UNIVERSITATEA FACULTATEA DE

BACAU

TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE I INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE

DE LICENA

Conducator tiintific, Pr. Univ . Dr Patru Vasile

Candidat, Radu Alexandra

1

UNIVERSITATEA FACULTATEA DE

BACAU

TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE I INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE

DE LICENA

CONTABILITATEA CREANELOR SI A DATORIILOR COMERCIALE

Conducator tiintific, Pr. Univ . Dr Patru Vasile Candidat, Radu Alexandra

2

CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................................5 CAPITOLULI....................................................................................................................................7 NOIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE I CREANELE COMERCIALE..................71.1 Relaiile cu furnizorii.........................................................................................................................81.1.1. Denumirea conceptului de datorie.................................................................................................................9

1.2. Relaiile cu clienii............................................................................................................................111.2.1. Definirea conceptului de crean...................................................................................................................12

1.3. Obiectivele contabilitaii datoriilor i creanelor comerciale........................................................13 1.4. Evaluarea creanelor i datoriilor...................................................................................................14 1.5. Caracterizarea relailor juridico-patrimoniale cu terii...............................................................15

CAPITOLULII ..............................................................................................................................17 SC AEROSTAR BACAU SC - CADRUL ORGANIZATORIC AL STUDIULUI.....................172.1. Scurt istoric......................................................................................................................................17 2.2. Structura organizatoric S.C. AEROSTAR Bacau....................................................................182 2.1 Evaluarea activitaii societaii n anul 2006...................................................................................................21 2 2.2 Evaluarea nivelului tehnic al S.C. AEROSTAR S.A.....................................................................................23 2 2.3Evaluarea activitaii de aprovizionare tehnico-material................................................................................28 2 2.4 Evaluarea activitaii de vanzare....................................................................................................................29 `...............................................................................................................................................................................29 2 2.5 Evaluarea activitaii de cercetare i dezvoltare.............................................................................................32 2 2.6 Activele corporale ale societaii....................................................................................................................34 2.2.7 Tipul de management aplicat.........................................................................................................................35 2.2.8 Resurse umane............................................................................................................................................37 2.2.10 Piaa de desfacere.......................................................................................................................................39 2.2.11 Organizarea i funcionarea compartimentului financiar-contabil..............................................................40

CONTABILITATEA I GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANELOR COMERCIALE LA S.C. ,,AEROSTAR S.A..................................................................................................................45 BACAU.............................................................................................................................................453.1. Sistemul purttoriior primari de informaii privind datoriile i..................................................45 creanele comerciale...............................................................................................................................45 3.2 Contabilitatea curent a datoriilor si creanelor comerciale.........................................................513.2.1 Contabilitatea datoriilor comerciale.................................................................................................52 3.2.1.1. Sistemul de conturi folosit privind datoriile comerciale.......................................................................52 3.2.1.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind datoriile comerciale................................................56 3.2.2 Contabilitatea creanelor comerciale............................................................................................................61 3.2.2.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind creanele.........................................................65 comerciale..........................................................................................................................................................65 3.2.3. Contabilitatea avansurilor intersocieti........................................................................................................69 3.2.4. Contabilitatea reducerilor de pre efectuate n relaiile comerciale..........................................................73 3.2.5 Contabilitatea efectelor de comert.............................................................................................................75

3.3 Informaia de bilan privind datoriile i creanele comerciale.....................................................793.3.1. Situaiile financiare privind datoriile i creanele comerciale.......................................................................79 3.3.1.1. Analiza lichiditaii i solvabilitaii de plata a ntreprinderii..................................................................80

3

3.3.2. Analiza gestiunii creditului client.................................................................................................................83 Viteza de rotaie a creanelor curente.................................................................................................................85 3.3.3. Analiza gestiunii datoriilor curente...............................................................................................................85 Viteza de rotaie a datoriilor curente..................................................................................................................86 3.3. 5. Analiza corelaiei creane - datorii..........................................................................................................87

CAPITOLUL IV..............................................................................................................................90 POSIBILITAI DE EXTIXDERE A UTILIzaRII MIJLOACELOR MODERNE DE CALCUL LA S.C ,,AEROSTAR S.A.............................................................................................904.1 Prezentarea sistemului cu care se opereaza....................................................................................904 1.1 Sistemul informational economic................................................................................................................95

4.2. Prezentarea actualului sistem informatic - parte integrant a sistemului informaional economic .................................................................................................................................................954 2.1 Module i funcionaliti ale produsului informatic Siveco ..........................................................................96 4 .2.3 Beneficiile implementrii produsului ERP Siveco.....................................................................................119

PROGRAM ...................................................................................................................................122 BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................134

4

INTRODUCERE

Realizarea de catre fiecare ntreprindere a unei ridicate performante economice i financiare i a unei inalte i durabile competivitati, n condiiile unui tot mai accentuat caracter concurenial al economiei, impune, nu in ultimul rand un management eficient. Asigurarea unui management performant este condiionata in primul rand, i in mare masur, de exisienta unui sistem informaional capabil s produca i s ofere factorilor de decizie a ntreprinderii (ca i altor utilizatori), informaii cat mai exacte, complete, relevante si operative. Contabilitatea ntreprinderii, in calitatea sa de principal subsistem informaional al sistemului informaional economic al acestuia, trebuie sa constituie i ea, obiect al preocupariior specialistilor menite sa asigure cresterea contribuiei ei la consolidarea situafiei financiare a entitaii patrimoniale, la cresterea performanei financiare a acesteia. Un domeniu n care contabilitatea, prin funciile ei de reflectare, calcul, analiz si control, poate i trebuie sa duca la optimizarea deciziilor economice, la ntarirea disciplinei i simtului de responsabilitate in gestionarea resurselor il constituie contabilitatea i gestiunea datoriilor si creanelor cormerciale. Demersul cognitiv si aplicativ debuteaza -n primul capitol- cu definirea conceptelor de creana i datorie i sunt prezentate obiectivele contabilitaii i gestiunii datoriilor si creanelor comerciale, precum i evaluarea acestora, n finalul acestui capitol sunt caracterizate relaiile juridico-patrimoniale cu terii. Cadrul organizatoric al studiului l reprezinta o societate comerciala din domeniul reparaii avioane civile i militare i constructia de avioane ultrausoare, respectiv S.C. AEROSTAR S.R.L. Bacau, la baza acestuia aflandu-se i documentarea din realitatile practice, concrete ale societatii. Caracteristicile tehnologice, organizatorice, economice i financiare ale ntreprinderii luate in studiu i modul cum acestea influeneaza asupra obiectivelor i organizrii contabilitaii, cu referire expresa la contabilitatea datoriilor si creanelor comerciale, constituie coninutul capitolului al II-lea al lucrrii. Capitotul al III-lea intitulat "Contabilitatea si gestiunea datoriilor i creanelor comerciale" reprezinta substana principal a lucrarii, aici sunt supuse analizei problemele eseniale ale organizrii i conducerii contabilitii, respectiv, purtatorii primari de informatii, sistemul de conturi utilizat i reflectarea, n contabilitate a operaiilor privind datoriile i creanele comerciale. Tot in cadrul acestui capitol este prezentat metodologia de valorificare a informaiei contabile pe 5

calea analizei economico-financiare. Ultimul capitol abordeaz problematica referitoare la perfecionarea contabilitii datoriilor i creanelor comerciale prin informatizarea acesteia, in acest sens se analizeaza conceptele teoretice si principiile metodologice corespunzatoare si se prezinta o aplicatie informatica. In ncheierea lucrarii sunt prezentate concluziile reinute in urma studiului ntreprinderii.

6

CAPITOLULI NOIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE I CREANELE COMERCIALEContabilitatea este un mijloc social ce are drept finalizare reprezentarea unei realitai care este ntreprinderea sau orice alta organizaie. Un domeniu in care contabilitatea, prin functiile ei de reflectare, calcul, analiz i control poate i trebuie sa duca la optimizarea deciziilor economice, la ntarirea disciplinei i simtului de responsabilitate. In gestionarea resurselor l constituie contabilitatea i gestiunea datoriilor i creanelor comerciale. In contabilitatea financiar relatiile cu partenerii sunt evideniate prin folosirea unei clase de "conturi de teri". ,,Contabilitatea ertilor asigura evidena datoriilor creanelor unitaii n relaiile acesteia cu furnizorii, clienii, personalul, asigurrile sociale, bugerul starului, entitatiile din cadrul grupului, asociaii/acionarii, debitorii i creditorii diveri"1. Evidenierea creanelor i a datoriilor se face la valoarea lor nominala (valoarea efectiva din momentul apariiei lor). Creanele i datoriile in devize se nregistreaza in contabilitate atat n lei la cursul zilei, ct i n devize. Potrivit art. 15 din Legea contabilitaii nr. 82 /1991 republicat, modificat i completat prin Ordonana Guvernului nr. 61 /2001, contabilitatea furnizorilor i clienilor, a celorlalte datorii i creane se ine pe categorii, precum i pe fiecare persoan juridic in parte. Astfel n contabilitatea analitic funizorii i clienii se grupeaza n interni si externi, iar n cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare. Daca operaiunea are loc nainte ca documentul justificativ sa fi sosit, sau inainte ca acesta sa se fi ntocmit atunci nregistrarea se va face ntr-un cont de ateptare pana la apariia documentului, cand va avea loc transferul n conturile de creana sau de datorie. Pe parcursul realizrii obiectivelor se urmarete permanent respectarea principiului necompensarii. Asa cum nu este admisa compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de venituri, nu este admis nici compensarea ntre creane i datorii ele apar distinct n conturile ntreprinderii, n acest fel se respect cerinta de imagine fidela a ntreprinderii. Datoriile reprezint resurse externe de finanare puse la dispoziia ntreprinderilor fie de o instituie de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de alti teri (datorii fiscale, sociale, salariale,etc). O datorie este o obligaie actuala a ntreprinderii care provine din evenimentele trecute i 7

care trebuie sa antreneze, cu ocazia plaii (decontarii sale) o iesire de resurse (active) generatoare de avantaje economice.

1.1 Relaiile cu furnizoriiConform Dictionarului de Marketing furnizorul reprezinta partenerul din cadrul piei, care asigura ntreprinderii resursele (materii prime, materiale, energia, diferite componente, echipamente tehnice, informatii, banii si fora de munca), necesare desfasurarii activitaii, n baza unor relaii de vanzare-cumparare. Cunoasterea posibilitailor de oferta ale acestor ageni de mediu prezinta o deosebit mportanta pentru activitatea intreprinderii. Despre furnizori, intreprinderea are nevoie de o serie de informatii de genul: dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate, localizarea geografica, etc. In acelasi timp, asigurarea unor relatii de piata normale impune si cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare, precum si a altor elemente care ar putea reprezenta la un moment dat factori perturbatori.

FURNIZOR (datorii)

Livreaza Plateste bani

CLIENT (creante)

Raporturile intreprinderii cu fumizorii sunt determinante pentru bunul mers al activitatii, si, ca urmare, reglementarea lor necesita optiuni concretizate in strategii specifice:-

preocuparea de a asigura o structura a furnizorilor pentru principalele categorii de resurse

care, pe de o parte, sa nu genereze raporturi de dependenta, iar pe de alta parte, sa nu afecteze calitatea si eficienta aprovizionarii cu resursele respective; - promovarea unor raporturi stabile, pe termen lung, cu principalii furnizori, inclusiv sub forma raporturilor de parteneriat strategic si a aliantelor strategice; dobandirea unor avantaje concurentiale pe baza promovarii de raporturi cu furnizori de renume. Relatiile unei unitati economice cu furnizorii sai sunt determinate profund de natura tehnologica a proceselor productive. Relatiile intre cei doi agenti economici se stabilesc prin semnarea contractelor de vanzare-cumparare, de executie de lucrari sau prestari de servicii. In cazul in care cumparatorul nu achita pe loc marfa, lucrarile executate si serviciile prestate va avea obligatii de plata-datorii, care le va achita la termenele prevazute in contract. Pentru perioada de la aparitia obligatiilor pana la achitarea lor, agentul economic beneficiaza de o 8

resursa atrasa, un credit comercial pentru care nu plateste dobanda, creditul-furnizor acordat de vanzator. . O obligate mai poate fi stinsa si prin renuntarea de catre creditor la drepturile sale. In aprovizionarea cu materii prime, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar se tine seama de: - relatiile traditionale cu furnizorii; - aprovizionare.a de la .furnizorii cei mai apropiati i cu mijloace de transport economice; - facilitafi privind pretul si calitatea; In cadrul relatiilor generate pe care firma le are cu furnizorii, relatiile cu furnizorii de imobilizari corporale ocupa un loc aparte datorita importantei acestor imobilizari in viata unei afaceri. Decizia de investire in activele corporale este o decizie cu inplicatii pe termen lung. Din aceasta cauza entitatile patrimoniale in general, trebuie sa trateze prudential investitiile in unobilizari corporale, tinand cont de necesitatea menerii echilibrului financiar general. Conform acestei reguli, resursele utilizate pentru finantarea unui bun trebuie sa ramana investite in firma pentru o durata cel putin egala cu durata de viata a acelui bun. . Conform cerintei pastrarii echilibrului financiar, resursele permanente trebuie sa finanteze imobilizarile, iar resursele temporare vor finanta intotdeauna activul circulant al firmei.

1.1.1. Denumirea conceptului de datorieIn relatiile cu tertii, datoriile reprezinta. obligatii pe termen scurt (temporare) ale unitatii ce deriva din: - relatii comerciale cu furnizorii sai; - operatiuni financiare cu bugerul starului, organismele de asigurare si protectie sociala, etc; - alte operatiuni cu creditori diversi. O obligatie reprezinta un angajament, o responsabilitate de a actiona intr-un anumit fel. Stergerea obligatiei se face prin : plata in numerar, transfer al altor active, prestarea de servicii, inlocuirea respectivei obligatii cu o alta, renuntarea de catre creditor la drepturile sale. Datoria este obligatia contractuala fata de un tert si care presupune plata unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea unor servicii sau executarea de lucrari in folosul acestuia. Cel ce are o datorie poate fi considerat ca fiind debitor. Datoriile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: Dupa natura operatiilor pe care le genereaza : 9

- datorii comerciale; - datorii financiare; - datorii salariale; - datorii sociale; - datorii fiscale; - alte datorii. Dupa perioada de timp in care se deconteaza distingem: - datorii pe termen scurt; - datorii pe termen mediu; - datorii pe termen lung. Dupa continutul economic si obiectul acestor datorii: - datorii fata de furnizori pentru c/val bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite; - datorii fata de clienti, pentru avansurile si aconturile primite de la acestia ; - datorii fata de personal - drepturi salariale ale acestora; - datorii fata de bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, alte organisme publice, pentru diferite impozite, taxe si varsaminte asimilate; - datorii fata de grupuri si asociati/actionari; - alte datorii. nominala. In cazul datoriilor exprimate in devize avem urmatoarele particularitati: - se efectueaza la cursul de schimb, in vigoare la data efectuarii operatiunii respective; diferentele de curs valutar intre data inregistrarii datoriilor si data platii lor, se inregistreza dupa caz, ca venituri sau cheltuieli; pentru pierderea neta provenita din diferente de curs valutar se constitute provizioane pentru pierderi din schimb valutar care sunt deductibile fiscal la determinarea impozitului pe profit; in perioada urmatoare, asemenea provizioane se transfera la venituri, fie pe masura decontarii datoriilor in devize, fie ca urmare a scaderii cursului de schimb la inchiderea exercitiului pentru datoriile in devize.:

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a datoriilor se face in momentul crearii lor si la valoarea

10

1.2. Relaiile cu clieniiActivitatea de desfacere a produselor proprii, serviciilor sau a marfurilor achizifionate de la alti producatori necesita cunoasterea temeinica a nevoilor pietei pentru aceste produse, servicii sau marfuri, precum si adoptarea unor forme moderne de vanzare a acestora . Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii . Pentru a-si atinge obiectul de activitate si a-si realiza programele stabilite agentul economic trebuie sa dispuna de o clientela care sa cumpere produsele si serviciile oferite de catre acesta. Clientul este o componenta a micromediului intreprinderii, cu o importanta vitala pentru orice producator. Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si persoanelor individuale carora le sunt adresate bunurile (serviciile) intreprinderii, ocupand un loc central in tematica studiilor de marketing, in scopul cunoasterii nevoilor, a cererii, a comportamentelor de cumparare si de consum al acestora. 1 Existenta si evolutia pe termen lung a intreprinderii vor depinde de dinamica raporturilor dintre intreprindere si clientii sai. Modul in care firma interactioneaza cu clientii este hotarator pentru viitorul afacerii respective, analiza relatiilor firmei cu clientela sa putand reliefa capacitatea ei de a-si vinde corespunzator serviciile, produsele, marfurile, calitatea marketingului si mai ales capacitatea ei de a raspunde prompt cererii manifestate pe piata produselor sale, capacitatea de reactie la semnalele cererii fiind judecata cantitativ, dar mai ales calitativ.

Modul in care produsele sau marfurile (serviciile) sunt desfacute catre clientela este fundamental pentru mentinerea unor relatii principale si amiabile cu clientii, intrucat modul de prezentare in care personalul firmei interactioneaza cu clientela sunt vitale pentru imaginea de ansamblu a firmei. Relatiile care apar intre agentii economici ca furnizori si clienti poarta denumirea de creante. Creantele sunt drepturile banesti ale agentului economic de a incasa de la terte persoane contravaloarea livrarilor sau prestarilor de lucrari sau servicii. Relatiile intreprinderilor cu clientii lor trebuie modelate de o serie de orientari strategice, precum: acordarea unei atentii maxime orientarii clientilor de a obtine o satisfactie superioara prin calitate, servicii si valoare, in conditii banesti mai avantajoase; particularizarea produsului (serviciului) in raport cu cerintele individuale;1

1

Florescu, C., M5Icomete, P., Pop, N. AL, Dictionar de Marketing, Editura Economica, 2003, pag. 136. 11

reducerea timpului de livrare a produsului (serviciului) pe piata, avand in vedere fenomenul de volatilitate crescanda a preferintelor clientilor; extinderea actiunilor de parteneriat cu clientii.

1.2.1. Definirea conceptului de creanCreantele reflecta valorile ce urmeaza a fi incasate de catre agentii economici reprezentand contravaloarea marfurilor, produselor, semifabricatelor vandute si / sau a serviciilor si a lucrarilor prestate. Creantele sau valoarea in curs de decontare, reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric, care poate fi reprezentat printr-o suma de bani, o lucrare, sau un serviciu . "Creanta reprezinta contrapartida unei datorii si se concretizeaza in dreptul de a pretinde plata unei sume de bani, livrarea unui bun , prestarea unui serviciu , executia unei lucrari "4. Titularul unei creante poate fi considerat ca fundamental creditor. Intreprinderea inregistreaza creante in relatiile cu clientii (creante - client, efecte de primit ), cu debitorii, cu personalul , cu bugerul statului (TVA de recuperat, varsaminte de impozite peste suma reala), cu bugetul asigurarilor sociale, in cadrul grupului cu asociatii, cu subunitatile si chiar cu fumizorii (furnizori-debitori). Creantele devin certe in momentul inregistrarii (facturarii). Creantele comerciale se pot clasifica dupa mai multe criterii: Dupa modalitatea lichidarii lor: creante din vanzari pe credit comercial , a caror incasare se face cu instrumente de decontare obisnuite; creante din vanzari pe credit cambial, a caror incasare se face pe baza de efecte de comert de tip cambial. Dupa scadenta creantelor distingem : .

- creante exigibile, a caror termen de incasare este indicat in documentele de livrare; - creante neexigibile, pentru vanzari ce nu sunt insotite de facturi si a caror termen de incasare se va preciza ulterior, la intocmirea facturii.

12

Dupa moneda in care se vor incasa: - creante in lei; - creante in devize. In functie de raporturile avute cu societatile: - creante asupra societatilor din cadrul grupului; creante in afara grupului. Creantele asupra clientilor devin certe din momentul inregistrarii (facturarii) transferului de proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii. Creantele se inregistreaza in contabilitate pa baza facturarii la valoarea lor nominala care este data de totalul de plata (val. facrurii + TVA ). Daca se acorda reduceri comerciale atunci inregistrarea dreptului de creanta se face la valoarea neta comerciala la care se adauga si TVA-ul corespunzator pentru operatiunile supuse impozitarii. Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii oparatiunilor. Diferentele de curs valutar, ce pot sa aparea intre data inregistrarii creantelor in devize si data incasarii lor se inregistreaza in contabilitate sub forma de venituri daca sunt favorabile sau cheltuieli financiare daca sunt nefavorabile. In bilant creantele figureaza la valoarea lor nominala, iar daca este cazul - se constata o pierdere ,se pot constitui provizioane pentru depreciere. Stingerea dreptului de creanta poate avea loc prin incasarea acestora in numerar, prin contul din banca sau pe baza de efecte comerciale.

1.3. Obiectivele contabilitaii datoriilor i creanelor comerciale

Varietatea activitatilor desfasurate in unitatile economice, impune contabilitatii rezolvarea problemelor in spiritul cerinjelor pietei . Principiul continuitatii activitatii intreprinderii poate fi asigurat numai in situatia realizarii echilibrului financiar dintre venituri si cheltuieli, dintre incasari si plati. Realizarea acestui echilibru presupune controlarea permanenta a capacitatii de plata a unitatii , a autonomiei financiare. Pentru a putea organiza un control eficient in acest sens, contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale are ca obiective: 13

- cunoasterea in orice moment a nivelului creantelor si datoriilor agentului economic ce deriva din relatiile comerciale cu alte unitati; - urmarirea incasarii la timp a sumelor de la clienti si debitori, precum si achitarea la termen a datoriilor fata de furnizori, creditori; solutionarea corecta si in termen legal a decontarilor din operatii in curs de clarificare; - solutionarea corecta a deprecierilor constatate asupra creantelor sau datoriilor, precum si a cresterii valorii acestora. Pe parcursul realizarii obiectivelor se urmareste permanent respectarea principiului necompensarii. Asa cum nu este admisa compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de venituri, nu este admisa nici compensarea intre creante si datorii, ele apar distinct in conturile intreprinderii, in acest fel se respecta cerinta de imagine fidela a intreprinderii. Exceptie de la aceasta situatie, sunt situatiile in care exista un acord scris (proces verbal de compensare)-creantele si datoriile referitoare la acelasi client respective furnizor. Intre obiectivele generale ale conducerii si organizarii flecarui agent economic, exercitarea functiei financiar - contabile presupune si reorganizarea moderna, rationalizarea si simplificarea sistemului si circuitului documentatiei primare corespunzator specificului unitatii. Organizarea contabilitatii in relatiile comerciale este conditionata de mai multi factori , dintre care amintim: - natura relatiilor de decontare; - formele de decontare; - instrumentele de decontare; - sistemul de creditare; - regimul reducerilor si momentul acordarii lor. In organizarea contabilitatii privind datoriile si creantele comerciale, trebuie sa se tina seama de factorii amintiti si in tunctie de acestia, se va stabili fluxul informational (documentele si circulatia lor) precum si conturile in care se vor reflecta operatiunile respective.

1.4. Evaluarea creanelor i datoriilorCercetarea corelatiei creante - datorii este importanta pentru firma intrucat influenteaza 14

capacitatea de plata. Evidentierea creantelor si datoriilor in contabiliate se face la valoarea lor nominala, adica valoarea efectiva in momentul aparitiei lor. Exista posibilitatea ca, la inventariere valoarea creantelor sa fie diferita de valoarea lor nominala, in acest caz aplicand principiul prudentei, se va tine cont de deprecierea creantelor, indeosebi si se vor constitui provizioane de depreciere. -. In etapa de diagnostic, daca au o pondere insemnata, trebuie sa se faca o analiza detaliata a creantelor din punct de vedere a gradului de vechime, a posibilitatilor de incasare si a termenului de realizare, facandu-se corectiile necesare asupra soldurilor conturilor respective. Astfel: - creantele certe se iau in calcul la valoarea contabila; - creantele exprimate intr-o alta moneda decat cea nationala se actualizeaza in functie de evolutia cursului de schimb; - creantele ce se apreciaza ca se vor incasa peste o luna se corecteaza in functie de costul imobilizarii fondurilor pe perioada amanarii incasarii (este vorba de dobanda bancara); - creantele ce au durata de incasare mai mare de o luna se corecteaza cu ajutorul indicelui de inflatie; - creantele ce se apreciaza ca nu se vor mai putea fi incasate se scad din patrimoniu la valoarea contabila (fiind necesara argumentarea si justificarea acestui fapt); - creantele incerte si litigioase pentru pierderi din schimb valutar. Disponibilitatile banesti in moneda nationala se iau in calcul la valoarea contabila . Aceste disponibilitafi nu se actualizeaza. . Disponibilitatile banesti exprimate in alte monede se iau in calcul in functie de evolutia raportului de schimb intre leu (RON) si moneda respectiva. pot determina constituirea de provizioane pentru depreciere; ' - la creantele in devize , pierderea prin diferentele de curs valutar fac obiectul constituirii de provizioane

1.5. Caracterizarea relailor juridico-patrimoniale cu teriiIn functie de natura lor, relatiile juridico-patrimoniale cu tertii sunt de doua feluri: -relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura datoriilor, a obligatiilor; -relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura drepturilor de creanta. Persoanele fizice sau juridice care preiau obligatiile sau drepturile de creanta sunt titulare ale acestor relatii juridicopatrimoniale, potrivit celor consemnate in actele intocmite intre participanti . Un exemplu de relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura obligatiilor ar fi atunci cand unitatea patrimoniala de referinta se plaseaza in raport cu tertii in ipostaza de a-si asuma obligatii si aceasta se intampla cand beneficiaza de transferarea in proprietate a unor bunuri sau 15

servicii pentru care plata se face ulterior precum si atunci cand fixeaza in patrimoniu obligatiile sale fata de organisme si institutii sociale pentru contributia la constituirea unor fonduri de ajutor si protectie sociala, obligatii fata de bugetul statului pentru impozite si taxe. Se disting doua categorii de operatii in desfasurarea acestor relatii juridico-patrimoniale cu tertii: > Operatii de fixare a obligatiilor si drepturilor de creanta dupa natura, titular, valoare si termen de decontare (plata sau incasare); > Operatii cu tertii pentru stingerea obligatiilor asumate a drepturilor de creanta. Exista acte justificative in care se regasesc cele doua laturi ale relatiilor juridice (obligatiile si drepturile de creanta). Documentele care servesc la determinarea obligatiilor sunt: o factura de aprovizionare sau prestari servicii; o nota de receptie si constatare de diferente a valorilor respective din patrimoniu; o statul de plata al salariilor, care cosemneaza obligatiile fata de personal pentru munca depusa; o situatii de calcul privind obligatiile fata de diferite organisme sociale si fata de bugetul statului. Documentele care servesc la determinarea drepturilor sunt: o factura pentru livrarea marfurilor si executarea de servicii; o avizul de insotire pentru bunurile iesite din patrimoniu si nefacturate; o referatul pentru decontarea avansului in bani in vederea efectuarii economice de catre salariati sau de catre administrator. Decontarea (stingerea datoriilor) se face prin plata utilizand forma si instrumentele de decontare adecvate si mijloace de trezorerie de care dispune intreprinderea si sunt acceptate de partener. Drepturile de creanta se sting prin operatii economice de incasari pentru care pot fi practicate forme, instrumente de trezorerie existente si convenite cu partenerii participanti la derularea operatiunii. unei operatiuni

16

CAPITOLULII . SC AEROSTAR BACAU SC - CADRUL ORGANIZATORIC AL STUDIULUI

2.1. Scurt istoricEvolutiile din domeniul de activitate al societatii, domeniile de expertiza si de excelenta detinute de AEROSTAR, corelat cu evolutiile de pe piata interna si externa globala, puse in valoare de un management eficient si vizionar si un personal de inalta calificare, au condus la rezultate deosebite in anul 2006. In 17.04.1953 a fost infiintat Atelierul Central de Aviatie sau Intreprinderea Economica Uzina de Reparatii Avioane (U.R.A.) alocndu-i-se numarul de unitate militara UM 03767, precursoarea societatii comerciale AEROSTAR S.A. de azi. Societatea a avut denumirile succesive de URA (Uzina de Reparatii Avioane), IRAv (Intreprinderea de Reparatii Avioane), IAv (Intreprinderea de Avioane), iar din 1991, AEROSTAR S.A, de cand este organizata si functioneaza sub forma juridica de societate pe actiuni. AEROSTAR S.A. are capitalul social de 29.284.132,50 lei. AEROSTAR este cotata la Bursa de Valori Bucuresti din anul 1998. Domeniul principal de activitate al AEROSTAR S.A. este productia. Conform codului CAEN, obiectul principal de activitate al societatii este: 3530Constructii si reparatii de aeronave si nave. In domeniul aviatiei militare si sistemelor terestre, expertiza AEROSTAR este focalizata in special asupra platformelor de tip estic. Pe linia activitatii de baza, pe o piata in scadere accentuata, datorita apropierii sfirsitului duratei de exploatare a acestor platforme, AEROSTAR a valorificat volumul de piata disponibil prin integrarea de tehnologii avansate pe aceste platforme, marind valoarea pentru clienti. Aceasta componenta de 17

dezvoltare si inovare este o caracteristica de baza in derularea afacerilor companiei si in exercitiul 2006. In domeniul aviatiei civile, un domeniu relativ nou pentru companie,AEROSTAR a abordat doua directii principale: intretinerea de avioane civile si constructiile aeronautice.Patrunderea in aceste zone noi de activitate are la baza o decizie strategica a companiei, care le-a identificat avnd potential pe o piata evaluata ca fiind piata in crestere, in conditiile in care traditia companiei in aceste zone de activitate a putut sustine acest efort de schimbare. Interesul si nevoia companiilor globale de a-si reduce costurile au orientat eforturile lor spre companii cu costuri reduse, dar cu know-how adecvat, cu resurse disponibile pentru dezvoltarea acestor activitati si AEROSTAR S.A. este una din companiile care a putut valorifica acest potential si acest context de piata. In domeniul fabricatiei de recipienti metalici, butelii de aragaz, alta activitate traditionala, volumul de piata realizat este corelat cu politica investitionala a marilor operatori din domeniul gazului petrolier lichefiat care activeaza pe piata din Romania.

2.2. Structura organizatoric S.C. AEROSTAR Bacau.

Aspecte structurale i funcionaleCa nucleu al unei structuri de Grup, Aerostar - alaturi de partenerii si asociatii sai- au pus bazele unui Grup, care prin sinergia competentelor specializate individuale este capabil sa promoveze o linie de dezvoltare si consolidare a afacerilor in consonanta cu tendintele de pe piata mondiala.

18

Programele de asociere, att in tara, ct si in strainatate, au ca scop dezvoltarea de capabilitati complementare pentru nevoile de functionare proprii, ct si pentru a satisface cerinte complexe ale clientilor pentru produse, lucrari sau servicii din domeniul sistemelor de aparare sau al sistemelor industriale. Adaptata la mediul macroeconomic AEROSTAR are o structura organizationala de tip divizionar, care cuprinde la nivel operational, Divizia Sisteme, Divizia Produse Aeronautice, Divizia Produse Speciale, Divizia Tehnologica, Divizia Logistica.

Pentru eficientizarea folosirii resurselor de care dispune, in cadrul companiei sau implementat metode si instrumente moderne de management: - Organizarea diviziilor pe centre tehnologice si de profit, cu fluxuri financiare proprii; - Conducerea prin Obiective si prin Bugete de venituri si cheltuieli, prin programe si proiecte ; - Imbunatatirea continua a sistemului calitatii; - Instruirea organizata a personalului si managementul carierei. In domeniul Tehnologiei Informatiei , AEROSTAR culege roadele investitiilor din anii anteriori, in sistemul informatic integrat de Gestionare si Planificare a Resurselor societatii sistem de tip ERP. Programe de imbunatatire continua: PRODUCTIA FARA RISIPA. Avnd n vedere mediul concurential n care ne desfsuram activitatea, aplicarea unor programe de reducere a risipei, a reprezentat o posibilitate de crestere a productivittii si reducere a costurilor de fabricatie. La nceputul anului 2006 s-au fcut primii pasi n familiarizarea si implementarea conceptului de Lean Manufacturing (productie fara risipa). Pe zona pilot constituita din linia de fabricatie piese aerostructuri s-a efectuat analiza comenzilor pe fluxuri si localizarea zonelor generatoare de intarzieri. S-a facut analiza fluxului valorilor (VSM- Value Stream 19

Mapping). In urma analizei fluxului existent si a identificarii factorilor de risipa, s-au luat masuri pentru eliminarea lor, s-a trecut la trasarea fluxului imbunatatit si s-au stabilit masurile pentru realizarea noului flux, cu responsabilitati si termene. S-a actionat pentru reducerea treptata a principalelor forme de risip, determinate de pierderile de timp, de materiale, provenind de la echipamentele nencrcate, din stocuri, operational. Activitatile au fost organizate pe celule de productie, s-a asigurat un control vizual mai bun, ordine, curatenie, scurtarea traseelor tehnologice si eliminarea deplasarilor inutile. In plin proces de modificare a culturii organizationale, s-a actionat pentru ca salariatii sa participe la acest proces in mod continuu, sa adere la eforturile de imbunatatire, de reducere a risipei, si sa inteleaga ca participarea efectiva este importanta pentru cresterea eficientei si randamentului pe fiecare linie tehnologica. Activitatile din cadrul programului de reducere a risipei- lean manufacturing au fost conjugate cu investitiile in mijloace de productie moderne, cu masuri organizatorice, cu programe de instruire, angrennd practic intreg colectivul din zona pilot. S-a pornit de la o zona pilot si s-au desfasurat activitati pentru generalizarea experientei si obtinerea adeziunii salariatilor la aceste obiective. In anul 2006, AEROSTAR S.A. nu a fost implicata in nici un proces de fuziune si nici de reorganizare . Societatile la care AEROSTAR S.A. detine participatii la capitalul social nu au fost implicate in nici un proces de fuziune sau reorganizare in anul 2006. In anul 2006 AEROSTAR a inceput afaceri noi. In domeniul intretinerii de avioane civile compania a extins gama serviciilor oferite la avioane BOEING 737 din noua generatie (seriile 600-900). Alte programe au ajuns la sfirsitul vietii lor, asa cum este programul de fabricatie IAK-52. S-au alocat resurse pentru dezvoltarea programelor noi, dar si pentru prezervarea capabilitatilor din programele stopate daca evolutia pietei ce poate fi cistigata ,o va cere. productie neterminata, din activitatile de remediere a defectelor i din transport

20

Pentru sustinerea afacerilor care s-au derulat in anul 2006, societatea a efectuat investitii de 3.920.784 lei, reprezentand 2,78 % din cifra de afaceri. Principalele obiective de investitii realizate s-au concretizat in achizitii si modernizari de capacitati de productie, astfel: achizitii de mijloace fixe in valoare de 2.534.180 lei, din care achizitii o importante : strung Hyunday Hit 18, masina de brazat, boroscop PXLM630D, sursa de alimentare pentru aeronave, microdurimetru ZHV, etc. retehnologizarea sectiei trenuri de aterizare si agregate; o extindere vopsitorie electrodepunere; o retehnologizarea sectiei constructii avioane ; o modernizarea laboratorului; o dotari pentru imbunatatirea conditiilor de munca si a mediului; o reabilitare sector tratament termic; o securizarea perimetrala a societatii; o amenajare retele termice si cai de acces. o Pentru anul 2007, compania a previzionat realizarea unui volum de investitii de 6,5 milioane lei (5% din cifra de afaceri previzionata a se realiza).

2 2.1 Evaluarea activitaii societaii n anul 2006

Elemente de evaluare generala In anul 2006, societatea a realizat un profit brut de 17.396.720 lei si un profit net de 13.450.668 lei. Comparat cu profitul net realizat in anul 2005, profitul net realizat in anul 2006 a fost de aproximativ 2 ori mai mare .Volumul de vanzari realizat in anul 2006 a fost de 140.976.614 lei. Repartizarea cifrei de afaceri realizata in anul 2006, pe principalele produse si servicii, comparativ cu anul 2005, se prezinta astfel:

21

Nota: repartizarea cifrei de afaceri pe produse si servicii este reprezentata procentual, respective ca pondere a produselor/serviciilor in volumul total de vanzari (%)

Din cifra de afaceri realizata, societatea a vandut pe piata interna 96.023.760 lei, iar la export 44.952.854 lei, reprezentand 31,89 % din total vanzari. Valorificnd buna cunoastere a pietei specifice, conjunctura economica, evaluarea starii concurentiale a pietei potentiale de desfacere externa, in anul 2006, exportul realizat a fost de cca 1,3 ori mai mare, comparativ cu anul 2005. Cheltuielile totale cu care s-au realizat produsele si serviciile in anul 2006 au fost de 129.028.797 lei.

22

In anul 2006, lichiditatea societatii s-a situat la un nivel optim, superior anului 2005, fapt datorat in principal, cash-flow-lui generat din activitatea de exploatare.

Societatea detinea, in conturile bancare, la finalul exercitiului financiar 2006, 48.157.505 lei si echivalent lei.

2 2.2 Evaluarea nivelului tehnic al S.C. AEROSTAR S.A.

Operatiunile principale ale AEROSTAR S.A. se desfasoara in domeniul productiei, compania realizndu-si obiectul de activitate conform statului si actului constitutiv si continuind sa indeplineasca misiunea pentru care a fost creata in 1953, la un nivel tehnic si competitiv care ii permit sa actioneze cu succes pe pietele pe care se desfasoara afacerile societatii. Dezvoltarea afacerilor AEROSTAR are la baza mentinerea si dezvoltarea domeniilor de excelenta: reparatii si modernizari de avioane; fabricatia de avioane usoare si sportive; fabricatia si modernizarea de sisteme de artilerie terestre; fabricatia de echipamente pentru aviatie sau de uz militar: trenuri de aterizare si agregate hidropneumatice, echipamente electronice; fabricatia de recipienti GPL. Programele de dezvoltare, la nivel tehnic si al resursei umane, au ca scop asimilarea de noi tehnologii si competente in domeniile principale de activitate. In anul 2006, societatea a vandut pe piata de desfacere civila 24% din produsele si serviciile sale (34.353.595 lei) si pe piata militara 106.623.019 lei. Serviciile furnizate in domeniul reparatiilor, intretinerii si modernizarii de avioane sunt destinate att pietei din domeniul apararii, ct si pietei civile. 23

Capabilitatile acopera toate procesele specifice: reparatii structuri, motoare, echipamente electrice, electronice, avionica si comunicatii, echipamente si agregate hidraulice, cablaje, avionica, etc. Principalul client pe piata interna este Ministerul Apararii. Principalii clienti de pe piata externa sunt marile companii de aviatie, operatorii aerieni, ministerele apararii din diverse tari. Compania si-a impus ca obiectiv furnizarea acestor servicii pina laepuizarea resursei acestor platforme. Pe piata militara Aerostar furnizeaza aceste servicii in special pentruplatformele MiG-21, toate variantele si L-29, L-39, pentru majoritatea avioanelor aflate in dotarea Fortelor Aeriene Romane, sau a altor forte aeriene. Prin imbunatatiri continui ale proceselor tehnologice, dar si prin crearea unor retele de furnizori alternativi, Aerostar asigura servicii competitive, prompte si de inalta valoare adaugata pentru clientii sai. Avantajul competitiv al AEROSTAR in raport cu concurenta straina : calitatea, pretul, respectarea clauzelor contractuale, a termenelor de livrare. Pe piata militara marea majoritate a contractelor se obtin prin licitatii internationale sau selectii de oferte iar mentinerea pe pietele unde a patruns s-a datorat nivelului tehnic, raportului bun cost-performanta dar si asigurarea valorii pentru client si a satisfacerii tot mai bune a nevoilor clientilor. In ceea ce priveste activitatile de intretinere avioane civile, o activitate noua pentru societate, AEROSTAR este autorizata sa execute lucrari la tipurile de avioane SAAB 340 si BOEING 737, clasic si noua generatie. Extinderea acestor servicii pentru avioanele B737 din noua generatie s-a realizat in anul 2006. Aerostar Maintenance International Ltd., compania mixta cu sediul in Marea Britanie, constituita impreuna cu Aviation Group Intl Limited realizeaza servicii de brokeraj pe linie de intretinere avioane civile pentru AEROSTAR S.A.Bacau. Aceste activitati au avut o crestere semnificativa in 2006, de aproape 135% fata de volumul vnzarilor din anul anterior. Sunt necesare in continuare eforturi pentru formarea si instruirea personalului si cresterea bazei 24

materiale. In domeniul constructiilor de avioane, de piese, aerostructuri, subansamble si echipamente de aviatie, compania urmeaza programe majore de aliniere la standardele aplicabile in aviatia civila si inceperea activitatilor de productie de piese/subansamble in regim de subfurnizor, aceasta constituind o directie importanta de extindere a activitatilor in domeniul aviatiei civile. Cresterea cifrei de afaceri pe piata civila are ca element de sustinere fabricatia de aerostructuri si componente in regim de subcontractant autorizat Part-21 subpartea G cf. reglementarilor Autoritatii Europene de Siguranta Zborului EASA. S-a creat treptat posibilitatea de ofertare a unui pachet complex si competitiv de servicii in tehnologii conventionale si s-a realizat deja accesul in lantul de subfurnizori pentru programele internationale din industria de aviatie. AEROSTAR a reusit in anul 2006 sa faca parte din lantul de furnizori pentru programe derulate de Stork Fokker, EADS si a trecut de la etapa de fabricatie piese primare in regim de autorizare Part 21G la livrarea primelor ansambluri, cum este cel de la trapa tren de aterizare Gulfstream IV/V. Aceste programe noi vor inlocui treptat programele aflate la sfirsitul perioadei de viata, asa cum este programul de fabricatie IAK-52. Dupa fabricarea a peste 1800 avioane usoare IAK-52, un produs aflat la sfrsitul ciclului de viata, s-au realizat programe noi. In aceasta categorie intra produsele pentru domeniul aviatiei sportive, avionul Festival fiind autorizat conform acestor reglementari in SUA si in Canada. Urmarim dezvoltarea pietei externe pentru avionul Festival si in acest context urmarim cu interes evolutiile in UE la categoria avioane ultrausoare. In domeniul componentelor pentru aviatie, Aerostar este singurul fabricant de hidraulica de aviatie din Romnia pentru toate tipurile de aparate de zbor fabricate in tara, lucrind in licenta sau in regim de dezvoltare proprie al acestor echipamente. Prin omologarea, calificarea si autorizarea proceselor specifice se planifica cresterea accesului pe piata echipamentelor hidropneumatice de aviatie.

25

In prezent, AEROSTAR a dobindit statutul de furnizor major pentru Messier Dowty si continua dezvoltarile si investitiile pentru cresterea contributiei societatii la programele majore din aceasta zona. AEROSTAR a cstigat o pozitie importanta de furnizor de echipamente hidraulice si si-a extins oferta in domeniul dezvoltarii si fabricarii de echipamente hidraulice de dubla utilizare . Capabilitatile Companiei in domeniul echipamentelor de bord: - echipamente de radiocomunicatii, echipamente de radionavigatie - radiolocatie; interogatoare si transpondere IFF, - pupitre de comandapentru interogatoare si transpondere IFF se materializeaza in integrarea echipamentelor respective pe diverse platforme terestre si aeriene. Lucrand in programe de colaborare internationala, AEROSTAR a dobandit noi capabilitati in domeniul echipamentelor de bord ,de mentionat in mod special cele legate de dezvoltarea, calificarea si testarea produselor conform normelor si procedurilor militare NATO. Programele de dezvoltare, la nivel tehnic si al resursei umane, au ca scop asimilarea de noi tehnologii si competente in domeniile principale de activitate: reparatii, intretinere si modernizare avioane si motoare; constructii avioane, de piese, aerostructuri, subansamble si echipamente de aviatie; sisteme de artilerie terestre; alte produse si servicii: recipienti GPL, produse pentru industria energetica, servicii tehnologice, etc. In domeniul sistemelor de artilerie terestre AEROSTAR are capabilitati complete si este prezenta pe piata cu reparatii si modernizari a intregii game de sisteme de lansatoare de tip estic- GRAD/BM21, furniznd servicii complete de reparatii a lansatorului si platformei auto, inclusive instalarea partii artileristice pe alt sasiu in functie de cererea clientului, cu asigurarea de piese de schimb, documentatie si instruire, service si testare in teren. Sistemele de comanda a focului pot fi modernizate in variante clasice sau computerizate. Cu o contributie majora in portofoliul de capabilitati al companiei, Programul LAROM realizeaza un sistem de artilerie integrat, fiind o modernizare si dezvoltare plecnd de la produsele 40APRA 122mm,

26

fabricate in anii anterior de Aerostar si existente in dotarea Ministerului Apararii din Romania. Subsistemul de asigurare cu date, subsistemul de conducere, subsistemul mijloacelor de lovire si subsistemul de sustinere logistica sunt integrate prin Sistemul de Comanda si Control al Focului. LAROM inglobeaza un sistem modern de Comanda si Control al Artileriei (ACCS) de tip C3I (Comanda, Control, Comunicatii si Informatii). Detinnd o gama larga de capabilitati si facilitati, AEROSTAR abordeaza o diversitate de piete care pot fi deservite prin servicii si produse aflate in competenta companiei si menite sa creasca vinzarile, dintre care cu o contributie semnificativa in realizarea cifrei de afaceri este productia de recipienti GPL. Din pozitia de unic furnizor pe piata romna inainte de 1990, Aerostar S.A. si-a mentinut pozitia de lider prin calitatea tehnica a produselor oferite, chiar si atunci cind au aparut si alti producatori dupa 1990, asimilind tipuri noi de produse conform normelor si standardelor UE, dar si pentru aplicatii noi, cum sunt recipientii cu destinatie auto.

Evolutia ponderii principalelor produse si servicii in veniturile si in cifra de afaceri realizata de companie in ultimii trei ani, se prezinta astfel:

27

2 2.3Evaluarea activitaii de aprovizionare tehnico-materialAsigurarea materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb si echipamentelor necesare desfasurarii activitatii se face de la furnizorii din tara si strainatate. Acordarea statutului de furnizor acceptat al AEROSTAR este urmarea parcurgerii unui proces de selectie si evaluare , dupa criterii comerciale, cat si a unei proceduri de asigurare a calitatii. Necesarul de aprovizionat este definit in Planul Anual de Cumparari, iar activitatile de aprovizionare se realizeaza: In o baza contractelor cadru (pe comenzi de cumparare) cu pret fix stabilit pe perioada de derulare a contractelor (usual un an);

28

In o baza contractelor de cumparare , cu furnizori care formeaza pretul in baza unei formule clar definite, pret care depinde de diverse cotatii internationale; Pentru restul furnizorilor, pe baza de comenzi, furnizorii fiind selectati prin o licitatii, selectii de oferte, negociere competitiva/negociere directa.

In cazul furnizorilor unici, analiza periodica a performantelor comerciale se efectueaza trimestrial, perioada mult mai scurta comparativ cu cea de 2 ani pentru alti furnizori. In cadrul procesului de evaluare a furnizorilor unici, se analizeaza, in fiecare caz, oportunitatea constituirii in AEROSTAR, a unui stoc tampon minimal din produsele livrate de furnizorul respectiv. In paralel, se realizeaza o cercetare de piata pentru identificarea unor furnizori alternativi, astfel incat numarul furnizorilor unici sa fie cat mai redus. Aplicatia informatica de gestionare a resurselor contribuie la optimizarea stocurilor de materii prime si materiale si a costurilor aferente.

2 2.4 Evaluarea activitaii de vanzare `Afacerile principale ale societatii se desfasoara atat pe piata interna, cat si pe piata externa.

Evolutia vanzarilor , pe piata interna , a principalelor afaceri care sauderulat in anul 2006, comparativ cu anul 2005, se prezinta astfel:

29

Nota: evolutia este prezentata procentual, ca pondere a principalelor produse/servicii in total vanzari efectuate pe piata interna

Pe piata externa, afacerile s-au derulat pe urmatoarele piete de desfacere (situatie comparativa 2006/2005):

30

Certificarea sistemului calitatii si autorizarea activitatilor atesta preocuparea permanenta a conducerii societatii pentru a raspunde asteptarilor si necesitatilor de calitate a clientilor .In aceasta directie s-au derulat activitatile esentiale ale sistemului de management al calitatii (SMQ) si in anul 2006, rezultatele fiind concretizate in: alinierea la directivele europene prin initierea procesului de implementare a o Sistemului de Management de Mediu si a Sistemului de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale; imbunatatirea proceselor tehnologice si a proceselor speciale, prin alinierea la o cerintele NADCAP (agentie SUA pentru acreditarea proceselor speciale); asigurarea unui feed-back a sistemului prin activitatile de audit intern si o extern; Activitatile de certificare a Sistemului de Management Calitate si autorizare a activitatilor in domeniul aviatiei civile s-au concretizat in obtinerea: certificatelor de Sistem Management Calitate cu DQS Germania, in o conformitate cu ISO 9001:2000, respectiv AS 9100, revizia B; acreditarii NADCAP a proceselor de tratament termic aliaje de aluminiu o (agentie SUA pentru acreditarea proceselor speciale), masurarea duritatii Vickers si Webster; 31

e oxtinderii dommeniului de autorizare Part 21 pentru organizatia de productie; e oxtinderii domeniului de autorizare Part 145 pentru organizatia de mentenanta avioane BOEING 737 NG. Prin investitiile care s-au efectuat in aceasta perioada, a crescut capabilitatea laboratorului de incercari fizico-mecanice si a laboratorului de incercari nedistructive. Orientarea economica a sistemului de management al calitatii din societate in sensul asigurarii calitatii proceselor interne si combaterii costurilor noncalitatii a dus la reducerea numarului de rebuturi raportat la numarul de neconformitati de la 37% la 29%, comparat cu anul 2005. Societatea functioneaza in baza Autorizatiei de mediu nr.3/01.01.2005, care are anexat un Program de Conformare, cu masuri care au fost realizate integral pana in prezent. Pentru desfasurarea activitatii tratarea suprafetelor metalice utilizand procedee chimice si electrochimice,compania a obtinut, in anul 2006, UTORIZATIA INTEGRATA DE MEDIU. Preocuparea AEROSTAR pentru implementarea Sistemului Managerial de Mediu s-a concretizat, in anul 2006, prin integrarea preocuparilor de mediu cu cele legate de calitate, prin elaborarea unor proceduri specifice si a unui Program intern de calitate-mediu. In anul 2006, nu s-au inregistrat incidente de mediu si nici poluari ale apelor uzate sau aerului peste valorile maxim admise de legislatia in vigoare. Sistemul managerial de mediu, conform ISO 14001 a initiat o serie de proceduri specifice aspectelor de mediu care sa dezvolte un grad sporit de constientizare pe linia protectiei mediului, dar si o prevenire a incalcarii legislatiei, pentru a nu determina organele abilitate de control sa declanseze procedurile de infringement.

2 2.5 Evaluarea activitaii de cercetare i dezvoltareVolumul cheltuielilor de cercetare si dezvoltare realizat in anul 2006, a reprezentat 2,64 % din cifra de afaceri realizata de societate. 32

Din surse proprii, AEROSTAR a finantat 39,0% din volumul acestor cheltuieli. Programul de cercetare si dezvoltare , derulat pe parcursul anului 2006, a fost structurat pe 2 mari capitole: Capitolul 1-Programul de dezvoltare , prin care s-au abordat 13 teme, pentru care s-au alocat si cheltuit 2.094.159 lei, societatea finantand din surse proprii 967.777 lei ; Capitolul 2-Programul de cercetare, prin care s-au abordat 11 teme pentru care s-au alocat si cheltuit 1.636.123 lei, societatea finantand din surse proprii 505.923 lei . Pentru anul 2007, societatea a alocat 2% din cifra de afaceri pentru activitatea de cercetare si dezvoltare. Evaluarea activitaii privind managementul riscului Afacerile S.C.AEROSTAR se deruleaza in principal pe piata produselor si serviciilor din domeniul apararii. Starea de fapt si analizele effectuate indica contractia acestei piete pentru tipurile de platforme aflate in zona de expertiza a AEROSTAR, ca si pentru companiile care nu sunt operatori globali. Schimbarea strategiilor de aparare si schimbarile geopolitice de la nivel global sunt factori cu o influenta majora asupra predictibilitatii pietei pe care operam. Principalul mijloc de contracarare al acestei categorii de risc este dezvoltarea afacerilor pe linia aviatiei civile, si deja au fost facuti pasi semnificativi in fabricatia de piese si aerostructuri de aviatie si mentenanta avioane civile, activitati prevazute sa aiba o crestere anuala constanta incat sa contribuie major la realizarea cifrei de afaceri pe termen mediu a societatii. Prin natura activitatilor desfasurate, societatea este expusa si altor riscuri variate care includ : riscul de pret, de credit ,de lichiditate si de cash-flow. Conducerea societatii urmareste identificarea, cuantificarea si reducerea efectelor potentiale adverse asociate acestor factori de risc asupra performantei financiare. Riscul de credit, care include toate riscurile generate de posibilitatea neindeplinirii obligatiilor contractuale ale partenerilor de afaceri (furnizori si clienti), a fost administrat pe durata de valabilitate a 33

contractelor. Astfel, societatea a evaluat periodic solvabilitatea si bonitatea partenerilor contractuali . In plus, riscul de credit a fost minimizat prin mentinerea unei legaturi permanente cu partenerii de afaceri. Totodata, in principal in activitatea de export, sunt solicitate garantii bancare de la clientii nostri. Riscul de lichiditate i de cash-flow Politica societatii cu privire la lichiditati este de a mentine suficiente resurse lichide pentru a-si indeplini obligatiile pe masura ce acestea devin scadente. Societatea urmareste zilnic (prin intermediul situatiilor previzionate de cashflow) evolutia nivelului lichiditatilor pentru a-si putea achita obligatiile la data exigibilitatii lor. Coeficientul de lichiditate este monitorizat permanent si este mai mare decat 1. Riscul de pret este legat de costurile de productie (atat ca marime , cat si in structura), ale societatii. Acestea conduc la obtinerea unui pret de vanzare care trebuie corelat cu pretul pietei. In acest sens s-a urmarit asigurarea flexibilitatii si rentabilitatii activitatilor societatii prin analizarea pozitiei cifrei de afaceri fata de pragul de rentabilitate. Un risc asociat riscului de pret este si riscul aferent cursului de schimb valutar generat de tranzactiile cu valute straine. Pentru a minimiza pierderile financiare ce decurg din evolutiile nefavorabile de curs valutar, societatea aplica in prezent o politica de plasare a excedentelor de lichiditati in depozite bancare pe termen scurt. Conducerea societatii nu anticipeaza pierderi semnificative , altele decat cele inregistrate in situatiile financiare, asociate acestui risc.

2 2.6 Activele corporale ale societaii

Capacitatile de productie ale S.C. AEROSTAR S.A. sunt amplasate la sediul social din Bacau, strada Condorilor nr.9. 34

La sediul social sunt construite toate tipurile de facilitati necesare bunei desfasurari a activitatii de productie, conform obiectului de activitate. Spatiile de productie cuprind hale industriale de productie, iar fiecare hala are anexe construite pe un nivel sau doua nivele pentru desfasurarea activitailor de proiectare, de pregatire ,programare, lansare si urmarire a productiei, activitati economice si de alta natura. Halele de productie, birourile si utilajele de productie sunt in stare operationala si sunt intretinute in conformitate cu programele de intretinere si reparatii anuale. In ceea ce priveste gradul de uzura a proprietatilor societatii, situatia , la data de 31.12.2006,se prezinta astfel:

Categorie active Active necorporale Instalatii tehnice si masini Alte inst.,utilaje si mobilier

Grad de amortizare 90,95 55,70 76,58

Societatea nu are probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale.

2.2.7 Tipul de management aplicatRealizarea de catre intreprinderi a unei ridicate performante economice si financiare, a unei inalte si durabile competivitati impune existenta unui management eficient . Eficienta managerilor este data de rezultate. Sistemul de management practicat de societatea comerciala a permis in timp o dezvoltare a celor doua subsisteme: - organizatoric, informational. Asigurarea unui management performant este condijionata in primul rand de existenta unui sistem informational. Sistemul informational cuprinde fluxuri si circuite informationale care asigura

conexiunea informationala dintre sistemul decizional (de conducere) si cel operational (condus). 35

In cadrul procesului de organizare, stabilirea, modului in care oamenii lucreaza impreuna, aportul fiecaruia la activitatea de ansamblu are o importanta deosebita in definirea functiilor si in precizarea elemente privind: pozitia ierarhica, rolul, atributiile, relatiile interumane. Sistemul organizatoric se defineste prin cele doua laturi ale sale: organizarea formala, Organizarea formala trebuie sa asigure un nivel corespunzator a celor patru functii ale sale: functia activitatii de baza- cu atribufiile sale privind programarea, lansarea si urmarirea procesului de desfasurare, precum si activitatea de intretinere; functia comerciala; functia financiar contabila; organizare - personal. Fiecare functie componenta a structurii organizatorice se caracterizeaza prin mai multe elemente: obiective, activitati, atributii, sarcini, responsabilitati, competence si autoritate. ,,Structura organizatorica a oricarui agent economic reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice astfel constituite, incat sa asigure conditiile realizarii obiectivelor previzionate" . In cadrul structurii organizatorice se deosebesc doua componente principale: structura de conducere cuprinde cadre cu studii superioare aflate in fruntea unor compartimente care adopta si pregatesc decizii; structura de productie sau operationala.cuprinde personal de executie pentru produse, lucrari, servicii. Procesul de concepere si proiectare a structurii organizatorice cuprinde urmatoarele etape: analiza obiectivelor firmei, a principalelor sale caracteristici (profil, dimensiune, calitatea resursei umane etc.) precum si a trasaturilor mediului exterior; definirea si detalierea activitatilor necesare pentru realizarea obiectivelor firmei; conceperea structurii de organizare, adecvata particularitatii firmei; analiza eficientei structurii concepute. Structura organizatorica a societatii este determinata de complexitatea activitatii si este proiectata astfel incat sa asigure premisele realizarii obiectului de activitate. De-a lungul existen|ei societatii structura organizatorica a fost inbunatatita permanent urmarindu-se in principal : - cresterea flexibilitatii si dinamismul structurii; - cresterea rolului si importantei compartimentelor. - organizarea structurala:

36

2.2.8

Resurse umane

Organizare i control Ca nucleu al unei structuri de Grup, Aerostar - alaturi de partenerii si asociatii sai- au pus bazele unui Grup, care prin sinergia competentelor specializate individuale este capabil sa promoveze o linie de dezvoltare si consolidare a afacerilor in consonanta cu tendintele de pe piata mondiala. Programele de asociere, att in tara, ct si in strainatate, au ca scop dezvoltarea de capabilitati complementare pentru nevoile de functionare proprii, ct si pentru a satisface cerinte complexe ale clientilor pentru produse, lucrari sau servicii din domeniul sistemelor de aparare sau al sistemelor industriale. Adaptata la mediul macroeconomic AEROSTAR are o structura organizationala de tip divizionar, care cuprinde la nivel operational, Divizia Sisteme, Divizia Produse Aeronautice, Divizia Produse Speciale, Divizia Tehnologica, Divizia Logistica. Pentru eficientizarea folosirii resurselor de care dispune, in cadrul companiei s-au implementat metode si instrumente moderne de management: - Organizarea diviziilor pe centre tehnologice si de profit, cu fluxuri financiare proprii; - Conducerea prin Obiective si prin Bugete de venituri si cheltuieli, prin programe si proiecte ; - Imbunatatirea continua a sistemului calitatii; - Instruirea organizata a personalului si managementul carierei. In domeniul Tehnologiei Informatiei , AEROSTAR culege roadele investitiilor din anii anteriori, in sistemul informatic integrat de Gestionare si Planificare a Resurselor societatii sistem de tip ERP. Evaluarea aspectelor legate de personalul societaii

La data de 31.12.2006, societatea avea un numar de 1.687 salariati. In perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2006, au plecat din societate un numar de 42 salariati si au fost angajati 33 de salariati. Structura de personal se prezenta astfel, comparativ cu anul 2005: 37

In anul 2006, S.C. AEROSTAR S.A. a beneficiat de serviciile a 130 de salariati angajati ai societatii comerciale AIRPRO CONSULT S.R.L. Bacau (agent temporar de forta de munca), cu urmatoarea structura de personal: Muncitori 84 salariati Salariati cu studii superioare 42 salariati Alte categorii 4 salariati

Referitor la nivelul de pregatire si specializare a personalului,situatia se prezinta astfel: o 397 salariati au studii superioare , iar din acestia : -absolventi doctorat 2 -doctoranzi 8 -masteranzi 20 o 30 salariati au studii postliceale o 806 salariati au studii liceale o 449 salariati sunt absolventi de scoli profesionale o 5 salariati au studii gimnaziale I n cursul anului 2006 au participat la diferite programe de formare profesionala un numar de 1.570 salariati. Cea mai mare pondere in activitatea de formare profesionala au avut-o programele de instruire in vederea atestarii personalului pe diferite tipuri de activitati conform cerintelor tehnice specifice .

38

S.C. AEROSTAR a organizat cursuri de perfectionare a salariatilor, in urmatoarele domenii: utilizarea sistemului informatic integrat ERP pentru inspectorii de calitate, intretinere aeronave civile BOEING 737, program CAM/Sistem de programare cu comanda numerica, managementul calitatii, atestarea interna pe tipuri de activitati, limba engleza comerciala pentru salariatii Diviziei Logistica si cursuri de formare profesionala pentru persoanele noi angajate, dezvoltarea sistemelor de management al mediului si al securitatii industriale, protectia informatiilor clasificate . 14 salariati ai societatii au participat la programe de specializare in Olanda, pentru programul Gulfstream. Un numar de 8 salariati urmeaza studii de doctorat in diferite domenii stiintifice. Gradul de sindicalizare al societatii este de 95,13 %. Dezvoltarea Resursei Umane este o preocupare majora si sunt elaborate planuri de dezvoltare a culturii organizationale si de schimbare a mentalitatilor in paralel cu integrarea personalului in programe de instruire si perfectionare profesionala continua pentru cresterea performantei profesionale si adaptarea la cerintele noi legate de domeniul aviatiei civile indeosebi. S-au elaborat sisteme de motivare a personalului si programe de crestere a atractivitatii pentru tinerii angajati, care sa raspunda nevoilor de dezvoltare a companiei in programe noi. Raporturile dintre manager si angajati sunt raporturi de conducere asa cum rezulta din Actul Constitutiv al societatii. Se monitorizeaza climatul socio-profesional, este in vigoare un sistem de comunicare interna care permite sa nu existe elemente conflictuale ce caracterizeaza aceste raporturi.

Intreprinderea, indiferent de profil si dimensiune, precum si de spatiul in care activeaza, trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenfa, adaptare si performanta economicofinanciara.

2.2.10 Piaa de desfacereIn exercitiul financiar 2006, AEROSTAR a realizat cresteri deosebite pe linia afacerilor de baza si a facut eforturi in continuare de integrare in fluxurile globalizate ale industriei de profil. Firma de varf pe piata romaneasca de profil, marca AEROSTAR este prezenta pe piete civile si militare din Europa, Asia, America, Orientul Mijlociu. Afacerile societatii s-au derulat sub semnul continuitatii si consolidarii rezultatelor dobindite. AEROSTAR a furnizat o mare diversitate de produse si servicii, a dezvoltat colaborarile pentru cistigarea de afaceri pe piete cu potential de crestere, a exploatat eficient oportunitatile de pe piata traditionala si a deschis noi ferestre de oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor. 39

Acestea s-au facut sub semnul aprofundarii schimbarilor care afecteaza toate nivelurile majore pentru societate: piete si clienti, tehnologii si dotari, resurse umane, remodelarea culturii organizationale si a identitatii de piata a firmei. In 2006 AEROSTAR s-a angajat la eforturi de SCHIMBARE profunde si intense, a caror reusita este cheia succesului companiei in noile medii si in noile conditii in care operam pe piata.

Structura afacerilor derulate in anul 2006, pe principalele piete de desfacere , comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent,se prezinta astfel:

2.2.11 Organizarea i funcionarea compartimentului financiar-contabilLa S.C. AEROSTAR SA. BACAU activitatea contabila se desfasoara in cadrul compartimentului financiar contabil. Procesele decizionale din economic au la baza informatia contabila. Aceasta dispune de urmatoarele atribute: gradul de certitudine si relevanta al informatiei in cadrul intregului sistem de informare economica este fara indoiala eel mai ridicat; exprimarea in etalon valoric, proprie contabilitatii, ofera posibilitatea unei comensurari

40

relativ exacte a ansamblului fenomenelor si proceselor consemnate al intregului univers; permite efectuarea unor analize comparative in timp si spatiu, inclusiv o apreciere obiectiva a eficientei realizate ; - confirma sau infirma caracterul profitabil al oricarei activitati economice; asigura prin mijloace specifice (cont, calculatie, balante si conturi anuale) o cunoastere globala, generala, dar si analitica a perimetrelor studiate ; este produsul inregistrarii sistematice si cronologice a tuturor modificarilor intervenite in structura unui patrimoniu determinat in cursul unui exercitiu financiar ; gradul de corelare, agregare si verificare a veridicitatii informatiei contabile este superior, realizandu-se pe principiul activ = pasiv si a altor procedee specifice: inventariere, calculatie, evaluate; utilizarea unor mijloace si procedee specifice de cunoastere contabila (cont, balante de verificare, cost, bilant anexa), confera informatiei contabile un caracter credibil complet si integrat; prin calcule complexe permite stabilkea periodica a rezultatelor financiare, a patrimoniului si a situatiei financiare. De aici si posibilitatea elaborarii strategiilor economice viitoare a intreprinderii; prin structura si natura ei tinde in permanenta spre obiectivul de performanta a contabilitatii - imaginea fidela. Sistemul informational de care dispun SC AEROSTRA BACAU SA este de tip ERP, respectiv, un pachet de aplicaii software integrat, ce include baze de date relaionale2 a celor de la Siveco Solutions. Aceste sisteme informaionale sunt privite ca i un vis mplinit i sunt, n majoritatea cazurilor, adoptate pentru a eficientiza activitile organizaiei i de a reduce costul integrrii i al implementrii prin utilizarea de soluii furnizate de acelai productor. Conform unui studiu realizat de e-Week n 2005, organizaiile nregistreaz n urma implementrii unei soluii ERP3:

creterea profitului prin reducerea stocurilor cu circa 18%; reducerea costurilor cu materiale cu 5%; reducerea costurilor adiionale/salarii - 8%; creterea vnzrilor i a satisfaciei clienilor cu 12%, mbuntirea controlului financiar-

2

Jelassi, T., Enders, A., Strategies for e-Business Creating value through Electronic and Mobile Commerce Concept and Cases, Pearson Rducation Limited, 2005, p., 278 3 ERP - dezvoltare rapida n cinci ani, http://www.comunic.ro/stiri.php/ERP_dezvoltare_rapida_ %C3%AEn_cinci_ani/1/15178/ accesat n 23.04.2007

41

contabil cu 16%. Serviciul contabilitate are in vedere organizarea si evidenja cronologica a miscarilor de valori si a relatiilor economico juridice cu tertii. Acesta raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii patrimoniului, asigurarea efectuarii corecte si la timp a inregistrarii contabile privind fondurile fixe , calculul amortizarii acestora, mijloacelor circulante, cheltuieli de productie si de circulatie, mijloace banesti, imprumuturi bancare, fonduri proprii si alte fonduri, debitori si creditor!, investitii, etc. Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii privind pozitia financiara a intreprinderii, utile unui mare numar de utilizatori in luarea deciziilor economice. Pentru obtinerea informatiilor contabile sunt utilizate procedee si instrumente intr-o succesiune logica in ce priveste documentarea, evaluarea, calculatia, gruparea si ordonareaa centralizarea si verificarea, inventarierea, generalizarea si sintetizarea.Acest proces de prelucrare a datelor contabile sunt reprezentate in etapele ciclului de lucrari contabile. Fluxurile informationale desemneaza traiectul pe care-1 parcurg informatiile contabile intre emitator si prelucrator, intre emitator sau prelucrator si destinatar si implicit returul lor. Fluxurile informa|ionale contabile se realizeaza sub forma transmiterii documentelor

justificative de la emitator la prelucrator, prin situatiile financiar-contabile folosite pentru transmiterea informatiilor de cunoastere si gestiune necesare intreprinzatorilor ca gestionari de

Patrimoniu, proprietarilor (asociatilor si altor persoane fizice sau juridice), creantierilor ca parteneri de afaceri, precum i aparatului fiscal pentru activitatea de impunere. (figura 1.2)

42

Figura.1.1 Exemplu de configurare modulara a unui sistem ERP (sursa: Lixndroiu, R., Tehnologii informatice aplicate n economie, Bucureti 2006, publicat pe www.biblioteca.ase.ro)

Fluxul informational (documentele si circulatia documentelor) in organizarea contabilitatii tertilor poate fi influientata de factori ca: -natura relatiilor de decontare, -formele de decontare, -instrumentele de decontare, -sistemul de creditare, -reducerile si momentul acordarii lor. Informatia contabila se formeaza in mod succesiv, pe masura derularii activitatii firmei, in timp ce managementul, sub toate formele de manifestare, are nevoie de un portofoliu de date in decursul activitatii si chiar si inainte de derularea efectiva a operatiunilor firmei, urmarindu-se luarea de decizii in sensul directionarii activitatii de productie, comerciale, inclusiv financiare, functie de conjunctura prezentului, de noile realitati formate sau in curs de fonnare. 43

In cadrul structurii functionale, compartimentul financial - contabil ocupa un loc central, avand rolul de colector, centralizator, si sintetizator a informatiilor privind operatiunile economice desfasurate prelucrate in prealabil in celelalte compartimente functionale, si este direct subordonat directorului economic. Atributiile personalului care ii desfasoara activitatea in domeninl financiar-contabil sunt: a) In domeniul financiar 1. Efecrueaza calculele de fundamentare a indicatorilor economica si financiari privind serviciile vandute si incasate, veniturile, rentabilitatea, beneficiile, impozitele, viteza de rotatie a mijloacelor circulante. 2. Analizeaza activitatea economico-financiara pe baza de bilant si stabileste masuri de recuperare a pierderilor. 3. 4. 5. Asigura introducerea subsistemelor informatice din domeniul de activitate si raspunde de corectitudinea datelor furnizate. Controleaza periodic modul cum se respecta instructiunile de specialitate, de catre celelalte compartimente, prezinta propuneri de imbunatatire a activitatii financiare. Intocmete graficul de circulatie a docvimentelor si se preocupa de perfectionarea sistemului informational. 6. Urmareste permanent circulatia documentelor de decontare cu unitati bancare. 7. Raspunde de realizarea integrala si la termen a bugetului de venituri si cheltuieli, sesizeaza si propune in timp util masuri de inlaturare a situatiilor nefavorabile. 8. Organizeaza evidenta actelor normative cu caracter financiar (instructiuni, norme, legi) si raspunde de respectarea acestora. b) In domeniul contabil 1. Raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniale si asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: cheltuielile aferente obiectului de activitate si calculul costurilor, investitii, rezultate financiare. 2. Asigura aplicarea dispozitiilor legale referitoare la intocmirea actelor justificative, a documentelor contabile, angajarea cheltuielilor si justa lor inregistrare, organizarea documentelor de evidenta necesare inregistrarilor contabile. 3. Organizeaza si coordoneaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale si urmareste definitivarea potrivit legii a rezultatelor inventarierii. 4. Intocmeste lunar balanja de verificare pentru conturile sintetice si analitice, urmareste concordanta dintre acestea si intocmeste situatia principalilor indicatori economico-financiari lunari, bilanturile trimestriale si anuale si coordoneaza intocmirea raportului explicativ al acestora. 44

5. Exercita conform competentelor acordate, controlul financiar preventiv privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea si economicitatea operatiunilor. Indeplinirea acestor atributiuni este posibila datorita relatiilor compartimentului contabil-financiar cu celelalte compartimente, asa cum reiese din anexa.2. ,,Diagrama de relatii"

CAPITOLUL IIICONTABILITATEA I GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANELOR COMERCIALE LA S.C. ,,AEROSTAR S.A BACAU

3.1. Sistemul purttoriior primari de informaii privind datoriile i creanele comercialeInregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi se face dupa consemnarea prealabila a acestora in documente corespunzatoare oparatiilor respectice. Intrucat aceste documente preced si fundamenteaza datele cuprinse in ele , aceste documente se mai numesc si documente justificative. Documentele justificative reprezinta unul din elementele componente ale metodei contabilitatii, fara ele contabilitatea neputand face dovada efectuarii operatiilor respective. 45

,,Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, ori inregistrat in contabilitate. Intre obiectivele generale ale conducerii si organizarii fiecarui agent economic, exercitarea functiei financiar - contabile presupune si reorganizarea moderna, rationalizarea si simplificarea sistemului si circuitului documentatiei primare corespunzator specificului unitatii. In afara functiei informationale a documentelor justificative ce consta in suportul material al inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitate , documemntele justificative indeplinesc si o functie gestionara. Ele fac dovada infaptuirii operatiilor si angajeaza raspunderi, drepturi si obligatii cu privire la existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Inregistrarea creantelor si a datoriilor se face in baza documentelor justificative (factura, chitanta, stat de plata, decont, lista de avans etc.(Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, art. 6)

Factura fiscala - ( anexa nr. 3) este un formular tipizat si cu regim special in format personalizat pentru fiecare societate in parte in blocuri de 150 de file (50de seturi cu cate 3 exemplare in culori diferite, fiecare descrie in termeni generali tranzactiile de vanzare cumparare efectuate intre doi agenti economici unul denumit furnizor, pentru care operatiunea reprezinta o vanzare, iar celalalt client pentru care aceeasi operatiune reprezinta o cumparare. Se intocmeste de catre fumizor, normal sau cu ajutorul tehnicii de calcul in trei exemplare, pe baza Cuprinde informatii privind: denumire furnizorului, sediul, forma juridica, nr.de inmatriculare in Reg. Comertului, cod. Fiscal, contul si banca acestuia; - seria si nr. de factura, data; denumirea produselor sau a serviciilor, U.M., cantitatea, pretul unitar (fara TVA), valoarea, valoare TVA.,totalul facturii exclusiv TVA, totalul TVA si totalul de plata; documentelor tipizate care atesta executarea lucrarilor sau prestarea de servicii. document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de 46 dispozitiei de livrare, a avizului de insotire ,CMR (Scrisoare de trasura)- specific firmelor de transport, (anexa nr. 3).

decontare a serviciilor prestate; document de insotire pe timpul transportului; documemt de incarcare in gestiunea patrimoniului; - document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorilor si cumparatorilor. Factura proforma: Acest document confine obligatoriu urmatoarele informatii: data facturii; - numele cumparatorului si al vanzatoruli; calitatea si descrierea marfii; costurile marfurilor - costurile de ambalare si transport, taxe postale, prime de asigurare; conditii de vanzare si plata. Aceasta este trimisa de exportator si este certificata de o persoana cu functie executiva in cadrul firmei. Poate fi solicitata inainte de expedierea marfurilor pentru: - obtinerea de licente pentru import; deschiderea unui acreditiv; regim de consignatie" dupa caz. In alte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire al marfii. Circulara furnizor: - la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestorai pentru intocmirea acestora si pentru intocmirea facturii (emeplarul 2si 3); La cumparator: la magazie pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei ce catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (exemplarul 1); - la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta ecestuia; la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura; Se arhiveaza la furnizor: la compartimentul desfacere (exemplarul 2); la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii; Se arhiveaza la cumparator: la compartimentul financiar-contabil; Dispozitia de plata incasare catre casierie: Serveste ca: dispozitie pentru casierie in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuielile de deplasare precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit pentru procurarea de materiale de catre personalul unitatii sau de persoane din afara unitatii; 47

-

document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ. Se intocmeste intr-un singur exemplar de

compartimentul financiar in urmatoarele cazuri:

- ca dispozitie de plata cand nu exista alte documente prin care se dispune plata; - ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de procurare a materialelor, de deplasare etc.; Se semneaza de intocmire de catre biroul financiar- contabil. Circula: - la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile prevazute de lege; - la persoanele autorizate sa aprobe plata sumelor respective; - la casierie, pentru efectuarea operatiei de plata si se semneaza de catre casier si de persoana care a primit suma; - la biroul contabilitate, anexa la registrul de casa, pentru contabilitatea sintetica si analitica; Se arhiveaza la compartimentul contabilitate, anexata la registrul de casa.

Dispozitia de livrare: document pentru eliberarea din magazie, a materialelor, marfurilor, produselor ; document justificativ de descarcare a gestiunii magaziei predatoare; document de baza la intocmirea avizului sau a facturii. Se intocmeste in 2 exemplare de catre compartimentul desfacere. Circula - un exemplar la magazie pentru evidenta magaziei si exemplarul 2 la compartimentul desfacere pentru inregistrarea cantitatilor livrate si intocmirea avizului sau facturii. Nota recepjie si constatare de diferente: Serveste ca: document pentru receptia valorilor materiale, utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, precum si a materialelor refolosibile din dezmenibrare, rezultate la receptie; document justificativ pentru incarcarea in gestiune; act de proba in litigii cu furnizori si caraui, pentru diferentele constatate la contabilitate.

48

Se intocmeste in trei exemplare, pe masura receptiei valorilor materiale, de catre gestionarul de magazie (depozit), in cazul utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, aprovizionate, nota de receptie se intocmeste de catre comisia de receptie intocmita in acest scop in trei exemplare. Circula: la magazia (depozitul) unde se efectuiaza receptia materialelor aprovizionate , semnandu-se de predare de catre caraus, sau furnizor. La receptie participa o comisie formata din gestionar, reprezentantul compartimentului C.T.C., reprezentantul compartimentului aprovizionare, care semneaza toate exemplarele documentului.; la comisia de receptie a utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, aprovizionate, formata din reprezentantii atelierului mecanic, inginerul sef (un exemplar); la contabilitate pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica. Se arhiveaza: - la biroul contabilitate exemplarul 1; - la magazia unde s-a efectuat receptia si se depoziteaza materialele exemplarul 2; - la biroul mecanic pentru utilaje ce necesita montaj exemplarul 3.

Jurnal pentru vanzari: Serveste ca: - registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; - document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata; - document de control a operatiunilor inregistrate in contabilitate; Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele determinarii corecte a T.V.A. colectata. Se completeaza pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori materiale si a prestarilor de servicii; Jurnalul pentru cumparari: Serveste ca: - registru jurnal pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; - document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila; 49

- document de control a operatiunilor inregistrate in contabilitate; - baza de date o reprezinta documentele tipizate privind cumpararile de valori materiale sau a prestari de servicii; Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se