SOCIOLOGIE URBANA -...

C U R S U L 2

SOCIOLOGIE URBANA

SOCIETATEA POSTMODERNA SI MODERNITATEA LICHIDA

Epoca moderna - periodizare :

• Perioada timpurie – 1500-1789

• Perioada clasica 1789-1914

• Perioada tarzie 1900-1989

• Modernitatea „lichida‟– dupa 1990

In sociologie, Bauman imparte epoca moderna in trei stadii: iluminism,

modernitate ‘solida’ si modernitate ‘lichida’.

Scopul iluminismului - crearea ‚omului nou‟, eliberarea poporului de sub jugul

vechilor credinte

Scopul modernitatii ‘solide’ in era statului si construirii natiunii: introducerea

ordinii sociale si inlocuirea comunitatilor locale cu „societatea imaginata a unui

stat-natiune” (Bauman, 2011:54)

modernitate ‘lichida’ = „postmodernitate‟, „modernitate tarzie‟, „a doua

modernitate‟ sau „hipermodernitate‟.

Trasatura definitorie a modernitatii „lichide‟ - modernizarea obsesiva


Trasaturile modernitatii « solide » :

• Eliberarea de trecut, de traditie

• Secularizare, inlocuirea credintei in Dumnezeu cu increderea in

ratiunea si puterea umana

• Viata este organizata in jurul productiei - reglementata normativ

• Diviziunea muncii

• Valori stabile

• Economie de piata

• Industrializare

• Urbanizare

• Dezvoltarea statului-natiune si a institutiilor sale

• Identitati colective (conferite de clasa sociala, familie, etnie etc.)

• Elitele definesc ce este frumos


Simbolurile modernitatii „solide‟:

1. Fabrica tip Ford - ordine, rutina, obedienta, limitarea initiativei

individuale.

Fordismul = capital + administrare + forta de munca.

2. Panopticonul lui Foucault.

Panopticonul – scop: instituirea disciplinei si impunerea unui

comportament uniform tuturor detinutilor.

Panopticonul - o arma indreptata impotriva diferentei, alegerii

si varietatii


Michel Foucault adopta

modelul Panopticon (propus

de Jeremy Bentham) ca o

metafora a puterii moderne

In societatea moderna,

cetateanul este liber, avand

o serie intreaga de drepturi,

dar este in acelasi timp si

controlat, avand o serie

intreaga de indatoriri.


Panopticonul nu are spatii

nesupravegheate.

La fel, puterea moderna prefera sa

se tina in umbra, sa-si urmareasca

supusii fara sa fie privita

Panopticonul face ca exercitarea

puterii sa fie economica si

eficienta. El reprezinta in acelasi

timp un mecanism de disciplinare

in societatea moderna.


Scolile, inchisorile,

fabricile si spitalele se

aseamana unele cu altele

deoarece isi tin sub

observatie elevii,

detinutii, lucratorii,

pacientii, ii clasifica si

incearca sa-i conformeze

normelor


Inchisoarea Millbank – Londra (construita in 1821)

Panopticonul, prin

organizarea sa spatiala,

ofera posibilitatea

observarii detinutilor


Stateville Correctional Center – Illinois (construit in 1925)


Inchisoarea San Vittore – Milano (construita in 1880)

Un numar redus de paznici supraveghea un mare numar de detinuti.


Inchisoarea militara in Cuba (construita in 1931)


Societatea postmoderna

= societate post-industriala, societate de consum, societate a

informatiei, a comunicarii etc, pentru ca Fukuyama sa se refere, in

anii 1990, la … “sfarsitul istoriei”

J. –F. Lyotard publica lucrarea “Conditia post-moderna” (1979):

doua tipuri de ‘povestiri’:

(a) traditionale – cu referire la origini, la trecut;

(b) moderne - referire la viitor

In post-modernitate povestirile moderne nu mai sunt credibile, si-au

pierdut legitimitatea si universalitatea. Lasa loc unei multimi de

‘povestiri’ eterogene si locale.


Trasaturile modernitatii « lichide »

• Globalizarea:

Separarea societatii nationale de statul national in procesele de europenizare si

globalizare

Globalizarea inseamna mobilitate – mobilitate a fortei de munca, ideilor,

capitalului, tehnologiei etc.

Mobilitatea- una dintre cele mai ravnite valori

Spatiul a incetat sa mai fie un obstacol, distanta nu mai conteaza: lumea

postmoderna este o lume in miscare

Ridicarea la nivel planetar a afacerilor, comertului si informatiilor


Migratia = «parte integrantă a modernității și modernizării»

(Bauman, 2011:34)

Bauman (2011) - trei faze în istoria migrației moderne:

Prima fază se caracterizează prin emigrarea în masă (60 milioane) a

europenilor către „terenurile libere‟ din colonii

Cea de-a doua faza este o emigrație în sens invers, a populației

indigene, dinspre colonii spre țara de origine a colonizatorilor.

Aceasta faza se suprapune parțial cu a treia etapă, în plină

desfășurare - «epoca diasporelor» (Bauman, 2011:35)


• Globalizarea

= un mijloc de a castiga mai mult si mai repede pentru elita nomada si

extrateritoriala (folosind sistemele de comunicatii si internetul) -trebuie

inlaturata orice granita si punct de control care poate impiedica mobilitatea

elitei. Globalizarea insa nu-i ajuta pe saraci deoarece « bogatii sunt globali, mizeria

e locala »

Polarizarea societatii in doua grupuri: grupul celor mobili (elitele supralocale,

mobile, eliberate de constrangeri teritoriale) si grupul celor legati de pamant (de un

anumit teritoriu)

A fi local intr-o lume globalizata este un semn de inadecvare sociala si de degradare


Trasaturile modernitatii « lichide » (Bauman, 2000):

Autoafirmarea individului, individualizarea inlocuieste spiritul

cetatenesc

Identitati multiple, flexibile = transformarea identitatii sau a

biografiei persoanei dintr-un “dat” intr-o constructie permanenta

Este incurajata „abilitatea de a-ti schimba identitatea (cel putin

manifestarea ei publica)

Individul devine unitatea de reproducere a socialului si se elibereaza

de clase sociale, familie, stat national etc.


Societatea de consum, postmoderna - o societate de ‚vanatori‟,

vanatoarea de bunuri devine o „ocupatie ‚full-time‟

Viata - organizata in jurul consumului devine « o cursa prelungita

de cumparaturi » (Bauman, 2000:85)

Productia de bunuri durabile este inlocuita cu productia de bunuri

destinate a se demoda rapid

Industria este orientata in sensul producerii unor bunuri cat mai

atractive.

Omul nu mai consuma pentru a trai, ci traieste pentru a consuma.


Munca a devenit o « carpaceala » (Bauman, 2000) si nu mai este o

vocatie de o viata (ca in cazul fabricilor lui Ford)

Angajarea pe viata intr-o companie a fost inlocuita de slujbe pe

termen scurt si de flexibilitatea pietei muncii

Ideile si nu obiectele materiale devin principalele surse de profit

Capitalul se deplaseaza in functie de numarul de consumatori si nu

in functie de prezenta fortei de munca - Somaj


Persoanele implicate in activitati economice pot fi impartite in patru

mari categorii:

1. manipulatorii de simboluri = cei care inventeaza ideile si

modalitatile de a le face dorite si de a le pune in practica

2. cei implicati in reproducerea muncii (educatorii si functionarii),

3. vanzatorii produselor

4. muncitorii de rutina (pe ultimul loc) - nu poseda nici un talent

deosebit, nici abilitatea de a interactiona cu clientii, de aceea sunt

usor de inlocuit


O data cu trecerea de la modernitatea „solida‟ la cea „lichida‟,

cultura isi pierde functia de instrument al autoreproducerii ierarhiei

sociale, si se concentreaza pe implinirea nevoilor individuale,

solutionarea problemelor si luptelor individuale

Intr-o societate a consumului, bunurile culturale sunt create in

scopul consumului

Cultura - subjugata ei de catre „logica modei”


Pentru precursorii modernitatii „lichide‟ utopia era la capatul

drumului

Pentru ‚vanatorii‟ zilelor noastre drumul in sine este „utopia‟

(Bauman, 2011)

in cazul „vanatorilor‟ - ‘u-topia’ devine ‘u-via’ = « utopie deja

traita, mai degraba decat aspirata » (Bauman, 2011:30).


Trasaturile modernitatii « lichide »:

Este o perioada a postpanopticonului = sfarsitului epocii

angajamentului reciproc: dintre supraveghetori si cei supravegheati,

dintre capital si munca, dintre lideri si adepti, dintre armate si razboi

Societate tip Synopticon

Thomas Mathiesen – synopticon = un mechanism al puterii bazat pe

mass-media

Panopticon – are o dimensiune locala

Synopticon –are o dimensiune globala

In Synopticon cei multi ii urmaresc pe cei putini (vedetele din lumea

politicii, afacerilor, sportului etc.)


Trasaturile modernitatii « lichide »:

- apar o multime de sisteme de securitate si comunitati inchise

deoarece orasul devine un loc al primejdiei si temerilor

contemporane.

Zidurile de incinta ale vechilor orase se muta in jurul unor

comunitati inchise

Elitele au ales separarea de restul populatiei, platind pentru aceste

« fortificatii » destinate sa tina la distanta intrusii


Spatii publice lipsite de ospitalitate care nu incurajeaza relatiile sociale (ex La

Défense). Apar noi tipuri de spatii publice – ex non-locuri (Marc Augé)

caracterizate de fragilitatea si efemeritatea relatiilor sociale

Se incurajeaza consumul mai mult decat interactiunea sociala

La

Défense


Relegarea unor unitati de productie sau a unor servicii in tarile in curs de

dezvoltare

SOCIOLOGIE URBANA -...

Documents

Transcript of SOCIOLOGIE URBANA -...