sociologie_generala

14
S OCIOLOGIE GENERALA 3. r Aparifia şi dezvoltarea sociologiei ' 1 > Coparativ c! alte ştii"#e$ sociologia este relativ t%"&r&. "cep!t!rile sociologiei ştii"#ifice pot fi plasate " pria (!&tate a secol!l!i aI)*+,- ea. /reoc!p&ri socio logice a! e0istat şi "ai"te1 dac& i"te"#io"& s&2i atri !i sociologiei o ge"ealogie foarte "dep&rtat&$ p!te l!a " co"siderare preoc!p&rile l!i /lato"$ Aristotel şi$ ai t%rzi!$ pe cele ale l!i Loc4e$ 5o es$ 6o"tes7!ie!$ Ro!ssea!. Aceste preoc!p&ri le "cadr& "s& ai corect " ceea ce a p!tea "!i presociologie sa! proto2 sociologie. . . . . Co"stit!irea sociologiei propri!2zise a fost posi il& şi "ecesar& o dat& c! sc8i &rile$ eco"oice$ politice$ sociale şi i"telect!ale petrec!te la sf%rşit!l secol!l!i ft9a:v;: (e:i<"d!.ş(l&<a$$deterr"at.sc8i &ri$ iporta"te = "<.co"di#iile de !"c&$ " str!ct!ra<soci72profeşio"al& a pop!la#iei$ " raport!rile di"#re<c*asele sociale. I"d!stria şi oraş!l "loc!iesc tot ai !lt agric!lt!ra şi sat!l$ ca od de prod!c#ie şi ca od de viat&. Se afir& tot ai !lt$ ca !rg8ezia$ care !r &reşte şi acces!l la p!t erea polit de vec8ile clase doi"a"te$ !rg8ezia rec!rge la alte for de legitiare dec%t cele tradi#io"ale. Sociologia p!tea s efectiv ca "o!a for& de legitiare$ laic&$ ra#io"al&$ a Revol!(ia i"d!strial& a co"d!s şi la ad%"cirea !"or cliv sociale. "ii sociologi )prec! ,. 6ar0- a! fost preoc!pa#i de f!"dae"tarea sociologic& a !"or sc8i &ri sociale de a"verg!r& " favoarea proletariat!l!i sa! de aeliorarea co"difiilor de via#& ale !"citorilor. Revol!#ia fra"cez& şi perioada "apoleo"ia"& a! av!t co"se at%t as!pra co"cep#iilor (i ideologiilor$ c%t şi as!pra rel E!ropa. S2a! - i"te"sificat preoc!p&rile pe"tr! sta ilirea !"ei " sociale$ pe"tr! restr!ct!rarea raport!rilor politice. Apari sociologiei a! fost p!ter"ic i"fl!e"#ate de aceste preoc!p& a 6!ltiplicarea raport!rilor eco"oice$ c!lt!rale şi religioa de pe alteco"!"e"te$. ac!!larea !"ei ogate doc!e"ta#ii e şi("tropologice a! zdr!"ci"at e!rppoce"tris!l şi i2a! o ligat pe cercet&tori s as!pra diversit&#ii c!lt!rale$ şi. sociale. Afl& aici o alt& s!rs reflec#ie sociologic& ştii"#ific&. Ca ştii"#&$ sociologia este prod!s!l !"!i l!"g şir de preo !"!i are "!&r de cercet&tori. ?i" !ltit!di"ea de co"tri !#ii$ !"ele reprezi"t& repere f!"dae"tale at%t pri" prioritate$ valoare şi pri" act!alitate )ta el!l @.@-. :5S StS(Bei5 e 0 D 2@ F - este rec!"osc!t ca fo"da#or!ls7ci7l cel care (L: iff l:HiL + J' $' im i e - /reoc!pat de(eliorarea societ&#ii$ Cote co"sider& c& acest l!cr! este c! :r:& "!ai " &s!ra " care realiz&:c!rioaştere stii"tifvs 0\

description

curs

Transcript of sociologie_generala

0\Sociologie generala 3.rAparifia i dezvoltarea sociologiei '1 >Comparativ cu alte tiine, sociologia este relativ tnr. nceputurile sociologieitiinifice pot fi plasate n prima jumtate a secolului aI(|0K)}ea. Preocupri sociologice au existat i nainte; dac intenionm s-i atribuim sociologiei o genealogiefoarte ndeprtat, putem lua n considerare preocuprile lui Platon, Aristotel i, maitrziu, pe cele ale lui Locke, Hobbes, Montesquieu, Rousseau. Aceste preocupri lencadrm ns mai corect n ceea ce am putea numi presociologie sau proto-sociologie.... .Constituirea sociologiei propriu-zise a fost posibil i necesar o dat cu schimbrile, economice, politice, sociale i intelectuale petrecute la sfritul secolului ftTma^v{^je^i_ndu.jml_a,,deterrmnat.schimbri, importante ~n_.condiiile de munc, n structura_sociq-profeional a populaiei, n raporturile dinre_c|asele sociale. Industria i oraul nlocuiesc tot mai mult agricultura i satul, ca mod de producie i ca mod de viat. Se afirm tot mai mult, ca forj economic, burghezia, care urmrete i accesul la puterea politic. n opoziia fa de vechile clase dominante, burghezia recurge la alte forme i mecanisme de legitimare dect cele tradiionale. Sociologia putea servi i a servit efectiv ca noua form de legitimare, laic, raional, a burgheziei.Revolujia industrial a condus i la adncirea unor clivaje i conflicte sociale. Unii sociologi (precum K. Marx) au fost preocupai de fundamentarea sociologic a unor schimbri sociale de anvergur n favoarea proletariatului sau de ameliorarea condifiilor de via ale muncitorilor.Revoluia francez i perioada napoleonian au avut consecine importante att asupra concepiilor ji ideologiilor, ct i asupra relaiilor politice din Europa. S-au -intensificat preocuprile pentru stabilirea unei noi ordini sociale, pentru restructurarea raporturilor politice. Apariia i dezvoltarea sociologiei au fost puternic influenate de aceste preocupri.a Multiplicarea raporturilor economice, culturale i religioase cu_societile de pealteconunente,. acumularea unei bogate documentaii etnografice ijntropologice auzdruncinat eurppocentrismul i i-au obligat pe cercettori s reflecteze asupradiversitii culturale, i. sociale. Aflm aici o alt surs generatoare de refleciesociologic tiinific.Ca tiin, sociologia este produsul unui lung ir de preocupri i a unui mare numr de cercettori. Din multitudinea de contribuii, unele reprezint repere fundamentale att prin prioritate, valoare i ntindere, ct i prin actualitate (tabelul 1.1).^HSJJStSjQeiHJe 0 798-1857) este recunoscut ca fondaorulsqciqlogiei.i cel care jL^iffl^iL0!!"' $'imie- Preocupat dejmeliorarea societii, Comte consider c acest lucru este cu ^r^ numai n msura n care realizm^curioatere stiintifvs

atle^ Sociologul francez argumenteaz c studiul tiinific al_ societiij^steposibil i recomand folosirea observaieLsisjematke, a experimentului i analizei istorice comparative. El divide sociologia n dou mari pri: statica social, care se ocup de aspectele de stabilitate i dcordirie;; djnamjcajp,ciaj., care se ocup de schimbarea.social i._ Comte a exercitat o influen puternic asupra contemporanilor i urmailor, ndeosebi asupra lui H. Spencer i E. Durkheim.HerbertSgencer (1820-1903) este considerat al doilea fondator principal al sociologiei. Bazndu-se pe analogii cu ojganismul uman, sociologul englez concepe. societatea ca pe un sistem, un ntreg cu pri aflate n interaciune. Spencer fundamenteaz o concepie evoluionist (un darwinism social) conform creia statul nu trebuie s intervin n procesele naturale ale societii. Concepia sa a servit ca suport doctrinar liberalismului capitalist.KarI Marx (1818-1883) nu s-a considerat sociolog, ci gnditor i activist politic. Preocuprile sale tiinifice au fost multiple : economie, sociologie, filosofle, antropologie. Utilizarea politic a concepiilor sale a distorsionat percepia lor corect, fie exagerndu-le n mod ridicol, fie ignorndu-le n mod nentemeiat. n concepia sociologic marxista, sistemul social este dublu structurat. Fiecare societate se caracterizeaz printr-un anumit mod de producie, care este format din mijloace deTabelul 1.1. Principalele momente ale dezvoltrii sociologieiAuguste Comte public lucrarea Ffosofiapozitiv(6 voi., 1830-1842), n care este folosit pentru prima oar (1838) termenul sociologie.".Harriet Martineau public Cum s se observe obiceiurile i moravurile (1838) -prima lucrare de metodologie a cercetiiHociale. Kar! Marx - C_gpjalul,(l86lj' : ~~~ Hgrhert Speijcer public Principii'_de sociologie. (1883). Lester F. Ward public Sociologia dinamic (1883).Emile Durkheim public RegulileMfitodei .sociologice (1894), Diviziunea social ajnuncii (1893) i Sinuciderea (1897). Ferdinand Tonnies public Comunitate i societate (1887). Apare prima revist de sociologie (1895): American Journal of Sociology. Charles Horton Cooley public Natura uman a ordinii sociale (1902). Max Weber public Etica protestant i spiritul capitalismului (1904-1905) i Economie i societate (1921).Wilfredo Pareto public rMqlde_sociqhgie_general_(1917).Este publicat lucrarea lui George Herberi Mead, Persoana, Eul si Societatea(1934). '. ; .. , /W4 U\l SteM-uTalcott Parsons public Structura aciunii sociale (1935) i Sistemuljoaql^l95l). Robert King Merton pablicTio^jocMSji^ucumjociql. (1949). C. Wright Mills public Magingjiajociologic_il959).16SOCIOLOGIE GENERALAproducie i relaii_de_producie, jnerrelaionate dialectic. Structura societii (relaiile de producie) este determinat de infrastructur (mijloace!?? de producie). La rndul ei, structura determin o anumit suprastructur (componente politice, ideologice, legale i religioase ale unei societi). Rolul dinamizator n schimbarea social revine mijloacelor de producie, care_produc_schimbarea relaiilor_de__producie_i, prin intermediul acestora, schimbarea suprastructuriiTln concepia lui Marx, ntreaga !- orie se prezint ca o luptJnrejlasele sociale. Prin aceasta, el fundamenteaz una litre principalele perspective din sociologie: conflictualismul.Emile Durkheim (1858-1917), unul dintre firijicipaJiLfondatori aLocjoIojieitiinifice moderne, a fost preocupat, ca i predecesorii si, de ameliorarea striisocialei_d^_jeaJiz^^a_ordMi..L5onejisjinuJ_^^al. Prin activitatea i opera sa,sociologia dobndete mai mult rigoare i un statut academic i universitar recunoscut. Durkheim le reproeaz naintailor c au explicat faptele sociale prin aspecteexterioare socialului. Pentru el, fapjele_sociale_tre_buie_raatej;_alucruri", (adicexterioare ind.ivid^ju^ijmpujindu-i-se_acesuia n mod constrngtor). Socialul nupoate fi explicat dect prin social* ~.^ Ai,' leUcU:-Lucrarea lui Durkheim Regulile metodei sociologice repiezint.prima_fijndajnen: tare .ngurpas ,a..metodologiej spcjpjogiei. Sociologul francez argumenteaz necesitatea nlturrii din tiin a prenoiunilor, propune criterii de_distfogere a normalului de patologic n viaa social, stabilete regulile analizei tipologice, fundamenteaz explicaia sociologic determinist i prescrie regulile analizei comparative. n ciuda unor limite ale concepiei sale sociologice, lucrarea constituie i n prezent o excelent introducere n metodologia sociologic.Alte dou lucrri importante ale lui Durkheim, Diviziunea muncii sociale. (1893) i Sinuciderea (1897), au exercitat o influen considerabil asupra colilor europene i americane de sociologie. Aceste lucrri sunt remarcabile i prin utilizarea riguroas a metodologiei tiinifice de cercetare sociologic.MaxJWeber. (1864-1920) a desfurat, la fel ca Marx, o activitate tiinific divers: economie, istorie, politologie, sociologie. Pentru el, sociologia este n principal studiul aciunii sociale. Spre deosebire de cercettorii din alte domenii, sociologul nu se rezum la o analiz pur obiectiv, ci urmrete neleag aciunea social imaginndu-se n situaia oamenilor pe care i studiaz i identificndu-se cu acetia.O contribuie important a sociologiei weberiene este conceptul de tip ideal. Potrivit definiiei date de M. Weber, tipul ideal estejun concept construit de sociolog !pejirju_a_eyjdjnj.ia.tj_mTle^en{iaIe ale unui fenomen. Tjrjyl idgal se obine prin ! ignorarea aspectelor minore, prin reliefarea similaritilor majore, prin simplificare , i generalizare. Sociologul german a utilizat noiunea de tip ideal n analiza birocraiei, a tipurilor de autoritate i a legturilor dintre calvinism i capitalism.n opoziie cu Marx, Weber considera c sociologia trebuie s elimine judecile ;de valoare, adic sociologul nu trebuie s-i interfereze n cercetarea pe care o

I

SOCIOLOGIA CA THN rA'f-ntreprindejropnUe sale concepii i atitudini. Neu :ralitatea ax ologic? este nmacurand~in obieciv_^ezirab.U.dect o posibilitate p: actic imed at.- -Max Weber continu s fie i astzi unul dintie cei mai i iflueni sociolci. ianii '80, concepia weberian a fost readus n ac tualitate, rr ii ales pe ms ciunele demersuri cantitativiste din sociologie au in rat n impa . ' 'Sociologia n Romnia s-a constituit ca tiin relativ mai trziu dect rril 2L pe mlts#a:e sciologiei n Reni;au adus C. Dimitrescu-Iai (1840-1923), iniiatorul primului ci rs de sociologide 1;Universitatea Bucureti; Dumitru _Drghicescu-(J 875-1945), care se impurpriicontribuii originale n analiza determinismului social; C. _Dobrogeanu-(ier(1851-1920), care ntreprinde, de pe poziii social ste, o anali c a extinderiiecanismclor economici; capitaliste n economia romi ieasc.n perioada interbelic, se afirm marii creator romni n lomeni ii socio>gieiCa i n perioada de nceput, reflecia teoretic es e puternic onecta la re;tate;social romneasc i nu i disimuleaz raportri e politice ideologice.Dup primul rzboi mondial, sociologii, indierent de oiientarea lor p