Poz[ din tinere\ile lui Ioan Bolo;,realizat[ la debutul literar, `n 1974

S`n`tate Frumuse]e&Semin\ele de Chia suntrecomandate `n curele de sl[bire

Metodele recomandate derecoltare a plantelor medicinale

Pagina 8Pagina 5

“Descul\ `n parc”, o reu;it[ multa;teptat[ de Teatrul de nord

Corie ;i Paul Bratter sunt c[s[tori\i de ;ase zile (petrecute ;i alea ntr-un hotel);i se mut[ `ntr-o mansard[ ca vai de ea, la etajul 6, f[r[ lift, f[r[ c[ldur[

Fostul preşedinte americanBarack Obama a reapărut în pu-blic cu angajamentul de a se de-dica încurajării şi pregătirii ti-nerilor pentru a se implica înpolitică, dar fără nicio menţiunesau critică pentru succesorulsău, Donald Trump.

După lungi vacanţe în lo-curi exotice, dedicate în partescrierii unei cărţi de memorii,Obama a revenit la microfonpentru a conferenţia în oraşulsău preferat, Chicago, primaprezenţă dintr-o serie de actepublice care vor include în mai,la Berlin, o ceremonie alături decancelarul Angela Merkel.

Brigitte Macron este,conform sondajelor, pe cale sădevină prima doamnă a Franței,dacă soțul său, EmmanuelMacron, favorit la alegerileparlamentare, va reuși să oînvingă în turul doi pecandidata sa, Marine le Pen.Brigitte Macron este o doamnădespre care s-au scris doarlucruri bune. Brigitte a fost mentor luiEmmanuel Macron încă decând era adolescent, cândaceasta îi era profesoară deteatru la o școală iezuită. Inițialprofesoară de latină, Brigitte l-a cunoscut pe Emmanuel pecând acesta avea doar 15 ani.Este mai mare decât el cu 24 deani, dar asta nu i-a împiedicatsă se îndrăgostească unul decelălalt și să se căsătorească. Eaa purtat un rol activ în viațasoțului și, în prezent, îi este celmai apropiat consultant încampania prezidențială. Câștigarea alegerilor înFranța ar putea da startul unornoi subiecte de can-can, ceea cear reprezenta o provocarepentru cuplul Macron. Aceștiasunt atipici, nu respectă regulileFranței conservatoare șiburgheze și, în mod inevitabil,vor fi atacați de presă, așa cums-a întâmplat cu acuzațiile dehomosexualitate la adresa luiEmmanuel Macron.

Două sondaje importante,realizate recent, arată că DonaldTrump îşi va încheia primele 100de zile în funcţia de lider al SUAcu un nou record. El ar putea ficel mai puţin plăcut preşedintedin istoria modernă.

Un sondaj a arătat că noulpreşedinte american are cea maiscăzută rată de aprobare dinpartea cetăţenilor - cea mai micărată înregistrată de la înfiinţareaacestui gen de sondaje, în 1945.

Trump nregistreaz[ un nou record

Avocatul Alexandru Feren\iu (1840-1892)

IAnul XV Nr. 732 Duminic[ 30 aprilie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Barack Obama ;i-ag[sit un nou job

Un moment crucial pentru

cultura rom]n[<Satu Mare,

1-2 mai 1872

ioan Bolo;< “av]nd la baz[ profesia de medic, am decis s[ scriu c[r\i cu "cenzura" proprie aplicat[ la cuvinte

PaginiLE 2-3

Piatra de temelie a teatruluirom]nesc `n Satu Mare a fost pus[ `n1872 de avocatul Alexandru Feren\iu

Pagina 9Pagina 10

Cine este viitoareaprim[ doamn[ aFran\ei

Rochia cu spatele gol -o provocare pentru femei

Pagina 7

30 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIETeatrul na\ional e tezaurul de care a se folosi nu e alt mod, dec]t curat rom]nism `mbinat cu

un patriotism nealterat. Teatrul na\ional e un specul `n care se reflect[ tot corpul na\ional> da,domnilor, un specul `n care-;i va afla tot insul prototipul s[u frumos, ur]t, bun sau r[u cum e.

Urmare din pagina 3

A luat cuv]ntul preotul Gavril Laz[r,care `n numele s[tm[renilor a rostiturm[toarea cuv]ntare<

“Domnule pre;edinte!Onorabil[ adunare!

C]nd vin a v[ manifesta solemnulomagiu rom]nilor satum[reni, omagiulacestor str[nepo\i ai lui Balc-Chindri;care ad[pa\i de lacrimile Andromedeitransilvane cuprinse `n albia Some;ului -p]n[ acum numai suspina au ;tiut, n-auputut nimici virtutea de a-;i putea creaocazionalmente ;i c]te o s[rb[toare, fieaceea mai mult sau mai pu\in festiv[> zicc]nd m[ gr[besc `n numele fra\ilor meiconcet[\eni satum[reni a v[ zice< "bine a\ivenit" `mi ve\i concede pe un moment aduce rolul de paranimf ntre Daia voastr[;i `ntre onorabila adunare na\ional[ deast[zi.

Am `n\eles domnule pre;edinte! dincuv]ntul de deschidere cauza venirii voas-tre la noi.

Ba, doritu-vam cu dor  `nc[ `nprim[vara ;i toamna anului trecut a v[`mbr[\i;a `n mijlocul nostru pe voi maimul\i, dintre care pe voi, ambii, voi dios-curii Thaliei romane! A\i venit acum dar`n mijlocul nostru, ca doi Prometei a in-spira via\[ ;i aici ca pretutindeni pe undeumbla\i, voi meteorii salv[rii noastrena\ionale! A\i venit a ne spune n limba-jul zeilor capitolini, a ne c]nta pe lira so-nor[ a lui Amfion, cum c[ o na\iune f[r[sanctuarul Thaliei, f[r[ teatru na\ional easemeni unui cadavru, e asemenea lun-gimei, l[\imei f[r[ de extensiune. A\i ve-nit a ne spune, c[ geniul Thaliei a veghea;i vegheaz[ p]n[ azi la toate na\iunileculte asupra leag[nului culturei, asupraleag[nului artelor ;i ;tiin\elor> nc]t f[r[acest Palladiu lipsesc oriunde chiar piatraunghiular[ din fundamentul existen\eina\ionale. (...)  

Teatrul na\ional e tezaurul de care ase folosi nu e alt mod, dec]t curatrom]nism mbinat cu un patriotism ne-alterat. (...)

Teatrul na\ional e un specul `n carese reflect[ tot corpul na\ional> da, dom-nilor, un specul n care-;i va afla tot insulprototipul s[u frumos, ur]t, bun sau r[ucum e.

Vin dar a v[ `ntreba domnilor! Oareeste aici un suflet de om care s[ nu recu-noasc[ importan\a teatrelor na\ionale,la oricare na\iune, ce numai dore;te a ficult[ pe rotogolul p[m]ntului?

Ah Rom]ne! p]n[ nu vor s[-ncununeTempluri de cultur[ vechiului t[u p[m]nt,Primul c]nt[re\ al gloriei str[buneN-o s[-;i afle pace lin[ `n morm]nt!

(Popfiu, Moartea poetului V[c[rescu)

E bine, dar toat[ cauza bun[ trebuies[-;i aib[ b[rba\ii s[i, s[-;i aib[ amiciis[i. Ce ar fi fost din poporul israeliteanf[r[ un Moise sau f[r un Aron? Ce ar fifost din poporul rom]n f[r un :incai,Micu, Maior, V[c[re;ti, Laz[r, B[rnu\iu?!:i ce ar fi chiar ;i acum din poporulrom]n, dac[ cu moartea acestora s-ar fistins amintirea lor din pieptul descen-den\ilor lui Quirin? Nu s-a stins domni-lor! Semin\ia sem[nat[ de d]n;ii a datde p]m]nt roditor. Flamura purtat[ ded]n;ii continu[ s[ o poarte ;i al\ii. Iat[.Aici e momentul c]nd stindardul rom]nf]lf]ie superb ;i aici `n mijlocul nostrupe malul drept al Some;ului, `n cetateaSatu-Mare, purtat de un Roman ;i de un

Vulcan! Iat[, pe o latur[ a flamurei e icoa-na Thaliei, pe cealalt[ a Minervei! Iat[inscrip\iunea< "Arta ;i ;tiin\a tem]ntuie;te, te face glorios!"

Veni\i, dar fra\ilor satum[reni cu mi-ne mpreun[ sub drapelul na\ional> veni\is[ punem jur[m]nt, c[ci dac[ ;tim a fipatrio\i buni, ;i concet[\eni `mp[ca\i aiUngariei, vom ;ti a fi ;i Rom]ni buni!

Veni\i fra\ilor satum[reni cu mine`mpreun[ s[ ne depunem obolul la pi-cioarele acestor apostoli na\ionali, dreap-ta jertf[ Thaliei romane, acestui Palladiual conserv[rii noastre na\ionale.

Satu-m[reni!

Nu ceda\i, ca limba str[mo;easc[Eternul nostru titlu de nobili ;i romani,S-ajung[ a fi strein[ `n vatra-i p[rinteasc[,De-ai s[i ne-mbr[\i;at[, blamat[ de du;mani!

(Popfiu, c[tre rom]nii din Ungaria)

:i acum concede-\i-mi domnulePre;edinte a v[ cere `nc[ o dat[ darul desus ;i laurii binecuv]nt[rii peste toate

`ntreprinderile voastre, peste to\i pa;iif[cu\i ;i fecunzi ai vo;tri> ;i-mi concede-\i pe urm[, ca n numele fra\ilor mei con-cet[\eni satum[reni s[ v[ chem ca poetulnu la pace, repaus sau lini;te, ci la lupt[,la lupt[ pentru Thalia roman[!

La lupt[!

Lupta-i dulce, c]nd mama dureroas[Prive;te lupta noastr[ cu tristul ochi al s[u!Nainte! e a noastr[ cununa glorioas[,C]nd pa;ii ni-i direge< Dreptatea, Dumnezeu!

(Popfiu, c[tre rom]nii din Ungaria)”

Dup[ aceste cuv]nt[ri `nsufle\itoareAdunarea general[ a trecut la punctelestabilite pe ordinea de zi. Dup[ ce au fostale;i cei doi secretari - George Marchi;;i George :te\ - s-a dat citire felicit[rilor,majoritatea trimise domnului avocat Ale-xandru Feren\iu. Toate aceste telegrameau fost primite de cei prezen\i cu "S[tr[iasc[!"

Urmeaz[ apoi Raportul comitetuluicentral despre activitatea Societ[\ii pen-tru fondul de teatru, `ncep]nd cu adu-narea constitutiv[ din 4 ;i 5 octombrie

1870 \inut[ la Deva ;ip]n[ la 1-2 mai 1872.

Raportul prezint[membrii ;i averea so-ciet[\ii< 6 membri fon-datori, 76 membri or-dinari, 23 membriajut[tori, 6 membri cusubscrieri nc[ declara-te, `nscri;i `n registru.

Capitalul total<14,449 fl. 62 cr., 600 fl.`n obliga\iuni de stat ;i1200 franci. Societateadispunea de 2309 flo-rini ;i 62 coroane, banilichizi depu;i `n “casade p[strare din Pesta.”

“~ncheindu-se prima;edin\[, publicul r[ma-se cu impresia unei viibucurii c[ adunarea aie;it foarte bine.

La ora dou[ apoi unbanchet str[lucit dat deintelighen\ia rom]n[ nsala de la Corona,`ntruni la o mas[ lung[vreo 150 de persoane.~ntre oaspe\ii invita\i seaflau ;i notabilit[\ileora;ului. Iar dameleerau invitate toate lamasa ospital[ a domnu-lui avocat AlexandruFeren\iu.

Era o adev[rat[ bu-curie a ne uita spreaceast[ frumoas[ cu-nun[ de oaspe\i, carepentru prima oar[ seadunar[ `n ora;ul SatuMare a celebra un ban-chet> era un momentfrumos acesta, c[ci acu-ma se serbá renviareaspiritului natiunalu lafra\ii no;tri satum[reni.

Primul toast a fostrostit de pre;edintele adhoc, domnul Alexan-dru Roman, pentru ca-sa domnitoare, `n nu-mele s[tm[renilorpreotul Gavril Laz[r sa-lut[ oaspe\ii, Iosif Vul-can `i salut[ pes[tm[reni, avocatul Io-

sif Roman, pentru triumful libert[\ii,preotul reformat pentru deslegarea che-stiunii na\ionale, George Marchi; pentruHodo;iu-Mocioni-Roman ;i Vulcan,procurorul regesc Vajay pentru fraterni-tate, preotul Gavril Laz[r pentru vitali-tatea poporului, canonicul onorar IoanDarabant \inu un toast pentru unguriidin Satu Mare, preotul Igna\iu Saboupentru comitatele reprezentate la aceast[adunare, Alexandru Roman pentru oas-pe\ii maghiari prezen\i, protopopul Va-sile Pop din Sant[u pentru comitetul or-ganizator.

Banchetul se termin[ aproape la ora5 cu un entuziasm general, iar seara cuo cin[ amical[ la hotelul Corona, caredur[ p]n[ t]rziu”.

Adunarea a continuat;i `n 2 mai, iar seara a;a cums-a consemnat `n Familia,s-a organizat primul balrom]nesc din Satu Mare

“~n comitatul Satu-Mare de odat[ ser[sp]ndi o ;tire surprinz[toare< n 2 maiseara, se va \ine un bal rom]nesc `nora;ul Satu Mare, la hotelul Corona.

- De kérem az lehetetlen... (n.r. V[rog, asta este imposibil...) Ce g]nde;ti,un bal rom]nesc `n Satu Mare, unde dec]ndu-i lumea n-a mai fost asemeneabal.

- Frumoas[ domni;oar[, teatrul poates[ adune multe persoane la olalt[. Baluldesigur se va \ine.

- Valóban? (n.r. ~ntr-adev[r?)- Da, da.- A;a dar[, vom merge dar[. Majd

megkérem a tatát! (n.r. O s[ l rog pe bu-nicul!)

- :i n scurt timp toate damele rom]nedin comitatul Satu-Mare `ncepur[ a sepreg[ti de bal, la primul bal rom]nescdin capitala lor.

~n fine, sosi seara mult dorit[.Sala cea nou[ a hotelului "Corona" se

umplu de un public frumos rom]nesc,`ntre care se vedeau ;i c]teva familii un-gure;ti, ;i balul a nceput cu "Ardeleana".

Vreo opt-zeci de perechi se scular[ ladans... Era frumos acest moment, nu nu-mai pentru c[ se execut[ un dansrom]nesc, ci mai ales din cauza c[ aceastase `nt]mpl[ `n ora;ul Satu-Mare.

Mai t]rziu apoi se dansa ;i "Rom]na",care aranjat[ de domnul avocat din :om-cuta, Indre - a ie;it foarte bine.

~n pauz[, tinerimea esecut[ n cvartetc]teva piese muzicale, ;i domnii Alexan-dru Catoca ;i Sigismund :incai c]ntar[un duet aplaudat cu entuziasm.

Auzind aceste voci sonore ;i bine cul-tivate, to\i ne aduser[m aminte, ce daun[fu a nu aranja n ziua precedent[ un con-cert!

Balul ie;i peste a;teptare. Public nu-meros, dame frumoase, dansatori iste\i,toalete frumoase, toate se aflau aici n ele-gan\[. Diminea\a, la orele ;ase, c]nd scriuacestea, Sire, muzica tot r[sun[ p]n[ lamine, balul tot dureaz[ `nc[.

Dar, iat[, cineva bate la u;a mea.Intr[ un amic, pe care-l rugasem a-

mi `nsemna numele damelor prezente,ca cele ce nu putuser[ participa, cel pu\ins[ ;tie care amice ;i cunoscute ale lorluar[ parte la aceast[ petrecere rom]ne-asc[.

Ei `mi prezint[ urm[toarea list[,scuz]ndu-se c[ pe celelalte n-are onoareade a le cunoa;te.

Doamnele< Leontina Roman din Pes-ta, Paulina Roman din Oradea-mare, Te-rezia Feren\iu din Satu-Mare, ElisabetaSzabo din Boghi;, Terezia Bran din Satu-Mare, Iulia Marchi; din Homorod, Ve-ronica Marchi; din Carei, T. Deseanu dincomitatul Arad, Maria Ardelean din Te-rebe;ti, Ana Berinde din Maramure;, Popdin Odoreu, Pop din Satu Mare, LauraVarna, n[scut[ Maniu din Seini, Chiril[din Carei, Chi; din Boine;ti, Rezei dinSatu-Mare,  T. Nechi din Ama\i, Iulia Popdin Veti;, Lucre\ia Juhas din Supur, MariaGroza din Satu Mare, A. Seremi dinRu;eni, Fabian din Jidani (S[tm[rel).

Domni;oarele< Veturia Roman dinOradea-Mare, Ana Bran din Satu-Mare,Paulina Pop din Bu;ag, Paulina Pelle dinSoconzel, Cornelia Bura, Vilhelmina ;iMaria Ardelean din Terebe;ti, Amalia ;iTerezia Pop din  Odoreu, Emilia Varnadin Seini, Iulia Socan ;i Iulia Iuga dinCarei, Antonia ;i Vilhelmina Chi; dinBoine;ti, Paulina ;i Elena Rezei din Sa-tu-Mare, Elena Chindri; din Maramure;,Paulina :erbac din Pot[u (n. r. viitoareaso\ie a dr. Vasile Lucaciu), Laura Pop dinV[;ad ;i celelalte.

Amicul meu, de;i a compus o cunun[frumoas[, totu;i sunt convins, c[ aceastanu e complet[, lipsind `nc[ dintr-`nsamulte floricele pl[cute.

Ceru dar[ scusele lui!”A consemnat

Adriana Zaharia

a fost pus[ `n 1-2 mai 1872 de avocatul alexandru Feren\iu

Iosif Vulcan a prezentat `n 1 mai o dizerta\ie intitulat[ Schi\e din istoria teatrului, publicat[ `n `ntregime `n numerele 19, 20, 21, 22, 23 ;i 24 din revista Familia.

2 Informa\ia de Duminic[/30 aprilie 2017

Ca `n toate ora;ele vechi ;i `nSatu Mare sunt locuri, str[zi ;i casecu valoare simbolic[ pe care preapu\ini le cunosc. Sunt, de aseme-nea, evenimente, care au marcatprofund istoria, evenimente ;i oa-meni da\i cu totul uit[rii. Patrio-tismul, ne referim aici doar la cellocal, se limiteaz[ la arborareasteagului, la defil[ri ;i intonareaunor c]ntece patriotice. Lucru va-labil ;i pentru rom]ni ;i pentruunguri. Exist[ valori, deopotriv[apar\in]nd culturii rom]ne ;i ma-ghiare, deloc promovate. Dac[rom]nii ;i imagineaz[ c[ maghia-rii sunt mai aten\i cu propria loristorie ;i cultur[ se `n;eal[. Suntla fel de indiferen\i ca rom]nii.Doar c[, din necunoa;tere ;i invi-die mereu se vede c[ farfuria veci-nului este mai plin[ ;i vinul lui estemai bun.

F[r[ `ndoial[ cele dou[ culturi, aici,la Satu Mare, sunt `n competi\ie. Cumconducerea jude\ului ;i a re;edin\ei de ju-de\ sunt de\inute de maghiari, exist[ ten-din\a de a se spune c[ se trage spuza pecultura maghiar[. Valabil doar la chestiuniminore, pe simbolistic[ absolut gratuit[.Cultura, cultur[ profund[ `nseamn[ al-tceva.

Un exemplu de cultur[ profund[,merg]nd p]n[ `n straturile cele maiad]nci, c]nd se punea problema existen\eisau dispari\ia rom]nismului, este legat deo familie din Satu Mare, cu totul ;i cu totuldat[ uit[rii. Este vorba despre familia Fe-ren\iu.

Alexandru Feren\iu (n. 1 aprilie 1840- d. 15 aprilie 1892), avocat, a g[zduit `ncasa lui prima bibliotec[ rom]nesc[, a luiPetru Bran. Primul profesor de limba ;iliteratura rom]n[ din Satu Mare a ncropit;i prima bibliotec[ `n limba rom]n[.Alungat de la Liceul Regesc, Petru Bran;i biblioteca lui ;i-au g[sit un loc de refugiu`n casa avocatului Alexandru Feren\iu. ~ncasa lui de pe strada Mircea cel B[tr]n nr.8 a continuat s[ func\ioneze prima socie-tate de lectur[ rom]neasc[ din Satu Mare.

Tinerii actori ai Teatrului deNord din Satu Mare nu au cums[ ;tie de acest eveniment

|inut[ `n zilele de 1-2 mai 1872aceast[ reuniune pune bazele teatruluirom]nesc din Transilvania. Tinerii actoriai Teatrului de Nord din Satu Mare nu aucum s[ ;tie. Altfel, `n mod simbolic, `nfiecare an, la nceputul lunii mai, ar puneo floare la placa de marmur[ ce aminte;tede acest eveniment. O plac[ la care nu s-au pus niciodat[ flori, nici pentru c[ `naceast[ cas[ a lui Alexandru Feren\iu `nprim[vara anului 1869, a fost adus[ bi-blioteca Societ[\ii de lectur[ a lui PetruBran. :i tot n aceast[ cas[ s-a n[scut pri-mul primar rom]n dup[ Unire, AugustinFeren\iu. Este primarul care nu are nicim[car un nume de str[du\[, de;i el estecel ce a modernizat Satu Mare dup[ 1918.

Dar meritele lui Alexandru Feren\iunu se opresc aici. ~n anul 1872, la nceputullunii mai, casa lui g[zduia a doua adunaregeneral[ a Societ[\ii pentru fondul de tea-tru rom]n. S[rb[torii de acum 145 de anide la Satu Mare revista Familia i-a dedicatnum[rul din 12 mai 1872. ~nsu;i Iosif Vul-can, prezent la Satu Mare, ne face s[retr[im bucuria care a cuprins `ntreg co-mitatul la organizarea primului bal

rom]nesc din aceast[ parte a \[rii.Red[m c]teva fragmente din amplul

material publicat n paginile revistei. Pen-tru savoare am p[strat unele expresii `ndulcea limb[ rom]neasc[, latinizat[,aceea;i `n care a fost debutant ;i t]n[rulMihai Eminovici, c[ruia ardelenii i-auschimbat numele `n Eminescu. ~ncerca\is[-l citi\i pe Eminescu `n grafia limbiirom]ne din secolul 19, `n care au citit ;is-au format str[mo;ii no;tri.

De-asiu avé...

De-asiu avé si eu o flóreMandra, dulce, rapitóre,Ca si florile din Maiu,Fiice dulci a unui plaiu,Plaiu ridiendu cu earba verde,Ce se légana, se perde,undoindu incetisoru,Sioptindu siopte de amoru>

De-asiu avé o floricic[Gingasia si tinerica,Ca si flórea crinului,Albu ca neu'a sinului,Amalgamu d'o ros' albiaSi de una purpuria,Cantandu veselu si usioru,Sioptindu siopte de amoru>

De-asiu avé o porumbitiaCu chipu albu de copilitia,Copilitia blandisioaraCa o d` de primavéra,C]tu ti t`ne diuliti'aI-asiu cantá doin'a, doiniti'a,I-asiu cantá-o 'ncetisioru,Sioptindu siopte de amoru.

Mihaiu Eminescu(Familia, nr. 6, Pesta, 25 februarie/ 9 martie 1866, p. 68)

Alexandru Roman ;i Iosif Vulcan, `nt]mpina\i `n gara din S[tm[rel cu“De;teapt[-te rom]ne”

S[ revenim la adunarea Societ[\ii pen-tru fondu de teatru rom]n, \inut[ n ora;ulSatu Mare, `n zilele de 1-2 mai 1872. Pri-mirea oaspe\ilor de seam[, Iosif Vulcan ;iAlexandru Roman, a avut loc n seara zileide 30 aprilie. Ace;tia au fost `nt]mpina\i

mai nt]i n gara din S[tm[rel de 500-600de s[teni, care cu mic cu mare au c]ntat"De;teapt[-te rom]ne", apoi `n gara dinSatu Mare de "inteleghentia" rom]n[.

"Satu Mare, 30 aprilie, noaptea

Suntem n ajunul unei zile mari pentrulocuitorii rom]ni din acest comitat ;ip[r\ile nvecinate. M]ine se va \ine pentruprima oar[ o adunare rom]neasc[ n SatuMare, adunarea Societ[\ii pentru fondulde teatru rom]n. Teatrul, menit a r[sp]ndi`n toate p[r\ile lumin[ ;i iubire de limb[,vine a da ocasiune, ca n sala magistratuluide aici s[ se rosteasc[ pentru prima oar[cuvinte rom]ne;ti> ;i s[ se `mbr[\i;ezefra\i ndep[rta\i, dar cu acelea;i sim\[min-te ;i aspira\iuni. Iat[ cum teatrul `;i ma-nifest[ influen\a `nc[ `nainte de a se `nfi-in\a! Locuitorii rom]ni ai acestui comitat,p[trun;i de `nsemn[tatea unei adun[rirom]ne;ti acas[ la d]n;ii, ultima sentinel[a rom]nismului, au f[cut toate preg[tirilepentru oaspe\ii lor ;i pentru garantareasuccesului splendid al ei.

Astfel se sper[, c[ adunarea care se vadeschide m]ine, va fi numeroas[, ;i fru-moas[ `n toat[ privin\a> deja au ;i sosit omul\ime de oaspe\i din toate p[r\ile. :imul\i mai sunt `nc[ insinua\i.

Solemnit[\ile au nceput nc[ n searade 30 aprilie prin primirea comitetuluicentral. (...) La comuna Jidani, primasta\iune de la Satu-Mare a c[ii ferate, ie;ia;a zic]nd satul `ntreg, mici, mari, tineri;i b[tr]ni, femei ;i b[rba\i, cam la 500-600 de in;i, la gar[, spre a saluta comitetul.

Era `mbucur[tor s[ te ui\i la poporul`nsufle\it, care la lumina f[clielor - c[ciera seara la orele 7 ;i jum[tate - a bine-cuv]ntat sosirea oaspe\ilor c]nt]nd imnulna\ional< De;teapt[-te Rom]ne! Aceast[primire, `ns[, a durat numai scurt timp,c[ci trenul paus]nd numai un minut ;uie-ratul locomotivei `nec[ strig[tele entu-ziaste de "S[ tr[iasc[!" ale poporului.

~n Satu Mare la gara c[ii ferate comi-tetul a fost a;teptat de intelighen\iarom]n[ `n frunte cu comitetul organiza-tor, `mpreun[ cu o mul\ime de oaspe\ideja aduna\i din mai multe p[r\i. P[rintelecanonic onorariu ;i pre;edinte al comite-tului, Ioane Darabant rosti o cuv]ntaresalutatorie bine sim\it[, la care r[spunseAlexandru Roman, `n mijlocul unui en-tuziasm general. (...)

Seara s-a ncheiat cu o cin[ n sala ho-telului "Corona", unde cunoscu\ii vechise rev[zur[, ;i necunoscu\ii se f[cur[ cu-noscu\i, petrec]nd t]rziu `nconversa\iuni."

1 mai 1872, “orele 10 ;i un p[trariu”

Deschiderea adun[rii a avut loc n di-minea\a zilei de 1 mai. Dup[ discursul debun venit, s-a dat citire scrisorii lui IosifHodo;iu, absent de la manifestare, s-a pre-zentat raportul comitetului central, s-aucitit telegramele de salut trimise dinOravi\a, Deva, Dej, s-au numit doi secre-tari ad hoc, s-au ales comisiile, iar la final;i-a rostit cuv]ntarea Iosif Vulcan.

"Adunarea General[ a Societ[\ii pentrufondul de teatru s-a deschis azi diminea\[la orele 10 ;i un p[trariu. Deschiderea se`nt]mpl[ astfel. La ora 10.00 publicul seadun[ n sala magistratului, ;i alese o de-puta\iune de doisprezece membri spre ainvita comitetul central la adunare. Pesteun p[trar de or[ membrii comitetului,`mpreun[ cu deputa\iunea se `nf[\i;ar[`n sala consult[rilor, fiind nt]mpina\i prinrepetate exclama\iuni de< "S[ tr[iasc[!"

Nu numai sala era `nghesuit[ de as-cult[tori, dar nc[ ;i od[ile laterale ;i trep-tele care conduceau la locul destinat pen-tru ;edin\e. Entuziasmul era mare ;i ge-neral. F[c]ndu-se lini;te, mai `nt]i lu[cuv]ntul secretarul Iosif Vulcan, anun\]ndcelor prezen\i cu cea mai intim[ durere,c[ pre;edintele societ[\ii, domnul dr. IosifHodo;iu, mpiedicat de mprejur[ri grave,nu poate participa la aceast[ adunare.

Totodat[ d]nsul a dat citire scrisoriipre;edintelui adresat[ n privin\a aceasta.(...) Dup[ acestea secretarul constat]ndc[ nici vice-pre;edintele Alexandru Mo-cioni nu era de fa\[, invit[ adunarea a-;ialege un pre;edinte ad-hoc.

La acestea ntreaga adunare proclam[de pre;edinte pe domnul membru al co-mitetului Alexandru Roman, careocup]nd prezidiul deschise adunarea cuun cuv]nt plin de erudi\ie, care se va pu-blica mai t]rziu `n foaia aceasta (...)

Acest discurs bine sim\it ;i bine pro-nun\at, a fost ascultat cu cea mai ncordat[aten\iune ;i adeseori `ntrerupt de escla-ma\iuni de compl[cere.

Continuare `n pagina 3

La 30 aprilie 1945, în timpul ulti-melor lupte grele în Berlin, când tru-pele sovietice se aflau la mică distanțăde cancelaria Reich-ului, Hitler s-a si-nucis, mușcând o capsulă de cianurăși împușcându-se. Trupul lui și cel alEvei Braun (cu care se cununase în ziuaprecedentă și care s-a sinucis simultan)au fost depuse în craterul unei bombe,stropite cu benzină de către Otto Güns-che și alte ajutoare din Führerbunkerși li s-a dat foc când Armata Roșie seapropia și continuau bombardamen-tele. Înainte de a se sinucide, Hitler îșiotrăvise câinele pentru a testa otrava.

La 2 mai Helmuth Weidling a ca-pitulat și a predat Berlinul necondițio-nat sovieticilor. Când au ajuns la can-celarie, forțele sovietice au găsit trupullui Hitler și au efectuat o autopsie fo-losind amprente dentare pentru iden-tificare. Rămășițele lui Hitler și ale EveiBraun au fost îngropate secret deSMERȘ (organizația rusă „Smert Șpio-nam”) la sediul acesteia din Magde-burg. Potrivit Serviciului Federal Rusde Securitate, un fragment de craniuuman păstrat în arhivele sale și expusîntr-o expoziție din anul 2000 provinedin rămășițele pământești ale lui Hitler.

În baza unor cercetări intense a pes-te 300 de ore de film, specialiștii auajuns la concluzia că Hitler suferea celtârziu din 1943 de boala Parkinson.Până în acel moment dictatorul își fo-losea ambele mâini pentru a gesticulași a-și susține discursurile, însă din acelan Hitler era mai rezervat în gesticu-lația cu mâna stângă. Unele secvențede peliculă, scăpate cenzurii, îl înfăți-șează pe Hitler cu mâna stângă tremu-rând ca la bolnavii de maladia Parkin-son. Deși au fost făcute cercetări mi-nuțioase, nu s-a descoperit nici în scrie-rile apropiaților, nici în scrierile sale,atestarea îmbolnăvirii de această ma-ladie. Recent s-a aflat că unul dintremedicii acelei perioade îi administra osubstanță misterioasă care, potrivit va-letului său, îi dădea subit o vigoare ne-obișnuită încă înainte de a-i fi fost scosacul seringii din venă. Cercetările audovedit că lui Hitler îi erau adminis-trate amfetamine de către misteriosuldoctor Morell, astfel încât în scurt timpa devenit dependent. Boala Parkinsonnu afecteaza funcțiile cognitive saugândirea. Amfetaminele se înrudescfuncțional cu levo-dopa, utilizată întratarea bolii Parkinson.

Când forțele aliate au început ofen-siva împotriva Berlinului, Hitler s-aadăpostit într-unul dintre buncărelespeciale împreună cu un grup de dem-nitari și alți oameni de încredere. Uniicercetători presupun că Hitler ar fi su-ferit și un atac cerebral.

În 30 aprilie 1945adolf Hitler ;i-a pus

cap[t zilelor

ISTORIETeatrul, menit a r[sp]ndi `n toate p[r\ile lumin[ ;i iubire de limb[, vine a da ocasiune,ca n sala magistratului de aici s[ se rosteasc[ pentru prima oar[ cuvinte rom]ne;ti> ;i s[se `mbr[\i;eze fra\i `ndep[rta\i, dar cu acelea;i sim\[minte ;i aspira\iuni.

Piatra de temelie a teatruluirom]nesc `n Satu Mare

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

4 Informa\ia de Duminic[/30 aprilie 2017

CRONICARI

Ștefan Manciulea s-a născutla 16 decembrie 1894 într-o fa-milie modestă de țărani, în satulStraja comuna Berghin județulAlba, și a decedat la 12 iulie 1985la Blaj. A fost profesor, geograf,istoric, istoric literar și preotgreco-catolic.

A urmat școala primară în sa-tul natal, iar apoi cursul inferiorla Gimnaziul Superior Româ-nesc din Blaj. Ca elev la Blaj, aluat legătura cu Badea Cârțan,trimis cu cărți de Ioan Bianu dela București, prin Vama Cucului,la canonicul Ioan Micu Moldo-van.

În 1913 a susținut examenul dematuritate, iar în august ConsistoriulMetropolitan din Blaj a aprobat în-scrierea sa ca stipendiat la SeminarulTeologic de 4 ani.

După absolvire, în 1917, este nu-mit docente confesional la Școala Pri-mară din Hărpia. La 1 decembrie1918, alături de dascăli, preoți și să-teni din satele Podișului Secașelor,participă la Marea Adunare Naționalăde la Alba Iulia.

În 1919 a obținut o bursă din par-tea Consiliului Dirigent pentru a seînscrie la Facultatea de Litere și Filo-sofie, Secția Istorie și Geografie a Uni-versității din București, unde a avutmarea șansă să-i audieze pe profeso-rii< Nicolae Iorga, Simion Mehedinți,Dimitrie Onciul și Vasile Pârvan.

După absolvirea facultății, în1921, a funcționat ca profesor secun-dar și director la Liceul “Moise Ni-coară” din Arad, iar la începutul anu-lui 1927 a fost hirotonisit preot și nu-mit paroh greco-catolic la Straja.

Pentru lucrarea “Granițade Vest” a primit premiul Academiei Române

În 1929 Consiliul Metropolitan l-a detașat ca profesor de geografie laLiceul “Sfântul Vasile cel Mare” dinBlaj, unde începând cu toamna anului1937, a îndeplinit și funcția de Direc-tor al Bibliotecii Arhiecezane, iar din1938 a fost numit inspector secundarîn Ținutul Mureș. În decembrie 1936își susține Teza de Doctorat cu tema<“Câmpia Tisei”, avându-l conducătorștiințific pe Simion Mehedinți, obți-nând titlul de “Doctor în Geografie”cu mențiunea “Summa cum Laude”.

Pentru lucrarea “Granița de Vest”a primit premiul “Năsturel” al Aca-demiei Române, iar în semn de pre-țuire Nicolae Iorga a tradus cartea șia publicat-o în limba franceză. Aceas-tă “carte document” a fost folosită dedelegația română la Tratatul de Pacede la Paris (1947) ca argumentațiepentru fixarea frontierei vestice a Ro-mâniei. A mai fost premiat de Aca-demia Română și cu premiul “Asachi”.

La începutul perioadei bolșevico-staliniste, în 1949, a fost arestat și apoicondamnat la 7 ani de temniță greapentru “(...)... apartenență la bisericagreco-catolică română și pentru pu-blicarea de lucrări științifice ațâțătoa-re la ură rasială între naționalități

conlocuitoare din țară”, fiind închisla Jilava, Aiud, Baia Sprie și Caranse-beș. A fost eliberat în 1958, dar în iu-nie 1961, a fost din nou arestat și con-damnat la o detenție de 5 ani, sen-tință executată la închisoarea dinGherla, până la începutul anului1964, când a beneficiat de amnistiegenerală.

Lucrări de geografie, geopo-litică și demografie istorică,de istorie modernă a Transil-vaniei și de istorie a culturii

Ștefan Manciulea a publicat lu-crări de geografie, geopolitică și de-mografie istorică, de istorie modernăa Transilvaniei și de istorie a culturii.A colaborat la publicațiile< ”RevistaIstorică”, “Buletinul Societății RegaleRomâne” (al cărui membru a fost),“Anuarul Institutului de Istorie Na-țională din Cluj”, “Revue de Transyl-vanie”, “Cultura Creștină”, “LucrărileInstitutului de Geografie a Universi-tății din Cluj”.

Ștefan Manciulea a publicat lu-crări științifice de mare rezonanță<Granița de Vest> Frontiera politică șietnică româno-maghiară> Câmpia Ti-sei> Biblioteca Centrală din Blaj> Gra-

nița de Apus a Românilor din VecheaUngarie> Muzeul Blajului> Așezări ro-mânești din Ungaria și Transilvaniaîn secolele al XIV-lea și al XV-lea> Ti-motei Cipariu început de autobiogra-fie> Timotei Cipariu și Astra> Activi-tatea politică a lui Timotei Cipariu>Elemente etnice străine așezate în Ba-nat între anii 1000-1870> CâmpiaTransilvaniei> Timotei Cipariu dis-cursuri> Povestea unei vieți> AvramIancu și Blajul> Timotei Cipariu, con-tribuții monografice> Istoria Blajului;Oamenii Blajului.

“Granița de Vest”, o lucrare de o mare profunzime istoric[

Cronicarul Ștefan Manciulea înlucrarea de o mare profunzime știin-țifică “Granița de Vest” se referă ladeznaționalizarea românilor din Ar-deal prin școală și prin biserică.

“Granița de Vest” este o lucraredeosebit de importantă pentru istorianeamului românesc. Ea a fost tipărităla Tipografia Seminarului TeologicGreco-Catolic din Blaj. Lucrarea cu-prinde date deosebit de importante,majoritatea preluate din lucrări și do-cumente oficiale ale Ungariei și Aus-triei.

Deznaționalizarearomânilor prin școală

Statul Austro-Ungar după 1867 apus în serviciul deznaționalizării atâtșcoala cât și biserica (Kenez B. Java-sintok a Nemzetsegi Kerdes Megol-dasara, Budapest, 1913, p. 13> A Foldes Nepei, Budapest, 1881, vol.III, p.421> Berecsai, A Magyarosodas es azIskola, Urania, 1910, Nr.1). Prin fap-tul că limba ungurească era decretatăîn toate oficiile publice ca limbă destat, tuturor funcționarilor, indiferentde naționalitate, li se cerea temeinicaei cunoaștere, cei mai mulți dintre ro-mâni neputând pătrunde în serviciulstatului decât cu prețul lepădării delimba strămoșilor.

La 1879 s-a votat legea care impunea limba maghiar[,în mod obigatoriu, tuturor școlilor primare din țară

Pentru a face să pătrundă limbaungurescă până în adâncul satelor, la1879 s-a votat legea care o impuneaîn mod obigatoriu tuturor școlilorprimare din țară. La 1891 s-au intro-dus prin lege așa-numitele “grădinide copii”, unde erau adunați copii dela 5 ani în sus și ținuți peste zi în modgratuit. (I.Rusu Șirianu, op. cit., p.173). Conducerea acestei instituții eraîncredințată ungurilor, iar cei caredovedeau mai multă hărnicie în pro-pagarea limbei ungurești erau deco-rați și înaintați în grad. Statul a căutatsă înființeze astfel de “grădini de co-pii” în toate satele de câmpie, undereușita deznaționalizării prin acestsistem putea da rezultate bune.

Apponyi, ministrul cultelor, înprimăvara anului 1907, a alcătuit unnou proiect de lege în legătură cu or-ganizarea școlilor primare confesio-nale și comunale din Ungaria, al căruiscop ascuns era deznaționalizareaforțată a acestora cât mai grabnic. In-tențiile noului proiect se vădesc înart.19 unde se spune< “În școlile ele-mentare cu limba de propunere ne-maghiară, ori se împărtășesc de aju-torul statului ori nu, limba ungureas-că să fie propusă în toate clasele cur-surilor de toate zilele, după planul deînvățământ stabilit de Ministerul deCulte și de Instrucție Publică și înorele de el determinate, în așa măsurăca copilul de limbă ungurească să-șipoată exprima ungurește și la înțelescugetele corespunzătoare scopului deviață pe care-l urmărește” (RevistaUnirea din 1907, nr. 92-93). Legiui-torul prevăzând o puternică opozițiece se va face aplicării legii de cătretoți românii ardeleni, și îndeosebi dinpartea învățătorilor, în paragraful 24dispune următoarele< “Ministerul deCulte și Instrucție Publică poate or-dona procedură disciplinară în contraînvățătorului aplicat la școala popo-rală elementară de orice caracter, fărăconsiderare la faptul că primește orinu ajutor de la stat, în următoarelecazuri< a) când învățătorul e neglijentîn ce privește învățarea limbii ungu-rești> b) când folosește în școală ma-nuale de învățământ oprite de guverncare nu sunt aprobate din partea Mi-

nisterului> c) ia direcția contra statu-lui” (Revista Unirea din 1907, nr. 92-93). Acest articol lasă la dispoziția or-ganelor de control soarta învățătoru-lui român, deoarece pe temeiul luiera deajuns un denunț, ori simplupretext că nu e destul de harnic înpropagarea limbei și ideii de stat un-guresc, ca Ministerul să și înceapăproces disciplinar contra lui. Dar bar-baria proiectului de lege merge maideparte, iar în paragraful 26 se spune<“Școala a cărui învățător a fost înlă-turat din post în baza punctului a,b,cdin paragraful 24, Ministerul de Culteși Instrucție Publică poate să o închi-dă și să înființeze în loc o școală destat”. (Revista Unirea din 1907, nr.92-93).

Răpirea dreptuluinaționalităților din Ungariade a se instrui în limba lor

Proiectul de lege prezentat Parla-mentului în această redactare căutasă răpească dreptul naționalitățilordin Ungaria de a se instrui în limbalor, drept acordat prin legile de la1868, scopul fiind, după chiar decla-rația autorului, “Contopirea Naționa-lă”. Contra lui au protestat MitropoliaGreco-Catolică a Blajului și cea Gre-co-Ortodoxă a Sibiului prin repre-zentanții ei autorizați arătând nedrep-tatea și intențiile ascunse prin înfăp-tuirea cărora se știrbeau adânc drep-turile confesionale ale acestor douăbiserici. Reprezentanții românilor,clerici și laici, au convocat alte adu-nări de protest, iar presa româneascăardeleană n-a încetat a arăta conse-cințele dezastruoase ale viitoarei po-litici școlare ungurești, pentru națio-nalitățile țării. Alături de glasul deprotest al românilor s-a ridicat și celal sașilor și al sârbilor, dar totul a fostzadarnic. Proiectul de lege a trecutprin Parlamentul din Pesta, fiind vo-tat cu unanimitate de către reprezen-tanții șovinismului unguresc.

Legea a luat dreptul Confesiuneide a putea aproba manualele pentruclasele primare, și prevedea că pentrulimba ungurească, aritmetică, istorie,geografie și Drept Constituțional, vorputea fi folosite numai cele aprobatede Minister. Pentru a nimici mai ușorexistența școlilor confesionale, ridi-cate și susținute cu banii munciți dingreu ai românilor, legea prevedea căele vor putea funcționa numai în acelecomune unde școlile de stat nu vor fidestul de încăpătoare pentru toți ele-vii.

Presa ungurească a primit noualege școlară cu urale de bucurie, ce-rând românilor nu numai cunoaște-rea limbii ungurești ci și „sentimentulmaghiar”. Efectul acestei politici șco-lare pentru neamul românesc a fostdezastruos, mai ales în județele de laapusul țării unde limba maghiară, ande an, pătrundea tot mai adânc înmasa românismului.

***Continuare `n num[rul urm[tor

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuan, din Cartea în Manuscris intitulată<

Cronicari Români din Ardeal

Cronicarul a scris “Granița de Vest”, o lucrare deosebit de importantă pentru is-toria neamului românesc

Ștefan Manciulea a publicat lucrări științifice de mare rezonanță< Granița de Vest> Frontiera politicăși etnică româno-maghiară> Câmpia Tisei> Biblioteca Centrală din Blaj> Granița de Apus a Românilordin Vechea Ungarie> Muzeul Blajului> Așezări românești din Ungaria și Transilvania în secolele alXIV-lea și al XV-lea> Timotei Cipariu început de autobiografie> Timotei Cipariu și Astra> Activitateapolitică a lui Timotei Cipariu> Elemente etnice străine așezate în Banat între anii 1000-1870> CâmpiaTransilvaniei> Timotei Cipariu discursuri> Povestea unei vieți> Avram Iancu și Blajul> Timotei Cipariu,contribuții monografice> Istoria Blajului; Oamenii Blajului.

:tefan Manciulea despre dezna\ionalizarearomânilor din ardeal prin ;coal[ ;i biseric[

~n 1949, a fost arestat și apoi condamnat la temniță grea, fiind închis la Jilava, Aiud, Baia Sprie, Caransebeș, Gherla

30 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

Cercetătorii au realizat unuter artificial prin intermediulcăruia au reuşit să ajute la dez-voltarea mieilor născuţi înaintede termen.

Cercetătorii din cadrul Spi-talului pentru Copii din Phila-delphia au reuşit să realizeze pri-mul uter artificial, informeazăIFL Science. După mai multe în-cercări, inclusiv incubatoareledin sticlă, experţii au realizat unuter artificial format dintr-opungă de plastic conectată lamaşinării de schimb gazos şisenzori. 

Sistemul imită condiţiile din uter,recipientul fiind umplut cu un lichidrealizat în laborator ce imită fluideleamiotice. Având în vedere că plămâniinou-născuţilor înainte de termen nusunt dezvoltaţi pentru a respira oxige-nul atmosferic, acest pas ajută fătul săîşi dezvolte plămânii. De asemenea, li-chidul conţine toţi nutrienţii şi factoriicare  favorizează creşterea copilului. Dezvoltările din medicină, din ultimiani, au condus la scăderea ratei morta-lităţii copiilor născuţi înainte de ter-men. Copiii născuţi după 23 de săptă-

mâni de sarcină, având şanse între 30şi 60% de supravieţuire.

"Aceşti copii au nevoie de un spaţiuîn care să se dezolte. Dacă vom reuşi sărealizăm un mediu extra-uterin pentrususţinerea dezvoltării organelor timpde câteva săptămâni, am putea îmbu-nătăţi speranţa de viaţă a copiilor năs-cuţi prematur,'' a declarat Alan Flake,principalul autor al lucrării. 

În cadrul ultimului studiu, sistemula fost testat pe mieii născuţi înainte de

termen. Aceştia au fost amplasaţi înpunga cu fluide, cordonul ombilical fi-ind conectat către un oxigenator ce im-ită placenta mamei. Procesul a permisca inima fetusului să pompeze sângeprin corp, fără necesitatea unei pompeexterne. Mielul a fost amplasat în pun-gă, într-un mediu izolat şi steril, fiindprotejat de schimbările de presiune saulumină timp de 28 de zile, timp în carefătul s-a dezvoltat normal.

Lucreția F.

Cercet[torii au creat primul uterartificial pentru copiii n[scu\i prematur

Calitatea biologic[ a materiei prime ob\inute din flora spontan[ ;i din cea cultivat[ în condi\ii ecodepinde în mare m[sur[ de alegerea timpului optim de recoltare a plantelor medicinale cât ;i de trans-portul, uscarea ;i p[strarea în condi\ii corespunz[toare a acestora.

Fiecare specie medicinal[ sau organ medicinal al unei specii are o perioad[ optim[ de recoltare,perioad[ din an aleas[ în func\ie de etapele de vegeta\ie sezoniere, când cantitatea de substan\e activeeste cea mai mare.

Din cele mai vechi timpuri na-tura a fost aproape de om, oferin-du-i toate cele necesare vie\ii. Totnatura este cea care pune la dis-pozi\ia noastr[ cele mai bune re-medii pentru problemele des[n[tate ap[rute `n timp.

Despre terapia cu pante medicinale;i suplimente alimentare g[sim infor-ma\ii pre\ioase ntr-o carte recent ie;it[de la tipar ;i ai c[rei autori sunt patruspeciali;ti n fitoterapie< prof. biolog Ma-ria Pop, farm. drd. Oana Pop, farm.drd.Andrea Pop, farm.drd.Vasile OctavianPop. Recoltarea este prima ;i cea maiimportant[ verig[ a lan\ului tehnologicde care depinde calitatea produsului finitdin plante ;i de aceea trebuie s[ \inemcont de mai multe criterii.

Calitatea biologic[ a materiei primeob\inute din flora spontan[ ;i din ceacultivat[ în condi\ii eco depinde în marem[sur[ de alegerea timpului optim derecoltare a plantelor medicinale cât ;i detransportul, uscarea ;i p[strarea încondi\ii corespunz[toare a acestora.

Fiecare specie medicinal[ sau organmedicinal al unei specii are o perioad[optim[ de recoltare, perioad[ din analeas[ în func\ie de etapele de vegeta\iesezoniere, când cantitatea de substan\eactive este cea mai mare.

Cele mai multe specii medicinale auperioad[ optim[ de recoltare vara, alteleprim[vara (Cru;in, Plop), iar uneletoamna (cele de la care recolt[m r[d[ci-nile sau rizomii), sau chiar iarna (Vâs-cul). De aceea este necesar întocmireaunui calendar al recolt[rii plantelor me-

dicinale dup[ care s[ ne orient[m în liniimari ;i pe care s[-l adapt[m în func\iede zon[ ;i de condi\iile climaterice de laun an la altul, care poate gr[bi sau întâr-zia recoltarea. Chiar ;i în timpul uneizile exist[ o perioad[ optim[ de recoltarenumit[ ora planetar[ deoarece cantitateade substan\e active variaz[ pe parcursulzilei.

De exemplu Coada-;oricelului(Achillea millefolium) con\ine cea maimare cantitate de camazulene în jurulorei 12> Trandafirul-de-dulcea\[ (Rosacentifolia) con\ine cea mai mare canti-tate, dar ;i calitatea uleiurilor esen\ialediminea\a devreme, înainte de r[s[ritulsoarelui. Lumân[rica (Verbascum phlo-moides) are perioada optim[ de recol-tare în jurul orei 10.

Cantitatea ;i calitatea produselor re-coltate sunt influen\ate ;i de umiditatea;i c[ldura atmosferic[. Majoritatea plan-telor se recolteaz[ dup[ ce se ridic[ roua,pe timp uscat ;i însorit> sunt ;i plantecare se recolteaz[ în zori când umiditateaeste mare pentru a nu se scutura fructele;i a sc[dea din cantitate. Recoltarea plan-telor aromatice se face la 2 zile de timpfrumos dup[ zile ploioase.

Recoltarea din zone nepoluate

O regul[ general-valabil[ a recolt[riipentru toate plantele medicinale esteaceea c[ recoltarea se face numai din zo-ne curate din punct de vedere ecologic.Nu recolt[m plante de pe lâng[ drumuri,unde cantitatea de plumb, arseniu, cad-miu, provenite de la gazele de e;apament

este mare ;i este preluat[ de plante. Aces-te gaze intensific[ cre;terea plantelor ;ide multe ori ne par mai frumoase decâtplantele situate la distan\e mari de ;osele.De exemplu Coada-;oricelului. Recol-tarea florilor de Tei nu se va face dinparcuri ;i de pe marginea drumurilortot din aceast[ cauz[. Pentru c[ sunt po-luate cu plumb, nu se va recolta de pelâng[ c[i ferate, a;ez[ri omene;ti undepot fi infectate cu agen\i patogeni. Zo-nele industriale trebuie s[ fie la o distan\[de cel pu\in 20 km fa\[ de zona unde re-colt[m plante medicinale. Nu adun[mplante din apropierea terenurilor undeau fost comb[tute bolile, d[un[torii ;iburuienile cu mijloace chimice, cumsunt culturile de cartof.

Recoltarea plantelor cultivate s[ sefac[ numai din culturi ecologice care nusunt tratate cu substan\e chimice ;i careîndeplinesc normativele în vigoare deISO, CMP (reguli de buna practic[).

Scoar\ele se recolteaz[ prin t[ieriinelare urmate de t[ieri longitudinale ;inu prin cioplire, rezultând o materieprim[ sub form[ de jgheab sau subform[ de fâ;ii lungi ;i late în cazul tul-pinilor ;i ramurilor groase> nu se va fo-losi cioplitul întrucât materialul con\inelemn care afecteaz[ calitatea> nu se vort[ia mai multe ramuri decât se vor des-coji în ziua respectiv[.

Mugurii se culeg cu mâna pentru afi verifica\i cei corespunz[tori.

R[d[cinile ;i rizomii se recolteaz[prin smulgere la plantele cu sistem ra-dicular superficial ;i cu cazmaua la plan-tele adânc înfipte în p[mânt, uneoris[pându-se pe direc\ia r[d[cinii la maridistan\e (1-2 m), cum este în cazul rizo-

milor de Osul-iepurelui (Ononis spino-sa)> trebuie s[ l[s[m suficient materialvegetal viu în urma noastr[ pentru a sereface plantele sau s[ replant[m coletul;i r[d[cinile care sunt prea sub\iri ;i pecare oricum le îndep[rt[m la selectare.

Herba se recolteaz[ prin t[ierea p[r\iisuperioare pân[ la partea lemnificat[, cufoarfeca sau cu\itul, dând posibilitate deregenerare rapid[> în unele cazuri re-colt[m chiar de la suprafa\a p[mântuluiîntrucât trebuie s[ includem ;i rozeta defrunze bazale, cum este la Turi\a-mare(Agrimonia eupatoria).

Frunzele se recolteaz[ prin ciupiresau prin strujire. De pe un l[star nu seiau toate frunzele deodat[ pentru c[ poa-te fi oprit procesul de vegeta\ie ci e;alonatprin strujire de la baza ramurii, l[sândintact[ treimea superioar[ sau se culegfrunz[ cu frunz[, ca la< Nuc (Juglans re-gia), Frasin (Fraxinus excelsior), Mes-teac[n (Betula verrucosa). La planteleierboase recoltarea se face prin strujireade pe tulpin[ a frunzelor. Frunzelec[rnoase se recolteaz[ una câte una pen-tru a nu le zdrobi. Dup[ recoltare frun-zele se a;eaz[ în co;uri f[r[ a se îndesapentru a nu se înnegri.

Florile se recolteaz[ prin rupere cumâna, prin t[iere cu foarfeca, prin ciu-pire, prin scuturare. Florile se recolteaz[cu pediceli sau f[r[ pediceli. Recoltareaprin ciupire se face la< P[ducel (Crataegusmonogyna), Tei (Tilia cordata), Mac (ge-nul Papaver), Lumân[ric[ (Verbascumphlomoides), prin t[ierea inflorescen\eila Coada-;oricelului (Achillea millefo-lium) prin scuturarea ramurilor la Po-rumbar (Prunus spinosa).

În cazul Teiului, recoltarea florilor

nu se face prin ruperea crengilor de pecare s[ se adune florile ci direct cu mânadin copac. Recoltarea fructelor se facecu mâna sau cu pieptene pentru fructelemici, cum este Afinul (Vaccinium myr-tillus), Meri;orul. (Vaccinium vitis-idaea). Fructele aromatice se recolteaz[mecanizat sau cu secera în zorii zileisau pe timp ploios.

Cartea se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Metodele de recoltare a plantelor medicinale

6 Informa\ia de Duminic[/30 aprilie 2017

RE}ETE

Cozonac secuiesc

Salat[ cu fructede mare

Mod de preparare<

Amestecăm drojdia cu 2 linguri de za-hăr praf și puțin lapte călduț și lăsăm pânăîncepe să crească. Adăugăm la făina ținutăîn prealabil într-un loc cald și cu restul in-

gredientelor o frământăm bine, până cândîncepe să facă bulbuci. Formăm o sferă,ungem suprafața cu puțin ulei și lăsămaluatul la dospit. Când a cresut bine, în-tindem aluatul, formând f]șii de lățimeadegetului. Lemnul rotund se preîncălzeșteși se unge cu ulei. Se înfășoară cu fâșiile dealuat, apoi se unge din nou cu ulei și se în-vârte în zahăr tos. Se prăjește rotind deasupra jarului, sau în cuptor cu funcțiegril, eventual în ulei fierbinte, dar în acestcaz se acoperă cu zahăr abia după ce s-aprăjit. Cât timp cozonacul mai e fierbintese presar[ cu zahăr tos (cristale mari), miezde nucă măcinată, scorțișoară pudră, cocosmăcinat, sau cocos măcinat și colorat.

Ave\i nevoie<

1 kg de făină, 2 ouă, 4 găl-benușuri de ouă, 12 linguri dezahăr pudră, 30 g drojdie, pu-țină sare, 1/2 litri de lapte, 12linguri de unt sau margarinătopită, coaja răzuită a unei lă-mâi, iar pentru presărat< za-

hăr tos, miez de nucă măcina-tă, scorțișoară pudră, cocosmăcinat, sau eventual cocosmăcinat și colorat. Veți maiavea nevoie de acele obiecterotunde, pe care se rulează

aluatul.

Mod de preparare<

Fructele de mare se spală bine, se fe-liază 2 cepe, se adaugă foile de dafin, se-mințele de muștar, se condimentează cu

sare și dacă vă pace cu puțină nucșoarămăcinată și se amestecă bine. Se toarnăpeste ele oțetul diluat cu puțină apă (dupăgust), se amestecă bine și se lasă la mari-nat, timp de 3-4 zile, într-un loc mai ră-coros, sau chiar la frigider. Salata și rucolase rup bucățele mici, o ceapă (dacă aveți,se recomandă ceapă roșie, sau cepă deapă) se feliază subțire, roșiile se taie în 2-4 bucăți, iar ardeiul se taie fideluțe. Fruc-tele de mare se scot din zeama în care astat la marinat, se strecoară și se adaugăla amestecul anterior preparat. Dacă văplace, se poate folosi și ceapa marinată.Compoziția se stropește cu uleiul de mă-sline, iar la servire se poate orna cu mă-sline negre. Se oferă cu felii de lămâie sauzeamă de lămâie proaspăt stoarsă.

Ave\i nevoie<

3-400 g de fructe de mare (câtmai diversificate), două cepe al-be și una roșie, sau trei cepe al-be, o salată creață, câteva firefragede de rucola, o jumătatede ardel gras, 4-6 bucăți de roșiichery, 2-3 linguri de ulei de mă-sline 100 ml de oțet, sare, 5-6bucăți de foi de dafin, o lingu-riță de semințe de muștar, nuc-șoară măcinată, zeamă de lă-

mâie, măsline negre.

Piept de pui umplut cu ciuperci

Mod de preparare<

Cu un cuțit bine ascuțit bucățile depiept se crestează pentru a putea fi um-plute. Se condimentează după gust, și ex-teriorul, și din interiorul. Se lasă la frigidercirca 2-3 ore. Ceapa tăiată foarte măruntse prăjește în ulei, se adaugă ciupercile cu-

rățate și tăiate bucăți mici, iar când totuls-a pr[jit, se adaugă 2 ouă bătute bine șicondimentele, apoi totul se mai prăjeștepână când ouăle se întăresc. Se ia de pe focși se lasă să se răcească. Se strecoară deulei și se amestecă bine cu un ou crud.Acest amestec se împarte în 4 și se umplefiecare bucată de piept. Se prinde cu sco-bitoare, ca niște pernițe, se așează pe tavă,se dă la cuptor, la foc mare spre mediu șise prăjește, până când carnea se rumenește.Apoi se presară deasupra cașcavalul răzuit,sau se așează feliile de cașcaval și se mailasă la cuptor până când cașcavalul se to-pește și se rumenește. Se așează pe farfuriebucata întreagă sau feliată și se servește cucele mai diverse garnituri.

Ave\i nevoie<

2 bucăți piept de pui dezo-sat (4 jumătăți), 200 g ciu-

perci champignon, o ceapă demărime medie, 3 ouă, 4-5 lin-guri de ulei, 50 g de cașcavalrăzuit, sau 4 felii foarte sub-țiri de cașcaval, sare, piper.

Sup[ moldoveneasc[de ceap[, în pit[

Mod de preparare<

Ceapa curățată, spălată se mărun-țește bine și se prăjește ușor în untulîncins, până devine aurie, apoi se adau-gă supa și cimbrul. Se condimenteazăcu sare, piper (piperul poate fi înlocuit

cu un praf de boia de ardei iute, sauchiar mai multișor, după preferință) șise lasă să fiarbă la foc mic până cândbucățile de ceapă nu se mai recunoscîn supă. Se mai poate adăuga o roșie șiun ardei, tăiate mărunt, dar acestea nuîn mod obligatoriu. Înainte de a lua su-pa de pe foc se adaugă vinul. Se așeazăîn pâinea scobită în prealabil, se presar[un strat gros de cașcaval, se pune lacuptor până când cașcavalul se topește.Se poate servi cu crutoane preparatedin miezul de pâine scobit. Înainte dea le pune la prăjit, crutoanele se potstropi cu usturoi pisat, ușor dizolvat înapă cu puțină sare.

Ave\i nevoie<

500 g ceapă, 2 linguri deunt, 1 litru bază de supă decarne sau de oase de vită, 50

ml vin alb, o crenguță de cim-bru, sare, piper măcinat,

ca;caval răzuit, 4 bucăți depâini mici sau chifle mari.

Măcrișul iepuresc este catalogatde cei mai mulţi oameni ca fiind oburuiană, o plant[ inutilă, lucrucare este fals. Această plantă arenumeroase virtuţi terapeutice.Afecţiuni pentru care se recoman-dă măcrișul iepuresc< reconfortant,stimulent al digestiei> avitaminoză,scorbutul> astenia de primăvară,inapetenţă> intoxicaţiile cu arsenicsau mercur> cancerul și scleroza înplăci> bolile hepatice cronice> febra>inflamaţia gurii și gingiilor> can-cerul de piele.

Măcrișul este o plant[ care crește dinabundenţă în pădurile umbroase, mai alesde brad, molid și fag. Se regăsește adeseași în fâneţe, cu o densitate mai scăzută.Este deseori confundat cu trifoiul, numaică are frunzele mai mici și un gust acrișorfoarte plăcut. Frunzele sale sunt moi, fineși ușor de digerat. Fitoterapeuţii recoman-dă folosirea frunzelor în prepararea diver-selor remedii.

Este utilizat ca reconfortant și stimu-lent al digestiei. Are efecte vitaminizante(conţine vitamina C) și remineralizante.

Câteva recomandări privind utilizarea măcrișului iepuresc

Sucul din frunzele de măcrișul-iepu-relui pentru aplicatii externe este recoman-dat în< avitaminoză, scorbut - se beau zilnic50-100 ml de suc pe stomacul gol, înaintede masă> astenia de primăvară, inapetenţă- sucul de măcriș băut zilnic și consumulde salată au un efect inviorator deosebit.Creșterea apetitului are loc pe fondul uneidezintoxicări a organismului și a unei îm-bunătăţiri a digestiei.

În cazul intoxicaţiilor cu arsenic saumercur - se beau 100-150 ml de suc dintr-o dată, fără a consuma nimic altceva. Apoi,se iau din sfert în sfert de oră 1-2 linguride suc. Tratamentul se repetă mai multezile la rând.

Cancerul și scleroza în plăci sunt ma-ladii în care sucul de măcriș iepuresc areun efect foarte important. Efectele beneficesunt adesea neașteptate, deoarece dinami-zează digestia, favorizează eliminarea sub-stanţelor reziduale, mărește apetitul și eli-mină temporar stările de vomă.

Se bea cu puţin timp înainte de masă50 ml (un sfert de pahar) de suc proaspăt.Se combină foarte bine cu regimul Oshawa(cu cereale integrale).

Bolile hepatice cronice - o combinaţiede suc de măcriș iepuresc și suc de păpădie(preparat din părţi aeriene și rădăciniproaspete prin aceeași metodă) este undrenor hepatic de excepţie. Se bea în fiecaredimineaţă o combinaţie de 50 ml de sucde măcriș și 50 ml suc de păpădie.

Frunze de măcrișul-iepurelui pot fiutilizate și pentru consum, în cazuri pre-cum< digestia dificilă - se recomandă salatăde măcriș consumată înainte de masă. Sa-lata are darul de a accelera digestia, de astimula secreţia de salivă și de sucuri gas-trice. Se face o cură cu salată vreme de osăptămână. Febra se "înmoaie" dacă se con-sumă câteva înghiţituri de suc sau meste-căm câteva frunzulite de macriș iepuresc.

Setea se potolește temporar dacă mes-tecăm câteva frunze de măcriș proaspătculese. Doza optimă de frunze proaspetecare poate fi consumată pe zi este de 50-80 de grame pentru un adult, jumătatepentru copiii de la 12 ani în sus și un sfertpentru copiii de 4-12 ani.

În alimentaţie - frunzele se pot consu-ma ca atare, proaspăt culese din pădure,sau se folosesc sub formă de salată, cu puţinulei și zarzavat tocat mărunt, ca adaos însalatele de legume, în aperitive și sandwi-churi, ca zarzavat și înăcritor în ciorbe șiiarna, sau conservat în miere, ca vitamini-zant și tonic aperitiv.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

M[cri;ul iepuresceste remediu în unele

forme de cancer;i scleroza în pl[ci

Frunzele de măcrișul-iepurelui pot fi utilizate și pentru consum, în cazuri precum< digestia dificilă- se recomandă salată de măcriș consumată înainte de masă. Salata are darul de a accelera digestia,de a stimula secreţia de salivă și de sucuri gastrice. Se face o cură cu salată vreme de o săptămână.Febra - febra se "înmoaie" dacă se consumă câteva înghiţituri de suc sau mestecăm câteva frunzulitede macriș iepuresc.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

30 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Rochia cu spatele gol -o provocare pentru femei

Rochiile cu spatele gol sunt un ac-cesoriu vestimentar pretenţios pentrumajoritatea femeilor. Deşi încântătoareprin definiţie, o rochie cu spatele golpoate să fie adesea o provocare pentrumulte femei, datorită faptului că nece-sită mai multă atenţie în ceea ce priveştemaniera în care aceasta trebuie îmbră-cată pentru a evidenţia frumuseţea na-turală a purtătoarei. 

Dacă îndrăgeşti rochiile cu spatele gol,dar până acum te-ai temut să adopţi o ase-menea ţinută din cauza faptului că nu eraisigură cum anume să o porţi pentru a im-presiona într-o manieră pozitivă şi a atragetoate complimentele, atunci citeşti articolulpotrivit. Există câteva reguli generale debun sim\ de care trebuie să ţii cont atuncicând porţi o rochie cu spatele gol, şi vei ob-serva că pe măsură ce te familiarizezi cuele, vei `ndr[gi din ce în ce mai mult  acestmodel de ţinute şi vei începe să îl porţi ladin ce în ce mai multe evenimente deose-bite. 

O rochie cu spatele gol, pentru a aveaefectul dorit şi pentru a-i valorifica la ma-ximum farmecul, trebuie purtată fără su-tien. Astfel că atunci când adopţi o aseme-nea ţinută trebuie fie să optezi pentru unmodel cu cupe, fie să îţi achiziţionezi unsutien special creat pentru rochiile cu spa-tele gol. Ai grijă, de asemenea, să optezipentru un model de rochie cu spatele golcare să aibă un design potrivit pentru tipulde eveniment la care participi. Întrucât spa-tele decupat îţi conferă senzualitate, în ge-neral acest aspect este compensat de ab-senţa unui decolteu adânc, pentru a creaproporţii armonioase în ceea ce priveşteimaginea ta. Nu este necesar să încarci orochie cu spatele gol cu numeroase acce-sorii, pentru că aceasta trebuie să rămânăpunctul focal al imaginii tale. 

8 Informa\ia de Duminic[/30 aprilie 2017

DIET~

Chia (Salvia Hispanicum), pro-nun\at Cia, cunoscut[ ;i sub den-umirea de Chia mexican, este oplant[ cu flori din familia Lami-naceae, nativ[ din zona central[ ;isudic[ a statelor Mexic ;iGuatemala.

Ast[zi, din ce `n ce mai mul\i medici;i nutri\ioni;ti recomand[ integrareasemin\elor de chia n dietele de sl[bit, dar;i n regimurile alimentare pentru anumiteafec\iuni, datorit[ con\inutului bogat denutrien\i ;i antioxidan\i, extrem de val-oro;i pentru buna func\ionare a organis-mului.

Compozi\ie chimic[

Semin\ele de Chia au fost men\ionate`nc[ din secolul al 16 lea `n documenteleaztece (Codex Mendoza), afirm]ndu-sec[ sunt cele mai complexe surse de energie;i putere.

Aceste semin\e con\in de 5 ori maimult Calciu dec]t laptele (plus Bor careajut[ Calciul s[ se transfere `n oase).Con\in de 3 ori mai mul\i antioxidan\idec]t afinele, de 3 ori mai mult Fier dec]tspanacul, de 3 ori mai multe fibre dec]tov[zul, de 2 ori mai mult potasiu dec]tbananele. De asemenea, con\in mai multegr[simi de tip Omega 3 dec]t Inul (;i nur]ncezesc), sunt o surs[ complex[ de pro-teine, av]nd to\i aminoacizii esen\iali, ntr-o form[ extrem de u;or de digerat.Semin\ele de Chia sunt o surs[ excelent[de energie (`n special pentru atle\i), iar ocantitate mic[ confer[ sa\ietate. Ajut[ cor-pul s[ elimine kilogramele `n plus ;i taiepoa de m]ncare.

Aceste semin\e sus\in ;i reconstruiescmu;chii n timpul exerci\iului fizic, n tim-pul sarcinii, dar ;i dup[ na;tere, deoareceajut[ la regenerarea membranei. Semin\elede Chia cresc lactatia ;i sunt o surs[ com-plex[ de nutrien\i pentru copiii de oricev]rst[.

Au un gust asem[n[tor nucilor, absorbap[ foarte u;or, transform]ndu-se ntr-unfel de gel.

Sunt u;or de digerat ;i imediat dup[ingerare sunt transportate ;i folosite dec[tre celulele corpului nostru.

Beneficiile terapeutice

Semin\ele de Chia sunt recomandate`n dietele de sl[bit datorit[ aportului caloricaproape nul ;i al con\inutului bogat n nu-trien\i, care au rolul de a instala rapid sen-za\ia de sa\ietate ;i de a alunga foamea.~nt[resc organismul f[r[ riscul ngr[;[rii,a;a cum se nt]mpl[ cu multe alte alimente.

Atunci c]nd intr[ `n contact cu apa,semin\ele de Chia se transform[ `ntr-unfel de gel care cre;te `n dimensiune. In-staleaz[ senza\ia de plenitudine ;i inhib[apetitul, `mpiedic]nd supraalimentareacare determin[ apari\ia obezit[\ii.

Semin\ele de Chia sunt considerate,pe bun[ dreptate, aliatele unui organismputernic ;i s[n[tos. Datorit[ con\inutuluicrescut de proteine, aceste alimente crescnivelul de energie al organismului. Pro-teinele, al[turi de acizii gra;i de tip Omega3, fibre ;i alte substan\e nutritive `nt[rescimunitatea ;i previn apari\ia bolilor.

Consumul regulat al semin\elor deChia ajut[ la reglarea nivelului de glicemiedin s]nge ;i la combaterea riscului deapari\ie a diabetului, o boal[ at]t der[sp]ndit[ la ora actual[. Semin\ele suntun aliment benefic ;i pentru cei care sufer[deja de diabet, `ntruc]t au un indiceglicemic mic ;i favorizeaz[ digerarea lent[a alimentelor.

Semin\ele de Chia sunt l[udate pentru

con\inutul foarte mare de fibre, devenindalimentul cu cele mai multe beneficiiasupra st[rii sistemului digestiv uman.Con\in ambele tipuri de fibre (solubile ;iinsolubile) ceea ce contribuie la digerarealent[ a alimentelor, astfel `nc]t s[ nuafecteze nivelul de insulin[ din corp.Colonul este foarte bine hidratat n timpulconsumului acestor semin\e, ceea ceprevine apari\ia diverticulitei (inflamatiadiverticulilor dispu;i, cel mai adesea, de-a lungul pere\ilor intestinului gros).

Consumul frecvent de semin\e deChia are un efect benefic asupra s[n[t[\iiinimii. Regleaz[ nivelul de colesterol dins]nge, tensiunea arterial[ ;i previn dia-betul, `nl[tur]ndu-se unii dintre cei maimari factori de risc care stau la baza de-clan;[rii afec\iunilor inimii.

Cercet[torii au descoperit c[ semin\elede Chia con\in Triptofan, un aminoacidcare are efecte pozitive asupra somnuluidin timpul nop\ii.

Triptofanul ajut[ la relaxarea organis-mului ;i la p[trunderea mai rapid[ `ntransa specific[ somnului, astfel `nc]t or-ganismul s[ se odihneasc[ corespunz[tor.

Semin\ele de Chia joac[ un rol esen\ial`n lupta `mpotriva mai multor tipuri deconcer. Integrate `n dieta s[pt[m]nal[,aceste semin\e distrug celulele canceroase;i repar[ ADN-ul afectat din organism.

Concentra\ia bogat[ de acizi gra;iOmega 3(64%) care se g[se;te n semin\elede chia ajut[ la lubrifierea articula\iilor ;ila men\inerea suple\ii lor. Ajun;i n organ-ism, acizii gra;i esen\iali se transform[ `nprostaglandine, substan\e care combatdurerile ;i inflama\iile. Medicii au con-statat c[ bolnavii de artrit[ care au ad[ugatsemin\ele de chia n diet[, au raportat maipu\ine dureri ;i inflama\ii dec]t cei carenu le-au consumat.

Consumul de semin\e de chia atrageo mul\ime de beneficii la nivelintelectual.Potrivit speciali;tilor, acesteafac membranele celulare mai sensibile ;i`mbun[t[\esc func\iile creierului< memoria;i g]ndirea, viteza de reac\ie etc.

Semin\ele de chia joac[ un rol impor-tant `n men\inerea tinere\ii ;i naturale\iiorganismului, datorit[ con\inutului cres-cut de antioxidan\i.

Aceste substan\e nutritive previndegradarea celulelor din organism ;i ajut[la combaterea afec\iunilor care`mb[tr]nesc corpul.

Nu doar antioxidan\ii contribuie lasporirea longevit[\ii organismului. Fibrelecare ajut[ digestia ;i detoxific[ organismulsunt la fel de importante pentru a men\ines[n[tatea organismului ;i a preveni`mb[tr]nirea.

Datorit[ con\inutului mare de Calciu,semin\ele de chia sunt utile n men\inereas[n[t[\ii oaselor. Trebuie s[ fie un alimentde baz[ at]t pentru copii, care sunt `ncre;tere ;i au nevoie de acest mineral pen-tru dezvoltarea unor oase puternice, c]t ;ipentru femei care sunt predispuse la os-teoporoz[. Consumul regulat de semin\ede chia nt[re;te oasele ;i previne apari\iafracturilor ;i a altor afec\iuni.

O combina\ie perfect[

Cel mai bun mic dejun pe care l-amputea servi, sus\in unii speciali;ti, este unamestec format din semin\e de chia ;i fulgide ov[z.

Combina\ia nu doar ofer[ energiepentru `ntrega zi, ci ajut[ ;i la eliminareakilogramelor n exces ;i a \esutului adiposde pe abdomen.

Ov[zul ofer[ nutrien\ii cei mai impor-tan\i pentru func\ionarea corect[ a neu-ronilor< glucoz[ (eliberat[ din amidon),acizi gra;i, fosfor, lecitin[ ;i vitamina B1.Toate acestea au un efect revigorant, sta-bilizator ;i `mbun[t[\esc performan\acreierului.

Consumul regulat de ov[z (mai alessub form[ de fulgi) este indicat `nurm[toarele boli< nervozitate, oboseal[,epuizare mental[, insomnie ;i depresie.Ov[zul mai este indicat `n tulbur[ri di-gestive, boal[ celiac[, diabet, arterioscle-roz[, hipertensiune arterial[.

Pentru a prepara cel mai delicios ;is[n[tos mic dejun ave\i nevoie de 4 linguride semin\e de chia ;i o can[ de fulgi deov[z. Nu uita\i c[ se face recomandarea casemin\ele de chia s[ fie `mbibate `n ap[,iaurt sau suc de fructe nainte de consum.

Iat[ ;i o re\et[ pentru a prepara o bud-inc[ de chia gustoas[ ;i hr[nitoare< 50-75grame semin\e de chia, 120 mililitri delapte de migdale ;i past[ de curmale dup[gust. Pasta de curmale se prepar[ astfel< 5-6 curmale f[r[ s]mburi se blenduiesc culaptele de migdale sau cu ap[. Toate in-gredientele se adaug[ `ntr-o can[ ;i seamestec[ timp de 10-15 minute, p]n[devin gelatinoase. Se pot ad[uga fructeproaspete sau uscate precum zmeur[,caise, piersici, banane, kiwi, mango. Po[bun[!

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Semin\ele de Chia sunt recomandate `n curele

de sl[bire

Datorit[ con\inutului mare de Calciu, semin\ele de chia sunt utile `n men\inerea s[n[t[\iioaselor. Trebuie s[ fie un aliment de baz[ at]t pentru copii, care sunt `n cre;tere ;i au nevoie deacest mineral pentru dezvoltarea unor oase puternice, c]t ;i pentru femei care sunt predispuse laosteoporoz[.

MELiSSa - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Ai constatat vreodată că dimi-neaţa, imediat ce te trezeşti, aigreutatea corporală mai mică de-cât înainte de a merge la culcare?Ei bine, există explicaţii ştiinţificepentru asta.

Dacă imediat ce te trezeşti dimi-neaţa vei urca pe cântar s-ar putea să-ţi placă ceea ce vezi. Valoarea afişatăeste sensibil mai mică faţă de cea înre-gistrată cu o seară înainte. E un feno-men care se întâmplă tot timpul. Mo-tivele pentru care dimineaţa avem ceamai mică greutate comparativ cu oricealt moment al zilei au fost explicate despeciali;ti. În fond, este firesc să fimmai grei în timpul zilei, având în vederecă ne „umplem“ cu mâncare şi băuturi.În timpul nopţii, în schimb, nu avemasemenea "intrări" şi îi dăm răgazul or-ganismului să proceseze tot ceea ceconsumăm în decursul zilei. Pentru as-ta, corpul arde energie şi elimină bioxidde carbon prin intermediul respiraţiei,ceea ce duce la o pierdere de greutate.Ipoteza este confirmată de Derek Mul-ler, profesor de fizică la Universitatea

din Sydney, Australia. Acesta susţinecă pierdem greutate cu fiecare respi-raţie. Conform calculelor sale, pe par-cursul nopţii reducem greutatea cor-porală cu circa 100 de grame, numaidatorită eliminării dioxidului de car-bon.

Mai uşori cu 450 - 1.350 de grame

Acelaşi lucru se întâmplă şi în tim-pul zilei. Deci, în 24 de ore, pierdem300 sau 400 de grame de dioxid de car-bon, aproape o jumătate de kilogramde carbon“, a declarat profesorul Mul-ler, adăugând că oamenii nu sesizeazăaceastă pierdere, deoarece ea este com-pensată prin consumul de alimente.De asemenea, reducem greutatea cor-porală ca urmare a pierderii de apă,atât prin transpiraţie, cât şi prin respi-raţie. Expiră într-un pahar de sticlă şivei observa câtă umiditate „pleacă“ dinorganism de fiecare dată când respiri.

Indiferent de ce şi cum se întâmplă,cert este că, potrivit speciali;tilor, netrezim dimineaţa mai uşori cu aproxi-mativ 450 – 1.350 de grame.

De ce diminea\a c]nt[rim mai pu\in?

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

30 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Rar am v[zut la Teatrul deNord un public mai mul\umit caduminic[, 23 aprilie 2017. :i eraun public de premier[, de obiceipreten\ios. “Descul\ `n parc”, co-media americanului Neil Simon,este un text foarte bun, dar spec-tacolul realizat de s[tm[reni `i d[o savoare pe care nu prea a avut-o`n alte mont[ri din Rom]nia. Iaraplauzele celor prezen\i `n SalaMare, `ndelungi ;i v[dit sincere,au confirmat triumful echipei carea lucrat la acest proiect.

Aceast[ poveste despre tribula\iileunui cuplu abia c[s[torit, `n primul lor“cuibu;or de nebunii”, nu prea a avutparte de doi actori principali care s[ for-meze un cuplu ;i `n via\a de zi cu zi ;iprin urmare s[ aib[ ei `n;i;i experien\aacestui proces de acomodare reciproc[,de care nicio pereche nu scap[, oric]t demare ar fi atrac\ia ini\ial[. Andrei Stan;i Ioana Cheregi au adus `n scen[ nudoar talentul lor indiscutabil, v[dit deja`n multe spectacole, ci ;i aceast[ dina-mic[ personal[ ;i ceea ce se nume;te“chimia cuplului”, care au f[cut ca jocullor s[ capete o autenticitate pe care nicioregie, oric]t de competent[, nu o poate`nscena at]t de viguros.

Desigur, regizoarea Laura Moldovan,instruit[ n renumita ;coal[ de teatru dela T]rgu Mure;, `i cuno;tea pe cei doidin lucrul la “Autobahn” de Neil LaBute,un spectacol care a \inut sus stindardulTeatrului din Satu Mare `n ultimii doiani, cu premii importante la festivaluri

de prestigiu la Baia Mare ;i Oradea, dinp[cate prea pu\in pre\uit la noi, poate ;idin cauza unui spa\iu de joc oarecumimpropriu - i-ar sta bine `ntr-o remon-tare la Sala Studio, mai aproape de public.Meritul regizoarei \ine de modul impe-cabil n care a construit ac\iunea ;i a um-plut spa\iul de joc, ntr-o continu[ mi;ca-re ;i succesiune a planurilor, punctat[de interven\iile muzicale ale saxofonis-tului Dorin Petric, cu g[selni\e burle;ti;i ruperi de ritm care st]rnesc hazul ;iasigur[ varia\ia, dar ;i cu sensibilitateacerut[ de momentele n care Neil Simontrece dincolo de comic, spre explor[ripsihologice mai consistente. O lectur[competent[ ;i o transpunereconving[toare a unui text doar `n apa-ren\[ facil, care n m]ini mai slabe ar in-vita adesea la un cabotinaj sinistru. Nebucur[m c[ acum nu a fost cazul. Asta;i pentru c[ restul distribu\iei a fost ales,;i condus, cu aceea;i aten\ie ;i tandre\e,contribuind la un produs final cuadev[rat `mplinit.

Cuplul, ciocnire `ntre lumi

Corie ;i Paul Bratter sunt c[s[tori\ide ;ase zile (petrecute ;i alea ntr-un ho-tel) ;i se mut[ ntr-o mansard[ ca vai deea, la etajul 6, f[r[ lift, f[r[ c[ldur[, cu odebara devenit[ dormitor de nevoie, cuvecini dubio;i, cu acoperi;ul spart princare ninge, c[ e iarn[, cu o mam[-soacr[care “era `n trecere” venind din cel[laltcap[t de ora;... :i totul din cauza bunelorinten\ii ale tinerei doamne, care avea to-tul planificat dinainte, probabil, a;a cumse `nt]mpl[ cu multe fete care ;tiu dinprima cum va fi via\a lor cu viitorul so\.

Numai c[ ea descoper[ c[ Paul nu e toc-mai `nc]ntat de noua locuin\[, nici deexuberan\a ei la limita isteriei, nici nu eomul care s[ caute distrac\ia cu oricepre\, ci mai degrab[, ca orice t]n[r ame-rican ie;it din colegiu, `;i dore;te `mpli-nirea profesional[, ca avocat. A;a c[ lu-crurile sc]r\]ie tot mai grav, mai ales c[un vecin excentric, Velasco, `;i tot facede lucru pe acolo ;i se d[ mare cu gas-tronomia pe care-o ;tie (c[ doar tr[im`n anii `n care chefii sunt vedete). Mair[u, Corie insist[, cu mintea ei crea\[,s[-i fac[ lui Velasco, cu donjuanismullui cu tot, lipeala cu maic[-sa, o doamn[serioasă ;i complexat[.

Totul pare sortit unui dezastru. Darcontrastele se atrag, misterios, ;i Corieasist[ aproape n lacrimi la armonia din-tre mama sa ;i Velasco, `n\eleg]nd c[ eposibil ca dou[ lumi total diferite s[ seechilibreze reciproc. Va face apoi tot ceva putea ca s[-;i rec];tige so\ul, pe carel-o fi ag[\at te miri pe unde f[r[ s[-l cu-noasc[ mai deloc. O scen[ de be\ie, ;iun happy end. C[ a;a e frumos pe Broad-way, dac[ e s[ ai peste 1.500 de repre-zenta\ii cu prima produc\ie.

Dar s[ nu fim r[ut[cio;i. Neil Simon,care nc[ tr[ie;te ;i va mplini n cur]nd90 de ani, a construit cu dib[cie \es[turacomic[ ;i a pus lupa asupra unui fapt devia\[ n care ne reg[sim aproape to\i< fie-care om e un univers `n sine ;i, dup[cum c]ntau australienii de la INXSc]ndva, “two worlds collided / and theycould never tear us apart”. Dou[ lumi s-au ciocnit, ;i niciodat[ nu vom putea fidesp[r\i\i - din momentul n care fante-zia despre cum ar trebui s[ fie las[ locgrijii iubitoare pentru ceea ce este.

Teatru cu atuurile la vedere

S-a lucrat mult la acest spectacol ;iasta s-a v[zut cu v]rf ;i `ndesat `n pro-dusul final. Dac[ la poker mai ascunzia;ii prin m]neci, aici s-a pus la b[taie totce era mai bun. ~ncep]nd de la decorulamenajat cu m]n[ expert[ de AlexandruRadu. G[selni\a cu folosirea fosei ca in-trare ;i ie;ire, simul]nd “casa sc[rilor” einedit[ `n sine ;i o surs[ nesecat[ deumor, c[ci de pild[ intrarea lui Paul cumama-soacr[ `n spinare e antologic[ ;ismulge hohote de r]s din sal[. :i planu-rile decorului propriu-zis reflect[ paliereale rela\iei< avanscena oglinde;te “planulsocial”, public, iar planul secundar esteal intimit[\ilor, `n timp ce camerele re-prezint[ obscurit[\ile, ascunzi;urile cu-plului. Important e ;i planul exterior,dincolo de acoperi;, unde se va petrece;i `mp[carea final[, semn c[ s-a trecutde toate hopurile ;i conven\iile, `n zonaiubirii sc[pate de egoism. Pentru publice fascinant s[ asiste la mobilarea man-sardei, recuziterii lucr]nd n v[zul lumii.Mul\i spectatori au preferat, astfel, s[ `;ip[streze locurile ;i pe durata pauzei.

Am vorbit deja despre cuplul acto-rilor principali. Prin text ;i context, Corieeste vioara `nt]i, iar Ioana Cheregi face`n acest personaj un tur de for\[, un re-cital actoricesc cum pu\ine am avutpl[cerea s[ vedem. Toat[ nebunia, in-ocen\a, naivitatea, copil[ria tinerei femeieste redat[ n contrapunct cu momenteledramatice ale maturiz[rii. Fe\ele Ioaneiofer[ tonalitatea scenelor, chiar ;i atuncic]nd actri\a nu e propriu-zis implicat[.Izbucnirile, `ncr]ncen[rile, cearta `ncrescendo, frustrarea, derapajele emo\io-

nale, toate au `n jocul ei o franche\e ;i ointensitate care te fac cumva s[ \ii cu Co-rie, empatic, de;i vezi bine c]t e de ab-surd[. Partenerul ei, Andrei Stan, ca ;i`n “Autobahn”, ;i pune personajul la dos-pit cu `ncetinitorul, frustr[rile fermen-teaz[ sub o masc[ sobr[ tot mai ncrun-tat[, iar explozia din final e cu at]t maispectaculoas[, ca ;i catharsisul din scenade be\ie, `n care gagurile nu par delocfor\ate. O compozi\ie de actor matur ;iumil, capabil s[-;i scoat[ partenerii descen[ `n eviden\[.

Pentru Adriana Vaida rolul mamei eo mic[ `nviere a carierei, ar[t]ndu-i ca-lit[\ile ;i ;tiin\a jocului ntr-o dezvoltarelin[ a dezghe\ului acestei femei crispate,care ajunge la final s[ fie mai volubil[dec]t disperata de fiic[-sa. Actri\a aveanevoie de un asemenea rol ;i, foarte pro-babil, de o asemenea m]n[ regizoral[delicat[. Cornel Miron aduce verv[ ;ibonomie `n rolul de fante b[tr]n al luiVelasco, apari\iile lui lumin]nd scena nudoar prin prisma deja cunoscutei salechelii. Vlad Mure;an se str[duie;te s[joace un proletar, depanator de telefoane,dar la premier[ nu prea i-a ie;it figurade cabotin simpatic cu umor grosier cares-ar cere - e un tip de rol care nu i s-aprea oferit p]n[ acum. Cristian Dan areo apari\ie scurt[ ;i de pur efect comic.

Spectacolul e o reu;it[ de care trupaavea nevoie, dup[ ni;te ani mai grei, ;icare ar merita aten\ia selec\ionerilor defestivaluri. At]t spectatorul obi;nuit, c]t;i cunosc[torii mai c]rcota;i au ce s[vad[ ;i s[ admire. ~i dorim un destin pem[sura valorii sale dovedite din primasear[ a existen\ei sale.

Vasile A.

“Descul\ `n parc”, o reu;it[mult a;teptat[ de Teatrul de nord

TEATRUAndrei Stan ;i Ioana Cheregi au adus `n scen[ nu doar talentul lor indiscutabil, v[dit deja `n multe spectacole, ci

;i dinamica personal[ ;i ceea ce se nume;te “chimia cuplului”, care au f[cut ca jocul lor s[ capete o autenticitate pecare nicio regie, oric]t de competent[, nu o poate `nscena at]t de viguros.

10 Informa\ia de Duminic[/30 aprilie 2017

PORTRET

Scriitorul Ion Bolo; ;i-ar fi do-rit s[ poarte numele IoanF[rc[;anu Bolo;, pentru c[, spuneel, Dic\ionarul istoric allocalit[\ilor din jude\ul Maramu-re; din 2012 men\ioneaz[ c[ Bo-lo; de F[rca;a este descendent alunei nobile familiimaramure;ene, atestat[ cu di-plom[ nobiliar[ ;i blazon de c[treprincipele Mihai Apafi I, la 29 no-iembrie 1681.

A venit pe lume la 20 mai 1949 `nlocalitatea F[rca;a, Maramure;. Dac[ arfi fost s[-;i aleag[ \ara, ar fi preferatFran\a, cu perioada de dup[ al DoileaR[zboi Mondial. Evident c[ limba pre-ferat[ ar fi fost franceza, cu conjug[rilesale aparent imposibile, dar ;i cu `nno-bil[rile expresive ale pronun\iei ;i mu-zicalit[\ii (`n care partitura este dep[;it[doar de limba italian[).

~nainte de a vorbi despre c[r\ile pecare le-a publicat, ar trebui s[men\ion[m ucenicia literar[, `nceput[`n Liceul Teoretic din Baia Sprie, conti-nuat[ la Satu Mare, unde l-a cunoscutpe poetul Emil Matei, la cenaclurile dinCluj Napoca, de pe l]ng[ revistele "Tri-buna" ;i "Echinox", cu debut literar re-vuistic `n 1968.

- Care sunt cărțile pe care le-ați pu-blicat?

- ~ncep cu debutul la Editura Dacia,prin "F]nt]na Vulturilor", Cluj Napoca,1978, premiul pentru debut `n volum"~ntoarcerea fiilor", roman, 1982, tot laDacia, "Vizitele necunoscutei", povestiri,editura Albatros, Bucure;ti, dup[ o lupt[de cinci ani cu un redactor bine `ndoc-trinat care a respins ini\ial trei volume,iar publicarea s-a decis dup[ schimbarearedactorului ;i `naintarea unui referat`ntocmit de criticul Mircea Iorgulescu,de atunci redactor la Radio France In-terna\ional, `n limba rom]n[> urmeaz[romanul "C[l[tori cu apele" n 1986, an`n care cenzura central[ este decretat[ca disp[rut[ ;i se ncredin\eaz[ edituri-lor responsabilitatea cenzurii ini\iale ;iascunderea cenzurii centrale la a;a-zi-sele c[r\i cu probleme, cu autori perso-nalit[\i deosebite sau colective de re-dactare din universit[\i de prestigiu.P]n[ dup[ nv[lm[;eala din decembrie1989 ;i `nlocuirea e;alonului unu cue;alonul doi, nu s-a mai putut publicadec]t texte strecurate `n reviste ;i ziare,chiar ;i acestea strecurate printremul\imea de anivers[ri ;i s[rb[tori co-muniste de tot felul.

Av]nd la baz[ profesia de medic, amdecis s[ scriu c[r\i cu "cenzura" proprieaplicat[ la cuvinte, expresivitate ;i te-mele abordate, r[m]n]nd a fi publicate`ntr-un viitor care urma dup[ cel socia-list, viitor de care nu m[ `ndoiam c[ vaveni (spre deosebire de al\i scriitori, carefie spre a-;i ascunde obedien\a, fie sprea-;i m[ri "curajul", proteja\i de diferiteambasade la Bucure;ti, decreteaz[ c[ ni-meni n-ar fi putut prevedea c[derea re-gimului Ceau;escu, ceea ce se traduceprin lipsa oric[rui sim\ politic, ori sepresupune c[ scriitorii ar avea un sim\;i o sensibilitate care s[-i situeze n avan-garda unei percep\ii sociale deosebite.Vax la deziden\ii no;tri.)

- Care sunt autorii prefera\i?- Autorii prefera\i sunt Hemingway,

Shakespeare, Faulkner, Marie Varga Lio-sa, Marquez, Dostoievski. A; ad[ugaItale Calvin, Celine, Tolstoi, iar din lec-

turile tinere\ii Sienkievichi. Dintrerom]ni `i men\ionez pe Breban, D. R.Popescu, Buzura, |eiu, Preda, Rebrea-nu, Gil Mih[iescu, Caragiale etc.

- Numi\i un mare scriitor pe carenu-l puteți citi.

- Mi-a fost foarte greu s[ continuilectura la Don Quijote, pentru c[, dup[ce te-ai familiarizat cu el s[-l parcurgiobsedat de cel pu\in trei straturi de sem-nifica\ie estetic[> la fel cu "La poalelevulcanului" de Malcom Lewri…

- Numi\i cartea pe care ați fi vrutsă o scrieți.

- A; fi vrut s[ scriu o saga a Transil-vaniei.

- Care este diferența dintre prieteniidin copilărie și prietenii literari?

- Despre prietenii din copil[rie potspune c[ erau un grup care includea doimaghiari, c]\iva rom]ni ;i o unguroaic[admirabil[…

C]t despre prietenii literari, pot spu-ne c[ s-au `ndep[rtat doar cei buni, saupe care i percepeam noi astfel> literaturaeste o alerg[tur[ de unul singur ;i oric]tte-ar sprijini un grup sau o ga;c[, p]n[la urm[ pentru un autor conteaz[ doarcartea, opera ;i ea te valideaz[ sau nu.

- Ce rol joacă femeile (sau femeia)în viața unui scriitor? Dar a dumnea-voastră?

- Femeile, conform percep\iei clasi-ce, ar constitui acea muz[ care inspir[cu predilec\ie poezia, ori prin faptul c[sunt autor de proz[, ;i prin deforma\iaprofesional[ pe care o am, n calitate de

medic, accept c[ fa\[ de unii ar avea o`nsemn[tate cov]r;itoare, la fel cum amv[zut c[ anumite femei se "lipesc" deautori cu oarecare notorietate pentru a-i nso\i o perioad[ care \ine de efemeri-tatea frumuse\ii fizice, f[r[ s[ facem abs-trac\ie de abisul sufletesc la femei deanumite neamuri.

C]t despre subsemnatul, o femeiem[ poate interesa dac[ pe l]ng[ frumu-se\ea vizibil[ ar de\ine acea profunzimeinterioar[ cu multe izvoare contributivela convie\uire interesant[…

- Există diferențe între literaturanațională și literatura scriitorilor ar-deleni? Există un specific local foartepregnant în opera dv?

- Dac[ exist[ diferen\[ ntre scriitoriautori de literatur[, considerat[ pe mo-ment na\ional[ ;i literatura transilvan[,a; accentua c[ latura ludic[ la scriitoriidin Transilvania (nu ardeleni), este maipu\in pregnant[ ;i c[ temele abordate\in de con;tientizarea c[ "b[ltiread]mbovi\ean[" nu ajut[ dec]t la consti-tuirea unor g[;ti literare f[r[semnifica\ie pentru viitor< c]t talent,at]ta oper[…

- Care sunt scriitorii care v-au in-fluențat cel mai mult?

- Influen\a unor scriitori asupraform[rii mele au cuprins etape desprecare ar trebui s[ vorbesc pe perioade de5 sau 10 ani ;i c];tigurile `n expresie ;ilimpezirea frazei s-au f[cut concomitentcu lecturi din criticii consacra\i str[initradu;i n rom]n[ sau comenta\i de cri-tici rom]ni> cel pu\in acesta a fost cazulcelui care, spre exemplu, la cenaclul

Echinox, am priceput acele imponde-rabile ale scrisului care fac din autor unscriitor important, `n ciuda faptului c[nu eram student al UBB-ului…

- Care ar fi fost destinul dv. literardacă Transilvania rămânea în Impe-riul Austro-Ungar?

- Conform principiului autodeter-min[rii popoarelor enun\at de pre;edin-tele american Wodrow Wilson, Transil-vania, av]nd popula\ie predominantmajoritar rom]neasc[, n-ar fi pututr[m]ne `n Imperiul Austro-Ungar, celmult ca o provincie autonom[…

~n contextul respectiv, cea mai mareprimejdie ar fi fost cozile de topor, lipsitede demnitate ;i care s-ar fi b[gat n sluj-ba oric[rei st[p]niri. Cum rom]nii ar fiur]t instinctiv comunismul ;i republicileSovietelor, l-ar fi spulberat pe Bela Kun,la fel de drastic cum trupele rom]neconduse de Iuliu Maniu au pus opincarom]neasc[ pe Parlamentul de la Bu-dapesta (amintesc aceste lucruri nu cape un afront adus statului maghiar, cipentru a pune la punct anumite infor-ma\ii istorice, despre care nu se poateglumi). C]t despre mine, a; fi scris tot`n limba rom]n[, cu singura ipotez[ c[poate respectiva st[p]nire ar fi judecatmai cu dreptate literatura din Transil-vania, adic[ dup[ c[r\i, ;i nu s-ar fi scoshagiografii literare ;i nu s-ar fi reporduspoze cu scriitori afla\i la diferite agapestropite din bel;ug cu alcool, ca ;i cumacolo s-ar fi scris adev[ratele c[r\i.

- Care a fost perioada cea mai glo-rioasă a literaturii române?

- Poate c[ nu avem perspectiva su-ficient[ de a aprecia `ntreaga literatur[rom]n[, dar perioada cea mai fertil[ aliteraturii noastre pare s[ fi fost inter-valul dintre cele dou[ r[zboaie mondia-le.

- Și în comunism s-a făcut artă șiliteratură?

- :i `n socialismul multilateral dez-voltat se scria literatur[ ;i nc[ una bun[,`n perioadele `n care existau deschideripolitice ;i culturale c]t de c]t accepta-bile, dar c]nd la conducerea statului vineun pantofar ;i o \iganc[ (studia\i profilul;i vocea ocupantei cabinetului II ;i ve\iconstata asem[n[rile ;i cu un prim-mi-nistru de dup[ 1989, care ;i el f[cea partedin protagoni;tii ":i noi ne-am n[scut`n Rom]nia", doar c[ veni\i din India).

- Numi\i o carte pe care a\i scris-o;i nu s-a publicat.

- Am `ncercat s[ public o carte `nperioada dintre 1985 ;i 1989, f[r[ s[reu;esc, din cauza cenzurii aplicat[ po-liticii editoriale ;i, dup[ 1989`ncredin\at, din cauza cenzurii econo-mice, adic[ din lips[ de bani, unui se-nator de Satu Mare, c[ruia i-am argu-mentat c[ este singurul exemplar dac-tilografiat pe care-l am> dup[ dou[ lunim-a asigurat c[ l-a ncredin\at cuiva carese pricepea> la peste o jum[tate de anmi-a spus c[ manuscrisul se pierduse…Trage\i singuri concluziile, eu fiind ne-voit s[ dactilografiez cartea…

Fiind vorba de romanul "Despre so-cietatea vitelor eroine", ;tiu c[ unora leplace `nt]mplarea, pe c]nd mie nu<Rom]nia mereu pe din dou[.

- Cum vă influențează scrisul faptulcă trăiți într-un spațiu multicultural?

- Spa\iul multicultural poate fi per-ceput la orchestr[ acompaniamentul (zi-ce\i-i echipa de zgomote, sau percep\iaunor voci-spectacol, dar literatura ;i

c[r\ile, `n afara unor culegeri se scriu,se realizeaz[ de c[tre o singur[ per-soan[> poate singurul avantaj pentruunii descurc[re\i ar fi c[ realizeaz[`n\elegeri ;i schimburi culturale la ni-velul spa\iului respectiv).

- Ați putea scrie dacă ați fi închisîntr-un penitenciar din România?

- ~n societ[\i n care exist[ percep\iila nivel de represiune na\ional[ ar existaposibilitatea s[ scrii ntr-un spa\iu con-centra\ionar - vezi exemplul lui Dosto-ievski… Revenind la nivel personal,cred c[, n afara unei motiva\ii puterni-ce, n-a; putea realiza c[r\i deosebite…

- Ați mai scrie dacă ați fi multimi-lionar?

- Dac[ a; fi multimilionar, a; scriecu totul altfel, dar sentimentul c[ trebuies[ depui m[rturie despre timpul tr[it s-ar cuprinde `n timpul m[rturisit.

- Care a fost criticul literar care v-a "prins" cel mai bine? La ce carte aapărut respectiva cronică și de cine afost semnată?

- Sentimentul c[ scrisul recent, prac-ticat azi nu s-a reglat sub aspect estetic,c[ au n[v[lit veleitari pe o pia\[ literar[aparent de necontrolat, nu pare deloc`ncurajator pentru cei care au tr[it celpu\in sub dou[ tipuri de cenzuri, pre-dominant[ fiind acum cea economic[.~n acest context, nu pot s[ nu-mi amin-tesc de sentimentul de nemul\umire ma-nifestat la Satu Mare de c[tre criticulLauren\iu Ulici, pe atunci pre;edinte alUniunii Scriitorilor n fa\a unor veleitari;i de nechemat `n via\a literar[> poatede acolo ;i neglijen\a ultimului drumspre Bucure;ti, sf]r;it prematur la Sibiu,sau n apropiere. Trebuie s[ ne amintimde sus\in[torii, n limite de estetic[ pro-bat[, zic de criticii care n-au ignorat pro-za sau poezia din acest spa\iu de nord a\[rii.

Suntem confrunta\i cu situa\ia `ncare exist[ posibilitatea ca dispari\ia fi-zic[ a unui scriitor s[ nsemne p[strareamemoriei sale prin `nsemne care potcuprinde statui, denumire de str[zi, saualte elemente de comemorare> ;i ce-i cuasta? De c]nd sunt spirite ie;ite din co-mun, din media obi;nuit[ s-au p[stratamintiri `n leg[tur[ cu descoperiri, cuo munc[ nd]rjit[ finalizat[ cu rezultatedeosebite> reversul medaliei ar fi s[onor[m nemunca, lenea, irosirea vreu-nui talent sau o solu\ie radical[< to\i ta-lenta\ii fie s[ moar[ de tineri, fie s[ fieajuta\i s-o mierleasc[ ca s[ nu fie come-mora\i, aminti\i sau ca familiile lor oaltfel de recunoa;tere dec]t cea care secuvine. La ntrebare ar trebui s[ r[spun-dem z]mbind sau invoc]nd perfidia?

- Ca scriitor, vă puteți considera un“nemuritor”. Numele dvs va dăinui, înistoria literaturii, a culturii, cel puținîn orașul în care ați trăit, în vreme cenumele celor care nu creează sunt dateuitării după ce îi dispare familia. Caindivid, sunteți, totuși muritor. Vă te-meți de moarte? Cum tratați “moar-tea”, în creația dvs?

- C]t despre abordarea `n oper[ aextinc\iei, a mor\ii, trebuie s[ amintimc[ doar trupul este muritor ;i c[ exist[un suflet, un dar dumnezeiesc care l-ainsuflat cel de sus n Fecioara Maria, iarteoriile evolu\ioniste trebuie s[ admit[c[ un salt calitativ pe care l-a f[cut omulla apari\ie nu se poate explica dec]tprintr-o entitate imponderabil[ caredep[;e;te simpla evolutivitate trupeasc[.

A consemnat Mirela Filimon

~ntalnire cu colegii din clasa din liceu, `n anul 1984

“Femeile, conform percep\iei clasice, ar constitui acea muz[ care inspir[ cu predilec\ie poezia,ori prin faptul c[ sunt autor de proz[, ;i prin deforma\ia profesional[ pe care o am, `n calitate demedic, accept c[ fa\[ de unii ar avea o `nsemn[tate cov]r;itoare, la fel cum am v[zut c[ anumitefemei se "lipesc" de autori cu oarecare notorietate pentru a-i `nso\i o perioad[ care \ine de efeme-ritatea frumuse\ii fizice, f[r[ s[ facem abstrac\ie de abisul sufletesc la femei de anumite neamuri”.

Fi;[ de scriitor< ioan Bolo;“Av]nd la baz[ profesia de medic, am decis s[ scriu c[r\i cu "cenzura"proprie aplicat[ la cuvinte, expresivitate, conforme cu temele abordate”

30 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

TRADI}II

În fiecare an, la 1 mai, Bisericaîl serbează pe profetul Ieremia,unul dintre cei patru mari proo-roci ai Vechiului Testament (Isaia,Ieremia, Iezechiel şi Daniel).Acesta a trăit în sec. VII-VI î.Hr.,fiind martor al cuceririi Ierusali-mului de către Nabucodonosor(597 î.Hr.) şi al ducerii poporuluievreu în robia babiloniană. Iere-mia se trăgea dintr-o familiepreoţească din Anatot, localitatesituată nu departe de Ierusalim,ca fiu al preotului Helchia.

Pe durata celor 40 de ani, Ieremia îşidesfăşoară activitatea sub cinci regi< Iosia,Ioahaz, Ioachim, Iehonia şi Sedechia. Ascris două cărţi păstrate în canonul Ve-chiului Testament< Cartea Profetului Ie-remia şi Plângerile lui Ieremia. Profetulera trist fiindcă poporul evreu L-a trădatdin nou pe Dumnezeu, rupând legămân-tul şi dedându-se la practici idolatre. Pe-dagogia divină, spune Î.P.S. BartolomeuAnania, impunea o pedeapsă severă, ca-re, însă, nu trebuia să ducă la nimicire,ci la îndreptare. Omul prin care Dum-nezeu realizează această îndreptare esteNabucudonosor, devenit astfel “robulDomnului.

De la numele prooroculuiIeremia, poporul român “ţine”la 1 mai Armindinul

Mesajul profetului (privind necesi-tatea schimbării vieţii poporului) nu afost receptat în dimensiunea lui interioa-ră. Libertatea omului a ales, dezastrul s-a produs> bunătatea – pasiunea pentruom – a lui Dumnezeu îşi va propune, deacum, un alt obiectiv< oricât de lung ar fiexilul, din poporul deportat va trebui săsupravieţuiască un rest, celebra rămăşiţăa lui Israel, menită să revină în patrie şisă reînnoade firul istoriei”.

De la numele proorocului Ieremia,poporul român “ţine” la 1 mai Armin-denul sau Armindinul, scrie Simion Flo-rea Marian (Sărbătorile la români, vol.II, pp. 315-320). Este o zi cinstită de către

femei prin “nelucrare” în casă şi la câmpspre a fi feriţi toţi de vifor şi grindină. Înajunul acestei zile, multe familii de ro-mâni din Transilvania (şi Banat) au obi-cieiul de a aduce şi de a pune (planta) înfaţa casei, la poartă, o ramură verde defag, de stejar, de salcie sau de alt arbore,ramură care poartă numele de “armin-den”. Această ramură se lasă acolo pânăce cade de la sine sau până când se ma-cină grâu nou şi se face pentru primadată pâine din acea făină, servindu-se încasă “de noroc”> abia acum ramura setaie şi se aprinde cu ea cuptorul pentru

a coace pâinea. Aducerea armindenuluidin pădure se face simplu, fără nicio ce-remonie. În Banat, armindenul sau “po-mul de mai” se aşează în special la caselefetelor mai alese din sat (feciorii la caseleiubitelor lor) şi la unii oameni mai frun-taşi (fiind o dovadă de apreciere). Celonorat cu pomul îi caută pe cei care l-aucinstit şi îi tratează cu băuturi alese.

În ceea ce priveşte tradiţia arminde-nului, Simion Florea Marian consem-nează că “unii dintre români, mai alesde la poalele Munţilor Apuseni, zic că ji-dovii, voind să prindă pe Iisus Hristos,

au pus ca semn înaintea locuinţei Lui oramură verde. Dimineaţa, mergând sprecasă, unde au lăsat semnul, mai mare le-a fost mirarea văzând pe la toate caseleun semn identic, încât n-au putut găsicasa în care locuia. Prin urmare, pentrupăstrarea acelei amintiri s-ar pune ar-mindenul. Tot cam aşa istorisesc şi ro-mânii de prin celelalte părţi ale Transil-vaniei, precum cei din Haţeg. Aceştia ziccă atunci când tăia Irod pruncii, a tăiattoată ziua până seara> unde a ajuns seara,a pus un arbore ca armindenul, semn casă se ştie până la ce casă a ajuns; dimi-

neaţa, însă, la toate casele a aflat armin-den şi aşa a scăpat şi Domnul Hristos”.

În Bucovina, pe la oraşe este datinăca la 1 mai să umble, dis-de-dimineaţă,lăutarii pe la casele românilor mai în-stăriţi şi să le cânte, vestindu-le începutullunii mai, luna florilor. Apoi, ies cu toţii“la iarbă verde”. Femeile pun “pepeni”(castraveţi), fiindcă “pepenii răsădiţi înaceastă zi nu sunt mâncaţi de viermi”.Românii din Moldova spun că în aceastăzi, dimineaţa devreme, până ce nu răsaresoarele, e bine ca toţi să se spele pe mâinişi pe faţă cu roua care cade noaptea peflori şi ierburi, iar peste zi să bea “pelinroş pe iarbă verde”.

Românii din Banat spun că în 1 mai e indicat să te plimbi în aer curat la revăsatul zorilor

De asemenea, românii din Banat credcă în ziua de 1 mai e indicat să te plimbiîn aer curat la revăsatul zorilor (în faptulzilei) spre a deveni vioi, iute şi puternicpentru tot anul. Tot în Banat se spune căpe parcursul lunii mai e bine să bei di-mineaţa “pe inima goală” (pe nemâncate)un pahar de apă şi să mănânci unt cupâine. De 1 mai, româncele din Banat seduc pe câmp şi seamănă fasole, făcândloc în pământ cu mâna şi acoperind cu-iburile tot cu mâna< “pasula aceasta, se-mănată în ziua de Irimie sau 1 mai, secrede că este mult mai roditoare decâtcea semănată în alte zile de peste an”.

Este benefic faptul că Informaţia Zileişi-a propus să evidenţieze tradiţiile po-porului român. Românii au acordat în-todeauna o atenţie maximă vieţii reli-gioase, crezând cu tărie în Dumnezeu şiluptând pentru triumful credinţei. To-todată, au militat pentru muncă şi stră-danie, pentru stabilirea unor raporturibazate pe iubire şi respect atât între omşi om, cât şi între om şi Dumnezeu. Po-porul român şi-a făurit datini pornindde la învăţătura de credinţă a Bisericii,precum se poate vedea şi în materialulprezentat aici. Toate aceste datini vădesco viaţă spirituală şi morală curată. Deaceea, noi cei de azi, trebuie să luptămpentru menţinerea acestor tradiţii, carene definesc, ca popor.

Preot dr. Cristian Boloş

În Bucovina, pe la orașe este datină ca la 1 mai să umble, dis-de-dimineaţă, lăutarii pe la casele românilor mai înstăriţiși să le cânte, vestindu-le începutul lunii mai, luna florilor

Hristos a `nviat!~n Duminica a treia dup[

Pa;ti, numit[ ;i Duminica Miro-nosi\elor, Biserica Ortodox[ lepomene;te pe femeile purt[toarede miruri sau aromate, care, `ndiminea\a ~nvierii lui Iisus Hris-tos, au mers primele lamorm]ntul Domnului ;i au fost`nt]mpinate de Iisus Hristos Cel`nviat.

De aceea, Sf]ntul Sinod al BisericiiOrtodoxe Rom]ne a consacrat aceast[zi de s[rb[toare tuturor femeilorcre;tine dreptm[ritoare, urma;e alemirono;i\elor, care m[rturisesc cre-din\a lor `n ~nvierea Domnului IisusHristos `n familie ;i `n societate.

~n momentele Sfintelor P[timiriale Domnului nostru Iisus Hristos„erau acolo multe femei, privind de

departe, care urmaser[ din Galileeape Iisus, slujindu-I, ntre care era Ma-ria Magdalena ;i Maria, mama lui Ia-cov ;i a lui Iosi, ;i mama fiilor lui Ze-vedeu” (Matei 27, 55-56). Prin fideli-tatea ;i evlavia lor, aceste femei s-audovedit mai curajoase ;i mai devotateDomnului Iisus Hristos, dec]t Uce-nicii S[i.~n Duminica ~nvierii lui Iisus, pe c]ndr[s[rea soarele, Maria Magdalena,Maria, mama lui Iacov, Salomeea ;iIoana au venit cu miruri, pentru a un-ge trupul Domnului Iisus, a;ezat `ngrab[ `n morm]nt `n Vinerea R[stig-nirii Sale, nfrunt]nd teama de cei careL-au r[stignit. Curajul ;i evlavia fe-meilor mironosi\e au fost r[spl[titede binevestirea `ngerilor ;i de c[treDomnul Iisus Hristos Cel nviat, Care„le-a nt]mpinat, zic]nd< Bucura\i-v[!Iar ele, apropiindu-se, au cuprins pi-cioarele Lui ;i I s-au `nchinat” (Matei28, 9). Apoi, alerg]nd „cu fric[ ;i cu

bucurie mare” (Matei 28, 8) s[ ves-teasc[ Ucenicilor lui Iisus ~nvierea Sa,femeile mironosi\e au devenit „apos-toli c[tre Apostoli” , dup[ cum le-anumit Sf]ntul Ioan Gur[ de Aur.

Drumul m[rturisirii credin\ei `n Hristos Cel r[stignit ;i `nviat

Vestirea ~nvierii Domnului Hris-tos de c[tre femeile mironosi\e a des-chis n istorie drumul m[rturisirii cre-din\ei n Hristos Cel r[stignit ;i nviatde c[tre mul\imi de femei muceni\e;i cuvioase, mame ;i fiice, ostenitoare`n gospod[rie sau regine ;i mp[r[tesecre;tine.

~n acest sens, Sf]nta ~mp[r[teas[Elena a ar[tat iubire smerit[ ;i evlaviefa\[ de Hristos Cel r[stignit ;i `nviat,c[ut]nd, cu mult[ osteneal[ ;i chel-tuial[, ;i descoperind, cu bucurie,

Sf ]nta Sa Cruce, cea d[t[toare devia\[, iar apoi a contribuit financiarla construirea bisericii Sf ]ntuluiMorm]nt din Ierusalim, precum ;i lazidirea altor biserici din Ţara Sf]nt[.

Ast[zi, `n contextul anului 2017,declarat `n Patriarhia Rom]n[ dreptAn omagial al sfintelor icoane, al ico-narilor ;i pictorilor biserice;ti, amin-tim c[, n Biserica Ortodox[, cinstireasfintelor icoane a fost restabilit[ dec[tre dou[ sfinte femei, ;i anume<Sf]nta ~mp[r[teas[ Irina, care a con-vocat, `n anul 787, Sinodul al VII-leaEcumenic de la Niceea ;i Sf ]nta~mp[r[teas[ Teodora, care a convocat,`n anul 843, Sinodul din Constanti-nopol.

Duminica a treia dup[ Pa;ti ne pu-ne `n fa\[ icoana Sfintelor Femei Mi-ronosi\e, chip al iubirii jertfelnice ;icurajoase, al compasiunii, al credin\eiputernice ;i al d[rniciei. Asemenealor, femeile cre;tine evlavioase ;i har-

nice din Rom]nia sus\in construireade l[ca;uri sfinte ;i educa\ia religioas[a copiilor `n ;colile publice, cultiv[iubirea milostiv[ fa\[ de cei afla\i `nspitale ;i `n institu\ii de asisten\[ so-cial[, ori exceleaz[ `n alte domenii deactivitate benefic[ pentru poporulrom]n, dar mai ales, ca mame ;i so\ii,aduc pace ;i bucurie sf]nt[ n familiilelor ;i `n societate.

~n aceast[ Duminic[ adres[m tu-turor femeilor cre;tine cuv]nt de bi-necuv]ntare ;i recuno;tin\[ pentru`ntreaga lor lucrare s[v]r;it[ cu mult[d[ruire de sine ;i ne rug[m Domnuluinostru Iisus Hristos, Cel `nviat dinmor\i, precum ;i Sfintelor Femei Mi-ronosi\e s[ umple sufletele lor de pace;i bucurie, s[ le d[ruiasc[ s[n[tate ;imult ajutor!

~ntru mul\i ;i binecuv]nta\i ani!† Daniel, Patriarhul Bisericii

Ortodoxe Rom]ne

Cine lucreaz[ `n cas[ ;i la c]mp de armidin, nu va fi ferit de vifor ;i grindin[

Mesajul Preafericitului P[rinte Patriarh Daniel la Duminica Mironosi\elorCredin\a vie a femeilor m[rturisitoare – izvor de lumin[ ;i bucurie

De la numele proorocului Ieremia, poporul român “ţine” la 1 mai Armindenul sau Armindinul,scrie Simion Florea Marian (Sărbătorile la români, vol. II, pp. 315-320). Este o zi cinstită de cătrefemei prin “nelucrare” în casă şi la câmp spre a fi feriţi toţi de vifor şi grindină. În ajunul acesteizile, multe familii de români din Transilvania (şi Banat) au obicieiul de a aduce şi de a pune(planta) în faţa casei, la poartă, o ramură verde de fag, de stejar, de salcie sau de alt arbore, ramurăcare poartă numele de “arminden”.

12 Informa\ia de Duminic[/30 aprilie 2017

Spectacole de lumini ;i mu-zic[, un dans fascinant al culori-lor, imagini proiectate pe p]nzade ap[, sculpturi impresionante,iat[ c]teva dintre elementele carefascineaz[ pe oricine viziteaz[ ce-le mai faimoase f]nt]ni artezienedin lume.

Apa a fost dintotdeauna un elementcrucial `n vie\ile noastre. F[r[ ea pur ;isimplu nu putem exista. ~ns[ nu toat[lumea are norocul de a locui n apropie-rea m[rii, a unui r]u sau a unui lac, astfelc[ oamenii au creat alte modalit[\i de aaduce apa mai aproape de ei, una dintreele fiind f]nt]nile. ~n trecut, acestea eraupur func\ionale, conectate la izvoare sauapeducte ;i folosite pentru a furniza ap[potabil[ sau ap[ menajer[ pentru locui-torii ora;elor ;i a satelor. P]n[ spre finalulsecolului al XIX -lea, majoritatea f]nt]ni-lor foloseau gravita\ia pentru a puteafunc\iona ;i aveau nevoie de o surs[ deap[ aflat[ la o `n[l\ime mai mare dec]tf]nt]na propriu-zis[, cum ar fi un rezer-vor sau un apeduct.

Primele fântâni arteziene din lumeau apărut în Orient apoi în Europa, Gre-cia ;i Roma antică. Acestea erau con-struite n apropierea palatelor, n mijloculgr[dinilor pentru a le `nfrumuse\a, dar;i pentru a r[cori aerul `n sezonul cald.De-a lungul timpului, omul a dezvoltatideea de fântân[ arteziană, ad[ug]ndu-i noi elemente cum ar fi lumina, muzica;i sculpturi deosebite. Arhitec\ii au în-ceput să se întreacă în decora\iuni spe-ciale, în proiecte spectaculoase ce bucurăprivirile trecătorilor. Multe dintre fântâ-nile arteziene din lume au ajuns obiectiveturistice ;i sunt vizitate de mii de turi;ti.Unele ies în eviden\ă prin jocul de lu-mini, culori ;i apă, altele prin modul încare apa „dansează” pe diferite coloanesonore. :i chiar dac[ nu ne ofer[ sursatinere\ii ca `n fabule, ele aduc z]mbetepe fe\ele tuturor celor care le admir[ fru-muse\ea.

F]nt]na Trevi din Roma este consi-derat[ cea mai frumoas[ construc\ie deacest fel din lume, dar ;i cea mai maref]nt]n[ realizat[ `n stil baroc, av]nd 26de metri l[\ime ;i 20 de metri `n[l\ime.~ntreaga sculptur[ decorativ[ din secolulal XVIII-lea este dominat[ de imaginealui Neptun, zeul m[rii, care se află într-un car de luptă ce are forma unei scoici,tras de doi cai de mare m]na\i de tritoniuria;i. ~n spate se af l[ statuileAbunden\ei, S[n[t[\ii ;i ale celor patruanotimpuri. F]nt]na dateaz[ din timpulPapei Clement al XII-lea ;i mare partedin popularitatea mondial[ de care s-abucurat de-a lungul timpului se dato-reaz[ unei legende care spune c[ oricinearunc[ o moned[ n f]nt]n[ se va ntoar-ce la Roma.

Aflate pe domeniul Palatului Versail-les, f]nt]nile arteziene constituie unadintre cele mai frumoase atrac\ii turisticecare combin[ arta clasic[ cu tehnologiamodern[. Spectacolele f]nt]nilor au fostinaugurate n 1666, ca urmare a ambi\ii-lor regelui Ludovic al XIV-lea. „Les Gran-des Eaux" ofer[ un spectacol impresio-nant publicului care se plimb[ prin gr[di-nile palatului. Turi;tii pot admira spec-tacolul deosebit de ap[ `nso\it de lumini`n axordurile unor melodii at]t n timpulzilei, c]t ;i seara. Cele mai impresionantesunt F]nt]na Neptun, cu 44 de jeturi, ca-re `l `nf[\i;eaz[ pe zeul m[rii `nconjuratde dragoni de mare ;i de cupidoni, ;iF]nt]na Apollo, care `l `nf[\i;eaz[ peApollo ie;ind din ap[ `ntr-o calea;c[tras[ de patru cai.

Palatul Peterhof este adesea supra-numit Versailles-ul Rusiei, mai ales c[ afost inspirat din acesta, de la cl[diri p]n[la f]nt]nile elaborate. Ansamblul cunos-cut sub numele de Marea Cascad[ esteformat din 64 de f]nt]ni opulente ;i peste200 de sculpturi. De c]nd a fost construit,`n 1725, de c[tre Petru cel Mare, acestpalat a fost casa \arilor ru;i. ~n mod sur-

prinz[tor, `n nicio f]nt]n[ de la PalatulPeterhof, nici m[car `n celebra Samson;i Leul, nu sunt folosite pompe, jeturilede ap[ fiind ob\inute doar prin variereapresiunilor apei.

Spectacolul oferit de fântâna Bellagioa hotelului cu acela;i nume din Las Vegaseste unul complex, care combină jocurilede apă cu muzic[ ;i diverse lumini. Fân-tâna muzical[ realizat[ n 1998 se ntindepe o suprafa\[ de 3 hectare ;i are o re\eade conducte cu 1200 de duze. Reprezen-ta\iile sunt la fiecare 30 de minute dupăora prânzului ;i la fiecare 15 minute întreora 8 seara ;i miezul nop\ii. Printre me-lodiile pe care fântâna dansează se nu-mără “Fly Me To The Moon” (Frank Si-

natra), “Time to Say Goodbye” (SarahBrightman ;i Andrea Bocelli) and “MyHeart Will Go On” (Céline Dion).

Mult mai colorată decât impresio-nanta Bellagio este Fântâna magică de laMontjuic din Barcelona. A fost construităîn 1929 de peste 3.000 de muncitori con-du;i de designerul Carles Buigas, cu oca-zia Marii Expozi\ii Universale. Situat[idilic ntre Pia\a Spaniol[ ;i Palatul Na\io-nal, f]nt]na este o explozie de lumin[,culoare ;i ap[. F]nt]na poate produceun spectacol care combin[ culoarea, lu-mina ;i mi;c[rile apei pe un acompania-ment muzical `n fiecare joi ;i duminic[`n lunile de var[ ;i `n fiecare vineri ;is]mb[t[ `n lunile de iarn[.

Compania californian[ care a realizatimpresionanta f]nt]n[ din Dubai o des-crie ca fiind "o performan\[ de lumin[,sunet ;i sculptur[ lichid[". F]nt]na, si-tuat[ l]ng[ cea mai `nalt[ cl[dire din lu-me, a fost inaugurat[ `n 2009, `n laculartificial Burj Khalifa. Are 275 metri lun-gime, apa este aruncată până la înăl\imeade 152,4 metri ;i este iluminată de 6600de becuri ;i 25 de proiectoare coloratevizibile de la o dep[rtare de 32 de kilo-metri. Dubai Fountain este cunoscut[ cacea mai mare f]nt]n[ dansatoare din lu-me. Repertoriul acesteia include muzic[arab[, clasic[ ;i interna\ional[.

Fântâna Moonlight Rainbow dinSeul este de\inătoarea unui record mai

special< este cea mai lungă fântână de peun pod din lume. Lungimea ei totală estede 1140 de metri, are 10.000 de leduri ;i38 pompe ce trag apa din r]u, o recicleaz[;i o refolosesc la f]nt]nile arteziene mon-tate pe lateralele podului. Cele 38 depompe instalate `mpreun[ cu cele 380de duze existente pe ambele p[r\i arunc[190 de tone de ap[ pe minut. Aceste dou[elemente creeaz[ un adev[rat spectacolde lumin[ ;i culoare, totul pe un fundalmuzical de excep\ie.

Fântânile Plutitoare din Osaka arat[ca ;i cum ar fi suspendate `n neant ;icurg invers, dar ele sunt sus\inute de unstâlp central aproape invizibil prin caretrec atât \evile, cât ;i cablurile necesarepentru iluminarea de la înăl\ime a jetu-rilor de apă. Această realizare deosebităa fost proiectată în cadrul Expozi\ieiMondiale de la Osaka, unul din multelemomente în care Japonia a putut să-;iarate valoarea în materie de inova\ii teh-nologice.

Numit[ cea mai mare f]nt]n[ din lu-me de Guinness World Records n 1998,Fountain of Wealth sau F]nt]na Bog[\ieise afl[ `n fa\a Suntec City Mall din Sin-gapore. Realizat[ din bronz, fântâna con-stă dintr-un inel circular, cu o circumfe-rin\[ de 66 de metri, sprijinit pe patrucoloane mari înclinate. F]nt]na ocup[1.683 m ;i are o înăl\ime de 13,8 metri,iar jetul de ap[ ajunge p]n[ la 30 de metriînăl\ime. Cercul de bronz aflat deasupraei este inspirat din Hindu Mandala, care`nseamn[ univers, ;i este o reprezentaresimbolic[ a unicit[\ii spiritului ;i aunit[\ii. ~n plus, simbolizeaz[ egalitatea;i armonia `ntre toate rasele ;i religiilelocuitorilor din Singapore.

China este renumit[ pentru f]nt]nilesale arteziene gigantice, iar cea mai mare;i mai impresionant[ f]nt]n[ muzical[din Asia este F]nt]na Pagodei MariiG];te S[lbatice. Aceasta se `ntinde pe16,8 hectare ;i are peste 2000 de jeturidiferite de ap[ care se mi;c[ gra\ios `nritmul muzicii, dar ;i spoturi colorate ca-re creeaz[ un spectacol nocturn impre-sionant.

Maiestuoasa Jet d'Eau este situată pemalul lacului Geneva, reprezentând to-todată simbolul ora;ului elve\ian ;i prin-cipalul punct de atrac\ie. Din anul 1891;i până astăzi, jetul puternic de apă se ri-dică la o înăl\ime de circa 140 de metri.Acest faimos reper a început ini\ial ca osupapă de siguran\ă pentru reducereaexcesului de presiune care s-ar fi acumu-lat datorită re\elei de energie hidraulicăa ora;ului. La sfâr;itul fiecărei zile de lu-cru, presiunea în exces era eliberată cuajutorul unei supape care a devenit ulte-rior prima fântână arteziană din Geneva.Văzând cât de populară a devenit, auto-rită\ile au decis să o mute în loca\ia ac-tuală în 1891,unicul său scop fiind dinacel an doar atragerea turi;tilor. Astăzi,fântâna func\ionează pe tot parcursulanului, iar seara este iluminată cu ajuto-rul unor instala\ii bazate pe energia so-lară captată peste zi.

Moderna f]nt]n[ Stravinsky din Pa-ris a fost construit[ `n 1983 `ntr-un stilfantezist, ca parte a unui proiect muni-cipal ;i are 16 sculpturi mobile menites[ reprezinte compozi\iile lui Igor Stra-vinsky. Doi arti;ti au contribuit la reali-zarea sculpturilor, unele de culoare ne-agr[ (Jean Tinguely) ;i celelalte n culoriputernice (Niki de Saint Phalle).

Charybdis este o f]nt]n[ „v]rtej”creat[ de William Pye n nordul Angliei,pentru Seaham Hotel and Spa. Artistulenglez s-a inspirat din mitologia gre-ceasc[ atunci c]nd a proiectat f]nt]na.Legenda spune c[ Charybdis era o siren[superb[ care l-a m]niat pe Zeus at]t detare `nc]t acesta a pedepsit-o transfor-mand-o ntr-un vortex. Apa f]nt]nii este`ncastrat[ `ntr-un cilindru de plastictransparent ;i se ridic[ sub form[ dev]rtej la fiecare 15 minute, oferind pri-vitorului sentimentul de ap[ cu o via\[proprie. F]nt]na Charybdis este cea maimare f]nt]n[ - vortex din lume.

Cele mai spectaculoase f]nt]niarteziene din lume

Montjuic, Barcelona

Jet d'Eau, GenevaMoonlight Rainbow, Seul

Versailles, Paris

F]nt]na Pagodei Marii Gaste S[lbatice, China

F]nt]nileplutitoareOsaka

Dubai

Dubai

Bellagio, Las Vegas

Trevi, Roma

Marea Cascad[, Sankt Petersburg