Colecfia Istorie

Lector: Nicoleta Arsenierehnoreda ct,or'

rt llf, "io?l#itre s cu

Editura Ilpue EunopsaNAO,P.22, C.P. 118, Bucuregti, 014780

Tel./Fax.: 02I-2125692; Tel.:-02 1-B 1066 18Comenzi carte prin pogtd:

Tel; 021-2125692*-T'#1ffffi3::ffglr#^*

O Editura Ideea Europeand

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiPI,ATON, MIRCEA

Nafiune, modernizare gi elite romAnegti / Mircea platon.Bucureqti: Ideea Europeani, 201g

ISBN 978-606-594-695-8

94

Mrncpa PlaroN

Nafiure, modetnizaregi elite romAnegti

AAIDEEAEURoPTANX

Mrncne Pr,.q,roN

lipsa de solulii. RomAnii, la fel ca oricare alti nalie,alcS.tuiesc o nafiune care se cere structurati. Acesta erolul elitelor (nu al elitei, adic6'al celor care alchtuiescsocietatea de admiralie mutuali care apare mereu la te-Ievizor, ci al elitelor, adici al celor mai buni din toatedomeniile). DacS elitele nu igi fac aceastd datgrie, corpulsocial e inert, adici l5sat pradh parczl\llor pi descompu-nerii. Pentru ca elitele si igi faci aceastS. datorie, tre-buiesc create sau intdrite instituliile, adici pArghiile detransmitere a valorilor, pArghiile de modelare, intiriregi perpetuare a modului nostru de viat5.

Cuprins

'1. Conuorbiri literare, seria clasicS.: manual deconstruit o !ar6.......

2. Eminescu nu era singur: Corpusul Conuorbiriliterare 1 8 7 7 - I B B 6 : Decsda independen{ei ............. 3I

3. Progres,,firb deceplii sguduitoare":Corpusul Conuorbiri literare 1 887- I 899.Romd,nia tn Belle Epoqu" .................... 73

4. Aceioameni minuna{i gi RomAnia lorzburitoare Conuorbiri literare gimodernitatea steampunl+........... ......... 100

5. Iagi - capitali de rizboi gi ,,inchegareaneamului romAnesc"

6. ,,O scAnteie-n alergare": Alexandru Vlahufi,omul verigi de legituri al istoriei literareromAnegti ......... L67

7. G. M. Vlddescu gi RomAnia disperafilor..............2108. Jdrani gi tArgoveli sau Despre,,globulele albe

ale societi{ii culte" :................9. ASTRA in satul meu: Elita RomAniei vechi gi

satul tradilional ................24510. RomAnii basarabeni fald cu patriotismul civic. ...26211. ,,Tovar6gi Stalin, pini vei trimite mila din

Moscova, Basarabia moare" sau Despredemnitatea lumii lirinegti a Basarabiei infa{a urgiei bolgevice ..........277

502

Mmcpa PlaroN

12. Eugen Barbu gi,,holocaustul industrial" ..,.......... 33313. Nicolae Breban gi,,holocaustul

(post)industrial" .................................. 34014. Un scriitor imperial: Nicolae Breban..... .............. 35215. Nicolae Breban gi,,inleleplii tribului" ................. 367

. L6. Dumitru Radu Popescu, un scriitor intre linii ....37I. I7 . Cazul scriitorului Corlaciu . ;................................. 38218. Arca poetici a lui Ioan Alexandru sau

La ce bun poetul in,,vremea scorburii" ...............40479. Sita de ceard,: istorii din istoria unui linut

transiluan ....-..: ...........".......42320. RomAnia dincolo de trecut ..................43327. Un istoric al demnitilii romAne$ti..........,.. .......... 44322. Rdzv an Theodores cu gi Cele doud, Europe ........... 45823. Reaclionarii cbndeiului gi conqtiinfa nationali. ..466

Epilog i

Z+. Wlit"t gi congtiinla nafionale .............. ................ 477

&l

;il

fr

Conuorbiri literare, seria clasici:manual de construit o tari

,,Oriunde viala se manifesteazhputernic, acolo au in-trat ideile in joc", scria A.D. Xenopol in 1869 (anul morliiIui Asachi), referindu-se Ia inevitabila ,,trezire" a sufletu-lui nafionatr datoratl vArtejurilor culturale gi ciocnirilorcivilizalionale care frimAntau colful de Europi din careficea parte gi'RomAnia gi la obligativitatea luciditiliiistorice in astfel de imprejuriri: ,,Suntem in o epoci decrizh,la primele luciri ale unei civilizaliuni incepAnde,insi in imprejuriri cari o gribesc cu o ripejune nespu-s6. Ideile ce ne pitrund sunt multe qi varii, culese dintzvoare deosebite: amintirea stribunilor romani, filoso-fia germand, sistemele politice niscute din revoluliuneafrancezh, suflul unei vieli orientale, toate stau fa!6, seamesteci sau se combat. Sub influenla luptei, sufletulnaliunii se trezegte; pulsul vielii sale bate tot mai iute,dari nu mai puternic nici mai regulat; cici direcliunileproduse de ideile deosebite sunt qi ele deosebite, ca rz'voarele de unde purced, gi ele se incrucigeazh, se luptiintinzAnd viala insigi, dari ripindu-i lelul adevirat giimprS.ptiind astfel puterea care ar trebui condensatl laun loc [...]. Punctul vital ce ar trebui s5 ne ocupe este cer-cetarea serioasi a ciii adevirate, in care mai la urmS' vatrebui si intre dezvoltarea noastri; si o afl6m pentru agti si alegem, intre direcliunile ce se manifesteazh, care

Mmcna PlaroN

este aceea ce trebuie sustinuti, - sau sd le respingem petoate qi si aplicim puterile noastre spre una noud, carear avea pentru sine adev5rul"1. Xenopoi lua in calculqi existen{a miruntei politici de interese, a egoismuluiingust care poate poza in manifestare a virilitdfii, deqinu e decAt un indicator al letargiei, al lipsei de vigoare,dar rimAnea increzdtor in fundamentala deqteptare aRomAniei, in capacitatea naliunii romAne de a actionapentru dezvoltarea tirii conform unui plan, unui set deprincipii: ,,Recunoaqtem ci multe din direcliunile ce semanifesteazi la noi sunt mai degrabd productul simti_mintelor, al interesuiui, decAt acel ai principiilo r; clarnu trebuie si mergem prea departe cu aceasta. Oriundeviala se manifesteazl. puternic, acolo au intrat ideiie injoc" (,Istoriiie civilizaliunii").

Aparilia revistei Conuorbiri literare a confirmat fap-tul c5, la mijlocul secolului al XIX-lea, energiile nafio-nale erau destul de puternice pentru a face s6 intre injoc ideile gi, mai mult, instituliile capabile si articulezena{iunea romAnd pe baza unui proiect coerent gi realistde dezvoltare organici. Conuorbiri literare, al c6rei primnumir a apirut la l martie L867, era tocmai o astfelde institutie: o institulie culturali, revistd a SocietiliiJunimea, care a pus la punct practic paradigma culturiiromAne moderne in tot ce a avut ea mai bun.

intr-adevdr, dup[ cum poate constata oricine (va)parcurge volumele Corpusului de texte ilustratiue dinConuorbiri literarez, aceasti primi generatie de junimigti

1 Toate citatele din acest capitol sunt reproduse dupi Mircea platon.Liviu Papuc (editori), conuorbiri literare. Corpu, tle texte ilustratiue. vol.I. Partea a doua. Primul deceniu,, 1S6T-1gf7. in continuare, voiumul vafi citat in forma Corpus L2.2 PAni acum au apirut patru volume, dupi cum urmeazi: Antonio patraq,L'iviu Papuc (editori), conuorbiri literare. corpus d,e texte itustratiue. vo't.I. Partea tntCti, 1867-1900 (prescurtat Corpus 1.1); Corpu.s L2 menlionat

1) Na{iune, modernizare gi elite romd'negti

rr :i.bordat de o manieri comprehensivi qi consecventdlrroblemele RomAniei atunci recent formate. Unghiurilerlc atac erau diferite - drept, Iiteraturi, economie poli-l,ic5., agriculturi, educalie, istorie, filologie, etnografie 9ilirlclor, chestiuni sociale cum ar fi egalitatea femeilor,lliinle naturale gi exacte -, dar scopul era unul singur:,lczvoltarea unui sistem national de economie simbolicilrcrmitAnd articularea solidi a statului romAn in scopulrr nititii qi infloririi nalionale. Enciclopedismul convorbi-riStilor era unul nalional qi, deci, in esen!6, umanist, is-Iorico-fiIologic, dupi cum o aratd 9i A. D. Xenopol, care,,,bservAnd c5,,legea sl5,biciunii congtiinlei omeneqti"l;rce astfel incAt in albia sufleteasc[ a unui om sau arrnui popor si nu curgi la un moment-dat decAt un "sin-rltrr qir de gAnduri" qi mai observAnd qi c[ spiritul epociiItri era cel gtiintific, nota in 1869:

,,Daci spiritul timpului e in adevir cel gtiinlific,:rl,unci trebuie pe de o parte si nu ne opunem lui, pe,lc alta si ciutim a dezvolta pe cAt se poate elemen-Icle individuale, nafionalitatea, pentru a parahza ast-lirl pAni la un punct influenla universal[ a qtiintei. Am;rr'5.tat ci o condiliune absoluti a vietii, a progresuluit,ste dualismul unitilii 9i varietdlii... Aceasta este oIcge universal5, de la corpurile cereqti in care menlineordinea, pAni la sufletele omenegti in care e condiliu-nca progresului... $tiinla qterge varietilile... Culturaclementelor care dezvolti individualitatea trebuie sd lernenlie. Acestea sunt ins6: limba, dreptul 9i moravuri-le, iiteratura gi artele frumoase. Ci aceasta e absolut

irr nota anterioari; Mircea Platon, Liviu Papuc (editori), Conuorbirili,t,erare. Corpus de texte ilustratiue. VoI. I' Pa,rtea, a treio,. DecadaIn,cl,epenclenlei, 1877-1886 (prescurtat Cotl:us L3); Mircea Platon, Liviul'apuc (editorl), Conuorbiri literare. Corpus de texte ilustratiue- Vol. I.I'ai'tea a, patra. Ron'td,nia tn Betle Epoque, 1887- 1 599 (prescurtat Corpus1.4).Toate volumeie au apS.rut la Editura Convorbiri literare din Iaqi.

Mtncoa PlaroN

necesar pentru mentinerea cjvllizatiunii se recunoag_te din insugi fenomenul timpului nostru cari s-a nu_mit principiul nalionalithtilor...', Rolul umanioarelorin afirmarea identititii nalionale il afirma gi G. panu,care, deqi combitea excesele $colii Ardelene/Latiniste,era congtient de rolul pe care il joaci istoriografia gi fi_Iologia: ,,Politica intrebuinld dari ca arme de apirarediversele ramuri a literaturei gi aceasta iqi ficu din pa_triotism scopul ei principal. De aice resulti cd toate scri-erile acelei epoce sunt pecetluite cu caracterul nalional.Mijlocul prin care un popor igi aratd esistenta sa inain_tea lumei este istoria. gi proba cea mai vie a originei saleeste limba. de aici ut:meazl" cd toti oamenii invilati deatunci devenirl istorici gi filologi sau gramatici,, (,,Stud!iasupra atArndrei sau neatArnirei politice a RomAnilorin deosebite secule").

Tocmai de aceea, spiritul critic al echipei de laConuorbiri literare nu va da nagtere unui discurs de-mi_ttzant mistificator gi dezintegrant, aqa cum e cel Ia caresunt expugi romAnii de douizeci gi cinci de ani incoace,ci la un discurs l5muritor, la despdienjeniri ale istoriei,limbii gi culturii nalionale care puteau si-i ajute pe ro_mAni sd evite funditurile in care ii impingeau aposto-lii unor patriotisme vetuste sau internalionalism" pro_vinciale. De exemplu, circumstanlele care impuseserireprezentanlilor $colii Ardeiene si insiste pe mdreliaobligatoriu de obArqie romanb, a neamului romAnesc numai existau in RomAnia lui Carol I. in articoiul,,studiulistoriei la romani", G. Panu ridiculizea zd afectdrrie lati-niste ale unor istorici ardeleni precum August TreboniuLaurian, care incAlcea istoria romAnilor de dragul etimo_iogiilor fanteziste: ,,Moldova se derivi de la Molis Dava,Milcovul de la Melo-cavus, Calmaluiu de Ia Calametumetc. Ceea ce este de admirat, in toate aceste deriviri,

10 ll Nc1iune, modernizare qi elite romd'negti

,,sl,c ghibicia cu care apropie potrivirea intAmpldtoare;r sonurilor, o qtiin!5" foarte desvoltati la d-nialor. In is-lrrlia d-lui Laurian, Alexandru Ldpuqneanu murind fur r rr:ropat la ".

Junimiqtii inlelegeau valoarea politicd a istoriogra-lir.i $colii Ardelene in contextul secolului al XVIII-lea,,l:r r ciutau si fac6, in conditiile oferite de RomAnia Micir,rrlr domnia lui Carol I, operi nalional6 pe baze care,,l:rr::-r nu pot fi numite neap[rat ,,gtiinlifice", sI excludi,rrlrit,rariul - fie eI qi aI etimologiilor forlate - in foio-,,rrl luciditifii consecvente, principiale, singura pe baza' ;u'ci:r se putea elabora o ortodoxie publici funclionali:,,'l't'rnelia tuturor acestor cirli qi a altora nefiind adev6-r r r I. ci impodobirea neamului RomAnesc cu tot ce poate firrr;ri frumos qi glorios, vedem la fiecare pagini povestin-,lu'so lucruri, nu qtim de unde scoase; vedem combinaliil;rcrrl,e pentru a se regula cum ar fi trebuit si fie soartair',.r:ut5" a poporului, iar nu a se povesti cum a fost"3.

(l I'anu: ,,in o stare normald de lucruri, ele poate nu s-ar fi niscutrrl,;q1;s2st[ formi. Dar ce era de fdcut, cind striinii ridicau asemene

, rr ri)irse chestiuni gi le deslegau intr-un chip duqminesc pentru RomAni?Itrrr:rrl,ia nu putea si nu ia o astfel de indreptare, de vreme ce multe din,'rr, rlc patimi politice zilnice se ridicau Ia valoarea de teorii istorice pe,,,,rl,r':rla RornAnilor. CAnd se pretindea c[ RomAnii sunt cei mai migei

'lrrrlrr boate popoarele, era firesc ca Petru Maior si puni in cartea sa, , r , ,:r r pitol intitulat ,,Birbilia RomAnilor", unde si ingire vitejiile lor din,lrl.r'il,c timpuri, capitul care in alte imprejuriri desigur nu gi-ar fi avutl,,, rrl. - Caracterul principal al miqcirei intelectuale a RomAnilor din\rrrl.r'iir este: cd m,o,i toate teoriile i,storice qi limbistice ale lor le capetd' 9il, :;ttrt.u'nicesc mai n'rult prin antitezd', tntprotiuindu'le la altele d,e ntulte,'t r tttl.

MrRcoa PlaroN

Atacul lui Maiorescu, Panu gi ai lingviqtilor juni_migti la latinismul filologiior gi istoricilor ardeleni eraprima criticd modern-conservatoare a unei ideologii,ideologia latinizantd care se sforta sd inghesuie intrea-ga culturd romAni in sarcofagul unui latinism epigonicqi apocri{ care era silit si elimine din raliuni ideologiceetimologiiie non-latine (slavone, germanice), rddicinileetnice non-latine (dacice, barbare), orizonturile religioa_se non-latine (Ortodoxia) 9i formele de viali economicd.sau politicd judecate a fi non-latine (monarhia, opus6 re_pubiicanismului roman clasic). practic, degi Lucian Boial-a citat pe Panu ca pe unui dintre strimoqii sii intruale demitizdrii, ceea ce face panu nu e sb" spun6 ch toatiistoria e o poveste qi c5, drept urmare, trebuie sd. scd_pdm de povegtile nefolositoare azipentru a le inlocui cupovegtile curente, ci cd istoria e o gtiinfd care urmb.req_te restabilirea pe baz6, de documente a unor adevdruri.Reac[ionand la exageririle qi uneori chiar contrafacerileunor istorici, de la Petru Maior la Hasdeu, panu nu scriaca un reiativist, ci doar ca un istoric interesat de acu_ratelea qi baza documentari ale afirmaliilor istoriogra_fice. Panu scria aici in consonanld cu Xenopol, a c6ruiidee, extrem de interesanti qi de productivd, era ci, inloc de a fi inhimat la carul triumfal al mono-originii ro_mane a poporului romAn, ceea ce ar face din romAni unstoc etnic epigonic Ai epuizat, cercetarea istoricd asupraoriginilor poporului romAn poate si ne conduci inspredescoperirea altor componente, noi, originale, ale alua_tului etnic romAnesc, componente care astfel ay ardtacu vederea, intunecate cu inlelepciune, punandu-se in rocul lor altelemai potrivite cu nevoile nalionale. Ideile se primiri fdri nici un control;pentru ca sr fie bune era de ajuns ca sd le fi esprimat qi altii inainte; ceienoud care se mai adiugiri furi statornicite pe sprijinur celor vechi, caren-u incetari de a se pistra cu sfinlenie. cunoqtinlcle istorice crescurifird a se imbundtiti" (,Studiul istoriei la RomAni,,).

I2 l.r Na iune, modernizare qi elite romdneqti

, ;r romAnii au qi un viitor, nu doar un trecut. Iat[ cer,,'r'iu Xenopol in,,studii asupra stirei noastre actuale":,.'l'oat6 intrebarea viitorului nostru sti aci: daci suntemr',,rnani - degenerafi - sau un popor cu totul nou, ro-rn;'rnii. A crede ci suntem romani curali qi c5 totuqi amtrrrl,cir sd ne mai dezvoltim o dati poate fi o idee foarterrr;rgtrlitoare pentru cei ce o au, dar pentru a fi adevirati,,r'lrcbui ca natura si ne fi dat privilegiul de a ne sub-lr';rr1c de la legile ei. Deosebirea insi intre legile naturii

'.,, :rccle omenegti const[ tocmai in aceea ci cele dintAi

r rr (:unosc asemenea privilegiuri. Conditiuneo esenliald,t rlr':uoltd.rii noastre f ind existen,ta unei diferen[e tntre

1,rt i!,ul nostru gi spiritul roman ar trebui s5" incet[m o,l,rl;i pentru totdeauna cu nigte pretenliuni tot atAt de,l,rrrrde pe cAt gi ridicule. Noi, care credem in viitor, nu,r,,rrr :rstfel de preten{ii qi avem convingerea c5" suntem,r l){)por nou - la a ciruia formare au conlucrat multe, l,'u)cnte - iard nu romani degenerafi".

lst,oricii $colii Ardelene sufocau istoria romAnilor,rlr povara unui epigonism funciar, denuntat cu acuita-

I , , r lt r Xeno pol ,,Mic1urd,m rtoi tnqine ualoarea trecutuluittt':;lt'u, propriu, punAndu-l in o asemdnare necesari cu,rrr :rlt,ul ce-I sfarmh prin m5rimea sa. Se injoseqte isto-r 'r rroastrd la rolul unei continuiri mici a unei perioade,r:i('r)inate, la un pArAu ce iese din un rAu pentru a secarrr prrstii, in loc de a-i l6sa acela aI unui inceput de dez-,.,rll;rrc, care totdeauna trebuie si fie mic dar poate se,1,.r'irri mare".

.lr-rnimiqtii refuzau si bagatehzeze specificul nalio-n:rl rod al unei genealogii frimAntate de un anumit, ,,nl,r'xt, deci aI unei logici a viului - de dragul unui tre-, rrl initic-Iivresc Ai aI unui sistem de valori universalis-t,, rlc imprumut (de Ia variile noi ,,Imperii Romane").

Mrncoa PlaroN

Pozitivismul istoric al lui Xenopol sau Panu nu era unfals pozitivism, o demitizare mistificatoare, inqelitoare,relativistd sau o incercare de a muta centrul de greutateal istoriei romAnilor pe un trecut de a cdrui glorie ne-arfi despirtit o,,cenzurd transcendentS"" care impiedica ac-cesul la energiile lui. Xenopol gi Panu ciutau si dezlegeromAnii de mitui unui trecut mort pentru a le reda ade-vdrul unui trecut viu, al unei vechimi reale care le-ar fiingiduit si aibd un viitor. Din acest punct de vedere,Panu aborda dezinhibat istoria marilor natiuni europe-ne, ar[tAnd ci romAnii nu sunt altfel decAt ele, ci, inprivinta raportdrii la trecut, exact Ia fel. Sincronismuljunimist era unul constructiv, nu coroziv. Iati ce scriaPanu in ,,Studii asupra atArn5rei sau neatArnirei poli-tice a RomAnilor in deosebite secule": ,,Eresul comun po-poarelor de a-gi da fiecare o origine divini sau cel pulinstr5lucitd a pierit dinaintea risului mugcdtor gi a criticeiluminate. Francejii nu se ruqineazd a mirturisi ci suntin mare parte coboritorii vechilor popoare galice cunos-cute prin barbaria lor qi a ciror religiune admitea imo-laliuni de oameni pe altarul zellor ior. Germanii nu preapot a se ingAmfa cu strdmoqii 1or ce triird secule in pb.-durile gi mlagtinele de Ia Nord qi ai ciror gefi se serveaula ospeluri cu craniuri inimice in loc de cupe, qi cu toateacestea niminea intre ei nu se gAndeqte a ascunde aceas-ta. Pentru ca si ne putem desvolta pe calea propigirei gia ajunge un popor respectat nu este de nevoie a suslinec[ coloniile aduse de Traian nu au gisit nici un Dac peteritorui Daciei gi a stdrui cu multi cilduri ci sAngelece-l avem in noi este curat sd,nge rotne,n, cu toate cd ta-blele cerate glsite in Transilvania gi in Valachia aratifoarte limpede cum coloniqtii Traiani erau departe de afi toti Romani, o mare parte fiind Gali, Ispani, Numizi,Traci, Iliri etc. etc. Pentru a avea o limbi armonioasd gi

l4 Itlatiune, modernizare gi elite romd.negti

, rrllivrrtii nu este de neapirath trebuinli a deduce toa-t, r'rrvint€le de la o form[ primitivd latin5.9i a alunga,l,rr lirnbi o multime de cuvinte slave care au stribitutt,,,rr:r in adAncimea tuturor piturilor sociale, impS.mAn-t,

'rrrrlLr-se cu desivirqire. Poesiile populare qi Vasilie

\ l.r':r;rndri ne pot da o misuri dreapti de ceea ce este girr ;rrrl,t:ir. fi limba noastrd aSa cum o vorbegte poporul 9i,rr rr . rr zice fiIologii, trebuie si mdrturiseasci singuri ci

, , ,r, i nu au produs nimic analog [...]. Pentru ce dar noirrrr ;t'r't,fi unei mAndrii nationale riu in.telese comorile,,1,'r;irului gi luminei? Un popor care se fanatizeazh qi, ,rri;c5. numai pentru a discuta originea lui strdluciti, ,, ;rrrrinti Ia fiecare imprejurare pe Badea Traian fhr6'I rr;r sc arite lucr[tor pe calea adevirati a reformei qi

, I ,r ,,gresului sam[ni cu acei nobili degenerali din seco-1,,1,, lrccute aI ciror merit se compunea din blasonul lor

r (;r'o la fiecare faptb grea qi periculoasi unde se cerea, r r I r r(ca personali numS.rau cu ingAmfare numele qi vi-t, 1rrlt' strimoqilor 1or".

'l'ocmai ciutarea adevirului i-a fdcut pe junimiqti si1,r ,'l rri:rsci poporul, RomAnia profundi, naliunea ca de-1,,irrl.irri a adevirurilor vii, triite, apirate, cultivate din'', rrlratie in generafie, dupi cum ne arat6' Panu atunci, ,rrrl vorbegte de adevhrul limbii 9i de natura conser-r;rlorlre a familiei, matrice a societitii: ,,Am zis mai sus, ,r tlcqi timba este cea mai din afarh manifestare a unui1,,)t)()r, totuqi cAteodat[ se pistreazl'maibine dec6"t alte;,;rrtr mai liuntrice; am mai zis c5' institu,tiile' deqi tin1,,.rrr firea lor un loc mai adipostit decAt limba, totuqi, l. se pot schimba cele intAi sau mai mult decAt limba;:rr'r'st,€ abateri de Ia o reguld dati se limuresc ai se inde-;,lirrcsc prin urmitorul princip: obiceiurile fiind formele,1,'via{i ale unui popor, privit nu ca intreg ci ca familie,, r,r'cul lucrdrei lor nu este societatea luath in intelesul

Mmcna PleroN

de individualitatea unei naliuni, ci uiala casnicd, und.etoate au un caracter de statornicie gi neschimbare; prinurmare cu cAt celelalte doud elemenle sunt in o leg6iurdmai strAnsd cu uiala casnicd qi cu obiceiurile, cu atAtaele capdtd noi puteri pentru a merge mai departe f6ri apriimi inriurirele strdine qi dimpotrivd cu cAt lanlul deinlelegere qi de comunicare este mai slab sau intrerupt,cu atAt acelea se depirteazd de la formele lor dintAi.Rdzhmati pe acest princip vedem ci limba, oricare ar fistarea ei fa[5 cu bAntuirele ce vin asupra unui popor, areun sprijin puternic in viata casnicS, cireia este unul dinelementele formatoare" (,Studii asupra atArnirei sauneatArndrei politice a RomAnilor in deosebite secule,').

Limb5, viali domestic5, obiceiuri, institutii - pro-gramul junimist era unul bazat pe o abordare antro-pologicd a realitdlii romAnegti, considerati holistic, casistem corent qi legitim de sensuri gi valori. Iatd trecutein revist6, cum abordau autorii Conuorbirilor, variile as-pect^e ale unitilii, independenlei qi propdgirii nafionale.

In materie de ,,integrare europe anrd", Conuorbirilepromovau ideea apartenen{ei romAnilor la civilizatiaeuropeanS, dar nu vedeau in acest lucru un prilej de ser-vilism. Iat5, de exemplu, cum scria D. Petrino la come-morarea uciderii domnitorului Grigore al III-lea Ghicadespre pretentiile austriecilor de a face misiune civiliza-toare printre romAnii din Bucovina: ,,Acele ce le-au do-bAndit ei nu le pot fi spre onor, fiind numai avantaje bru-tale, dupd un axiom matematic qi din nenorocire necon-testabii. Num6rul lor de mai bine de 30 milioane, fati cucifra de 500 de mii, numirul iocuitorilor din Bucovina,produce proporfia de 1 la 60, proportie totdeauna avan-tajoasi milioanelor, chiar qi atunci cAnd ele s-ar com-pune din silbatici de prin codrii Africii gi nu de pretingipurtitori de culturd in Orient. Sd ne fie iertat deci a ne

16 t7 Na{iune, modernizare Ei elite romd'negti

rndoi despre puterea lor civiiizatoare qr misiunea cu caresc cred investili" (,,Serbarea comemorativi pentru moar-Ioa Domnului Grigorie Ghica Voievod").

Deqi puternic inrAuri{i de cultura german6, junimig-I ii nu ezitau si sanctiorreze in paginile Conuorbirilor lite-/1rl'e mesianismul german, inflamat de victoria oblinutd,lo Prusia impotriva Franlei lui Napoleon III in rizboiul,lin 1870-71. Astfel, scriind despre cartea Deutschlandrrrr,d Frankreich, de Ludwig Brunier, anonimul redactoryrrnimist (probabil Iacob Negruzzi) nota sardonic, intr-orrot,iti din 1872: ,,Autorul igi propune, in aceasti compa-r;rt,ie intre Germania qi Franlia, si demonstre ci na{i-trrrc:-r francesi s-a distins qi se distinge in lume prin ur-r r r ;i toarele insuqiri nationale: cruzime, fal6", zd'dhrnicie,rninciunS,, plecarea la pradh qi jaf, intoleran!5, l5comie,r,ltrg5.rie, negtiinti gi prea mare inchipuire de sine - oIi:rt,ii de insuqiri din cele mai respectabiie. Din contra na-trunea germani este, dupi numitul autor, nu numai in1,r'ivirea rolului exterior pe care in fine I-a c[pitat dupi.rr rn iI merita de mult, dar qi in privirea perfecliunei na-I r rrci qi a disposiliunilor sale, desigut na{iunea cea intd.irlc pe pdmAnt. Aceasti carte este interesanti pentru a;;r' vsflsu cum spiritul cel rece, nepirtinitor gi cunoscitor,1. sine aI Germanilor a inceput a se falsifica - o falsifi-{ ;u'c ce se observh foarte clar in apreluirea producerilorlrl,crare. PAn[ mai diundzi rAdeau de Francezii cei in-lrrrnurafi, care ziceau despre dAnqii ci sunt qi iat[ acuma seriogii Nemli apucali de aceeaqirr.bsnis,