ce va spun inainte ca spiritul
http://www.contributors.ro/editorial/zece-nevoi-umane-de-care-educatia-ar-trebui-sa-tina-seama/http://www.contributors.ro/editorial/zece-nevoi-umane-de-care-educatia-ar-trebui-sa-tina-seama/


9/18

vostru critic sa va asiure de adevarul si de interesul spuselor mele ; daca nu ma inteleeti, sa nu ma lasati sa trec

mai departe, sa-mi cereti sa fiu mai clar; daca vi se pare ca nu am dreptate, sa va manifestati arumentat

dezacordul . atitudine similara se cuvine a fi adoptata fata de litera tiparita, din manuale sau din orice alt loc.

mul de la catedra nu trebuie sa pozeze intr-un a toate stiutor, este normal ca uneori sa le spuna celor pe care-i

instruieste & + nu stiu , + nu intele nici eu ; iar atunci cand cineva din banca ii corecteaza o scapare, o reseala,

sa-i multumeasca pentru atentia acordata. )neori introduceam deliberat o reseala in prestatia mea, pentru a testaviilenta studentilor. *evoia de indoiala si de suspiciune functioneaza concomitent cu o alta, opusa& nevoia de

complicitate la o conventie. De e"emplu, merem la un spectacol de teatru. *e supunem prezumtiei de complicitate

la conventia de fictiune propusa de spectacol, o acceptam, ii acordam credit. Dar spiritul nostru critic nu inceteaza sa

functioneze si avem dreptul, ulterior, sa ne e"primam eventuala insatisfactie, sa pretindem ca autorii spectacolului au

inselat asteptarile noastre, creditul pe care le-am acordat. a fel, in cazul unei poezii, a unui roman etc.

5.Nevoia de greseala si de esec

De cate ori am esuat pana sa deprindem sa folosim furculita, cutitul si linura / De cate ori am cazut, ne-am $ulit

enunchii,pana sa invatam sa ne tinem pe picioare si sa merem / Este clar ca invatarea, drumul spre dobandirea

unui nou comportamenttrec prin reseli si esecuri; ele sunt pretul pe care-l platim pentru a ne imboati inteleerea

si pentru a acumula noi capacitati. !rebuie deci sa distinem intre reselile de acest fel, care au un rol pozitiv,

benefic, si reselile ordinare, facute din neatentie sau ca urmare a altor imperfectiuni senzoriale sau psihice. A plasa

reseala si esecul, la modul eneral, in sfera infractiunii sau0si pacatului denota o confuzie rava, pe care totusi o

comite mereu practica educationala. Auzim mereu & + cine a resit, sa plateasca . Dar e"emplul copilului care cade

inainte de a invata sa se tina pe picioare si niciun parinte normal nu se andeste sa-l pedepseasca pentru acest esec

trebuie sa ne stea mereu in fata.

veche vorba latineasca de intelepciune ne aminteste ca a gresi este omenesc.Dar reflectia respectiva continua prin

a condamna perseverarea in reseala. Aici este nevoie de o precizare. De e"emplu, sa repeti mereu traversarea strazii

pe culoarea rosie a semaforului este intr-adevar de condamnat si de sanctionat; in eneral, nerespectarea deliberata a

unor reuli ale comportamentului uman, social este de sanctionat si aici intra in functie $ustitia si morala ; dar sa

comiti mereu reseli, altereseli, in incercarile in care te aventurezi pentru a strapune necunoscutul 1 este un lucru

normal, inevitabil.

Istoria abunda in e"emple de reseli si esecuri ale unor oameni de seama, in tentativa de a spori cunoasterea umana.

%-ar putea scrie o istorie a omenirii centrata pe reseli si pe esecuri. mare parte, poate cea mai mare, a actiunilor

de pionierat, a lucrarilor care au deschis drumuri noi in cunoastere si in actiunea sociala au inclus reseli, ca un

produs secundar al noutatii ideilor lansate. Mai mult, merand pe urmele unor reseli comise in lucrari sau actiuni

temerare, s-a a$uns la aparitia unor noi idei, noi domenii de cercetare. + 2reseala matematica, sursa de creativitate

a fost de mai multe ori titlul unora dintre e"punerile mele. Pentru a da un sinur e"emplu & noua stiinta a haosului a

fost initiata de 3enri Poincare in tentativa sa de a inlatura o reseala dintr-un memoriu al sau de mecanica cereasca.

Am putut verifica personal si banui ca e adevarat in eneral faptul ca drumul spre multe 4poate cele mai multe5 idei

si teoreme matematice a urmat o cale sinuoasa, de tatonari, rataciri, confuzii, reseli de tot felul, pana s-a cristalizat

varianta sub care ele sunt acreditate. A cunoaste, macar in unele cazuri, aceasta istorie zbuciumata mi se pare

esential, daca vrem sa inteleem natura profunda a creatiei umane. Personal, am facut aceasta e"perienta pe unele

situatii din matematica, din informatica, din linvistica, din domeniul literar-artistic, dar cred ca este valabil in

eneral.

!inand seama de inevitabilitatea esecurilor, este esential sa educam rezistenta la esec, inteleerea faptului ca esecul

este normal ; mai mult & dintr-un esec este totdeauna ceva de invatat.

6. Nevoia de joc


10/18

Apreciez $ocurile bazate pe reuli prestabilite, de la fotbal si tenis la sah si o. Ele au un rol important si merita

atentia tinerilor. Dar nu in primul rand la ele ma andesc acum. Am in vedere $ocurile care valorifica nevoia de

libertate, curiozitatea de a intelee cele percepute prin simturi s prinobservatie directa, nevoia de si dreptul la

reseala si esec, fara a fi pedepsite. Am considerat astfel de e"emple la punctul anterior& cum invatam sa ne tinem pe

picioare si sa merem. Este clar ca orice copil de pe suprafata Pamantului trece prin aceasta e"perienta. Acum ma

voi referi la un alt $oc, si el practicat, pe cat mi-am putut da seama, de toti copiii lumii&jocul de-a v-ati ascuns. Euma ascund iar tu ma cauti si daca ma asesti, ai castiat. Acest $oc nu face decat sa imite un altul, pe care natura,

lumea il practica fata de noi, la orice varsta si de la inceputurile omenirii. In tentativa noastra fireasca de a intelee

lumea, totul se intampla ca si cum lumea ne spune& + cauti sa ma intelei, dar eu ma ascund; si cu cat lucrul pe care-l

cauti este mai interesant, mai semnificativ, cu atat il ascund mai bine si il fac mai reu de asit. Dar merita sa-l cauti.

(hiar fara rezultatul asteptat, cautarea iti va da satisfactii, care insa ar putea fi altele decat cele la care te-ai andit

initial. (auti ceva, nu-l asesti, dar asesti altceva; uneori mai interesant decat ceea ce cautai initial . Invata sa

savurezi acest spectacol al omenescului, sa te imbeti de el 1 si din nou sa simti ca viata merita sa fie traita. (autarea

se dovedeste de multe ori mai importanta decat asirea. Placerea de a urca un munte sta in primul rand in a savura

fiecare moment al parcursului, chiar daca nu a$uni in varf. Mai e si un alt aspect, observat de Blaise Pascal& de

multe ori cauti ceea ce de$a ai asit. 2asesti ceva ca o banuiala, o intuitie, o e"trapolare a unor observatii empirice.

Dar ai nevoie de o confirmare mai convinatoare. Asa se intampla, de e"emplu, ca in matematica multe teoreme sunt

6asite7 mult inainte de a fi demonstrate ; cazul teoremei lui Pitaora, asita empiric mult inainte de Pitaora.

Dar toata cautarea la care ne referim ce este altceva decat invatarea, descoperirea, inventia ' *evoia noastra de a

intelee lumea, de a ne intelee pe noi. cautare care trebuie sa valorifice toate nevoile umane discutate anterior,

dar si pe cele care urmeaza.

7. Nevoia de identitate

Aici se afla o provocarea ma$ora, dramatica, si o sansa de a da vietii noastre o motivatie superioara. Direct

implicate sunt toate celelalte 8 nevoi pe care le discutam. Bioloic, avem o identitate individuala, prin faptul ca

fiecare fiinta vietuitoare de pe aceasta planeta are un AD* specific. Acizii dezo"iribonucleici sunt 6cuvinte7 pe

alfabetul celor patru tipuri de baze nucleotide. Acest alphabet este acelasi pentru toate fiintele traitoare pe planeta

!erra. Dar ordinea in care sunt asezate elementele alfabetului in alcatuirea AD*-urilor este alta la fiecare dintre noi,deci fiecare fiinta umana are o identitate bioloica specifica. *e nastem preluand o intreaa mostenire enetica de la

parinti si, prin intermediul lor, de la bunici, strabunici etc. Preluam o seama de trasaturi, deprinderi, reprezentari,

$udecati si pre$udecati determinate de conte"tul eorafic si istoric in care ne dezvoltam. !oate acestea ne confera o

identitate enetica, de familie, de loc eorafic si de moment istoric, deci o identitate locala, una reionala, una

nationala, de limba, de credinta. Aceasta identitate pe care natura si istoria ne-o imprima, de multe ori fara a ne da

seama, ramane pentru prea multi oameni sinura lor identitate. Prea multi oameni nu simt nevoia unei identitati mai

boate decat aceea primita fara vreun efort personal. In perioada trecerii de la copilarie la adolescenta ar trebui sa

inceapa constientizarea nevoii de construire a unei identitati mai boate decat aceea cu care ne-a inzestrat natura.

(um sa facem sa educam la cat mai multi tineri aceasta nevoie 4 valorificand critic, selectiv, identitatea primita de la

natura5 ' (um sa-i facem pe tineri sa constientizeze faptul ca in conditiile actuale ale lobalizarii de toate felurile

actioneaza asupra noastra, direct sau indirect, toate nivelurile sociale, de la cele locale la cele reionale, nationale,europene, occidentale si planetare ' %a le e"plicam tipoloia identitatilor culturale& balcanica, dunareana, a Marii

*ere, sud-est europeana, central europeana, mediteraneana, europeana, occidentala, planetara dar si tipoloia care

rezulta din diversitatea linvistica, de credinte, de civilizatii. %e intampla un lucru fara precedent in istoria omenirii&

numeroasele identitati ale fiintei umane, aflate intr-o dinamica permanenta si o interactiune continua, nu mai pot fi

intelese decat concomitent, formand un sistem. %au le inteleem pe toate sau pe niciuna. 2lobalizarea si internetul

au o contributie esentiala la aceasta noua confiuratie a identitatilor. Educatia nu reuseste sa faca fata acestor

probleme, nici nu prea le are in atentie. Dar tensiunile e"istente intre diferite identitati ale fiecarei persoane si intre


11/18

identitatile unor persoane diferite sunt, in ultima instanta, la radacina multor conflicte si razboaie ; aici isi afla

radacinile si terorismul e"istent la scara mondiala. Posibiltatea unei dezvoltari armonioase a identitatilor ramane

deocamdata doar un proiect.

8. Nevoia de omenesc si de omenie

Identitatea este primul termen al unui cuplu esential, in care al doilea termen este &alteritatea. *iciunul dintre ei nuse clarifica in absenta celuilalt. a orice nivel, ne definim identitatea prin raportare la ceea ce este diferit. Diferenta

se poate referi la varsta, la se", la nationalitate, la limba, la culoarea pielii, la reliie, la nivel de cultura, la pozitie

sociala, la apartenenta politica, la filosofie a vietii, la preferinte literare sau de orice alta natura etc. %a fim preatiti

sa inteleem omenescul in diversele sale ipostaze, sa admitem ca tocmai infinita sa diversitate ii da farmec. *u

e"ista doua fete umane identice, nu e"ista doua voci umane identice, nu e"ista doua priviri umane identice. Dar

dincolo de aceasta diversitate, toti copiii lumii au o prospetime cuceritoare, toti alterneaza rasul cu plansul, toti rad la

soare, toti indraesc miscarea si $ocul, toti ard de curiozitate. menescul este o sursa nesfarsita de delectare, de

minunare. Iata, pentru a alee numai una din fermecatoarele manifestari umane& vorbirea, limba. (ata subtilitate,

cata finete, cat $oc al nuantelor iti ofera cuvintele, frazele, discursul / Muzica lor, semnificatia lor. (at de placut e sa

constati ca reusesti sa spui ceea ce ai andit, dar cat de usor, pe nesimtite, frazele derapeaza si nu mai e"prima

ceeace ai dorit / continua alternare a asirilor si a ascunderilor, a confirmarilor si a frustrarilor. %au $ocurilememoriei umane, ale amintirilor si uitarilor ; sau trecerile insesizabile de la zambet la lacrima, de la ravitate la

duiosie. Iata un pariu ma$or al educatiei& sa-i antrenam pe copii sa savureze omenescul in intreaa sa diversitate.

menescul nu este ca $ocul de tenis, unde castii in dauna altora, care pierd ; omenescul poate fi universal

castiator. a animale, o pornire instinctiva vede in diferenta o adversitate. Pentru ca oamenii sa nu reproduca si ei

acest comportament, este nevoie de o educatie corespunzatoare, altfel se intampla ceea ce vedem mereu & baietei de

clasa a treia primara care se iau la bataie pentru ca + eu am spus intr-un fel iar el a spus altfel .

De la omenesc, nu e decat un pas pana la omenie. *evoia de a fi bun, eneros, de a darui, de a-i contamina pe altii

de bucuria vietii. De a adopta in comportamentul tau prezumtia desolidaritate cu ceilalti oameni. (opiii care se

formeaza in acest fel 4iar internetul ar putea avea aici un rol esential5 vor putea fi mai reu antrenati in razboaie de

tot felul.

9. Nevoia de cultura

menirea a acumulat un imens tezaur de cultura stiintifica, literar-artistica, tehnoloica, reliioasa, filosofica etc.

(ulmi ale spiritualitatii umane, in matematica, astronomie, fizica, chimie, bioloie, filosofie, literatura, muzica, arte

vizuale, teatru, stiinte $uridice, economice, istorice, arheoloice, eorafice, eoloice si, mai recent, in film si in

disciplinele informatiei si ale comunicarii stau marturie pentru splendoarea omenescului, pentru puterea sa de

patrundere, de imainatie, de descoperire si de inventie. Dar cine beneficiaza de ele, cati sunt cei care au acces la

aceste piscuri, le intele, isi pot umple sufletul si mintea de intelepciunea si frumusetea lor, se pot astfel inalta

spiritual mult peste starea de animalitate ' (ati sunt cei care a$un sa traiasca fiorul unui vers, al unei povesti, al unei

muzici, al unui tablou, al unui monument de arhitectura, al unei sculpturi, al unei ecuatii, al unei formule chimice, al

tabelei lui Mendeleev, al unui proram de calculator, al eometriilor neeuclidiene, al relativitatii einsteiniene, al

lumii cuantice, al dualitatii 9atson-(ric: a acizilor nucleici ' are pe la urechile cator copii, adolescenti, trece

adierea unor acorduri din Beethoven, Bach, Mozart sau (hopin ' (ate priviri aflate in dimineata vietii a$un sa se

desfete in prezenta unui tablou de #embrandt, a unei sculpturi de Brancusi ' a fi in stare educatia publica sa preia

acest mesa$ ' Mai avem timp de asa ceva ' )n timp de contemplare, de suprema emotie. *u cumva eliberam pe

banda rulanta diplome de diverse rade, fara acoperire culturala ' %i daca nu au acoperire culturala, ce sunt posesorii

acestor diplome altceva decat, in cel mai bun caz, furnizori de servicii ' %i daca nu prea au nevoi culturale, ce

motivatie mai profunda pot da vietii lor ' (ohorte de oameni, unii cu o stare de prosperitate materiala, au totusi un

statut de sclavi culturali. %a nu-ti fie mila de ei ' %a nu-i compatimesti ' *u cumva se afla aici sursa principala a


12/18

derapa$elor de ordin civic, moral, $uridic, a violentei verbale, psihice, fizice ' (are este nivelul de cultura al celor

ce ne conduc, ce repere umane au ei ' (e anume da un sens vietii lor '

1. Nevoia de transcendenta

*e aflam aici la modul superior, de cea mai inalta comple"itate, pe care o poate capata nevoia de a da un sens vietii.

Etimoloic,transinseamna dincolo iar verbul latinesc ce i se alatura s-ar traduce prin a te catara. biceiul copiilorde a se catara in copaci, pe arduri, pe stalpi e"prima nevoia, tentatia de a se inalta, de a se departa de sol. Asa

incepe transcendenta. %a treci dincolo de limitele, de cadrul ce ti-au fost impuse prin nastere, sa nu ramai sclavul

perceptiei senzoriale si empirice, sa incerci sa le depasesti Asa au aparut eometria neeuclidiana, care sfideaza

perceptia senzoriala a spatiului; fizica relativista, care transreseaza perceptia empirica a timpului, eneriei si

miscarii; constientizarea limitelor limba$ului uman, inadecvat situatiilor in care nu mai e"ista o diferenta clara intre

subiect si obiect si dincolo de care urmeaza tacerea sau compromisul de toate felurile; loicile neclasice, care incalca

una sau mai multe din cele trei principii ale loicii aristotelice & identitate, necontradictie, tert e"clus; imainarea

unui calcul care depaseste frontiera !urin data de ideea obisnuita, elementara de calcul etc. !ranscendenta este

atat la destinatiecat si la origini. Distinctia :antiana dintretranscendent4dincolo de posibilitatile cunoasterii

umane5 si transcendental4relativ la achizitii ale conitivului uman care preced orice e"perienta;

cunoasterea apriorica5. !ranscendenta matematica se refera, in acord cu Euler, la operatii care nu se pot realiza prinrepetarea de un numar finit de ori a unor operatii elementare, aplicate numerelor intre


13/18

Acesti adolescenti care striga, dar nimeni nu sta sa-iasculte

Educatia este in suferinta. Dintre multele ei aspecte, voi retine acum unul care revine cu insistenta in mesa$ele pe

care le primesc de la elevi, de la parinti, de la profesori. De aceasta data, nu este vorba de elevi standard, ci de cei

foarte buni, asa numitii elevi de nota zece. %-a mers mereu pe ideea ca acesti copii nu-si cunosc nevoile si drepturile

si ca revine adultilor menirea de a le e"prima si revendica. *e-am inselat. De cele mai multe ori, parintii, profesorii,

oamenii politici, factorii de putere si de decizie, sindicatele, azetarii nu au manifestat disponibiltatea si capacitatea

de a acorda atentie noilor eneratii, de a asculta punctul lor de vedere, de a face publica vocea lor. !ot mai multi

adolescenti intelienti si sensibili traiesc aceasta frustrare si isi stria in surdina nevoia lor de a se preati pentru

viata in deplina cunostinta de cauza. %untem in stare sa invatam sa-i inteleem, sa-i cunoastem' Ei nu pot fi tratati

la ramada, ei sunt personalitati, au nevoie si au dreptul de a beneficia de o atentie personalizata. #eretabil, nu e

inca timp de asa ceva in scoala romaneasca. Ei sunt puternic marcati de lobalizare, de internet, de telefon mobil, de

$ocuri la calculator. %a facem un efort de a intra in universul lor, care nu mai poate fi cel in care parintii si bunicii

lor se aflau la varsta lor. =ara acest e"ercitiu, nu vom intelee care sunt problemele profunde ale educatiei, impasul

dramatic in care aceasta se afla.

eleva in clasa a I-a, Iasmina Buse, din Drobeta-!urnu %everin, nedreptatita la un concurs& >%untem doar niste

copii, dar nimeni nu are dreptul sa se $oace cu sentimentele noastre, in spatele prestatiei noastre se afla multa

munca?, >copilul sa nu mai fie privit ca un recipient in care se toarna de-a valma cunostinte?. Acest mesa$ pune

deetul pe o rana deschisa. (oncursurile scolare nu-si atin scopul daca participantii nu afla care au fost derapa$ele

si care reusitele in lucrarile lor. )n concurs, un e"amen daca nu -s insotite de o dezbatere de substanta privind

prestatia candidatilor, ramane o actiune esuata educational. *umai rareori se intampla acest lucru si asa se face ca

multi concurenti se simt nedreptatiti. Punem in schimb accentul pe festivitati de premiere, dar cat din ele rezista,

daca sunt luate la bani marunti'

Baremurile pe baza carora se fac evaluarile sunt de multe ori ridicule. Prea vrem sa cuantificam totul, obsedati de

ierarhii si note, dar cultura si implicit educatia nu se lasa prinse decat rareori in evaluari de acest fel. %orina (ocolea,

eleva in clasa a @-a din !iu& >Aceasta dorinta a celor mari de a ne face sa memoram o cantitate cat mai mare de

informatii ma e"tenueaza. %unt ca un robot care e"ecuta ordinele profesorilor, pentru a primi drept rasplata o nota

mare. Mi-as dori totusi ca cei mari sa-si dea seama care sunt adevaratele valori, adevaratele lucruri care conteaza?.

alta eleva din clasa a @-a, tot din!iu, !eodora Pirvulescu& >Am sacrificat totul de draul unor note, sunt obsedata

si spalata pe creier de aceasta idee de a fi cea mai buna. %unt obosita, stresata, ma lipsesc de somn pentru a invata

lucruri nesemnificative. (and eram mica, nu inteleeam de ce e lumea stresata, dar acum, la C ani, intele. De ce

nu pot invata de placere' Maine am un test la matematica, imi trebuie un 8 pentru a nu-mi strica media de . reau

sa ma duc la bunica mea la tara, sa ma $oc cu cateii pe strada, sa vorbesc cu mama mea, vreau sa citesc, ah cat imi

place sa citesc/ *u fac nimic pentru sufletul meu, ci totul pentru o lauda, pentru respect. (ate intrebari ma macina,

dar nu am pe nimeni sa ma a$ute?. Da, loviti de obliatia de a memora lucruri pe care sau nu le intele, sau nu le

sesizeaza interesul, elevii simt ca proramele si manualele scolare abunda in lucruri prea putin semnficative si suntdeficitare prin inorarea altora, surse de adevarate bucurii spirituale, dar desiur ei nu pot intra e"plicit in detaliile

acestui proces de eliminare si improspatare.

Iata acum ce-mi scrie %orina 2ramatovici, conf.univ dr la A%E, Departamentul de Informatica si (ibernetica

economica, mama a unui elev in clasa a @I-a, multiplu medaliat cu aur la olimpiade internationale& >i s-a cerut sa

compuna un te"t de e"act paini despreLuceafaruleminescian. i s-a indicat ca bibliorafie o lucrare cu pretentii

de filosofie ermana, cu termeni ca ataraxie stoica, naratiune heterodiegetica, daimon,o adevarata schizofrenie.
http://www.contributors.ro/editorial/acesti-adolescenti-care-striga-dar-nimeni-nu-sta-sa-i-asculte/http://www.contributors.ro/editorial/acesti-adolescenti-care-striga-dar-nimeni-nu-sta-sa-i-asculte/http://www.contributors.ro/editorial/acesti-adolescenti-care-striga-dar-nimeni-nu-sta-sa-i-asculte/http://www.contributors.ro/editorial/acesti-adolescenti-care-striga-dar-nimeni-nu-sta-sa-i-asculte/


14/18

*u va mai spun de matematica.? )lterior, aceeasi mama mi-a scris ca baiatului nu-i prea mai arde sa se duca la

scoala. A constatat ca la iteratura #omana obtii note mari nu daca scrii ceva personal, ci daca reproduci

comentatori acreditati. Acesta este dianosticul formulat de un elev e"ceptional, care a reprezentat cu cinste

#omania in diverse intreceri internationale.

)n alt mesa$, de la Fvonne !oader, arhitect, mama a unui baiat de GG de ani, prezinta o situatie mai complicata, dar

semnificativa pentru modul in care scoala devine tot mai putin convinatoare pentru noile eneratii. Dupa unbacalaureat stralucit in G, baiatul a refuzat sa-si termine studiile universitare , acuzand obtuzitatea si lipsa de

comunicare a cadrelor didactice. a insistenta mamei, a luat-o de la capat la o alta universitate, doar de draul unei

diplome, pe care nici nu are de and s-o foloseasca. Dar si-a deschis o firma I! cu sucursala in Anlia, munceste

mult si ii mere foarte bine.

ana Moraru, fondator si manaer al unui proiect educational, scrie, in carteaRomania noului val, (entrul de

resurse pentru societatea civila, Bucuresti GH& >*u am avut aceeasi libertate la imnaziu, pentru ca acolo

Ministerul Educatiei impune de$a un numar aberant de discipline si ore ...J?. In aceeasi carte, !heodor Marcu, elev

in clasa a @I-a din Bucuresti, considera ca >trebuie sa reandim de la zero modul de functionare a educatiei, astfel

incat tinerii sa nu mai fie tratati, intro lume a informatiei omniprezente, ca niste serii de productie?. Acelasi elev

observa ca elevii >sunt bombardati cu informatii pe care nu pot decat sa le refuze, ba mai rau, informatii care sunttransmise de multe ori de oameni neinteresati, care nu pun niciun pic de pasiune in ceea ce fac?.

%a ne miram ca in aceste conditii starile de depresie si stres sunt tot mai frecvente printre elevi' (um prind un elev

mai bun, >de nota zece?, profesorii il atra in competitii cat mai ambitioase, cu buna intentie de a-l stimula sa-si

mareasca randamentul si sa se mentina la notele mari anterioare. =iecare profesor trae de el, fara a se andi ca si

ceilalti tra de el. %i, in plus, de prea multe ori acest efort este investit in alte directii decat acelea care pot da

copiilor satisfactia implinirii nevoilor lor autentice de invatare. De aici pana la schizofrenie nu-i decat un pas. Avem

atat de multe de invatat de la acesti copii a caror voce nu o aude nimeni. %a fim deci purtatorii lor de cuvant.


15/18

Cu ochii pe scoala

Solomon Marcus

Am n fa un test de matematic propus recent la clasa a patra primar. Ctevazeci de ntrebri, toate cernd efectuarea unor calcule. e cteva ori e nevoie !i deun mic ra"ionament. Aplicarea atent, corect a regulilor de efectuare a celor patruopera"ii aritmetice garanteaz reu!ita. Acestui test i se atribuie o deosebitrelevan", suntem anun"a"i c cei care ob"in un puncta# superior au perspectiva dea deveni peste ani participan"i cu succes la olimpiade na"ionale !i c$iarinterna"ionale.

Calculul, n tot generalitatea sa, este una dintre competenele umanefundamentale, ne na%tem cu aceast predispoziie. A fost nevoie de un efort istoricpentru a se realiza o analiz molecular a calculului uman n componentele saleireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan &uring n urm cu'( de ani, prin ceea ce %tiina desemneaz cu sintagma ma%ina &uring %i care aprefaat calculatorul electronic pe baz de program realizat de )o$n von *eumann %iec$ipa sa n +'. n mod inadmisibil, acest itinerar, care realizeaz trecerea de lacalculul tradiional, numeric, la calculul calitativ, cu entiti de natur abstract,nespeci/cat lipse%te din programa %colar.

ar calculele pe care le avem n vedere n cele ce urmeaz revin la o simpl

aplicare rutinar a unor reguli. Ceea ce se intmpl la clasa a patra se repet laclasele urmtoare iar problemele propuse la bacalaureat intr !i ele n acela!iscenariu al calculelor de rutin repetate la nesfr!it. esigur, de /ecare dat un alttip de calcule, culminnd cu matrice, cu derivate !i cu integrale la ultima clas iar labacalaureat cu de toate. *u negm necesitatea nsu%irii lor, ci modul n care eleacapareaz viaa %colar %i nu las loc attor stri de graie pe care %coala le-arputea prile#ui

S ncercm s analizm aceast proliferare a regulilor de operare, a cror stpnireeste considerat drept scop principal al educa"iei matematice, dac nu singurul eiscop. *u e greu de g$icit atrac"ia pentru acest mod de a vedea educa"ia. A reducematematica la aspectul ei opera"ional, sintactic revine la a o ncorseta n logicabinar corect-gre%it , baremurile de evaluare se construiesc fr di/cultate, navanta# pentru evaluatori, iar asimilarea cuno!tin"elor necesare pentru a face fa"cerin"elor respective revine aproape e0clusiv la un efort de memorie %i de aten"ie, naparent avanta# pentru elevi. 1e msur ce se avanseaz sinta0a matematic secomplic %i ea, are subtilit"ile %i capcanele ei, pe care le speculeaz olimpiadeleinerna"ionale de matematic %i cercetarea matematic, sinta0a %i semantica


16/18

interac"ioneaz tot mai comple0. ar asta este o alt poveste.

S /e oare accentul aproape e0clusiv pe modul de operare direc"ia potrivit pentrueduca"ia %colar2 *u, nu este. *evoia de sens, de semni/ca"ii, de idei este mutilat.*e a3m n prezen"a unei patologii care de mult vreme %i arat efectele negative.

4ste sacri/cat limba#ul natural. Simbolurile, /e ele numerice, literale sau de altnatur, devin acaparatoare, n dauna cuvintelor. 5imba romn este marginalizat,sc$ilodit. Cele cteva cuvinte admise sunt cteva imperative de tipul S se aratec. ar o educaie sntoas are nevoie de ntrebri, de ipoteze, de e0plica"ii, deargumentare, de idei, de istorie, de comentarii6 toate acestea apar rar nmatematica %colar %i nu sunt posibile fe cuvinte. S ne mirm c tot mai mul"ielevi resping matematica, resing %coala2

5a vrsta %colii primare, copilul %i apropie lumea pe cale senzorial, intuitiv,empiric, afectiv, emo"ional. *umere %i cuvinte, culori %i sunete, gusturi %imirosuri l asalteaz din toate direciile. 5umea numerelor %i lumea cuvintelor sunt

legate prin relaii multiple %i profunde, dar n educaie aceste relaii sunt aproapetotal ignorate. 40ist un alfabet al culorilor, cele 7 culori ale curcubeului, %i unalfabet muzical, cele 7 note ale scalei diatonice, o adevrat coard vibrant uneaimaginar 1mntul %i Cosmosul, pe vremea vec$ilor greci, %i din cele mai vec$itimpuri oamenii au cutat legturile dintre toate aceste universuri. Acea muzic asferelor care ncnta lumea antic s-a fcut mereu auzit de-a lungul istoriei, darprogramele %colare au ignorat-o. Aspecte ale acestor legturi pot / prezentatedifereniat, dup gradul lor de accesibilitate, pe parcursul %colii primare %i apoi, ncontinuare, la gimnaziu %i la liceu. Mai e nevoie s argumentm potenialul cognitiv%i ludic al acestor lucruri, gradul lor ridicat de atractivitate2

S mai inem seam de faptul c simbolismul numeric ca %i celelalte sisteme desimboluri la care ne-am referit sunt ncrcate de semni/caii culturale asociate cumarle tradiii ale omenirii %i ele ar / trebuit s intre n atenia educaiei %colare,desigur, pentru /ecare gsindu-se locul potrivit ca accesibilitate. 8n actualabirocraie educaional, ar / trebuit ca la matematic, dar %i la religie s seurmreasc acest aspect al culturii. 9coala a gsit a treia cale, ignorndu-le.

Cum s se realizeze programul pe care tocmai l-am sc$iat si pe care-l vom urmrin continuare, n condiiile mpririi pe discipline a educaiei timpurii, la clasa zero%i la clasele primare2 ac un lucru are rami/caii in dou discipline diferite, el riscsa nu intre in niciuna dintre ele %i e0act a%a s-a ntmplat. 4l nu mai intr ncompetena cuiva. A%a s-a a#uns la o stare cvazigeneral de incultur.

isciplinele au aprut foarte trziu n istorie, s-au cristalizat abia n urm cu ctevasute de ani, o imens de lung perioad de timp nvarea s-a fcut fr vreo

mprire pe discipline iar evoluia educaiei unui copil ar trebui s /e n acord cuistoria. mprirea pe discipline la %coala primar ese o piedic ma#or n calea uneieducaii conforme cu nevoile vrstei respective. Abia la gimnaziu ar trebui s apar


17/18

segmentarea pe discipline, dar nu ca acum, cu discipline care nu prea colaboreaz,nu comunic ntre ele, ci cu discipline a3ate ntr-un metabolism puternic6 iar claselesuperioare ale liceului ar trebui s fac pa%i clari spre transgresarea granielordisciplinare, spe transdisciplinaritate, fr de care nu se poate n"elege culturaultimilor o sut.

8ntorcndu-ne la vrsta %colii primare %i c$iar pre%colare, nu pot lipsi din educa"ieacele elemente care-l inso"esc mereu pe copil: propriul su corp, persoanele carealctuiesc familia sa, universul te$nologic n care trie%te, aspectele economice %i/nanciare care apar la tot pasul, . 4ram la o gradini din ;radea %i l invit pe uncopil s numere degetele de la mn. 5e numr %i imi declar triumftor: cinci. icer sa le numere %i pe ale mele, apoi pe ale unui coleg %i descoper mereu, cumirare, acela%i rezultat. 4ducaia mirrii %i ntrebrii este esenial la toate vrstele,dar mai cu seam la copii. S-%i menin %i s-%i dezvolte capacitatea de a se mira %ide a-%i pune ntrebri, inclusiv acele ntrebri la care, la vrsta lor, nu poate cptaun rspuns sau poate nu l va cpta niciodat. 9coala ignor aproape total aceast

obligaie a ei.

ar universul familiei2 8nvit-l pe copil s descopere identitatea prinilor si, abunicilor, a strbunicilor etc %i va asimila cu aceast ocazie o lecie care ine %i degeogra/e, %i de istorie, %i de economie, de psi$ologie, de sociologie, fr ca acesteas /e numite, o lecie de tot ce vrei, inclusiv de matematic, deoarece strmo%iisi merg dup un %ir de numere care sunt toate puteri ale lui < iar cnd l vei ntrebade cte ori s-l tot nmulim pe < cu el nsu%i va descoperi c aceast ntrebare,aplicat la strmo%ii si, l dep%e%te, dar curiozitatea sa, nevoia de a nelegelumea vor / stimulate. Copilul retrie%te, reface acea perioad istoric n care nuapruser nc disciplinele, s-i respectm personalitatea.

Mai mult dect adultul %i altfel dect acesta, copilul, adolescentul sunt marcai deuniversul te$nologic n care triesc. Cte probleme, de toate felurile, apar ninteraciunea copilului cu acest univers te$nologic, de la televizor %i internet latelefon mobil %i la #ocurile pe care ele le prile#uiesc= 8n loc de a / incorporateeducaiei %colare, ele sunt lsate la voia ntmplrii. Analfabetismul computaionalface ravagii. >recventarea $aotic a internetului, n cel mai bun caz dedicatreelelor de socializare, contrasteaz cu nevoia imperioas de a se articulainternetul la cultura tradiional %i de a folosi, prin cuvinte-c$eie potrivite, resurselenelimitate ale internetului descoperirea de cone0iuni ntre c$estiuni aparent fr

legtur ntre ele.A#ungem astfel la nevoia educaiei convieuirii ntr-o lume globalizat. 8nternetul %ilimba englez ar trebui sa aib aici un rol esenial n mprietenirea copiilor depretutindeni, n respectul pentru diferenele de naionalitate, religie, ras, culoareapielii, vrst, se0, limb, nivel de cultur etc. S se deprind a considera, de la ceamai fraged vrst, c ceea ce conteaz n primul rnd este faptul de a / oameniiar violena se e0clude din relaiile umane. Ct de departe suntem de acest


18/18

deziderat= S ne mai mirm de rata tot mai ridicat a abandonului %colar2 Ce e defcut2

+. S punem o frn sc$izofreniei calculelor nesemni/cative.

Solomon Marcus

Documents

Transcript of Solomon Marcus