IU.INSTITUTUL SOCIAL ROMAN

B. A R. P. R.

II-156e

B..,

OCTRINANApf-M1,1ZU

D E

N. IORGA

CONFERINTA TINUTALA FUNDATIAUNIVERSITARACAROL I iN ZIUADE 10 DECEMVRIE 1922

EXTRAS DIN VOLUM U LDOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE

CVLTVRA NATIONALA

^

-

r

Ifd)!rx\

DOCTRINA NATIONALISTAN. IORGA

..

MI pare foarte rail ell un necaz de familie impiedica pe d-1 Gusti sa fieIde fall la aceasta conferinta, pentru ca sa-i pot exprima marea mea recu-novtinta pentru deosebita onoare pe care mi-a facut-o de a ma aduce

inaintea d-v. ca sa explic ceeace nu este nurnai rostul unui partid ale arui originile 0iu, a carui conducere o am in mama, al carui viitor sta in con§tiinta insa,,a acestui popor, dar in acelas timp ca sa arat d-lui Gusti cat de multa placereimi face sa vorbesc despre o chestiune de teorie politic& inaintea unui auditorcare este a§a de pregatit ca s'o urmareasca. Nu §-Liu dart alte expuneri, care Vorveni pe urma, 0 pe care le voiu urmari cu interes, s'ar potrivi tot asa cum credca se potrive0e expunerea originii partidului pe care-I reprezint cu caraeterulcu totul special 0 atat de distins al auditorului pe care-I am inaintea mea.

Onor. auditoriu, conferinta aceasta nu va fi lunga. Sunt lungi conferintelecare au de gasit explicatii la lucruri inexplicabile, dar, cand este vorbade a inf6tis6 lucruri care n'au nevoie de explicatii speciale, pentru eh se explicadela sine, pentruck iese din fists desvoltarea unei societAti 0 iese poate preade vreme pentru marea massa a societatii, dar a§a e vieata societatii,sarcina omului care le explica este foarte wadi, 0 in felul acesta situatia .mea de istoric nu ma pune inteo atitudine grea MO de subiectul pe care ardsa-1infati§ez. Daca ar fi vorba de particle a caror desvoltare sd, nu iasi leoreticettedin vieata societatii romane§ti, ar trebui sit fac apel la toate resursele unei filozofli pe care ocupatiile mele nu ma fac sit o stapanesc deplin, pentru ca saajung la liman; dar, odata ce rostul partidului pe care-I reprezint, §i pe caretrebuie sa-1 explic aici, iese din desvoltarea istorica a societatii romane§ti, nuva fi nevoie sa fac apel la toate felurile de filozofii adevarate sau Inchipuitepentru a legitima ceeace exista, ceeace ma silesc sa desvolt i ceeace, en ajutorullui Dumne7.-1, va ajunge la scopurile sale fire§ti, nu pentru rosturile gruparii-d,reia-i apartin, ci pentru chiar rostul natiunii careia intelegem a-i trichinaacest instrument de progres care ar fi partidul nostru.

Dupa aceasta introducere, care va rog sa nu supere niciun fel de interesede partid, tot asa de legitime ca i interesele partidului mien, 0 sit nu deranjezeniciun fel de obiceiu de cugetare, tot a§a, de firesc ca i obiceiurile de cugetareale mele, dati-mi voie sa intru in subiectul insu§.

I.

Doctrina nationalista, care a servit ca baza alcatuirii unui nou partid, acumvreo doudzeci de ani, nu este fart Indoiali o doctrina noud.. Cred cii in desvol-tarea unei societati nici nu e prea bine ca noutati din cale afar& de noi sii apartin afar& de nevoile traditionale de desvoltare secular& a poporului pentru carese anunta o doctring. SA nu ne credem noi prea man i prea noi MI5, de poporulnostru, pe care sa-1 consideram ca prea putin nou i prea mic; sii nu pretindema invita pe popor ceeace nu §tie, ci sii ne apropiem, smeriti ucenici, de ceeacpoporul §tie mai bine cleat noi. Sd, nu ne harm atitudini de pedanti cari scorm

.

.

DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE

nese nu stiu ce teorii apusene i pretind sa schimbe obiceiurile de cugetare alenatiunii lor, ci s incepem intaiu prin studierea obiceiurilor de cugetare ale na-tiunii noastre, sit ne inspiram de toate traditiile poporului din care facemparte, sa insumam in sufletul nostru toate experientele de atatea veacuri aleacelui popor i, dupa ce vom §ti toate aceste lucruri, pe urma sa lie gandimla elaborarea unei doctrine pe care s'o punem la indemana poporului, i pe careel n'o va primi niciodata clack nu va veni in randul intaiu dela dansul.

Prin urmare, ca intaiu element explicativ al doctrinei nationaliste, este stareade constiinta pe care au avut-o intemeietorii acestei doctrine, in forma ei cea mainoua, cari nu sunt i creatorii ei in forma principialk originala: un fel de natio-nalism instinctiv i foarte democratic. Eu stiu ca mai exista alt nationalism,pe care nu-1 critic pentruca nu critic nimic aici, ci expun numai ceeace cred§i ceeace vreau stiu cit exista alt nationalism care pluteste in store atat desuperioare, incat n'are atingere, in diletantismul sau rafinat §i estetic, cu claseleadanci ale poporului nostru. Nu stiu daca va ajunge vreodata la democratic, cum

stiu daca o anumita democratic se va putea initltà vreodata la nationalism,dar sunt foarte fericit cit eu reprezint acel nationalism care iese din democratic,din vieata secular& a masselor mari ale poporului roman si c reprezint aceademocratic care nu se poate desparti niciodata de constiinta poporului romanesc.

VA rog sit primiti aceasta formula' cu toata critica. Dupa verificatia pe careyeti face, si pe baza lucrurilor pe care vi le voiu infatisa astazi, veti ajunge,

proBabil_ la aceleasi concluzii la care am ajuns eu pentru ca pe baza lor sa-mitraesc, en credinta, cu absoluta convingere, cu putinta de devotament, vieatabtreag&

Am zis, deci, cit a fost un nationalism Mai vechiu al poporului romanese.Acest nationalism formeaza fondul democratic insus care e esenta desvol-tarii politice §i sociale a acestui popor.

Noi n'am trait, mit rog, cu idei pe care sa le fi luat din alte civilizatii. Nu taga-duesc ca ideile oricarei civilizatii pot folosi, dar cu singura conditie ca ele sa fieintelese bine si aplicate cum trebuie. Dar nimic din imprumui n'are valoarecleat atunci cand se altoeste pe fond propriu. Cu un altoiu lark- trimehiuli-

-Tara radacina se poate face o doctrina stralucitoare, dar care dureaza de astazipe mane, si niciodata aceasta doctrina nu va da altceva decat un element vested,in loc sa dea toata desvoltarea plantei sanatoase, capabila de inflorire.

Da, a existat, fara sa fi imprumutat de nicairi, un foarte vechiu nationalisminstinctiv Ia poporul reman i voiu zice ca a fost un nationalism democratic.ai aid repet ceeace am spus in conferinta de anul trecut privitor la apucaturileconstitutionale ale poporului nostru romanesc, fiindca aceasta mi se pare de oimportanta mare pentru a explica insas doctrina in numele careia stau aici §ipe care sunt chemat s'o lamuresc.

Nu natiunea noastra a fost creata de un Stat, ci Statul nostru a lost creato natiune. Franta, cat e de mare, de frumoasa si de mandra, este o tart creata

din mai multe natii prin forma de Stat care a contopit aceste natii impreunasi care a facut-o capabila de o desvoltare unitara. La noi, Statul este o creatiea natiunii. San anume Stat, eel mai vechiu, din 1300, cel dela Arge§ in Muntenia,dela Baia in Moldova, Statul acesta este, nu creatiunea unei clase, ci crea-tiunea unui popor intreg care n'avea deosebiri de clase.

-

nu

de

-

2

N. IORGA: DOCTRINA NATIONALISTA

Aceasta este de o mare importanta. 0 taxa creata de o aristocratie rasboi-nica tratvte totdeauna potrivit nevoior acestei aristocratii räsboinice; o tarcreata de o chg. negustoreasca, consacrata Inainte de toate agonisiriimateriale, va avea totdeauna caracterul acestei clase. Priviti in parte Anglia

cu mult mai mult, State le-Unite, unde se adauga insa foarte multeelemente de natura morala: ele vor avea totdeauna idei in legatura cuclasele care au creat Statul. 0 tara creata de o taranime revoltata impo-triva unui regim strain, cum e Serbia, va avea totdeauna caracterul claseitarkne§ti care a creat-o ; o tara creata prin elemente jumatate satevti,jumatate oravene§ti, de mahalagii din lumea carciumarilor, bacanilor, va aveitotdeauna putin din elemental carciumaresc, cum e Bulgaria. Fiindea Serbiaeste o tara intemeiata de tarani rasvratiti contra Turcior, pe and Bulgariaflu e creata in randul intaiu de Omni i aici onoratul nostru amie d-1 Stam-boliischi se bison, putin: Bulgaria a fost intemeiata inainte de toate deaceasta lume intermediara, interlopa, nu dar aproape, de acea lume intermediaracare se &este in marginea oravelor fara sa BAIA' virtutile satelor. Statul nostrila fost creat, fara Indoiala, prin concursul masselor rurale in secolul al XIV-lea.Ele au intemeiat Statul, 1-au aparat, 1-au mentinut impotriva tuturor pri-mej diil or.

Dar aici este o osebire de Meat: clasa care a creat Statul, In legatura cu ideianationalà, prin mijlocirea democratiei, clasa care a creat cea dmtaiu Domniemuntii Argevului, clasa aceasta taraneasca era, fara indoiala, libera. Inca odataspun: doctrina pe care a aparat-o cu foarte mult talent un tanar, a caruiritie inainte de vreme o regreth vtiinta istorica a Romaniei, C. Giureseti,doctrina aceea ci Statul a fost inceput cu o taranime nelibera, este neadmi-sibila. Cu oameni neliberi nu se intemeiaza o tara, cu oameni neliberi nu seapara o tart l cu oameni neliberi nu progreseaza o tara, iar, daca s'a pututintemeia cu clasele adanci ale poporului romanesc o tar& acum vase sate deani, aceasta se datorevte faptului c aceasta clasa era libera.

Dar se va zice: ce lucru frumos ar fi, pentru anumite teorii, clack pentrucas'a intemeiat domnia dela Argo§ de tarani, i, sus, la Baia, de alti tarani,

domnia Moldovei, ar fi s ne intoarcem la originea aceasta §i s sptmem: Statulactual apartine clasei care 1-a creat §i apartine numai clasei care 1-a creat I Eltrebuie deci condus de acei cari au pretentia de a reprezenta exclusiv clasacare a creat Statul. Ei bine, dati-mi voie, nu e tocmai ma: and 1-am vazut noiIn mormant, la Argos, and intr'un moment fericit d-1 Draghiceanu a descoperitpe Basarab-Voda intemeietorul, s'ar fi avteptat unii sa-1 vada purtand caciula,suman, itari, opinci. Nu. N'avea nici caciula, nici suman, nici itari i nici opinci;era imbracat domnevte, absolut oligarhic, de cea mai infecta speta. Avuse, varocr, ideia curioasa de a purta in cap o diadem& In diadem& avea perle, ceeacehamneaet exploatarea poporului, a clasei muncitoare; ramMiti de purpurase prindeau Inca de oasele sale, ceeace nu inseamna altceva decat un intole-rail sentiment de trUfie fata de soldatii pe cari-i conduce& vi cari nu bene-ficiau de aceeav purpura, pentru ori purpura pentru toata lumea, orin'are voie nimeni s'o poarte. In sfarvit cred cit stramovul acesta al nostru,care era Indus cu aur, i copca cingatoarei sale infg4i§eaz1 un castelan i odoanma din epoca feudala, leudalismul se v tie ca este cea mai mare neno-

3

In

dispa-.

_la 1300

ca:

..

pi,

_

4 00C TRINELE PARTIDEWR POLITICE

rocire ce poate atinge o societate i cea mai mare greseala este sa se intoarctcineva, fie si sub forma aceasta de admiratie pentru un juvaer, catre tim-puri In care feudalismul juca, un rol de capetenie cred chiar c era mili-tarist, pentruct purta arme, desi nu se observt o sabie langt dansul,fierul 11 maraud," vremea. Vremea mlnanct multe programe politice i consti-tutionale, mananct, uneori i fier, chiar dad, pe fierul acesta va fi fost sena.Constitutia dela 1350. i in cazul acesta paguba n'a fost asa de mare, pentructam credinta c natiunea romaneasca nu s'a fericit cu Constitutii i poate de-aceea nu le observa niciodata: cum 'nu se fericeste cu Constitutia ce o are si nu seva ferici cu aceea care se pregateste i pe care, poate, are ferma convingerenu o observe mai mult cleat cele trecute. Este un fel de omenie constitutional&a noasträ mai bunt cleat once Constitutie firs omenie.

Mi s'a ptrut chiar, desi nici o inscriptie nu era pe mormantul Domnuluiar fi putut sa fie in limbh slavont, care era aici limba oarecum international t

cum limba latint era limba internationalt, din apus mi s'a parut c Vodt.Basarab n'a avut niciodata In vie*, lui tendinte constitutionale de mice coloare:albastra, rosie, verde caci in aceasta privinta n'are cineva cleat greutateaalegerii, ci c avea aerul unui om darz care a antra In lume pentru natia luis'a ingropat in mormantul lui, dupt, ce si-a in deplinit datoria fata de aceasta natie.

Dar mormantn1 unui om impodobit, al unui om care pe vremea lui a fostmandru de sine si care, in mormant Inca, reprezinta un domn mandru, m'aimptcat inteo privinta.

Foarte frumoasrt era, evident, o tart intemeiata numai de tarani, in careDomnul Insu s, ii fost, cum am spus, un Oran mai rasarit decat ceilalti, dar _

faptul ca el marturiseste prin purpura i aurul de care este acoperit di nu eraOran mai rasarit &cat ceilalti, mai dovedeste un lucru: ca pe la 1300 0 cevaputeai sa porti aur i purpura In dark dad, in sufletul tau aveai iubire curattpentru natia din care faecal parte, dad, In sentimentul tau era topita solidari-tatea cu natiunea pe care o conduci, caci atunci poti intemeia o tart, o poticonduce si o poti apara Impotriva oricui. Tar, daca, oricum te-ai imbrAca pe dinafara, n'ai inauntru, topit in sentimentul tau, simtul solidaritatii intregului _

popor, nu poti intemeia de distrus da, poti sit distrugi dar nu poti intemeianimic i nici mentinea ceeace abia solidaritatea nationalt in sufletele tuturora putut intemeia si a putut mentinea. Cu Domni incoronati cu aur, incinsi cuaur, i cu clasa taraneasca care avea aur In inimile ei, s'a intemeiat i inutaceasta tart. Pe dad, data Domnul ar fi fost foarte umil pentru ambitia sa,dad', taranul ar fi avut in loc de aurul dinntuntru veninul pentru acei alaturide cari trebuia sit lucreze, noi am fi astazi nu stiu de cite secole inteo grea si

umilitoare robie straina.Va sa zica a fost un instinct nationalist 0 democratic la insisi incepttorii

Intemeierii celor clout domnii ale noastre care, poate, nu s'au batut intre ele,desi aveau interese contrare, decat de foarte rare on In trecutul lor, tocmaipentruct fiecare din aceste doua ttri avea constiinta cit reprezinta de fapt acelassuflet i serveste tara cu'aceleasi mijloace luate din acelas fond adanc al natiunii,0 dad), acesta, i deci acesta este foarte adanc, nu Inseamnt et ar cuprindeelemente fart niciun fel de legatura cu elementele mai de suprafatt, care siele indeplinesc rostul firesc inteo natiune ce este un orpnism.

z

caci

sli

si

si

si

--

N. IORGA: DOCTRINA NATIONALISTA 5

Acum, iata ce a pornit dela acest nationalism democratic dati-mi voiesa fac intaiu o introducere istorica pentruca eu n'am argumente filozofice siomul la restriste alearga unde stie crt poate gasi mai bine sprijin. Respect ce nu§tiu, i respectul mieu ma indritueste sa nu ma amestec in lucruri pe care nu le§tiu indeajuns, cu atat mai mult, cu cat am convingerea ca sunt atatia cari le stiuatat de bine, !neat nu vad de ce m'as risca pe unteren pe care a§ putea aluneca.In mice caz, e mai bine sa vad cum cad altii deck sa vada altii cum cad eu.

A fost un moment cand din acest pretios instinct primitiv care a intemeiato tara pentru o natiune i deaceea s'a numit «Tara Romaneasca», iar Domnul

zis «Domn a toata Tara Romaneasca», pentru tot teritorhil, pentru mo0anatiunii care a intemeiat domnia a toata Tara Romaneasca au raskit carturari.Carturarii acestia, prin veacul al XVII-lea, au dat expresie sentimentuluidin care se putea alcatui o doctrina nationalista. A fost epoca boierior.termenul este foarte onorabil: in pamantul tarii acesteia se gasesc ingropateoasele, tot asa de nobile pentruca sunt stropite cu tot atata sange de jertfa, aleboierilor, cum In pamantul acestei natii stau, stropite cu acelas sange de jertfa,oasele, tot asa de nobile, ale poporului muncitor de pamant. Unii de altii nu sepot desparti. In aceeas groapa eroica stau, dupa ce aceeas vieata au trait-oeroic. Nicio silinta de filozofie sociala si nicio ambitie politica nu vor puteadesparti aceasta solidaritate luptatoare a poporului nostru de odinioara.

Va s zica, boieri din secolul al XVII-lea au incercat a da o expresie acesteidoctrine, si au alergat, pentru aceasta, la tot ce le putea servi. S'au indreptatspre originile romane amintite de fratii din Apus, Inselati i ei in aceasta pri-vinta, caci epoca Renasterii, care fara indoiala stia in unele privinte mai multdeck noi, in materie de cultura antica, in alte privinti n'avea orizontul atatde larg care se deschide inaintea noastra, si mai ales n'avea marea experientaa greutatilor si durerilor, capabila sa ne pazeasca de multe rele, pe care anifacut-o noi pe urma.

Dar, dupa boierii din acest secol al XVII-lea, in care s'a incercat a se injghebito doctrina nationalista doctrina pe care o urmaresc deocamdata In afar% degruparea pe care n'as zice: am onoarea de a o conduce, caci e banal, nici: meritul

o conduce, caci e prea pretentios, dar am calitatea de a o conduce,ceeace e mai adevarat si nu cuprinde nici pretentie, nici banalitate dupaboierii acestia, cari au incercat sit dea expresie unui inceput de doctrina natio-nalista, au venit altii: Ardelenii, scoala ardeleana din secolul al XVIII-lea,care a dat o nouit formula acestei doctrine nationaliste.

Scoala ardeleana a avut un foarte mare merit si e deci vrednica de recuno-stiinta noastra intreaga. Nu stiu cite statui se vor inniilta de generatiile urma-toare acelora dintre fratii norri din Ardeal cari pentru binele nostru descalecaastazi in vieata acestui Vechiu Regat, care are nevoie sa fie salvat, cum se stie,in imoralitatea sa, dar stiu cii generatia noastra trebuie sa ridice candva statui

trei desteptatori ai constiintii nationale in Ardeal cari, sarmanii, au muritprin straini fara sa fi avut ambitia de a descaleca deck in biblioteca saracaunde 0-au istovit vieata ca sa arunce in chip cu totul desinteresat scanteia devieata in sufletul, Inca intunecat, al natiei lor.

Au avut Irma, din punctul de vedere al doctrinei nationaliste si democrate,un pacat : acela ca, de0 s'au nascut in sate, au crescut in sate, avand rude sateni,

§i-a

de-a

celor

6 DOC TRINELE PARTIDELOR POLI TICE

-cugetand thaneste, avand, cum e cazul pentru incai, un fel de duritate rurala,sau, cum e cazul lui Petru Major, un fel de logic& simnlistg, tot rurahl, pe careun gran e natural sa o alba, dar nu e bine sa o aibil tot simplisa acei cari vorbescin numele taranilor, i avand, cum e cazul lui Samuil Micu sau Clain, un felde reminiscente de idila din lumeapastoreasca din care se ridiCasera, ei n'au scrispentru tarani i n'au pornit in randul intaiu dela traditia nationala, in mareparte taraneasca, a noastra, ci au plecat dela Roma Cesarilor de odinioark male-stoase figuri, dar putin cam dephrtate de noi i reci ca marmura care infatiseazachipul lor. Din smerenia noastra n'au scos toata 'maretia care se cuprindeairiteinsa. Este foarte usor sit relevezi o maiestate pe care o stie toata lumea;dar e mult mai greu sit gasesti maretie in elementele umile care se ascund hi.

sit arati cit toti Cesarii din lume, cari s'au perirdat in scaunul de stapanire dinRoma, nu platesc cat un an de adevarata i &land, supraumang suferinta aacestui popor.

In felul acesta, doctrina lor, foarte frumoasa pentru co1i, pentru academii,s'a terminat in Dictionarul lui Massimu i Laurianu, Infatisand o limba roma-neasca pe care ,n'au vorbit-o niciodata Romanii i pe care n'ar fi inteles-o nici-odata un Roman; pe and, daca s'ar fi coborit dela filologie, dela arheologie

istorie la calendarele i cArtile populare, ar fi fost mult mai bine.Eu am tiparit multe calendare In vieata mea i redactez de multa vreme

o foaie pentru popor. Nu-mi mai fac corecturile la foaia mea pentru carturari, darcorectura la foaia pentru tarani o fac, fiindca acolo eu am credinta ca este fa's-punderea cea mai mare, raspunderea pentru fiecare cuvant, pentru fiecareReek Mei sa te adresezi catre sufletul mare, dar nou al poporului tau, este ceamai grea responsabilitate pe care o poate primi cineva. i felicit din tooth inimape acei cari arunca maculatura de cuvinte a democratiei apusene, crezand citin felul acesta dau hrana pentru sufletul taranului, care merita mai mult cleatatata.

- A venit, inst, onor. auditoriu, prin anii 1840, un rand de oameni inaintea-carora sunt sigur cit ne inchinam cu totii,,dar eu mit inchin cu un sentiment derecunostinta mai adanc, fiindca, neavand iluzia ca inovez, interzicandu-michiar pretentia de a inovk sunt foarte bucuros and ._gasese inaintasi.

Nimic mai simpatic cleat omul, intre douazeci i patruzeci de ani, carecrede ca In fiecare din buzunarele sale so &este o doctrina, i e de ajuns ca doc-trina sit iasa din buzunarul sau pentru a lumina ca lumina soarelui si, astfel,natia lui Intreaga sit devin6 fericitk Eu nu pot sa gasesc cuvinte de urari destulde calduroase pentru, n'as zice inocenta sa iluzie, ci pentru marea incredereIn inocenta sa iluzie. Eu sunt mult mai bucuros cand pot sa zic: cred ask darau mai crezut i altii ask si au trait o vieata intreaga pe baza credintei acesieia

daca poate lor le-a mers rau, natiei i-a mers bine. Cum si eu sunt dispussa-mi mearga ceva mai rau, dar natiei mele sa-i mearga bine, sunt foarte bucurosca game, aceastit aprobare in experienta altora, de pe urma carora natia roma-neasca n'a pAgubit. Este frumos lucru sit faci experienta unei doctrine, este cevaeroic, dar nu se potriveste nici cu varsta, nici cu ocupatiile mele.

,

,

IL

§i,

4!,

hi

N. IORGA: DOCTRINA NATIONALISTA 7

Am fost, deci, foarte bucuros &and am gasit baza doctrinei noastre in lite-;-ratura epocii lui Mihail Kogalniceanu, care este, fara Indoiai, cea mai mareminte pe care a produs-o natia romäneasQ i bunatatea lui Dumnezeu a Meatca acea mai mare minte sa fie unitä cu cea mai calda inima. 0 cold& inima fruio. mare minte poate baga in bucluc o natie, iar o mare minte fruit o calda inimatine In loo natie, care are nevoie de miscare: o imobilizeaza in fel de fel deconsideratiuni i paralizeaza dela picioare o natie care, inainte de toate, aredatoria de a merge.

Kogalniceanu a fixat principiul nationalismului-democrat in intregime;noi n'am oval s facem altceva, aeum vreo zero dunked de ani doutizecide ani, daca vorbim de mama, zece ani, daca, vorbim de organizatia noastrapolitica decat sa inviem doctrina lui Mihail KogAlniceanu, mai mult cleata lui Balcescu, fiindea cercul de cunostinti al lui Kogalniceanu i puterea luide intatir'eran incomparabil superioare celor ale lui Balcescu. N'am avut decatsit scoatem din nuu la iveala aceasta, doctrina, pe care o cred mantuitoare, desub gramada, deopotriva apasatoare, a urror noi teorii falsificate i foarte dan-natoare in practica insesi teoriei pe care Mihail Kogalniceanu o aruncase.

De doua lucruri trebuie sa te feresti, dar de until mai mult cleat de edit-lalt: sit te feresti de doctrinele adverse, care in parte sunt reprezentate deoameni de alent, dar care, ele variaza, deoarece talentul Insu variaza i, demulte ori, doctrinele cele mai teribile sunt reprezentate de oameni cari, vazutide aproape,- nu sunt deloc teribili i poti sit dormi foarte fericit, atata vremecat nu vor fi oameni cu caracter mai teribil; dar primejdia cea mai mare estein denaturarea propriei tale doctrine. In aceasta privinta nu poate fi adversarpe care trelpie sa.-1 infrunti mai fret crutare decat acel cafe strict insas ideacareia i-ai consacrat vieata ta, c ci preface o idee generoasa in idei fatale. capa-bile de a animã o talk care nici prin ura nu se sustine i nici prin ura nuse apara.

Onor. auditoriu, ajungem aici la esenta insas a conferintei nide MihailKogAlniceanu a raspuns cu succes misiunii ce-si luase in teoria lui, desi n'aputut rtispmide cu atata sums in practica lui, pentruca imprejurarile vietiiinide boier, cu defectele generatiei de atunci, 1-au impiedecat de a organizaceva in jurul doctrinei lui, ash, incat lost un moment and a plecat steaguldemocratiei Rationale moldovenesti in fata unei doctrine care alma de siguracelas nationalism, dar de fatadti, i nu in samburele insus al alcatuirii de idei,astfel nationalismul democrat moldovenesc de pe la 1840 al lui Mihail Kogal-niceanu a deVenit un umil satelit al liberalismului bucurestean prin anii 1880.Prin urmare este de facut o deosebire Lintre clara i puternica doctrina alui Kogalniceanu si intro incapacitatea vietii -sale ca om de a alcatui puteriluptatoare in jurul acestei doctrine si de a se tinea neclintit de dansa pant lamoarte, avand aceasta suprema mandrie ca om: sit se infasoare in steagul Subcutele drain a luptat o vieatit intreaga. Nucunosc fericire omeneasca mai maredecat aceasta. Urez oricui, chiar daca marturiseste o doctrint gresitti, srt albaprivilegiul nespus de mare sti fie infasurat ca'n giulgiu in steagul care 1-a ad'a-postit pe dansul in calitatea lui de luptator in mijlocul societatii in care a trait.

Kogalniceanu n'a avut aceasta fericire, dar el ar fi putut sit rttspunda innumele doctrinei lui la anumite critici pe care le 'Ma: scoalkardeleanti si care

-

a, ,

DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE

se aduc i acum inainte. Citez, dupa o foaie din Ardeal, din Orastie, a d-lui AurelVlad, care apara foarte urite conceptii sub fitful de«Ciocoii vechi» i cant& sa

nate c niciodata intre Ardeleni i cei de dincoace nu s'a putut ajunge la trite-legerea necesara. Omul nu iubeste deopotriva toate partile, de acum inaintenedespartit legate, ale poporului romanesc si mai ales nu stie istorie. E foartebine sa §tie cineva filozofie, am ravnit la aceasta toga, vieata mea dar efoarte bine s'a stie cineva istorie. Pentru aceasta nu se cere nicio calitate de na-stere: se cere numai rabdare, smerenie, ea sa petreaca paginile care nu traiescnumai in afar& de dansele, ci in fiecare din noi. Caci noi, fiecare, suntemun manual de istorie a Romanilor: numai nu ne dam seama c zace in noi istoriaRomanilor, pe care credem s'o culegem numai din paginile cartilor, i, pantnu gill' ca in noi zace istoria neamului nostru, noi insine nu putem da decatceeace poate da individualitatea noastra trecatoare. Cand slim frisk c toateacele generatii traiesc in noi, le putem de§tepta prin cuvinte magice in con§tiiatanoastra, putem fi ceeace putem fiecare cu totalitatea insu§irilor, vadite sau as-cunse, ale fiintei noastre genealogice.

In aceasta foaie din Orastie, deci, se citeaza cateva cuvinte ale lui Barit,care sunt foarte necesare pentru lamurirea subiectului nostru. Iatii cam ce ziceel despre curentul lui Iogalniceanu, fart a-I cunoaste, caci, desi au fost dinaceeas generatie, Ardeleanul n'a strabatut in sufletul marelui Moldovean;iata ce zice, o carte tiparita mai tarziu, despre putinta sau neputinta deintelegere a Romanilor din Ardeal cu Romanii de ad, in «Pagini Alese»:

Oamenii de dincoace de munti aveau o multime de calitati, dar nu si aceeade a intelege ce e adevaratul nationalism, «vitalitatea natiunii romane ca Mdi-vidualitate politica».

Nu zic c Barit n'are dreptate in parte: anumite atitudini in timpul neutra-litatii noastre, In timpul razboiului i dupa, arata c sunt foarte multi oameni

acum cari nu cred in «vitalitatea natiunii romane ca individualitate politica>.Dad', insa cei mai multi din clasa conducatoare ar avea aceasta panre, pleatsi de lungul nostru trecut de sacrificii i pacat si de sangele varsat pe pamantulacestei tan pentru a realiza o unitate care nu poate fi mentinuta decat princredinta ca suntem, nu numai o natie de o puternica vitalitate, darnatia noastrit i numai de natia noastra este legata o anumita misiune,care nu poate fi Indeplinita in folosul civiizatiei deck numai de noi, iar nupentru (lamb. Apoi Barit zice intealt loc e oamenii dela noi erau «Imbui-bati de idei politico din Franta, lipsiti de idea nationalitatii».

Marturisiri foarte interesante pe care Kogalniceanu ar fi fost in Rasura,in ceeace-1 priveste pe dansul i roala nationalista din Moldova, sa le raspinga,pentruca la el nu era aca, dar care pentru alta categorie din soCietatea roma-neascii din vremea lui Kogalniceanu erau adevarate, cum foarte adevaratesunt i pentru multi din generatia mea, dar nenorocirea pentru generatia _carese ridica acum este ca ea cuprinde Inteo mai mare masura elementele pe carele critica Barit.

Noi aveam la 1840, si am avut intr'o masura mult mai mare dupa ce tara s'amodernizat constitutional c s'a realizat unirea, un Stat intemeiat de clasa noastraculta, de boierimea Vaal% In randul intaiu, cu sfatul i dupa exemplul uneiOrli din boierimea mai veche, cu concursul opiniei publice din Apus, cu ajutorul

ea,

8

si

N. IORGA: DOCTRINA NATIONALISTA 9

diplomatic si militar al Europei. Asa s'a intemeiat Statul nostru modern. Statulvechiu avea temelii mult mai adanci i mult mai solide; de aceea a putut treceprin vremuri mult mai grele i a putut rezista experientei seculare cu sucees.Dar Statul modern a fost intemeiat de idealisti, de unii ideologi crescuti aiurea,fr cunostinta deplina a natiei lor, fara, sit caute pe urma, cand s'au tutorsdela studii, a cunoaste adanc aceasta natie. Erau incredintati ca anumite formeconstitutionale pot sa dea unui popor toate mijloacele de care simte nevoie pentrua se mentine. Nascuti in Tara,Romaneasca din parinti romani, au fost crescutiin casa de straini, desavarsindu-0 cultura, In chip strain, pe plaiuri straine,hraniti apoi din bibliotecile lor in intaiul rand straine, locuind in orase carenu mai au caracter romanesc de foarte multa vreme, ezitand s calce pragulunei case romanesti dela tara. Astfel Statul a lost creat pe baza unor anumiteidei abstracte foarte frumoase, pe baza unor tendinte vrednice de toata lauda,pe baza unor teorii liberale ieite In apus din desvoltarea Revolutiei celeimari si care aveau rostul de a dainui in tari uncle Revolutia cea mare a fost unfactor hotaritor, in care traditiile partidelor care au sprijinit libertatea In Revo-lutia cea mare aveau Inca vitalitate. Dar noi n'am facut Revolutia cea mare,n'am avut un rasboiu civil, analog celui care a bantuit in Franta. E un desavan-taj sau un avantaj? De sigur a este un avantaj: daca poti face cu soli-daritate nationala ceeace altii au facut cu o dureroasa ruptura a solidaritatiinationale, este un mare avantaj; daca, poti face cu elemente organice ceeacealtii-fac cu elemente abstracte, este un foarte mare avantaj, fiindca ceeaceeste abstract trebuie s devie organic, fail de care n'are nici o valoare; dacan'ai nevoie sit treci prin faza abstracta si de-a dreptul iei din vieata organica apoporului elementele constitutive de Stat,, cu atat mai bine: Lasi filozofilorpolitici sarcina de a filozofa asupra rezultatelor.

Cand venia Ardeleanul, crescut, ca In secolul al XVIII-lea, la scoli mai bunedeck noi, crescut la scoala umilintei si a durerii, care e foarte hunk dar cu oconditie: cand vei trece ultimul examen, sa nu crezi ca, la randul tau, ai dreptul

impui altora umilinte i dureri acestea spuse in general, fail nici o aplica-tiune la vreun caz particular, cand, deci, el venia, In aceste conditii, cu natio-italismu1 lui intransigent, Oa, mai mult la Rucuresti, aceasta abstracta scoala

nationalista de steag i chiar de convingere, dar nu nationalista inmijloace i In realizare, nu numai in proclamare. 0 proclamare poate sit acopereorice: o realitate &este tot deauna steagul ei, dar steagul nu &este tot deaunaarmata care trebuie si lupte sub dansa.

Evident ea au fost mmiti cei de peste munti.

Aveam deci deodata, in epoca lui Kogalniceanu, pe acesta, intelegand poli-tica organic, ca istoric, ca om care a trai in toate realitatile tarii sale. A fost

indusfrias, a avut o fabrica de hartie, hind un adevarat conducator de fabrica,nu la o societate anonima pe actiuni, unde te multumesti s tai cupoane. Capi-talist n'a fost, e foarte adevarat, si mai ales n'a fost capitalist politic, cule-gaud capitalul In alt domeniu, pentru ca, aducandu-1 in politica, sa transforme§i politica tot in intreprinderi pe actiuni, ceeace e totdeauna un lucru foarterau. Politica este, In adevar, o Intreprindere sprijinita pe actiunea proprie,iar nu pe actiunile pe care le tai ca sa munceasca altii pentru tine.

%L.

.

alt

liberala,

-

§i

Th

10 DOCTRINELE PARTIDELOR POLI TICE

-. Dar Kogalniceanu trecutul 11 cum** vieata ärii o cunostea, Koala o cuno-scuse, ea fost profesor, prin toate realitatile timpului sau trecuse. Ii era permissh nu vada, clase in prezent pentruca nu le vrizuse in trecut ; Ii era permis sittread, peste clase pentruch sufletul lui era destul de mare si inima lui destulde larga, ea sa, cuprindh interesele tuturor acelor clase, intrucat ele contribuiaula interesele solidare ale poporului roman. Caci tot ceeace In interesul unei claseeste dincolo de interesele solidarithii natiunii, este un element care trebuiecombatut cu cea mai mare Inviersunare. Pentruch nicio natie nu poate teacleat din si prin solidaritatea tuturor claselor, i nicio constiinta de clash nutrebuie ridicata asa de sus Meat sit nu Se vadh elementul comun in care toatecelelalte interese se pot intruni si infrati pentru a colabora.

Pentruch tot m'am abatut, mai pot spune un lucru: cand o natie are claseasa de puternice incat nna singura st poath sustinea vieata natiunii, mli invoiese

cu ideia de clash; dar nu cand natia este inch atat -de putin desvoltata,incat; nici o clash nu poate sustinea singuth greutatile Statului, sarcinile viitorului,cand toate abia sunt in stare sa. sustinh greutritile acestea sdrobitoare ale unuiviitor mare pentru un popor inch mic, mic cultural, mic economic, chiar dad,ar fi mare prin numar.

Alawri de Kogalniceanu, avand aceasta conceptie, erau, e drept, aceia pe cari-icritica Barit, desi mentalitatea lor era foarte onorabila. Dar cum voiti sit fi cuno-scut din odaia lor de studenti la Paris nevoile poporului roman ? Cum voitisa. fi cunoscut din discursurile oratorilor partidului liberal din Franta nevoile .care sbuciumau deosebitele categorii ale societatii romanesti dela 1840? Cumvoiti dintr'un studiu asupra lui Mirabeau, sau asupra lui Lafayette, ori a luiRoyer-Collard sh fi stint ce doria inima noastra care se sbatea in realitatile tra-gice ale mediului? Nu critic, explic numai.

voie st fixez inch o deosebire intre anume tendinte i doctrina pecare, vorbind de Kogalniceanu, o explic si in ceeace ne priveste pe noi, cari, inabsoluth modestie, numai am mviat si am acomodat, -am organizat i aparatparerile acelora cari, in fericita epoch de romantism sanatos i invietor, au tiutsa puie bazele doctrinei pe care uoi am primit-o i o tinem la curent cu nevoileactuale ale societatii noastre.

Intre Ardeleni i Kogalniceanu era o deosebire. Aceasth deosebire exist&cum existh deosebirea intre liberalii din Bucuresti Inch dela 1840 si intre alca-tuirea pe care o reprezint. Eu nu cred in reforme, eu cred in educatia poporului,care ea poate da o valoare orichrii forme legale. Eu nu cred in Constitutiivrajitoare, ci in constiinta care spontan d articole de Constitutie, chiar candn'au lost scrise niciodath pe hartie alba. Eu nu cred in sfaturile care vin desus si nu ajung niciodata jos : dar cred in vointa de jos asa de puternich, incatsit deie ate texte de legi voiti sus. Eu nu cred in abstraccia care nu va ajungeniciodath sa fie element concret, dar cred in puterea elementului concret capabilde a elabora cele mai superioare elemente de abstractie. Eu nu cred in revolutiicare daring Inainte de a sti ce creeazh si cum poate fi primit ceeace vrea sa creezein realitatile asupra carora creeazh, dar cred In evolutia inceatri, culturalrt, care

r

III.

Dati-rni

.41

hi

'

N. IORGA: DOCTRINA NATIONALISTA 11

tot ce castiga asimileaza. Revolutie insemneaza de multe on sit dai flamanduluiun superb ospat din care sa crape a doua zi; iar evolutie inseamna daipe Incetul ce-i trebuie lui pentru ea sa elaboreze potrivit cu necesitätile lui organice, si in fiecare moment sa fie mai puternic cum fusese inainte.

Acestea sunt deosebiri fundamentale fata de orice doctrina liberala din oricetart. Zic: orice tara, dar de fapt e numai una: Franta, tart cu spirit matematic.Noi nu suntem inst o tart cu tendinte abstracte; nu suntem abstracti de loc.Doctrina a trecut in Belgia apoi, i, intr'un fel de caricatura a libela Germani i Austriaci, iar, intr'o nebunie a liberalismului. la Rusi, plus, in felde fel de diformatii, prin elemente asimilate, la o multime de societati orientaleprintre care, fereasca Dumnezeu, nu ma, gandesc sa numar soeiefatea noastra.

In conceptia noastril, toate clasele, toate elementele natiunii noastre leconcepem ca un singur corp, avand o singura viata, din care porneste vieata

-tUturor organelor. N'am da tint& puterea manii drepte numai, crescandu-imuschii i crezand a de aci va rezulta, o noua viata a corpulu iintreg, ci forteleorganice primare, decisive ale organismului trebuie sa fie intarite, i atunci vorcreste i muschii manii drepte i muschii manii stangi. E deci cu totul alta con-ceptie cleat a celor can ar face fel de fel de masagii, incepand chiar si de ladegetul mic, ca sIt ajunga la renovarea intregului organism.

Tot ash este o deosebire intre conceptia noastra i intre conceptia ardeleanaa lui Barit, pe care o pastreaza partidul care calareste in momentul acestacatre plaiurile noastre. i iata unde sta aceasta deosebire: Nationalismul arde-lenesc este si a fost totdeauna un nationalism pe bazA de drept. Dreptul esteun lucru foarte frumos, dar eu prefer dreptatea, intro altele pentruca nu escrisa i fiindca dreptul e scris. Lucrurile scrise au un mare desavantaj: rAman pehartie, i tendinta fireasca este ca aceea ce a ramas pe hartia undi generatiisa treaca generatiei urmatoare, care, cu fetisismul omului pentru lucrul scris,ii mentine ea lucru bun pentru o societate ce n'are nevoie de dansul.

Dreptul se poate intelege in multe feluri i sensul cum Ii intelegea Baritinteleg reprezentantii partidului national roman din Ardeal este gresit.

ThpIt umila mea parere, «national roman» n'are nici un rost: «nationali» suntemtoti, «romani» avem datoria lint§ s fim toti. Dar dreptul, ash, cum il intelegei, nu vine dela dreptul din Franta i nici macar din epoca aceea care a fixat'dreptul francez pe ban romana. Dreptul poate fi Impartit in foarte multe rate-gorii i dreptul cum 11 inteleg Ardelenii este dreptul pe care 1-au elaborat uni-versitatile unguresti pe baza scolasticei, dreptul din evul mediu. CIt ash, este,o spun ca istoric. Domniile la pot fi de alta pArere, dar numai pentruca n'aufacut studii istorice. E vorba de un drept cu totul special, elaborat, inteun timpfoarte departat de noi, pentru o societate care nu este a noastrh, pentru o natiecare nu este natia noastra.

Observati toga lupta pe care a dus-o partidul national din Ardeal i apro-piati-o de lupta partidului liberal dela noi 0 de lupta lui Kogalniceanu, delupta chiar pe care, dupa Kogalniceanu, am dus-o noi. Pe ce cale a indrumatfiecare lupta, care evident pentru toti aye& ea tinta binele natiunii? Partidulliberal A scos foi politice de propaganda si de agitatie, cerand Constitutie,el a facut 1egisIaii i astfel a mtemeiat un organism de Stat perfect, pe careI-a sprijinit pe bazele foarte solide, pentru Statul intreg, ale unor organizatii

sa-i

,

0-1

12 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICS

economice care si in timpul din urma au adus foarte mari foloase, ori daca seintituleazA Banca Nationalh, ori dad iau alta formA de colaborare economica anatiunii noastre. 0 activitate culturald, un capital de cultura, al natiuni inoastre in legatura cu desvoltarea acestui partid nu exista. Ca sunt oameni decultura cari fac parte din acest partid, da, dar capital cultural izvorit din acestpartid, nu este. Foarte tarziu, prin Spiru Haret, a fost o anumitA propagandala sate, care a dat sAtenilor anumite idei, a aruncat cateva abstractii simpaticein lumea aceasta dela sate. Dar la noi, parere care nu mi se impuno riumaimie, ci oricui cugeta drept, parerea temeinica este ca, trebuie s se lucrezeintaiu pe acest teren cultural, creand o constiintA populara corespunzatoaredoctrinei de partid, consciinta care n'a fost creata deca.; in legAturA cu anumeinterese i inteo anume parte din populatia crAseneascA.

Partidul national din Ardeal duce «de cei saptezeci de ani seculari4, cum zice se-cretarul su, o lupth foarte puternid pentru a valorifica drepturile natiunii roma-nesti inainte de toate in fata stApanitorilor de pana ieri. Aceasta lupth o ducetotdeauna pe baza ideii de drept: este drept ca noi sit fim liberi, este drept eamonarhia sa ne asigure nouA calitatea de oameni liberi. D-voastra, Austrieciuniti cu Ungurii, sau d-voastra, Unguri fart Austrieci, ati &Meat dreptul nostru,principiile de drept precise,-si noi precindem, de aceea, sa aveti fatA, de noi altaatitudine. Iar dincoace liberalii ar fi spus: ideia de libertate cere ca d-voastrasa aveti acele drepturi pe care vi le contestA Statul ce slit asupra d-voastra.

Ei bine, noi judechm altfel. Noi zicem poate s nu fie asa, de frumos inteorie chiar in ciuda libertitii, chiar cu cAlcarea normelor de drept, poporulaces ta are dreptul de a teal, are menirea de a till pe un pamant pe care s'anAscut, pe care 1-a stropit cu sangele i cu sudoarea sa si care reprezinth ago-nisita lui, si nu numai un teritoriu. Da, noi, am agoriisit fAramA de filrambpamtintul pe care trAim ; intre noi ca organism national si acest pamant esteo astfel de legatura, meat toate scrupulele de libertate, toate scrupulele dedrept avem curajul sA, le Infruntam i sa zicem: aici stain, aici ramanem,pentruca avem menirea de a ramanea aici.

Dar ce-mi pasa mie de principiile dela 1520, ce-mi pasa de ius tripartitumdin Ardeal, ce-mi 'rash' chiar de ideile Revolutiei man franceze, odatA ce interesulnatiunii mele merge in randul Intaiu? Ca nu-i frumos? Nicio natiune nu s'aintemeiat cleat afa, i inteligenta unei natiuni trebuie sit lucreze ca sa educe-poporul in asa fel Meat sa gaseasca un termen de conciliatie Intre aceastamenire elementara a lui i cerintile superioare umane. Aceasta Irish este o datoriede cultura care vine dupa afirmarea nesguclarita a principiului

Dad, s'ar fi cugetat asa in Ardeal, nu s'ar fi repetat greseala din secolul alXVII1-lea a lui Petru Major, Micu i incai. In loc de atatea memorii si memo-rande, care n'au adus nimic cleat procese i inchisoare, on si declaratiuni pla-tonice de simpatie din partea tuturor popoarelor sentimentale, de care e glintlumea, ceeace era esential era Intarirea natiei cu o constiinta atat de profunda.bleat nimic sa n'o poat6 sgudui.

Veti zice: existd. Dar exista, azi, i anumite manifestatii fata de VechiulRegat care n'ar fi existat dad s'ar fi stint ce a fost trecutul nostru i ce ne leagApe toti pana in present.

AceastA educatie, din nenorocire, a lipsit.

Ins*

N. IORGA: DOCTRINA NATIONALISTA 13

IV.

Acum, curentul acesta de idei al lui Kogalniceanu, dela o bucata de vremea fost Inlaturat de grija intemeierii i consolidarii Statului. E lucru foarte firesc.Nimeni nu se poate gandi sa. nu recunoasca necesitatea acestei faze. Dar un partidtrebuie sa-si dea seama de un lucru. Este, in adevar, natural ca el sa se creadaintemeiat pentru toate vremurile, chiar daca n'ar avea oameni capabili sa-1mai conduc i n'ar girl in spiritul public ceeace-i trebuie. Atata egoism iipoate ingadui oricare partid. Dar el trebuie s inteleaga un lucru, care la noimi se pare ca nu s'a inteles, desi multi iti dau osteneala de a convinge pe membriioricarii grupari ca fiecare partid Ii are momentul de actiune in desvoltareaunei societati.

Partidele sunt instrumente diferite pentru nevoi care se succeda. Cand inAnglia s'a facut o anumita politica africana cu o anumita atitudine fata deStatul Burilor, i s'a inceput rasboiul cu .Burii, s'a vazut ca, politica urmatanu poate duce la capat, i atunci a venit celalalt partid, care avea alta conceptiein ce priveste vieata coloniilor in legaturile cu vieata metropolei. Acei cari urma-sera prima politica s'au dus flirt nicio parere de ram, s'au dus constienti e expe-rienta lor s'a terminat i cli experienta celorlalti incepe, pentru binele aceleeasitari.

Aceasta inseamna o vieata, normal a. in succesiunea la putere a partidelorpolitice. Alt exemplu: in momentul acesta rosturile tarii se sprijina in primulrand pe anumite operatiuni de lama Partidele care nu se cred capabile sa lefact, pentruct n'au destui bancheri, .doar in fiecare om politic nu este uncolt de bancher impun singure s steà de o parte, pentruca este momentulaltora. Dar nu se poate ea aceasta nevoie de bancheri sii fie continua. i va venio epoca de actiune morala, care se va duce cu elementele adanci, fundamentaleale poporului, i atunci va trebui sa fie alt partid, cu mai putini bancheri, daravand Ill sanul situ mai multi oameni de cultura.

Alt !nett eu inteleg foarte bine cum, dupa epoca lui Kogalniceanu, care acreat o admirabila stare de constiinta, pe care unii an avut-o mai mult, altiithai putin, dar care n'a lipsit cu totul nimanui, a venit vremea combinatiilormatematice i geometrice, de alcatuire a institutiilor. Statului si de votarea legilor, care si ele se tin de o anumita «stiinta a-numerelom, de anumite abstrac-tii dupt care trebuie sa se conduca o societate. Dar partidul s'a mentinut con-ducktor, sub un singur nume sau mai multe. Mind* de fapt, nu exista un singurpartid liberal. Toate disidentele cu alt nume nu sunt decat reprezentarinoi ale politicei liberate. Nu existaun adevarat partid conservator, traditionalist:daca ar fi existat, el ar fi facut ceeace mi-am permis sit recomand acum zeceani de zile la o intrunire tinuta la Teatrul Liric: ar fi fault o legatura cu clasamuncitoreasca dela tart, ceeace ar fi lost in binele Statului, i atunci ar fi fostde o parte liberalismul conceptiei abstracte, inovatoare i doritoare de schimbaribrusce, i, de alta parte, ar fi fost o masivitate traditionalista in clasa rurala,dela proprietarid solidar en taranul pank la grupele taranesti conduse de pro-prietari, care ar fi folosit partidului i inainte de toate natiunii noastre. Pentrucil,trecerea dela marea la mica proprietate nu s'ar fi facut cu zguduiri care condamnatara multi ani de zile s adk o mare parte din pamant nelucrata sau lucrata

_

-, id

14 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE

rau, cu toate consecintile care decurg, fireste, din asemenea ruperi de echi-libru.

Prin urmare, cand partidul liberal, care a indeplinit o opera atat de impor-tanta sub neuitatul sau sef de odinioark Ion Bratianu, a trecut dincolo de mi-sitmea sa, s'a intamplat cu dansul, nebagand de sama ca a ajuns la santaluncle se (Tres° rosturile sale adevarate, ceeace se Intampla cu orice partid careramane in afara de misiunea sa: i s'au substituit gruparile intereselor personalecuprinse In partid. Aceasta s'a intamplat, nu numai cu partidul liberal, dar sicu partidele desfacute, cu aceeas mentalitate, din partidul liberal.

Atunci a fost necesara o reactiune. Reactiunea s'a infatisat eu aceastaIncheiu in trei forme. S'a infatisat sub forma unei desfaceri din cadrele tre-cutului, cu aceeas mentalitate ca si a trecutului i cu scuza unui mare talent.

trebuie s'a. spun mai mult ca sa se Inteleaga c Incercarea, atat de onorabilain intentii, n'a izbutit s creeze un partid, nici pentru sine, nici pentru altul.Incercarea gruparii conservator-democrate n'a creat un partid nici pentru sinei. nici macar pentru altul, Wilda trebuia, pentru aceasta, ceva mai radical:

trebuia o schimbare de mentalitate. Trebuik adeck s apara o grupare cu omentalitate deosebita de mentalitatea celorlalte. Ceeace nu inseamna c ceilaltitrebuian sa fie inlaturati permanent dela conducere. Caci am spus la un-anume moment griji de ordin bancar, financiar, au dus in chip firesc la condu-cerea destinelor tarii pe liberali, inteun interstitiu dintre dung, epoci de framan-tare morala a societatii romanesti. Poate ca a fast rau c acest partid s'a gasitla guvern in momentul cand a incept rasboiul. Un rasboiu cere doua. lucruri : /41

o foarte bunt organizare i o stare sufleteasca extraordinara lit clasele de sus.Organizarea, din nenorocire, n'a fost bunk desi putea sa fie buna, data fiindchemarea insas a celor cari au prezidat vieata tarii atunci; in ce priveste stareade spirit care trebuià creak ea nu se putea crea deck sub conducerea alteidirectii, in legatura cu vieata moralk in continua evolutie, a riatiunii noastre.

Alaturi de incercarea de care vorbiam a raskit Maud de o parte trecatorulradicalism al lui Gheorghe Panu, care nu Insemna deck o faza ceva mai nouaa liberalismului apusean doctrina socialista, care a incurajat, la ran dul ei, aleatendinta de clasa Partidul n'a ajutat cu nimic pe muncitori, cari au platit lacotizatii de s'au rupt, in ceeace priveste cultura. Cea mai nepotrivita pentru-cultura poporului din toate gazetele este, de sigur, gazeta oficioasa a partiduluisocialist. Nu e un cuvant care sa mearga la inima omului, nu este nimic care sitdesavarseasca idealismul lui, nimic care sa-1 imbunatateasca. E foarte trist OIL

e ask dar asa e. Cu doctrina economica a lui Karl Marx, trecuta din cercul deatentie al stiintei serioase, cu o echilibristica de silogisme care da bietului popormuncitor mai mult cuvinte pe care le interpreteaza dupa instincte deck con-vingeri de acelea care ele creiaza cuvinte, dar, candle creiaza, ele au un sens, unrasunet i sunt folositoare, adaugand abstractii vechi pentru a etichetà pasiuninouk dar mai ales pentru a sfarama prin ele o solidaritate mai necesara deck ori-cand, nu se mentine nimeni. Si era natural a vie alta doctrina, tot asa deabstracta, de matematick tot asa sprijinita pe o singura clash, care se resimtenumai de greutatea celor ce apasa pe dansa: sa vie doctrina taranista,alaturi de cea socialista.

.

Nu

ca

..

_

,

,

t

N. IORGA: DOCTRINA NATIONALISTA 15

Ei bine, felul de conceptie organic al societatii romanesti pe care 1-am mo-vtenit dela swab, cultural& si idealist& a lui Mihail Koglilniceanu, acest fel decugetare cu totul particular avea si el dreptul de a Intemeia, in noua vieata asocietatii romanesti un partid care s& se razime pe acest crez.

Natiunea este o fiint& natural& si organicA; tot ce se gAseste inteinsa nu sedesparte de dansa, ci colaboreaz& la vieata ei. In natiune este mai interesantaorganizatia care functioneag, cu mai multi% putere. In imprejurari normalela dansa se gandeste natia in randul intaiu.

De aceea acest nationalism este democrat. N'o sti jertfim ttirtinimea pentrucapriciul proprietarilor de automobile dinainte sau de dup.& rasboiu. Si, andsunt imprejurari anormale, te gandesti poate, nu la clasa care inseam& mai mult,ci la clasa care sufere mai malt. Iata: ne-am gaudit la tarani .pentru ref ormaagrara., flinda acestia sunt clasa fundamental& ci, pe de-asupra, cea care suferiamai malt. Trebuie sIt recunoastem Mei c astazi thranul nu mai sufere atata,

uneori el pune hartii la chimir, face ctirtimie la oras si acteapt& s venim noila plug ca s preg&tim hrana pentru anul viitor. A§a incat a sprijini, pe bazasoiidarithll nationale, clasa taranilor ieri era o datorie, a cultiva clasa ttirtineascapotrivit cu misiunea c rolul ce-1 are, este datoria de astazi; dar a ajuta nenorocitaclub', a celor cari nu pot face afaceri, can nu sunt deprinsi- a lucra pamantul

cari reprezint& totus cultura acestui popor este datoria primordiatazi.Partid nationalist-democrat, in momentul de fata ai inaintea ta mizeha ele:-mentelor sarace dela orase, fara, cele mai nenerocite din toate.

Vedeti, aceasta conceptie ne dii o elasticitate pe care partidul de clasa n'oDad te duci la functionari, d-ta taranist, ei Ii pot spune: du-te in cereal

cl-tale Dad te duci la ei, d-ta socialist: Du-te de vorbeste la fabrica d-tale.Pe and un partid care concepe societatea ca un tot organic si se indreaptadup& principiul pe care 1-am spus, cii inaintea oricui trece eine inseamnti maimult, dar c peste eine inseamna mai mult eine sufere mai mult si a carui sufe-rinth poate sii strice mai mult organismului din care.face parte, partidul acelapoate sa fie totdeauna la indemana necesitatilor organice ale natiei.

Aceasta conceptie am marturisit-o ci fara ascutisuri de polemic& impotrivaunei categorii din locuicorii acestei tari care trebuie adusii a cunoaste mai deplinea are datorii fat& de tara. In care s'a nkscut si de natia care predominil in aceastatart, dar nici intr'un chip nu poate fi consideratii ca ducmanti natural& a unuipopor care ar dori sit n'aiba niciun dusman natural, dar, dacti-1 are, sti, fie inafar& de corpul sail politic. S'a produs astfel o deosebire foarte esentiala carea determinat anumite separatii pe care sunt mandru c& le-am facut, fiindcadad: nu le-a§ fi facut, in momentul de fata mi-ar fi rusine O. -ma infatipzinaintea d-voastrti in calitate de complice al unor actiuni care desonoreaza o

Astfel partidul nationalist &hunk la cultura pc cei de jos, sguduindparr& in fundul constimtei pe cei de sus, indeamn& elementele neromanesti prinsange dea seama cii aici nu e un Valliant oarecare, ci este mosia unui neam,

aici nu este colaboratia cu eine .5-tie eine, ci colaboratia cu stapanii indrituitiai acestui Variant. Si din conceptia aceasta nu iesim cu niciun pret, oricat arspune chiar foi cumpiltate ale Sasilor din Ardeal ca ,a,umanien ist kein Na=tionalstaat». Un Stat national unde sa nu se Intalneasca niciun cetatean de alta

cIt-

si

indoiall

arc.

civilizatie.

sish-si

16 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE

End* nu exista nicAieri. Nici Germania n'a avut un Stat national in acest sens.Dar aceasta nu ne impiedeca de a fi, hotarit, un Stat national.

Dar, clack a lost necesara aceasta alcatuire de partid Inainte, noi credernacum este cu atat mai necesara dup 6. unirea cu celelalte provincii romanesti.Ce avem noi de facut In aceste provincii romanesti? Am avut de dat o drep-

tate social& pentru massele indigene care, din fericire, Stint romanesti. S'a fAcut,in Basarabia foarte larg, mai putin larg in celelalte provincii, i astfel s'au pusbazele materiale ale Statului romanesc. Dar el n'are nevoie numai de baze mate-riale : are nevoie de mentinut o mora1 5 national& pentru noi, si are nevoie de oconstiinta a solidaritAtii politice pentru nationahatile care se gasesc alaturide noi. Pentrif aceasta nu ajung abstractii, si nu e nimic mai periculos decata introduce in regiuni unde trezirea constiintei romanesti i armonizareas cuconstiintile celelalte este lucrul de apetenie, decAt a introduce in Ardeal, Buco-vina si Basarabia notiunea de etas& paste notiunea de nationalitate. Nu poatefi ceva mai absurd si mai periculos cleat aceasta. Noi avem de straits laolaltape toti ai nostri; avem pe lAngh' aceasta de Invatat pc altii cu acest regim roma-nese care li aduce o invitatie la o tovilfasie °lieu& i patriotica. Apoi, dupace se va fi ispravit cu aceasta, dupa ce fiecare Roman va avea o constiinta roma-neaskt6. i o burl material& pe care sprijine libertItea sa de actiune, pe urmA,ie pot face incercArile pe care oricine le vrea.

Dar, chiar daa o constiinta public& nenorocita ar face ea in aceasta taracea dintaiu cerinta a unei grupdri politice ar fi s5 sparga solidaritateanational&pentru a inteti natia stapanitoare sau natia predominant& fat& de celelalte

ori clasa cea mai nu meroasa contra celorlalte, cea dintaiu datorie a noastrVar fi s disolvAm mai curand gruparea noastra pentru a 'Astra intact& con-ceptia pe care altii ar lua-o dupa noi, cleat sh p&strAm gruparea noastra sacri-ficand o conceptie ce are Inca atata de facut pentru desvoltarea anAtoas&a natiunii romanesti si a Statului roman.

.

ca

natii,

.