SNMC
4
SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL Simptomatologie a) Din punct de vedere clinic, semnul negativ din sindromul de neuron motor central este reprezentat de afectarea motilităţii active, adică paralizia. Paralizia variază de la imposibilitatea efectuării vreunei mişcări – plegie la deficite mai reduse în care sunt afectate parţial forţa musculară, dar şi amplitudinea sau viteza – pareză în funcţie de localizarea leziunii şi numărul de neuroni motori centrali interesaţi. În funcţie de numărul de membre afectate, avem următoarele situaţii: 1 membru – monopareză/plegie 1 membru superior şi 1 membru inferior ipsilaterale - hemipareză/plegie ambele membre inferioare - parapareză/plegie toate cele patru membre - tetrapareză/plegie. b) Motilitatea pasivă, adică tonusul muscular, prezintă o evoluţie bifazică în cazul leziunilor acute. timp de aproximativ 1 lună, tonusul este abolit şi aceasta este perioada de paralizie flască, cu abolirea reflexelor osteotendinoase. în etapa a II-a, apare hipertonia musculară cu exagerarea reflexelor osteotendinoase şi spasticitate musculară. spasticitatea tipică sindromului de neuron motor central se caracterizează prin fenomenul “lamei de briceag”, cedând brusc atunci când dispare rezistenţa exagerarea reflexelor osteotendinoase (ROT) - răspuns mai amplu decât în mod normal, dar şi mai susţinut în timp şi repetitiv - clonus muscular; iradierea reflexelor şi mărirea suprafeţei prin a cărei stimulare se obţine reflexul. 2 apar de asemenea reflexe patologice caracteristice sindromului piramidal: reflexul Babinski, reflexele Oppenheim, Gordon, Rossolimo (membrele inferioare), Hoffmann, Marinescu-Radovici (membrele superioare). vor fi abolite reflexele cutanate abdominale precoce hipertonia va determina şi atitudinea caracteristică din ortostatism.
-
Upload
elena-andreea -
Category
Documents
-
view
215 -
download
2
Transcript of SNMC
SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL
Simptomatologie
a) Din punct de vedere clinic, semnul negativ din sindromul de neuron motor central este reprezentat de afectarea motilitii active, adic paralizia. Paralizia variaz de la imposibilitatea efecturii vreunei micri plegie la deficite mai reduse n care sunt afectate parial fora muscular, dar i amplitudinea sau viteza parez n funcie de localizarea leziunii i numrul de neuroni motori centrali interesai.
n funcie de numrul de membre afectate, avem urmtoarele situaii:
1 membru monoparez/plegie 1 membru superior i 1 membru inferior ipsilaterale - hemiparez/plegie ambele membre inferioare - paraparez/plegie toate cele patru membre - tetraparez/plegie.
b) Motilitatea pasiv, adic tonusul muscular, prezint o evoluie bifazic n cazul leziunilor acute.timp de aproximativ 1 lun, tonusul este abolit i aceasta este perioada de paralizie flasc, cu abolirea reflexelor osteotendinoase.
n etapa a II-a, apare hipertonia muscular cu exagerarea reflexelor osteotendinoase i spasticitate muscular. spasticitatea tipic sindromului de neuron motor central se caracterizeaz prin fenomenul lamei de briceag, cednd brusc atunci cnd dispare rezistena exagerarea reflexelor osteotendinoase (ROT) - rspuns mai amplu dect n mod normal, dar i mai susinut n timp i repetitiv - clonus muscular; iradierea reflexelor i mrirea suprafeei prin a crei stimulare se obine reflexul. 2 apar de asemenea reflexe patologice caracteristice sindromului piramidal: reflexul Babinski, reflexele Oppenheim, Gordon, Rossolimo (membrele inferioare), Hoffmann, Marinescu-Radovici (membrele superioare). vor fi abolite reflexele cutanate abdominale precoce hipertonia va determina i atitudinea caracteristic din ortostatism.
c) Mersul n sindromul de neuron motor central este imposibil n deficite motorii accentuate i cosit n deficite motorii mai reduse, din cauza spasticitii i parezei.d) Micrile automate sunt diminuate sau abolite contralateral leziunii.e) Apar micri asociate patologice sincineziile. Dei nu pot fi efectuate micri voluntare cu membrele paralizate, este posibil efectuarea acestor micri simultan cu acte motorii voluntare realizate cu membre neafectate.
Astfel, diagnosticul pozitiv se va stabili n prezena:
deficitului motor ce intereseaz multiple grupe musculare hipertoniei piramidale accenturii patologic a reflexelor osteotendinoase i prezena de reflexe patologice dispariia reflexelor cutanate abdominale prezena micrilor asociate patologic.
Diagnostic topographic n funcie de topografia leziunii, sindromul de neuron motor central prezint caracteristici distincte care ne permit orientarea diagnostic. n cazul hemiparezei sau hemiplegiei: Leziunea cortical se prezint cu deficit motor predominent al membrului inferior dac este afectat artera cerebral anterioar. n leziuni ale arterei cerebrale medii deficitul motor va fi facio-brahial. Semne ale afectrii corticale sunt i asocierea unor deficite ale funciilor superioare sau vorbirii. n afectarea capsulei interne, apare caracteristic distribuirea egal a deficitului motor la membre. n afectarea fasciculului piramidal n traiectul prin trunchiul cerebral, se asociaz i afectarea unui nerv cranian (indic nivelul leziunii), dar i tulburri de sensibilitate, sindrom cerebelos.
Paralizia ambelor membre inferioare implic afectarea bilateral a neuronului motor central. Datorit particularitilor anatomice, aceast situaie poate fi ntlnit la trei niveluri cortical, pontin sau spinal.
La nivel cortical, leziuni bilaterale care intereseaz lobul paracentral vor determina o paraplegie spastic. La nivel pontin, paralizia va fi spastic. La nivel spinal, n faza acut (oc spinal), paraplegia va fi flasc cu abolirea reflexelor osteotendinoase i anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate, urmat de etapa de hipertonie piramidal, putndu-se asocia i semne de neuron motor periferic. Paraplegia spastic poate fi i primitiv; n funcie de poziia membrului inferior, ntlnim paraplegie n extensie sau n flexie.
Tetraplegia apare prin afectarea neuronului motor central la nivel pontin (piciorul protuberanei, asociaz com) sau spinal (cervical nalt).
Diagnostic etiologic Cauze vasculare (stroke) debut tipic acut Cauze tumorale debut mai insidios Cauze infecioase Cauze traumatice
Diagnostic diferenialElementele care difereniaz cele dou sindroame sunt afectarea motilitii, troficitatea muscular, reflexele osteotendinoase, modificrile electromiografice. Specifice sindromului de neuron motor central sunt: deficitul motor extins; n sindromul de neuron motor periferic, acesta este limitat tonusul muscular este crescut spre deosebire de sindromul de neuron motor periferic unde apare hipotonie sau chiar atonie prin afectarea direct a fibrelor neuronilor care asigur tonusul muscular - sincineziile prezente doar n sindromul de neuron motor central troficitatea nu este afectat sau este conservat pentru mult timp spre deosebire de sindromul de neuron motor periferic n care sunt caracteristice atrofiile musculare reflexele osteotendinoase sunt vii, polikinetice i apar i reflexe patologice spre deosebire de sindromul de neuron motor periferic unde sunt diminuate sau abolite nu apar modificri EMG spre deosebire de sindromul de neuron motor periferic unde e caracteristic traseul neurogen.
