Analiza sloganurilor politice ale unei formațiuni politice. Identificarea de corelații întresloganurile politice și ideologia partidului (Reflectă sloganul politic și mesajul de campanieideologia partidului de apartenență?). Analiza evoluției sloganurilor politice pe parcursul aniilor,

corelat cu parcursul politic al partidului studiat.

Analiza sloganurilor Național Liberal

Partidul națiional Liberal este activ din 24 mai 1875, la conducerea sa aflându-se Dumitru și Ion

I.C. Brătianu, C.A.Rosetii și frații Golescu. A avut reprezentanți la conducerea a treizeci de

cabinete din optzeci. Ceea ce a pus bazele acestui patid a fost liberalismul secolului al XIX-lea al

europei occidentale, care s-a dezvoltat odată cu creșterea orașelor și a burgheziei, cu lupta

împotriva restricțiilor comerțului și lupta împotriva privilegiilor nobiliare. În România cea care a

încercat să aducă aceste modificări iluministe a fost Școala Ardeleană, care deși relativ mică,

contribuie la spiritual contestatar al celor două principate- Moldova și Țara Românească.

Bineînțeles, liberalismul în România a luat proporții în momentul în care s-a pus accent mai

puternic pe învățământ, prin intermediul căruia tinerii luau contact cu valorile ideologice ale

liberalismului.

Primul act liberal-democrat a fost înfăptuit în 1848 și anume Constituția formulată în 22 de

puncte. Aceasta preconiza un regim bazat pe o serie de libertăți individuale și de grup precum și

abolirea unor serii de privilegii socio-economice, asifurând-se emanciparea și împroprietărirea

clăcașilor.

Odată cu venirea lui Cuza, liberalismul în România cunoaște două etape de afirmare. Între 1859-

1864 acesta ia proporții și se extinde în toate direcțiile de acțiune. După data de 2 mai 1864 când

Cuza impune anumite restricții care suprimă presa autonomă. Ceea ce a fost marcant în perioada

respectivă este gradul înalt la care a fost ridict liberalismul, acesta nefiind doar o ideologie ci

chiar un current de gândire al unei importante părți elitist românești. Doctrina politică era

inspirată de principiile revoluției franceze și din practicile liberalismului occidental. Aceeași

doctrină se întemeia pe tradițiile cultural și politice. Principala trăsătură a liberalismului este

naționalismul, care îi motivează pe activiști să se identifice cu nevoile poporului. Pe lângă

această caracteristică, liberalismul mai promovează constituționalismul și pluralismul politic,

interferând astfel cu politica conservatoire. După abdicarea lui Cuza se instalează un nou tip de

liberalism, cel moderat, odată cu formarea unui govern de centru. Acest guvern nu avea bază

parlamentară proprie, legislativul fiind dominat de elementele radicale.

În perioada interbelică PNL-ul a reprezentat cel mai puternic partid politic, conducând aproape

neîntrerupt până la dizolvarea partidului în 1948, odată cu venirea comuniștilor la putere.

După revoluția din ’89, partidul a fost reînființat, primul președinte fiind Radu Câmpeanu.

Acesta candidează și la președinție, așa cum era de așteptat, însă se plasează departe de

câștigător cu doar 1.529.188 de voturi (10,64%). Apoi urmează Mircea Ionescu Quintus (1993-

2001), Valeriu Stoica (2001-2002), Theodor Stolojan (2004-2009), candidat la președinție în

2000 din partea PNL, obținând 11,78% voturi, și prim ministru din partea FSN. A urmat Călin

Popescu-Tăriceanu (2004-2009), prim ministru în perioada 2004- 2008 și cel din urmă, Crin

Antonescu din 2009, fost candidat la președinție.

Din punct de vedere al principiilor și valorilor, PNL-ul se definește ca un partid democrat care

susține separarea puterilor în stat, crede și promovează egalitatea individului, care de altfel se

află în central ideologiei liberale. Pe plan economic este promovată proprietatea privată,

retragerea statului din economie, libera inițiativă și competiția.

 În campanii instrumentele cele mai folosite sunt sloganul și afișul

electoral, acestea fiind de impact și ușor de reținut. Ele trebuie să prezinte într-o manieră

accesibilă oricui ideologia parditului și planul de campanie al candidatului. Ultimul candidat la

președinție, Crin Antonescu, a avut ca slogan- „România bunului simț. Crin Antonescu

președinte”, slogan cu care încerca să promoveze cultura, educația etc. și care totuși nu se plia

într-o manieră foarte puternică pe ideologia partidului. Apoi, la o analiză superficială alegătorul

ar putea crede că Antonescu aduce bunul simț, sau românul ar fi de bun simț dacă l-ar vota pe

acesta.

Afișul este făcut în așa fel încât cel ce îl vede să rețină cu ușurință chipul „învingător” al

candidatului.

Afișul electoral cât și spotul se corelează într-o oarecare măsură cu mesajul acestuia din 2009.

Candidatul susține că se poate renaște o Românie a bunului simț prin acțiuni, prin oameni și mai

mult, subânțeles, prin el. Crin facea atunci apel la oamenii de calitate, la investirea în I, departe

fiind de adevăratele nevoi ale românilor pe care probabil mai tare i-ar fi încurajat un slogan care

să vizeze statutul lor social din viitorul apropiat.

Interesant că antecesorul lui, Călin Popescu Tăriceanu a folosit ca slogan în Campania sa

electorală „Promovăm o Românie mândră și prosperă”, indicând mai tare spre ideologia PNL-

ului, care din punct de vedere economic promovează competiția și capitalismul. România nu se

confrunta pe atunci cu o criză economică însă nici nu era departe.

Sloganul așa cum îl găsim împărțit în revista online- revista stoianu este un enunț polemic

„ Orice actor politic candidat, intrat în competiţie electorală, îşi promovează platforma-program

prin intermediul unui enunţ-slogan, care, desigur, intră în contradicţie cu adversarul. Caracterul

polemic al sloganului nu este vizibil întotdeauna, dar se manifestă ca o expresie a luptei pentru

acordarea legitimităţii. În discursul politic, sloganul trebuie să aibă o anumită sonoritate şi o

anumită ritmicitate, pentru a fi mai uşor reţinut de auditor.

Pentru a spori eficienţa celor două caracteristici ale sloganurilor, discursul politic este promovat

prin intermediul canalelor de transmisie. Sloganurile trebuie să evidenţieze o anumită

individualitate şi originalitate.

O doctrină de dreapta va miza pe sloganuri ce se pronunţă pentru primatul individului în faţa

societăţii şi în favoarea reducerii intervenţiei statului, în favoarea pieţei care trebuie să guverneze

producerea de bunuri şi servicii. ‘‘- vedem că din acest punct de vedere candidații PNL-iști nu s-

au depărtat de la doctrina de dreapta. Individul a fost mereu pus în centru (mesajului de

campanie, sloganurilor etc.).

Pentru că este o formă enunțiativă care la origine era scandată, sloganul trebuie să

cuprindă în maxim șase cuvinte întreaga doctrină și mesaj de campanie. Repetat o singură dată,

dacă nu este de impact este cu ușurință uitat, repetat în nenumărate rânduri este aproape

imposibil ca mesajul complet să nu ajungă la alegători. În cazul lui Crin Antonescu, una din

principalele probleme ale sloganului său era aceea că se adresa unui singur segment al populației,

dând impresia că accentul se pune pe lupta de clasă. Ba mai mult, își susține mesajul prin modul

cum își formulează discursurile sau imagistica pe care o alege în cadrul spoturilor electorale.

Exemplificăm unul din sloganurile celor din dintâi- al brătienilor- „Prin noi înșine”, cristalizând

astfel toată doctrina și valorile liberale. „ O doctrină de dreapta va miza pe sloganuri ce se

pronunţă pentru primatul individului în faţa societăţii şi în favoarea reducerii intervenţiei statului,

în favoarea pieţei care trebuie să guverneze producerea de bunuri şi servicii.‘`

Așadar un slogan bun trebuie să fie în concordanță cu discursul, doctrina și candidatul. Un

candidat bătrân nu ar putea folosi un slogan dinamic, așa cum un candidat de stânga nu ar putea

face acel doar la individ sau economia privatizată deoarece acestea sunt mesaje care vor apărea

într-un slogan de dreapta.

Foarte important ca un slogan să nu fie axiomatic pentru că astfel nu spune nimic despre partid,

doctrină, mesaj etc. folosi votați x pentru că x este redundant însă nu lipsit de pe scena politică.

În ceea ce privește liniaritatea din punct de vedere al timpului, sloganele au încercat să păstreze

o anumită coerență mai ales în ceea ce privește transmiterea doctrinei asupra electorstului. Având

în vedere că am atacat doar latura prezidențială, observăm că acestea nu au avut un impact major

asupra electoratului, din ’91 până astăzi niciunul dintre președinții româniei nu a fost PNL-ist, în

schimb foarte mulți dintre președinții de partid au fost prim miniștri.

            

Bibliografie

Revista noi nu http://www.revistanoinu.com/Retorica-sloganurilor-politice.html,

Andrei Stoicu, Comunicarea Politică. Cum se vând idei și oameni, editura Humanitas Libra, București

2000