Sociologia Religiei

4
1. Thomas Luckmann - "The Invisible Religion" - tema centrală: tot ce este în afara biologicului poate fi integrat în domeniul religios 3 tipuri de transcendenţă: 1. minitranscendenţa sau transcendenţele mici sunt legate de spaţiu şi timp - a fi conştient de obiecte din spaţiul înconjurător, de poziţia lor, de lucruri pe care urmează să le faci, de ceva ce ai programat 2. transcendenţe mijlocii - legate de relaţiile umane - capacitatea de a cunoaşte stările unei persoane fără a fi acea persoană, adică să îţi dai seama din mimica şi gesturile sale dacă este tristă, veselă etc. 3. marile transcendenţe - toate experienţele care depăşesc obişnuitul - visele, experienţele date de droguri, viziuni, revelaţii Impactul societății în cursul vieții individuale, cu schimbări sociale rapide, creșterea mobilității sociale, transformări in structura familiei, organizarea diferitelor instituții sociale, tinde să producă anumite dificultăți în adaptarea individului la ordinea socială. Teoria schimbării sociale, analizeaza relația dintre individ și societate în istorie, produce ipoteza că o schimbare fundamentală a avut loc în poziția individului în ordinea socială a societății moderne. Efectul a societății asupra individului poate fi interpretat ca simptome de relocare său în ordinea socială. Ipoteza Luckmann, acea existență individuală și relația acesteia cu ordinea socială este istorică, produce problema că existența individuală în societate a ajuns la un punct critic în lumea contemporană. El susține că relevanța sociologie pentru om contemporan derivă în primul rând din căutarea pentru înțelegerea soartei persoanei în structura societății moderne. In absenta unei teorii organizate, Luckmann propune ca unele ipoteze constă în identificarea religiei cu biserica, care are cele mai importante consecințe pentru cercetare și teoria în sociologia religiei. Religia devine un fapt social, fie ca ritual instituționalizat sau idei doctrinare. Identificarea religiei cu biserica se încadrează în sociologie ca studiul a instituțiilor sociale. Teza bine-cunoscut că religia este o etapă primitiv în evoluția rațiunii umane și în cele din urmă vor fi înlocuite de știință a contribuit la presupunerea neînțeles că secularizarea este măsurată prin declinul bisericilor. Acest punct de vedere a secularizării tinde să fie explicată prin transformări în alte zone ale sistemului social, cum ar fi urbanizarea și industrializarea, care au fost considerate a submina instituțiile tradiționale, cum ar fi Biserica. Presupunând că biserica și religia sunt identice este însoțită de ideea că religiozitatea individuală se bazează pe nevoile psihologice care sunt definite și respectate de Biserică. Luckmann spune că acest lucru este un sistem inadecvat pentru a înțelege relația dintre individ, religia, și societatea. El crede religiozitatea individuală nu poate fi înțeleasă fără a face referire la o realitate istorică și instituțională dat de ritual si credinta. Aceste ipoteze se bazează pe identificarea de religie cu forma sa instituționalizată; prin urmare, disciplina sociologie acceptă ideologia bisericilor ca interpretări valide gama de obiectul lor. Noua sociologie a religiei se referă exclusiv la religiozitate orientată biserica, dar nu a reușit să-și continue tradițiile teoretice ale sociologiei clasice religiei. 2. Sincretism. Fundamentalism Sincretismul - o doctrină religioasă în care se îmbină elemente din sisteme felurite de gândire sau de credințe, uneori depărtate între ele.

description

Curs Sociologia Religiei

Transcript of Sociologia Religiei

1. Thomas Luckmann - "The Invisible Religion"

- tema central: tot ce este n afara biologicului poate fi integrat n domeniul religios3 tipuri de transcenden:1. minitranscendena sau transcendenele mici sunt legate de spaiu i timp - a fi contient de obiecte din spaiul nconjurtor, de poziia lor, de lucruri pe care urmeaz s le faci, de ceva ce ai programat2. transcendene mijlocii - legate de relaiile umane - capacitatea de a cunoate strile unei persoane fr afi acea persoan, adic s i dai seama din mimica i gesturile sale dac este trist, vesel etc.3. marile transcendene - toate experienele care depesc obinuitul - visele, experienele date de droguri, viziuni, revelaii

Impactul societii n cursul vieii individuale, cu schimbri sociale rapide, creterea mobilitii sociale, transformri in structura familiei, organizarea diferitelor instituii sociale, tinde s produc anumite dificulti n adaptarea individului la ordinea social. Teoria schimbrii sociale, analizeaza relaia dintre individ i societate n istorie, produce ipoteza c o schimbare fundamental a avut loc n poziia individului n ordinea social a societii moderne. Efectul a societii asupra individului poate fi interpretat ca simptome de relocare su n ordinea social. Ipoteza Luckmann, acea existen individual i relaia acesteia cu ordinea social este istoric, produce problema c existena individual n societate a ajuns la un punct critic n lumea contemporan. El susine c relevana sociologie pentru om contemporan deriv n primul rnd din cutarea pentru nelegerea soartei persoanei n structura societii moderne. In absenta unei teorii organizate, Luckmann propune ca unele ipoteze const n identificarea religiei cu biserica, care are cele mai importante consecine pentru cercetare i teoria n sociologia religiei. Religia devine un fapt social, fie ca ritual instituionalizat sau idei doctrinare. Identificarea religiei cu biserica se ncadreaz n sociologie ca studiul a instituiilor sociale. Teza bine-cunoscut c religia este o etap primitiv n evoluia raiunii umane i n cele din urm vor fi nlocuite de tiin a contribuit la presupunerea neneles c secularizarea este msurat prin declinul bisericilor. Acest punct de vedere a secularizrii tinde s fie explicat prin transformri n alte zone ale sistemului social, cum ar fi urbanizarea i industrializarea, care au fost considerate a submina instituiile tradiionale, cum ar fi Biserica. Presupunnd c biserica i religia sunt identice este nsoit de ideea c religiozitatea individual se bazeaz pe nevoile psihologice care sunt definite i respectate de Biseric.Luckmann spune c acest lucru este un sistem inadecvat pentru a nelege relaia dintre individ, religia, i societatea. El crede religiozitatea individual nu poate fi neleas fr a face referire la o realitate istoric i instituional dat de ritual si credinta. Aceste ipoteze se bazeaz pe identificarea de religie cu forma sa instituionalizat; prin urmare, disciplina sociologie accept ideologia bisericilor ca interpretri valide gama de obiectul lor. Noua sociologie a religiei se refer exclusiv la religiozitate orientat biserica, dar nu a reuit s-i continue tradiiile teoretice ale sociologiei clasice religiei.

2. Sincretism. Fundamentalism

Sincretismul odoctrin religioasn care se mbin elemente din sisteme felurite de gndire sau de credine, uneori deprtate ntre ele. tendin manifestat de a se contopi ntr-o figur divin atribute i caracteristici aparinnd mai multor diviniti ntructva nrudite, cum ar fi SarapisZeusHelios,AttisDionisos,Isiscea cu zece mii de nume etc. implic fuziunea i analogia mai multor tradiii iniial discrete, afirmnd astfel o unitate de baz i pentru a permite o abordare cuprinztoare a altor credine. descrie produsul instituirii la scar larg a unei culturi strin, religie, sau corp de practici pe un alt care este deja prezent.

Exemple de sincretism (paralelisme de cult religios): Teza Pcatului originar a fost cunoscut cu mult timp nainte (Cultul lui Mithras, zeitate din vechea Persie). Cultul Misteriilor practicat de popoarele elene, a avut ca personaj central un Messia (Fiul Zeilor). Acesta urma s aducmntuirea, dar la fel ca iIsus numai dup supunere la chinuri trupeti i rstignire. Legenda nvierii unui Messia, a treia zi dup rstignire, cu gsirea mormntului gol, avnd uriaa piatr rotund de nchidere dat la o parte. Ideea Ridicrii la Cer a lui Messia a existat deja n vechi credine. Ideea Trinitii (Sfnta Treime) a fost de asemenea demult cunoscut n vechile religii. Zeii Mithras i Dionysos ar fi nfptuit i ei multe minuni (vindecri miraculoase de boli, renvierea morilor, transformarea apei n vin etc). Cultul religios elenistic prevedea botezul, cu condiia unui prealabil post alimentar i ispirii unor penitene. Acesta prevedea Masa Sfnt, echivalentEuharistiei. Masa Sfnta simboliza gustarea din trupul i butul din sngele zeitii, exact ca n sacramentul Euharistiei. Mai mult chiar, pinea Mesei Sfinte se mprea credincioilor sub forma unei hostii, concomitent cu facerea semnului crucii.Sincretismul religios este conceptia potrivit careia toate religiile poseda acelasi adevar in strafundul lor ezoteric si sunt in mod egal valide ca mijloc de mantuire. Prin aceasta idee omul poate avea impresia ca reconciliaza adevarurile tuturor religiilor si, in acelasi timp, se situeaza putin deasupra tuturor traditiilor". Prin fundamentalism nelegem lipsa de nuane, respingerea oricrei abordri critice venite din afar, dar i din interiorul comunitii de credin, negarea valorii i demnitii celor de alt religie i, n final, disponibilitatea, argumentat i ncurajat teologic, de a distruge i ucide. Violena este ridicat la rang de slujb, de ritual, n timp ce teroristul (aa cum l percepem noi) este, de fapt, un celebrant al convingerilor duse pn la ultima consecin. Chiar dac se afl la polul opus, deschiderea fa de orice, oricine, oricum i oricnd; inclinaia spre sincretism explic enorma cretere a pieei de carte de tip New Age i n general a produselor spirituale, de la masaj cu pietre magice la concedii n templele din jungl. Dac fundamentalismul este varianta viciat a identitii ferme, a geografiei religioase locale, atunci sincretismul este varianta pervertit a sintezei, a deschiderii ctre universalitate.

3. Ecumenism- fundamentalism

Ecumenismul religios de astzi este o micare de unire, pentru nceput, a ereticilor apusului cu ortodoxia. ntr-o a doua faz se are n vedere unirea tuturor religiilor ntru-una singur, uria, ntr-o panreligie . Scopul ultim, ns, este ca cretinismul, i n special ortodoxia, singura care deine adevrul, s dispar.

Ecumenismuleste o micare religioas care urmrete reuniunea tuturor bisericilor cretine ntr-una singur

Prin ecumenism, teologia traditionala intelege universalitatea unui sinod al Bisericii crestine universale, universalitate ce asigura invataturii de credinta elaborata de acel sinod un caracter normativ pentru intreaga crestinatate, adica ceea ce se refera la intreaga Biserica crestina. "Prin miscarea ecumenica se inteleg initiativele si actiunile organizate in favoarea unitatii crestinilor conform cu necesitatile diferite ale Bisericilor si dupa imprejurari.". Din aceaste actiuni si initiative rezulta o ampla miscare convergenta, nu numai a crestinilor individuali, ci si a confesiunilor crestine, ca parteneri egali. Decretul despre Restaurarea unitatii sau enciclica papala mentioneaza exigentele ecumenismului: reinnoirea permanenta a Bisericilor, transformarea sufletului, rugaciunea in comuniune, cunoasterea reciproca, dialogul interreligios (intre teologi si intalniri dintre crestinii apartinand diferitelor Biserici), colaborarea intre crestini in cadrul diferitelor servicii sociale.

4. Sacru- profan

Hierofanie=revelarea, manifestarea sacrului n "natural", "profan"=manifestarea a ceva ce este "altfel", a unei realitati care nu apartine lumii noastre, n lucruri care fac parte integranta din lumea noastra. Hierofania cea mai elementara consta in manifestarea sacrului intr-o piatra, munte, totem, pana la hierofania suprema, care pentru un crestin este intruparea lui Dumnezeu in Iisus Hristos. Ex. de hierofanii: manifestarea sacrului ntr-o piatra, ntr-o planta, pt. crestini ntruparea lui Dumnezeu n Isus Cristos. Nu este adorata piatra sau arborele n sine, ci este adorata pentru ca este o hierofanie., pentru ca arata ceva care nu mai este arbore sau piatra, ci este ceva sacru, "ganz andere"

Sacrul i profanul reprezint dou moduri de existen asumate de ctre om pe parcursul vieii. Sacrul fiind realul prin excelen, hierofanie manifestare a unei realiti ce nu aparine lumii noastre n obiecte ce fac parte integrant din lumea noastrProfanul fiind opusul sacrului, desemnnd realitatea cotidian, dimensiunea material a existenei. Autorul prezint diferenele ce apar n manifestarea sacrului prin exemple din societile arhaice agricole i cele vntoreti, precum i elementele comportamentului religios, exprimat prin ritualuri, mituri, simboluri. De exemplu, intr-o societate arhetipal agrara exista credinta in Mama Pamant, Gaia, Zeita Mama, pentru ca universul de cunoastere al individului graviteaza in jurul principalei sale surse de hrana, pe care o divinizeaza incearcand sa o induplece prin ritualuri si ofrande. Intr-o societate de vanatori, exista credinta in totemul animal pentru ca existenta vanatorului si a tribului sau este dependenta de prada sa, a carei bunavointa incearca sa o castige.Pentru Eliade, sacrul reprezint rezultatul experienelor totale a omului religios, nu doar un studiu n istoria contiinei. Sacrul este evaluat ca element central, existenial, n structura unei contiine. Din perspectiva fenomenologic, sacrul deschide posibilitatea nelegerii fenomenului religios, chiar din esena sa. Sacrul prezint o specificitate aparte, este inconfundabil, prezent doar n trire, perceptibil doar din interiorul su i nu poate fi combinat, modificat, circumscris, ori redus la forma comportamentelor areligioase. n cadrul primelor cercetri a unor astfel de comportamente, ,,sacrul a fost situat n interiorul sferei de cunoatere religioas, ns doar de factur teologico-filosofico-istoric.