site.judbrasov.ro de... · Web view2019/04/08 · In Romania, procentul serviciilor se afla in...

Plan de afaceri pentru

Aeroportul International Ghimbav - Brasov

2019 - 2055

Reliance Travel & Consulting

Decembrie 2018

CUPRINS

Lista de acronime

Puncte - cheie

1. Analiza situatiei curente1.1. Istoric1.2. Actionariat1.3. Teren1.4. Acces1.5. Infrastructura1.6. Echipamente1.7. Sisteme1.8. Resurse umane

2. Perspective si oportunitati2.1. Analiza rolului aeroportului in context regional, national si european2.2. Analiza studiilor de trafic existente2.3. Analiza studiilor de fezabilitate si fundamentare existente. Optiunea concesiunii2.4. Plan strategic de dezvoltare pe termen lung

3. Investitii si demersuri necesare pentru operationalizarea aeroportului3.1. Plan de investitii3.2. Societatea de proiect

4. Structura concesiunii. Aspecte juridice si administrative.4.1. Structura concesiunii4.2. Aspecte juridice si administrative

5. Analiza financiara a concesiunii5.1. Metodologie si ipoteze5.2. Analiza optiunilor – scenariile analizate5.3. Scenariul 15.4. Scenariul 25.5. Scenariul 35.6. Scenariul 4

6. Analiza riscurilor6.1. Analiza de senzitivitate6.2. Analiza calitativa a riscurilor6.3. Analiza cantitativa a riscurilor

4

5

8899

1011151515

17172839

45

484849

505051

56566263666769

7272778686

Plan de afaceri AIBG 2019 – 2055 2

6.4. Masuri de prevenire a riscurilor

7. Concluzii

Tabela de tabele

Tabela de grafice

AnexeAnexa 1 - Rezultate financiare scenariul 1Anexa 2 - Rezultate financiare scenariul 2Anexa 3 - Rezultate financiare scenariul 3Anexa 4 - Rezultate financiare scenariul 4Anexa 5 - Analiza cantitativa a riscurilorAnexa 6 - Prognoza traficului de pasageri

88

90

91

9293

106118130143146

Lista acronimelor

AIBG Aeroportul International Brasov – Ghimbav

ANCPI Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara

BCPI / OCPI Biroul / Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara

CE Comisia Europeana

CJ Consiliul Judetean


DG COMP Directoratul General Competitie al Comisiei Europene

DJ/DN Drum judetean / national

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regionala

INS Institutul National de Statistica

FRR(C) Rata interna de rentabiliate financiara a capitalului

FNPV Valoarea financiara neta actualizata a investitiei

FNPV C FNPV a concesionarului

FNPV CJ FNPV a Consiliului Judetean / aeroportului

HCJ/HG Hotararea Consiliului Judetean / Hotararea Guvernului

INCDCSZ Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar

OS Obiectiv Specific

PCN Pavement Classification Number

PNA Protectia Navigatiei Aeriene

POIM Programul Operational Infrastructura Mare

PPP Parteneriat public - privat

UE Uniunea Europeana

Puncte - cheie

Scopul prezentului Plan de afaceri il constituie identificarea prioritatilor Aeroportului International Brasov - Ghimbav (AIBG) si stabilirea planului de actiune pentru perioada 2019 – 2055. Intervalul de analiza a fost determinat astfel incat sa includa o perioada de 35 ani de la operationalizarea aeroportului (anul 2021).


Planul de afaceri necesita actualizare anuala si va fi utilizat pentru stabilirea obiectivelor de dezvoltare, a celor financiare, a investitiilor necesare pentru desfasurarea in conditii normale a activitatii si pentru previzionarea veniturilor si cheltuielilor de operare necesare pentru indeplinirea acestor obiective.

Obiectivul principal al initiatorului proiectului „Aeroport International Brasov - Ghimbav”, Consiliului Judetean Brasov, este legat de realizarea unui studiu – „Plan de afaceri” care sa reprezinte documentul de analiza financiara ex ante pe baza caruia sa se efectueze prenotificarea catre CE pentru ajutorul de stat implicat in proiect si, de asemenea, sa poata fi analizat de catre potentialii parteneri al Consiliului Judetean in demersul acestuia de concesionare a operarii, administrarii si dezvoltarii pe viitor a aeroportului.

Proiectul de construire a Aeroportului International Brasov – Ghimbav este in derulare, fiind deja parcurse etapele I si II, in urma carora a fost achizitionat terenul necesar si a fost construita suprafata portanta a pistei de decolare – aterizare (valoarea investitiilor din etapele I si II ridicandu-se la aproximativ 29,7 mil. euro).

In prezent se desfasoara etapa a III-a, care presupune realizarea restului investitiilor absolut necesare pentru operarea aeroportului (terminal pasageri, platforma aeronave, cale de rulare, cladiri tehnice, retelele si echipamentele aferente etc). Valoarea totala a investitiilor pentru Etapa III se ridica la aproximativ 81,1 mil. euro (inclusiv TVA).

Etapa IV este, practic, o extindere a aeroportului, care se va realiza ulterior, pe masura ce evolutia traficul o impune (valoarea investitiei fiind de 53,7 mil. euro).

Cumuland aceasta extindere, valoare totala a investitiilor totale pentru deschiderea aeroportului si pentru perioada analizata de 35 ani ajunge la aproximativ 164,5 milioane euro.

Dupa analizarea tuturor studiilor existente, a contextului economic si social, a planurilor Consiliului Judetean Brasov si a investitiilor facute pana acum, a fost propus un plan strategic de dezvoltare pe termen lung.

Pentru a reduce efortul financiar al autoritatii publice si pentru a aduce in proiect un partener cu expertiza in operarea infrastructurii aeroportuare, doua din scenariile analizate in planul de afaceri vizeaza posibilitatea realizarii unei parti din proiect prin concesiune.

Au fost studiate urmatoarele patru scenarii:


S1. Investitie clasica, prin fonduri proprii. Finantarea proiectului strategic de investitii „Aeroport International Brasov - Ghimbav” se realizeaza 100% din bugetul Consiliului Judetean Brasov si imprumuturi bancare. Aeroportul este operat de o regie autonoma aflata in subordinea Consiliului Judetean Brasov.S2. Utilizarea fondurilor europene. Finantarea etapei a III-a a proiectului strategic de investitii „Aeroport International Brasov - Ghimbav” se realizeaza cu ajutorul fondurilor europene si a bugetului de stat, prin POIM 2014-2020, pe structura de finantare impusa de Orientarile privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor si companiilor aeriene (2014/C99/03), adica fonduri publice pentru 75% din valoarea eligibila a proiectului si diferenta din fonduri proprii ale aeroportului / Consiliului Judetean. S3. Utilizarea fondurilor europene si concesionarea operarii aeroportului. Finantarea etapei III a proiectului strategic de investitii „Aeroport International Brasov - Ghimbav” se realizeaza similar cu varianta din S2. Ulterior, operarea si finantarea dezvoltarii pe termen lung a aeroportului (etapa a IV-a) se vor realiza prin concesionarea aeroportului catre un investitor privat.S4. Investitie clasica, prin fonduri proprii, pentru Etapa III, urmata de concesionarea operarii aeroportului si a realizarii Etapei IV de dezvoltare.

Analiza financiara a produs urmatorii indicatori de performanta:

Valoarea financiara neta actualizata a intregului proiect FNPV (luand in considerare etapele I-IV de dezvoltare) este de - 26.395.833 euro (utilizand o rata de actualizare de 4%), in cazul scenariilor 1 si 2, si de - 18.248.970 euro, in cazul scenariilor 3 si 4. FNPV devine insa pozitiva, daca luam in calcul doar etapele III si IV de dezvoltare (considerand costurile istorice aferente etapelor I si II ca fiind costuri nerecuperabile sau ”sunk costs”): 2.204.186 euro in cazul scenariilor 1 si 2, si de 10.351.049 euro, in cazul scenariilor 3 si 4.

A fost calculata valoarea financiara neta actualizata a fluxurilor de numerar si rata interna de rentabilitate financiara (IRR), pentru etapele I-IV si III-IV, pentru concesionar (CJ Brasov), valorile centralizate ale acestor indicatori fiind prezentate in tabelul de mai jos.

Fara finatare EU Cu finantare EU

Fara concesiune

Concesiune IV

Fara concesiune

Concesiune IV

S1 S4 S2 S3

NPV CJ I-IV -51.137.613 -44.070.022 -2.290.534 4.777.058


IRR CJ I-IV 0,96% 1,15% 3,82% 4,40%

NPV CJ III-IV -22.537.594 -15.470.003 26.309.486 33.377.077

IRR CJ III-IV 2,26% 2,66% 7,16% 8,76%

Se observa ca S3 este singurul scenariu care asigura o valoare financiara neta actualizata pozitiva atunci cand sunt luate in considerare si investitiile istorice (etapele I-II). Concesiunea este optiunea cea mai avantajoasa, atat in cazul unei finantari clasice (S4 versus S1), cat si in cazul atragerii de fonduri EU (S3 versus S2).

Analiza riscurilor a evidentiat robustetea performantei financiare a proiectului in Scenariile 3 si 4 si a inclus o analiza calitativa si una cantitativa a riscurilor. Analiza de senzitivitate a intarit rezultatele analizei financiare si a aratat ca performantele financiare ale unui potential concesionar pot fi atractive pentru un investitor privat.

Desi scenariile 1-4 sunt fezabile din punct de vedere financiar (in cazul in care costurile etapelor I si II nu sunt luate in considerare, indicatorul NPV fiind pozitiv), exista implicatii importante din perspectiva incidentei prevederilor nationale si europene in materia ajutorului de stat (atat din perspectiva construirii, cat si din perspectiva operarii obiectivului) care pot intarzia/bloca inceperea operarii obiectivului de investitii. Fiind vorba de un aeroport nou-infiintat, notificarea demersurilor CJ Brasov catre Comisia Europeana este obligatorie, in conformitate cu Orientarile privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor si companiilor aeriene (2014/C99/03).

Pe baza proiectiilor din analizele financiara si de risc, se poate concluziona ca daca ajutorul de stat este acceptat in formula propusa si se obtin finantarile pentru proiect pe structura analizata, atunci modelele de afaceri constituite de Scenariile 1-4 sunt sustenabile si constituie posibile directii strategice pentru indeplinirea misiunii AIBG, scenariile care prevad concesionarea operarii aeroportului si a etapei a IV-a de dezvoltare aducand o plus-valoare financiara.

1. Analiza situatiei curente

1.1. Istoric


Necesitatea realizarii unui aeroport international in zona Brasov, care sa deserveasca intreaga regiune (judetele Brasov, Covasna, Harghita si zonele limitrofe situate in judetele Sibiu, Mures, Buzau, Prahova, Dambovita, Arges, Vrancea) este evidenta si au existat preocupari ale autoritatilor locale de mai mult timp, ele fiind materializate atat in studii si documente si obtinerea de avize si autorizatii, cat si in securizarea terenurilor necesare si in realizarea unor parti din infrastructura aeroportuara necesara.

La inițiativa Consiliului Județean Brasov, au fost reluate demersurile parlamentare pentru adoptarea actului normativ care sa reglementeze situatia juridica a terenului Aeroportului Brasov – Ghimbav si in septembrie 2016 proiectul Legii Aeroportului a fost aprobat in Senat si in Camera Deputatilor, lege promulgata in noiembrie 2016.

Situatia juridica fiind reglementata, plenul CJ Brasov a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Aeroport Internațional Brasov – Ghimbav” – etapa a III-a, respectiv „Extinderea suprafetelor de miscare aeroportuare, echiparea suprafetelor de miscare cu instalatii de balizaj, extinderea retelelor de canalizare pluviala si drenaj, cladiri operationale aeroportuare”.

In mai 2017 a fost semnat contractul de servicii între Judetul Brasov si SC Search Corporation SRL privind realizarea Proiectului Tehnic pentru Calea de rulare Alfa, platforma de imbarcare-debarcare si extinderea retelelor de canalizare și drenaj aferente pistei de decolare-aterizare a Aeroportului Internațional Brasov – Ghimbav.

In iunie 2017, administratia judeteana a lansat licitatia privind realizarea studiului de fundamentare care sa analizeze situatia actuala si variantele posibile pentru finantarea, finalizarea si operarea obiectivului de investitii „Aeroport International Brasov – Ghimbav”. Studiul de fundamentare prevazut se bazeaza pe studiul de fezabilitate existent, iar în urma elaborarii acestuia, administratia judeteana poate lua decizia finala argumentata tehnic, economic si juridic privind modalitatea de finalizare a investitiei.

In august 2017 a demarat actualizarea Planului Urbanistic Zonal al AIBG. O luna mai tarziu, Consiliul Judetean Brasov a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Cale de rulare Alfa, platforma de debarcare si extinderea retelelor de canalizare si drenaj aferente pistei de decolare-aterizare” ce constituie etapa constructiva a obiectivului de investitii general „Aeroport Internațional Brasov-Ghimbav”.

In trimestrul IV 2017 a fost derulat si contractul de servicii privind realizarea „Studiu de fundamentare in vederea concesionarii/PPP Aeroport Internațional Brasov – Ghimbav”. Concluziile studiului evidentiau faptul ca optiunea concesionarii poate fi fezabila si atractiva pentru un investitor privat si ca o posibila solutie pentru dezvoltarea viitoare este aceea a concesionarii operarii aeroportului si a realizarii investitiilor aferente etapei IV dupa finalizarea constructiei aeroportului de catre Judetul Brasov.

In 2018 au inceput efectiv lucrarile la componente ale etapei III de dezvoltare a aeroportului (calea de rulare Alfa, platforma de imbarcare-debarcare si extinderea


retelelor de canalizare si drenaj aferente pistei de decolare-aterizare) si au fost demarate studii privind serviciile de navigatie aeriana, cu sprijinul Eurocontrol. De asemenea, in decembrie s-a lansat licitatia pentru proiectarea si construirea terminalului de pasageri.

In 2019 vor fi proiectate și construite, pe langa terminalul de pasageri, cladirea energetica, remiza PSI, posturile de control acces, gospodaria de apa, parcarea auto si drumul de acces terminal – DJ 103C, drumurile tehnologice interioare, imprejmuirile si portile, retelele interioare in aeroport si platforma antisuflu. In paralel, se vor face demersurile pentru certificarea AIBG si pentru incheierea unui protocol cu ROMATSA, in vederea asigurarii infrastructurii pentru serviciile de navigatie aeriana.

1.2. Actionariat

In prezent nu exista o entitate juridica separata care sa administreze Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav.

Terenul aferent amplasamentului AIBG se afla in proprietatea publica a Judetului Brasov si in administrarea Consiliului Judetean Brasov. De asemenea, pista de decolare-aterizare, caile de rulare si platformele pentru imbarcare-debarcare situate pe acestea se afla in proprietatea publica a Judetului Brasov.

Ulterior finalizarii construirii obiectivului de investitii "Aeroport International Brasov - Ghimbav", intrucat Judetul Brasov nu va putea exploata in mod direct aeroportul, va fi necesara incredintarea aeroportului spre exploatare unei societati comerciale (unui administrator) sau unei regii autonome detinuta in intregime de catre Judetul Brasov, care sa aiba ca scop operarea obiectivului (incredintarea trebuie facuta cu respectarea legislatiei privind ajutorul de stat).

1.3. Teren

Terenul aferent amplasamentului AIBG se afla in proprietatea publica a Judetului Brasov si in administrarea Consiliului Judetean Brasov.

Amplasamentul AIBG se situeaza in intravilanul Orasului Ghimbav, categoria de folosinta curti constructii si are destinatia de „zona aeroport”.

Conform Studiului de fundamentare in vederea concesionarii/PPP Aeroport International Brasov – Ghimbav, Partea I, imobilul teren este inscris in Cartea Funciara nr. 102943 a localitatii Ghimbav si este identificat cu numarul cadastral 102943. Dreptul de proprietate al Judetului Brasov asupra imobilului a fost inscris in Cartea funciara nr. 102943 a localitatii Ghimbav prin Incheierea nr. 65900/31.07.2012 emisa de ANCPI – OCPI Brasov – BCPI Brasov.


Suprafata totala a terenului aferent amplasamentului este de 2.911.281 mp, compusa din:a) suprafete provenite din teren aflat in proprietatea statului si in administrarea INCDCSZ Brasov, suprafata ce a facut obiectul OUG nr. 41/2007, aprobata prin Legea nr. 197/2009 si modificata prin Legea nr. 228/2016; b) suprafete provenite din teren aflat in domeniul privat al orasului Ghimbav, suprafata dobandita prin expropriere conform HCJ Brasov nr. 74/09.03.2012, HCJ Brasov nr. 75/09.03.2012; c) suprafete provenite din teren aflat in proprietatea privata a unor persoane fizice si juridice, dintre care si IAR Ghimbav SA, suprafete dobandite prin expropriere conform HCJ Brasov nr. 74/09.03.2012, HCJ Brasov nr. 75/09.03.2012.

Avand in vedere ca terenul aferent amplasamentului Aeroportului se afla in domeniul public al Judetului Brasov, acesta are caracter inalienabil si imprescriptibil. Prin urmare, dreptul de proprietate asupra imobilului mentionat nu poate fi adus ca aport la capitalul social al unei societati nou infiintate ori a unei eventuale companii de proiect, intrucat aceasta operatiune echivaleaza cu transmiterea dreptului de prorietate. Acelasi regim juridic cu privire la dreptul de proprietate se aplica si constructiilor ce compun Aeroportul International Brasov Ghimbav. Dreptul de exploatare a acestei infrastructuri poate fi insa transmis in cadrul unui contract de concesiune a aeroportului (teren plus constructii). De asemena, din perspectiva juridica a dreptului real constituit asupra imobilului care poate fi transmis, dreptul de administrare asupra infrastructurii poate fi transmis si catre o regie autonoma infiintata de catre Consiliul Judetean Brasov.

1.4. Acces

Aeroportul International Brasov - Ghimbav este localizat in judetul Brasov, in centrul tarii, destinatie preferata de turisti, constituind cea mai importanta si frecventata zona datorita unei mari diversitati de obiective turistice si a sporturilor de iarna. Aeroportul este situat in apropierea orasului Brasov, desemnat pol national de crestere, in apropierea fabricii de componente pentru aeronave, cu acces direct la caile importante de comunicatii feroviare si terestre, care leaga Brasovul de nordul, vestul, estul si sudul tarii.

AIBG este amplasat in partea de Nord-vest a municipiului Brasov, in teritoriul administrativ al localitatii Ghimbav, la N-NV de aceasta.

Accesul la aeroport se poate face cel mai usor prin intermediul drumului judetean DJ 103C, iar apoi prin centura Brasovului (E574) si drumul national DN 1. Masterplanul AIBG prevede un acces direct in DN 1, cu nodul rutier aferent, astfel incat aeroportul sa fie legat cat mai rapid cu viitoarea autostrada Bucuresti – Brasov.

Se intentioneaza si crearea unui legaturi feroviare pentru aeroport. In acest sens, Sucursala Regionala de Cai Ferate Brasov a efectuat un studiu de traseu preliminar,


studiu care a scos in evidenta mai multe posibilitati de realizare a unui racord feroviar, variante care vor fi analizate intr-un studiu de fezabilitate.

Un nou plan urbanistic zonal (PUZ) va reglementa conexiunile rutiele ale aeroportului cu reteaua locala si nationala de transport rutier, precum si cu reteaua de transport feroviar. Structura rutiera de acces la aeroport va fi executata in cadrul Etapei a III – a de dezvoltare a AIBG, ca parte a Obiectivului 7 - Parcare auto + drum acces terminal – DJ - Centura Brasov.

1.5. Infrastructura aeroportuara

Singurul obiectiv de infrastructura aeroportuara realizat pana in prezent este pista de decolare-aterizare, cu urmatoarele caracteristici tehnice:

- lungime de 2.820 m si o latime portanta de 45m;- 2 acostamente de 7,5 m fiecare;- capacitatea portanta de PCN = 85 R/D/W/T;- dimensionata si realizata astfel incat sa poata permite decolarea-aterizarea avioanelor din clasa mediu curier de tipul Boeing 737 seria 100 – 900 si Airbus A320 - trebuie sa indeplineasca conditiile de certificare in categoria 4D / III C;- respecta profilurile impuse de regulamentele aeronautice.

Conform studiului de fezabilitate actualizat si cerintelor beneficiarului, caracteristicile principale ale infrastructurii aeroportuare ce urmeaza sa fie realizate in Etapa a III-a sunt urmatoarele:

a. Calea de rulare Alfa

Calea de rulare Alfa va avea capacitatea portanta de PCN = 85 R/D/W/T, o latime portanta de 23 m (pentru operarea de aeronave de categorie „D”) si va fi incadrata pe ambele parti de acostamente de 7,5 m latime fiecare. Structura rutiera a partii portante a caii de rulare va fi de tip rigid cu imbracaminte din beton de ciment, iar structura acostamentelor va fi de tip flexibil cu imbracaminte din straturi asfaltice.

Aceasta va trebui:- sa respecte profilurile impuse de regulamentele aeronautice;- sa poata fi utilizata in conditii meteo specifice zonei.

b. Platforma de stationare

Suprafata de stationare va fi astfel dimensionata si realizata incat sa asigure conditii corespunzatoare pentru:- imbarcarea/debarcarea pasagerilor


- stationarea aeronavelor - degivrarea aeronavelor- manevrarea a minim 3 aeronavede categoria „C”si alternativ o pozitie pentru parcarea aeronavelor de categorie „D”.

Este proiectata la aceeasi capacitate portanta ca si pista de decolare/aterizare deja construita la data intocmirii prezentei documentatii, respectiv PCN = 85 R/D/W/T. Suprafata de stationare are o suprafata portanta de 19.100 m.

c. Terminalul de pasageri

Terminalul pe pasageri a fost proiectat astfel incat sa asigure procesarea pasagerilor si a aeronavelor la un nivel de trafic de 400 pasageri pe ora de varf atat la plecari cat si la sosiri, numarul de pasageri aflati simultan in aerogara fiind considerat de 800 de persoane. In zona publica (holul de acces dinspre oras) se mai pot afla cca 500 persoane care ii asteapta pe cei care sosesc sau ii conduc pe cei care pleaca. In holul public, din motivele enuntate anterior pot fi intre 800 si 900 de persoane simultan.

Terminalul mai contine spatii pentru birourile necesare administratiei aeroportului, spatii pentru organele de control ale documentelor de calatorie si pentru structurile de securitate, spatii comerciale si spatii tehnice pentru asigurarea functionalitatii instalatiilor interioare de incalzire, alimentare cu apa, canalizare menajera, canalizare pluviala, instalatii electrice, instalatii de curenti slabi, ventilare si climatizare etc.

Terminalul va fi dotat cu urmatoarele facilitati: - spatii publice pentru zona de plecari: - ghisee de check-in: 8 ghisee si cu 4 perechi de benzi-cantar pentru bagaje si

banda colectoare care merge in subsol pentru controlul de securitate;- spatii publice pentru zona de sosiri;- spatii pentru procesarea bagajelor de cala pentru toate tipurile de dimensiuni

acceptate de companiile aeriene;- spatii pentru procesarea bagajelor de mana;- spatii pentru controlul pasagerilor;- spatii pentru controlul personalului aeroportuar precum si al companiilor care isi

desfasoara activitatea in perimetrul aeroportuar;- spatii pentru preluarea bagajelor de cala de catre pasagerii sositi;- cabinet medical;- grupuri sanitare;- salon oficial;- spatii cu destinatia” Mama si copilul”;- spatii pentru structurile AT cu toate dotarile legale;- spatii destinate Politiei de Frontiera;- spatii destinate Vamii atat in zona de plecari cat si in cea de sosiri;- spatii destinate Politiei in zonele publice;- magazie si birou pentru bagajele pierdute si regasite (“lost and found”);- spatii destinate birourilor angajatilor aeroportului;


- sala de sedinte;- sala destinata sedintelor operative sau comitetelor de urgenta in conformitate cu

legislatia existenta;- spatii destinate birourilor companiilor care vor opera pe aeroport (minimum 10

spatii cu aceasta destinatie);- cel putin cate un bar si un restaurant in zona publica de plecari;- spatii cu destinatia rent a car;- spatii pentru ziare si carti;- spatii pentru schimb valutar, suveniruri etc;- spatii cu destinatii tehnice: electrice, termice, apa, supraveghere etc.

d. Remiza pompieri si utilaje aeroportuare

Constructia destinata remizei pompieri si garajul destinat autovehiculelor speciale, precum si anexa cu spatiile tehnice si administrative care le deservesc, va fi alcatuita din doua corpuri avand dimensiunile in plan de 29,50 x 22,50 m. Corpul principal va asigura gararea autovehiculelor pentru pompieri si patru autovehicule speciale destinate serviciilor de administratie specifice functiunii aeroportuare.

e. Cladire energetica

Functiunea cladirii : constructie industriala cu flux tehnologic – anexa pentru instalatii (centrala termica si uzina electrica).

f. Uzina electrica

Din punct de vedere functional va fi impartita in doua :- zona de joasa tensiune si

- zona de medie tensiune.

Zona de joasa tensiune va cuprinde camera de joasa tensiune si dispeceratul tehnic. Zona de medie tensiune va cuprinde: camera regulatorilor, camera celulelor de 220 kV si cinci boxe trafo.

g. Centrala termica

Cladirea centralei termice va cuprinde: - incapere pentru trei cazane; - magazie piese schimb; - grup sanitar cu dus.

Accesul la centrala termica se face din exterior. Suprafata vitrata a centralei termice este raportata la volumul interior al acesteia si va fi corespunzatoare prevederilor normativelor in vigoare ( 5 % din volum).

h. Gospodaria de apa (incendiu si potabila)


Pentru necesitatile aeroportului vor fi prevazute: 1. Rezervor apa incendiu dimensionat in conformitate cu reglementarile in

vigoare; rezervorul va fi o constructie ingropata in teren, prevazut cu statie de pompare si hidrofor;

2. Rezervor de apa 100 mc + camera de vane, pompe;3. Cabina put forat: cabina putului este o cuva subterana din beton armat

monolit.

i. Parcare auto, drum de acces terminal – DJ 103C si drum de incinta

Spatiul destinat parcarii si circulatiei auto are o forma rectangulara fiind prevazute 3 accese carosabile de 6.00 m in dublu sens cu parcaje perpendiculare dispuse de o parte si de alta a aleii carosabile. Dimensiunile locurilor de parcare sunt 5.00 m x 2.50 m. Persoanele cu handicap locomotor dispun de un numar de 10 locuri de parcare. Capacitatea totala a parcarii, exceptand locurile destinate persoanelor cu handicap locomotor, este de 153 locuri si 7 locuri pentru autocare/autobuze.

j. Drum perimetral

Se va amenaja un drum perimetral cu o latime de 3 ml, asfaltat, destinat lucrarilor de interventii si intretinere. Din 200 m in 200 m s-au prevazut platforme de incrucisare avand forma trapezoidala cu latura mica de 20 m, latura mare de 40 m si doua pene de racordare triunghiulare de 10 m fiecare; latimea acestei platforme va fi de 2,50 m. Suprafata carosabila totala rezultata este de 29 600 mp.

k. Retele incinta (alimentare cu apa, hidranti exteriori, iluminat, alimentare cu energie electrica, telecomunicatii)

Se vor realiza retelele de apa, gaz, canalizare, energie electrica, curenti slabi din incinta aeroportului.

l. Cabina control acces

Dimensionarea acestora are in vedere posibilitatea controlarii angajatilor aeroportului si/sau ai companiilor care au acces in perimetrul aeroportuar, dar si a echipamentelor care intra in zona (trebuie verificate produsele de catering, materialele si in general tot ce patrunde in perimetrul aeroportuar).

m. Instalatiile de balizaj si iluminare

Pista de aterizare-decolare va fi echipata cu instalatii de balizaj pentru categoria III de operare pe directia 22 si cu categoria I pe directia 04.


Calea de rulare Alfa si platforma vor fi echipate cu instalatii de balizaj pentru categoria II de operare.Instalatia de iluminat pentru platforma este prevazuta cu stalpi de iluminat cu inaltimea de 27 m echipati cu proiectoare cu tehnologie LED.

1.6. Echipamente

In prezent nu exista echipamente aeroportuare achizitionate.

Pentru a putea deveni operational, aeroportul va trebui sa se doteze cu o serie de echipamente aeroportuare, din categoriile:

E1 – Echipamente CNS (comunicare, navigare si supraveghere) si proceduri de zbor;E2 – Echipamente sol (PSI – protectia si stingerea incendiilor, dezapezire, intretinere, cargo);E3 – Mijloace auto (inclusiv ambulante).

Aceste echipamente au fost prevazute in Studiul de fundamentare in vederea concesionarii/PPP Aeroport International Brasov – Ghimbav”. Deoarece s-a facut presupunerea ca activitatea de handling aeroportuar va fi externalizata, nu au fost incluse echipamente de handling de rampa.

1.7. Sisteme

Sistemele aeroportului se refera atat la sisteme fizice (incluzand retelele: de alimentare cu energie, apa, canalizare si drenaj, iluminat, balizaj, comunicatii, curenti slabi, afisaj, securitate si supraveghere video, acces, PSI etc), cat si la sistemele de management necesare pentru autorizare si functionare (ex: sistem de managemnt al calitatii, sistem de evidenta a starii tehnice, sistem de management al sigurantei).

Fiind un proiect in derulare, sistemele aeroportuare vor fi construite / realizate pe masura ce se finalizeaza obiectivele prevazute in Etapa a III-a de dezvoltare a AIBG.

1.8. Resurse umane

In prezent, in cadrul Consiliului Judetean Brasov exista o echipa de implementare a proiectului Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav.

Inainte ca aeroportul sa fie autorizat si sa devina operational, va trebui infiintata o entitate juridica separata care sa administreze aeroportul. Noua companie trebuie sa asigure un numar suficient de angajati pentru acoperirea tuturor functiilor esentiale ale aeroportului (operationala, tehnica, comerciala, financiara), la nivelul de profesionalism si competenta cerut de industria aeroportuara si de reglementarile nationale si internationale din domeniu.


In cadrul Studiului de fundamentare in vederea concesionarii/PPP Aeroport International Brasov – Ghimbav a fost estimat un numar minim de 45 angajati in primul an de functionare a aeroportului (medie anuala).

2. Perspective si oportunitati

Acest capitol are ca scop analiza mediului economic din zona, a pietei de transport aerian din Romania si a rolului Aeroportului International Brasov – Ghimbav in acest context, in urmatorii 37 ani, precum si strategia pe care trebuie sa o urmeze pentru a isi indeplini acest rol.

2.1. Analiza rolului aeroportului in context regional, national si european

2.1.1. Analiza mediului economic si social din Regiunea Centru si Judetul Brasov

Regiunea Centru este formata din sase judete (Brasov, Covasna, Harghita, Sibiu, Alba si Mures) si are o suprafata de 34.100 km2. Relieful este format din parti importante din cele trei ramuri ale Muntilor Carpati (cca. 50% din suprafata regiunii), zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona colinara si cea montana, campiile fiind inexistente.

Graficul 2.1: Regiunea Centru a Romaniei si incadrarea Judetului Brasov


Regiunea Centru a Romaniei, datorita situarii sale in centrul Romaniei, se bucura de o poziție privilegiata in ce priveste accesibilitatea si conexiunile rutiere cu restul tarii si cu Europa. Regiunea Centru este strabatuta de cinci drumuri europene, cu o lungime totala de 951 km. Patru dintre ele formeaza un mare inel rutier ce traverseaza sudul, vestul, nordul si estul regiunii, iar al cincilea drum european (E60) strabate centrul regiunii, pe directia SE - NV. Astfel, toate cele 6 resedinte de judet precum si cele mai importante orase ale regiunii se afla fie pe traseul fie in imediata apropiere a unei sosele europene.

Regiunea acopera 14,3% din teritoriul Romaniei, numarul de locuitori fiind de 2,33 milioane in anul 2017. Cele 6 judete ale regiunii sunt alcatuite din 57 municipii si orase si 357 comune.

a. Populatia Regiunea Centru se situeaza pe locul 4 din punct de vedere al numarului de locuitori intre cele 8 regiuni de dezvoltare . Populatia a cunoscut un trend usor descrescator la nivelul regiunii (in perioada 2012 – 2017) in urma scaderii populatiei ca urmare a migratiei externe si a sporului negativ de natalitate. In ultimii 20 de ani scaderea a fost mult mai mare, de 13%, trendul fiind negativ si in continuare.

Tabelul 2.1: Evolutia populatiei in Regiunea Centru in perioada 2012 – 2017

Populatie 2012 2013 2014 2015 2016 2017Regiunea 2.360.578 2.359.405 2.355.746 2.350.147 2.341.964 2.332.935


CentruAlba 341.479 339.517 337.717 335.875 333.488 330.973Brasov 549.519 550.713 550.912 550.985 550.934 550.747Covasna 209.713 208.976 208.628 207.596 206.279 204.958Harghita 311.048 310.842 310.360 309.138 307.555 305.709Mures 550.214 549.097 547.861 546.415 543.726 540.790Sibiu 398.605 400.260 400.268 400.138 399.982 399.758

Sursa: Institutul National de Statistica, populatia rezidenta – Tempo online

Ponderea populatiei de etnie romana este de 65%, urmata de maghiari (30%), rromi (4%) si germani (0,6%).

b. Produsul Intern Brut

Dupa scaderile inregistrate de indicatorul Produs Intern Brut in anii 2009 si 2010 la nivelul Romaniei, in perioada 2011 – 2018 PIB a inregistrat o evolutie pozitiva, Comisia Nationala de Prognoza estimand o evolutie similara a acestui indicator si pentru perioada 2019 – 2021.

Valoarea Produsului Intern Brut al Romaniei si evolutia anuala a acestuia in perioada 2011 – 2018, precum si prognoza efectuata de Comisia Nationala de Prognoza pentru perioada 2019 – 2020, este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabelul 2.2: Evolutia PIB al Romaniei in perioada 2011-2018 si prognoza acestuia pentru perioada 2019-2020

2011 2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019 2020

Produsul Intern Brut (mld. lei)

578,6 596,7

637,6

667,6

711,1

762,3

856,7

949,6

1022,5

1101,0

Crestere reala (%)

2,5 0,6 3,4 3,0 3,9 4,8 7 4,5 5,5 5,7

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza

Conform datelor Comisiei Nationale de Prognoza, atat regiunea Centru, cat si Judetul Brasov vor inregistra, in urmatorii ani, o evolutie pozitiva a principalilor indicatori economico – sociali, existand premisele cresterii traficului aerian de pasageri, marfa si posta la nivel de regiune. In aceste conditii de dezvoltare economica, Judetul Brasov trebuie sa profite de trendul pozitiv al evolutiei economice pentru a dezvolta transportul aerian prin construirea unui aeroport, atragerea de


operatori aerieni si dezvoltarea retelei de rute care leaga judetul cu celelalte regiuni din Romania si cu tarile vecine.

Tabelul 2.3: Evolutia PIB/locuitor (euro) Regiunea Centru in perioada 2015-2018 si prognoza acestuia pentru perioada 2019-2020

2015 2016 2017 2018 2019 2020Regiunea Centru

7.503 7.992 9.047 9.946 10.853 11.817

Alba 7.805 8.411 10.585 11.770 12.861 14.000Brasov 9.696 10.280 11.098 12.088 13.132 14.239Covasna 5.442 5.840 6.461 7.092 7.796 8.568Harghita 5.449 5.851 6.386 7.016 7.707 8.453Mures 6.425 6.808 7.425 8.205 8.974 9.789Sibiu 8.351 8.849 10.493 11.512 12.506 13.560

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza

Din tabelul de mai sus se constata ca PIB-ul pe cap de locuitor in Regiunea Centru si in judetul Brasov a crescut constant in perioada 2015 - 2018.

Produsul Intern Brut se estimeaza ca va creste la nivelul regiunii de dezvoltare Centru de la 9.946 euro/locuitor in anul 2018, la 13.843 euro/locuitor in anul 2022. Pentru judetul Brasov este estimata o evolutie pozitiva de la 12.088 euro/locuitor in anul 2018 la 16.543 euro/locuitor in anul 2022, un nivel mult peste cel al Regiunii Centru.

c. Structura economiei

Principalele sectoare de activitate la nivelul Regiunii Centru sunt reprezentate de cel al serviciilor si cel al industriei. La nivel regional, in anul 2017 aproximativ 56% din populatie isi desfasura activitatea in aceste sectoare, o pondere mult mai redusa comparativ cu media europeana (70% doar serviciile) si o pondere mult mai mica decat in alte regiuni din Romania. In Romania, procentul serviciilor se afla in jurul a 60% (anul 2017). Cele mai mari ponderi ale populatiei ocupate in servicii sunt in judetele Brasov (37%), Sibiu (35%), iar cele mai reduse in judetele Mures (32%), Covasna (30%), Harghita (30%) si Alba (27%),.

In 2018, populatia ocupata civila a Regiunii Centru ea fost de aproximativ 1.017.500 persoane, reprezentand 12% din populatia ocupata totala a tarii. In privinta numarului de salariati, din cei 664,500 salariati existenti la nivelul Regiunii, cei mai multi au fost in anul 2018 in judetul Brasov (179.900).


Cea mai mare cifra de afaceri din sectorul tertiar al Regiunii Centru se inregistreaza in industrie (44%), urmate de comert (29%), servicii (16%), transport si depozitare (6%) si constructii (5%). Se observa ca volumul cel mai mare al cifrei de afaceri este concentrat in industrie (sursa INS).

Din cele 64.343 firme active in Regiune, cele mai multe firme isi desfasoara activitatea in domeniul serviciilor (37%).

Majoritatea firmelor care isi desfasoara activitatea in domeniul transportului si depozitarii desfasoara operatiuni de transport rutier de marfuri. De asemenea, in regiune exista activitate de transport aerian (Aeroportul International Sibiu si Aeroportul International Targu Mures).

In Regiunea Centru functioneaza 11 parcuri industriale. Sapte dintre acestea sunt in proprietate publica, 3 in proprietate privata si unul este in parteneriat public-privat. Suprafata totala a acestor parcuri este de 436,75 ha, 355,67 fiind greenfield.

In judetul Brasov functioneaza un numar de 8 parcuri industriale: Parcul Industrial Carfil, Parcul Industrial Feldioara – Halchiu, Parcul Industrial Metrom, Parcul Industrial Zarnesti, Parcul Industrial Prejmer, Brasov Industrial Park, Brasov Business Park si Sofimat Logistic Park.

In regiune mai functioneaza si 4 incubatoare de afaceri, numarul locurilor de munca create fiind de peste 250. d. Turismul

Din punct de vedere al evolutiei inregistrate pe tipuri de categorii turistice (turisti straini si turisti romani), conform Institutului National de Statistica, per ansamblu, Romania a atras in anul 2017 cu 11,3% mai multi turisti straini fata de anul anterior.

La nivelul anului 2017, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica pentru Regiunea Centru, numarul total de sosiri turisti romani a fost de 2.856.558 (+10,5% fata de 2016) si 549.421 (20%) sunt sosiri ale turistilor straini. Este de remarcat faptul ca numarul de sosiri turistice situeaza Regiunea Centru pe locul 1 in Romania, urmata de Regiunea Bucuresti Ilfov.

Potentialul turistic al zonei este foarte ridicat si insuficient exploatat in prezent si din cauza infrastructurii aeroportuare care necesita modernizare si dezvoltare. Exista un potential deosebit pentru pachete turistice in zona Regiunea Centru, ea cuprinzand parti importante din toate cele trei ramuri ale Carpatilor romanesti. Peisajele naturale,


de o mare diversitate, cuprind fenomenele carstice ale Muntilor Apuseni, masivele cele mai inalte ale Romaniei din Muntii Fagaras, lacurile naturale si antropice, rezervatiile peisagistice, de flora si de fauna – care fac din Regiunea Centru prima regiune a tarii din punctul de vedere al potentialului turistic montan. Statiunile montane Poiana Brasov, Predeal, Paltinis, Arieseni, Lacul Rosu, Izvorul Muresului si altele dispun de dotarile necesare practicarii sporturilor de iarna, unele dintre acestea fiind recent modernizate. In ultimii ani au fost puse bazele unor noi statiuni montane: Balea, Sambata de si Luncile Prigoanei.

Turismul balnear are o traditie indelungata, Statiunile balneoclimaterice Sovata, Covasna, Baile Tusnad, Balvanyos, Malnas-Bai, Borsec, Lacul Rosu, Ocna Sibiului, Bazna dispunand de resurse curative naturale foarte apreciate.

Dezvoltarea turismului cultural este favorizata si de existenta in regiune a unui numar mare de localitati cu traditii medievale, inclusiv cetati medievale ( Sighisoara, Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Fagaras, Sebes), cetati taranesti (Rasnov, Rupea, Slimnic, Feldioara etc.), biserici fortificate sasesti (Biertan, Saschiz, Prejmer, Viscri, Calnic, Harman etc.), castele medievale, renascentiste sau baroce (Bran, Lazarea, Cris, Cetatea de Balta, Brancovenesti, Avrig, Gornesti), toate alcatuind o retea densa de obiective turistice.

e. Infrastructura de transport

Infrastructura rutiera

Datorita situarii in centrul Romaniei, Regiunea Centru se bucura de o pozitie privilegiata in ce priveste accesibilitatea si conexiunile rutiere cu restul tarii si cu restul Europei, fiind strabatuta de cinci drumuri europene cu o lungime de 951 km. Patru dintre ele formeaza un mare inel rutier ce traverseaza sudul, vestul, nordul si estul regiunii, iar al cincilea drum european (E60) strabate centrul regiunii, pe direcția SE - NV. Toate cele 6 resedinte de judet, precum si cele mai importante orase ale regiunii, se afla fie pe traseul fie in imediata apropiere a unei sosele europene.

Coridorul IV pan-european de transport traverseaza sud-vestul regiunii si va asigura o legatura rapida intre extremitatea sud-estica a Europei (Istanbul, Salonic) si Europa Centrala (Dresda, Nurnberg) via Grecia, Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia.

De o mare importanta pentru Regiunea Centru este continuarea lucrarilor la Autostrada Transilvania, a carei constructie a inceput in 2003 si care va asigura legatura intre Brasov si Oradea, traversand regiunea de la sud-est la nord-vest. Un


alt tronson de autostrada posibil de realizat in urmatorii ani este al autostrazii Brasov– Comarnic. In plus, Planul de amenajare a teritoriului national prevede realizarea urmatoarelor autostrazi ce traverseaza Regiunea Centru: Sibiu - Fagaras - Brasov - Bucuresti, Zalau - Cluj Napoca – Turda - Alba Iulia - Sebes, Targu Mures - Piatra Neamt - Iasi – Sculeni, Bistrita – Reghin – Targu Mures.

Reteaua de drumuri din regiunea Centru are o lungime de 11.352 km. In prezent 5.243 km din lungimea drumurilor publice din regiune sunt modernizate, iar 1.872 km din drumurile publice sunt acoperite cu imbracaminti usoare rutiere - conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica pentru anul 2017.

Infrastructura feroviara

Reteaua feroviara ce traverseaza regiunea Centru are o lungime totala de 1.333 km, reprezentand 12% din lungimea retelei feroviare de la nivel national (in anul 2017). Din punct de vedere al lungimii retelei feroviare, regiunea Centru este pe locul al patrulea, din cele opt regiuni.

Din reteaua feroviara existenta 50% este reprezentata de linii electrificate, peste nivelul mediu national de 37,3% retea electrificata din totalul retelei feroviare nationale. Regiunea este strabatuta de trei magistrale feroviare, magistrala 200, magistrala 300 si magistrala 400, si de magistrale feroviare secundare, din cei 1.333 km de cale ferata 666 km fiind linii electrificate.

Judetul Brasov este situat in zona de sud a Regiunii Centru, invecinandu-se cu opt judete. Are o suprafata de 5.363 km (2,2% din suprafata tarii). Dominat de zone montane, relieful este format din 4 unitati majore: Carpatii Meridionali (M-tii Fagaras, M-tii Bucegi, Piatra Craiului) in partea de sud, Carpatii de Curbura (M-tii Ciucas) in partea de sud-est, M-tii Persani in partea de nord, Podisul Tarnavelor in partea de nord-vest si doua zone depresionare extinse (Depresiunea Brasovului si Depresiunea Fagaras).

Judetul cuprinde 4 municipii (Brasov, Fagaras, Sacele si Codlea), 5 orase (Predeal, Rasnov, Rupea, Victoria si Zarnesti) si 43 de comune cu 150 de sate.

Graficul 2.2: Harta judetului Brasov


Economia judetului Brasov se bazeaza preponderent pe sectorul industrial, bine reprezentata de urmatoarele domenii: industrie alimentara, industria prelucratoare, industria textila, sectorul tertiar aflandu-se in ascensiune, si pe cel al comertului si serviciilor.

Judetul Brasov are un potential agricol destul de scazut ca urmare a conditiilor geografice defavorabile (terenul agricol reprezinta 46% = 248.000 ha din suprafata judetului), principala ramura a agriculturii fiind cresterea animalelor, urmata de cresterea cerealelor, plantelor furajere si a legumelor (in special cartoful).

Industria contribuie cu 39% la cifra de afaceri a judetului. Industria pieselor auto si a mijloacelor de transport este printre cele mai dezvoltate din judet in privinta cifrei de afaceri, urmata de industria materialelor plastice, industria lemnului si industria usoara.

Activitatea in sectorul comertului detine a doua cea mai mare pondere in cifra de afaceri a judetului (32%), urmata de servicii (22%) si constructii (6%).

Tabelul 2.4: Unitatile economice pe ramuri economice in judetul Brasov

Numar firme Cifra afaceri Numar salariatiAgricultura 508 820 3.455


Industrie 2.891 19.035 56.978Constructii 2.113 2.800 12.159Comert 5.498 15.592 28.714Servicii 8.791 10.618 71.020TOTAL 19.801 48.865 172.326

Sursa: INS Brasov

Potentialul turistic al judetului Brasov este ridicat, principalele resurse turistice fiind constituite din: - Muntii si rezervatiile naturale: Muntii Bucegi si Parcul National Bucegi cu o suprafata de 35.700 ha, Parcul National Piatra Craiului cu o suprafata de 14.800 ha, Muntele Postavarul cu o suprafata protejata de 1.000 ha, aria de protectie speciala avifaunistica Dumbravita cu o suprafata de 414 ha, rezervatii geologice si geomorfologice la Racos si Rupea, rezervatii paleontologice in Muntii Persani, rezervatii speologice reprezentate de 3 pesteri;- Cetati si biserici fortificate: Cetatile Fagaras, Prejmer, Racos, Rupea, Viscri, Castelul Rasnov, Castelul Bran, Cetatuia; - Statiuni: Sambata de Sus, Poiana Brasov, Predeal, Moeciu, Bran, Timisu de Sus, Rasnov.

In judetul Brasov se pot practica urmatoarele tipuri de turism: - Turism montan: este favorizat de existenta numeroaselor masive montane, existenta traseelor marcate, a numeroase cabane, a rezervatiilor naturale si a statiunilor de schi;- Turismul cultural-istoric: exista numeroase monumente istorice si de arhitectura, o multitidine de traditii, obiceiuri, evenimente culturale;- Turismul religios: practicat mai alesla Manastirea Sambata de Jos, dar si in cele sapte complexe monahale si numeroase lacase de cult din judet;- Turismul sportiv: alpinism, schi alpin, schi fond, mountain-bike, delta-planorism, vanatoare si pescuit sportiv;- Turism stiintific tematic pe teme de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie in rezervatiile naturale existente;- Turismul rural, in special agro-turismul in zonele Bran, Moeciu, Fundata, Sacele – Tarlungeni;- Eco-turismul: observarea si aprecierea naturii si a traditiilor legate de natura;- Turismul de afaceri si conferinte;- Turism balnear si de tratament.

Infrastructura rutiera

Judetul Brasov este traversat de doua drumuri europene, E60 care leaga in Romania Bucurestiul de Oradea si E68 care leaga Nadlac de Brasov.


Conform variantei finale revizuite a Master Planului General de Transport al Romaniei pe termen scurt, mediu si lung, sunt prevazute a fi realizate in perioada 2021-2030 urmatoarele tronsoane de autostrada, drum expres sau varianta ocolitoare: - autostrada Brasov – Bacau, autostrada Brasov – Comarnic, autostrada Brasov – Sibiu si autostrada Brasov – Targu Mures. Lungimea totala a retelei rutiere a jud. Brasov este de 1.640 km, din care 49% sunt drumuri modernizate.

Infrastructura feroviara

Transportul feroviar se desfasoara pe sase sectoare de linii care strabat teritoriul judetului: Brasov – Predeal – Bucuresti, Brasov – Sf.Gheorghe - Gheorgheni, Brasov – Sighisoara – Teius, Brasov – Brasov – Sibiu si Brasov - Zarnesti.

Lungimea totala a retelei de cai ferate pe teritoriul judetului este de 353 Km, din care linii electrificate 184 Km (52%). Municipiul Brasov este unul din cele mai importante noduri feroviare din Romania

In Master Plan-ul General de transport este prevazuta modernizarea mai multor tronsoane de cale ferata care includ Brasov-ul: Predeal – Brasov (2017 – 2022) si Brasov – Sighisoara (2016 – 2020).

2.1.2. Strategia Consiliului Judetean si Agentiei Nationale de Dezvoltare Centru pentru dezvoltarea infrastructurii din judetul Brasov

Strategia de dezvoltare a judetului Brasov orizonturi 2013-2020-2030, elaborata de Agentia de Dezvoltare Durabila a judetului Brasov, are obiective de dezvoltare economica echilibrata a judetului si crearea conditiilor economice necesare dezvoltarii economice durabile.

Directii de dezvoltare:

Directia 1: Dezvoltarea infrastructurii judetului si a localitatilor. Brasov nod de transport si de comunicatii. Dezvoltarea infrastructurii de baza a judetului si a localitatilor este considerata directie prioritara a strategiei prin care se urmareste punerea in practica a unei politici integrate care sa permita valorificarea potentialului cultural, natural, turistic, economic in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor.

Principala directie o constituie construirea-dezvoltarea infrastructurii majore de transport cu 3 obiective:


a. Construirea aeroportului international Brasov – Ghimbav ca principala cale aeriana de acces a judetului;

b. Constructia autostrazilor Bors – Brasov si Brasov – Bucuresti;c. Constructia centrului logistic in proximitatea aeroportului Brasov, care sa

permita conectarea terminalului de pasageri si terminalului de marfa al aeroportului la terminalele de cale ferata ale viitorului centru logistic si la reteaua rutiera.

Directia 2: Dezvoltarea turismului – Brasov – capitala turismului romanesc. Se considera ca judetul Brasov are un potential turistic foarte mare si insuficient exploatat, principalele obiective prin care se are in vedere dezvoltarea turismului fiind dezvoltarea infrastructurii de transport si promovarea si valorificarea obiectivelor turistice, evenimentelor si a manifestarilor locale.

Strategia de dezvoltare economica durabila a judetului Brasov

In Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru 2014-2020, elaborat de Agentia de Dezvoltare Centru, se stabilesc de asemenea prioritati, obiective specifice si masuri pentru dezvoltarea economica a zonei, precum si pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, prin corelarea cu obiectivele tematice ale Strategiei Europa 2020.

Domeniul strategic 1 - Dezvoltare urbana, dezvoltarea infrastructurii tehnice si sociale regionale are ca obiectiv strategic dezvoltarea urbana durabila, cresterea coeziunii teritoriale prin incurajarea dezvoltarii policentrice, dezvoltarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitara, de educatie, sanatate, sociala si situatii de urgenta, precum si cresterea accesului populatiei la serviciile aferente la nivelul Regiunii Centru

Prioritatea 1.2 – Dezvoltarea infrastructurii de transport si comunicatii si tehnico-edilitare la nivelul Regiunii Centru pune accent pe dezvoltarea infrastructurii de transport rutier si aerian, dar si pe dezvoltarea transportului intermodal prin investitii in reteaua transeuropeana de transport. Citam din acest plan: „De asemenea, o prioritate ar trebui sa o constituie construirea aeroportului international din judetul Brasov (Ghimbav), pentru care s-a inceput un proiect in acest sens. Nu in ultimul rand, este necesara punerea bazelor transportului intermodal in Regiunea Centru prin realizarea, intr-o prima etapa, la Brasov si Sibiu a unor platforme intermodale pentru transportul marfurilor, ca parte a unui sistem national de platforme intermodale.”


Masurile 1.2.1 si 1.2.2 din acest Plan mentioneaza clar necesitatea dezvoltarii infrastructurii aeroportuare si inter-modale:“Masuri: 1.2.1. Cresterea mobilitatii regionale prin extinderea, reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri rutiere si feroviare, construirea de centuri ocolitoare in vecinatatea oraselor precum si construirea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea de aeroporturi 1.2.2. Dezvoltarea transportului intermodal in vederea dezvoltarii unei platforme intermodale pentru transportul marfurilor.”

„Strategia de Dezvoltare Durabila a Municipiului Brasov 2030” este una dintre primele strategii de dezvoltare cu caracter integrat din Romania prin care municipiul Brasov si administratia publica locala pun in practica cerintele Uniunii Europene referitoare la viitorul proces de dezvoltare in Europa. Prioritatile Uniunii Europene din domeniul dezvoltarii regionale, precum crestere inteligenta, durabila si integrativa se regasesc in cadrul obiectivelor prevazute pentru viitorul proces de dezvoltare a municipiului Brasov. Strategia ofera o imagine clara asupra punctului de plecare si a obiectivelor ce trebuie realizate pana in anul 2030. Scopul procesului de planificare completa si de coordonare in cadrul pregatirii „Strategiei de Dezvoltare Durabila a Municipiului Brasov 2030” este pozitionarea permanenta a orasului si a zonei inconjuratoare ca o regiune in care merita sa traiesti, care este competitiva si atractiva – incorporata in contextul european. „Strategia de Dezvoltare Durabila a Municipiului Braşov 2030” este realizata prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (Axa prioritara 1: Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice; Domeniul major de interventie 1.1 – Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ; Operaţiunea: Strategie de Dezvoltare Locala).

Simultan cu Strategia de Dezvoltare Durabila a Municipiului Brasov 2010-2030, se lucreaza la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabila a Zonei Metropolitane Brasov. Strategia contine cinci obiective generale pe diferitele domenii tematice ale dezvoltarii urbane, sustinute de obiective specifice. Obiectivul general 3 – Dezvoltarea destinatiei turistice Brasov, prin obiectivul specific 12 - Dezvoltarea si promovarea destinatiei turistice si a brand-ului Brasov, pune accent pe dezvoltarea turismului prin cresterea accesibilitatii orasului in context national si international, care va fi stimulata prin construirea aeroportului si a autostrazilor. In plus, in Strategie la Directia de dezvoltare „Oras mobil”, pct. B2 Mobilitate cu trenul, este mentionata necesitatea dezvoltarii trenului expres oras – Aeroport.

2.2. Analiza studiilor de trafic existente


Studiile de trafic aerian realizare pana in prezent pentru AIBG sunt urmatoarele:

1. Studiu de estimare a ariei de acoperire și anumărului potențial de pasageri la Aeroportul Internațional Brașov, KPMG, 2014.2. Studiul de piata referitor la estimarea traficului cargo din aria de acoperire a aeroportului international Brasov, Universitatea Transilvania din Brasov, 2014.3. Studiu de trafic aerian de pasageri si cargo pentru Aeroportul International Brasov, Reliance Travel & Consulting, 2017 (Anexa 5: Prognoza de trafic 2021 – 2056).

Asa cum este argumentat in detaliu in Studiu de fundamentare in vederea concesionarii/PPP Aeroport International Brasov – Ghimbav, Partea I, concluziile din primele doua studii de trafic ridica mari semne de intrebare, din cauza viciilor metodologice, a ipotezelor nerealiste si a necorelarii cu caracteristicile si evolutia pietei transportului aerian din Romania. In plus, studiile respective oricum nu ar mai fi putut fi relevante in prezent, datorita vechimii lor.

Prin urmare, referinta pentru prezentul plan de afaceri va fi Studiul de trafic aerian de pasageri si cargo pentru Aeroportul International Brasov, elaborat de firma de consultanta Reliance Travel & Consulting, in anul 2017, cu ajustarile impuse de evolutia traficului aerian din Romania din ultimul an.

2.2.1. Transportul aerian din Romania

a. Transport aerian de pasageri

Ratele de crestere inregistrate de transportul aerian din Romania, comparativ cu cele din Europa si cu cele la nivel mondial, arata, in medie in ultimii 10 ani, o dinamica mai accelerata a ritmurilor de crestere. S-au realizat cresteri foarte mari in perioada 2003 - 2008, in principal in anul 2007 datorita aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si intrarii in vigoare a politicii de open sky cu toate tarile membre ale UE. Ulterior au inceput sa opereze atat companii LCC, dar si-au dezvoltat operarea, din punct de vedere al destinatiilor si frecventelor, toate companiile aeriene.

Din graficul de mai jos se constata ca in Romania rata de crestere a transportului aerian, din punct de vedere al numarului de pasageri inregistrati, a fost, in ultimii ani, cu cel putin 10 puncte procentuale mai mare decat in Europa sau la nivel mondial.

Graficul 2.3: Evolutia comparativa a ritmurilor de crestere a traficului aerian


1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017-5%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

World Europe Romania

Din punct de vedere demografic si geografic, Romania are toate premisele necesare dezvoltarii transportului aerian: suprafata mare (238.000 kmp), strabatuta de lantul muntos Carpati, populatie mare (19.6 milioane locuitori); de asemenea, datorita faptului ca in prezent nu exista o retea dezvoltata de autostrazi, avand in vedere distantele mari intre destinatiile importante din Romania, dar si din Europa, transportul aerian este din ce in ce mai solicitat.Comparativ cu alte tari din regiune, conform tabelului de mai jos, Romania este inca sub nivelul numarului de pasageri inregistrati in tari ca Polonia si Austria, dar peste tari ca Bulgaria, Ungaria sau Croatia.

Tabelul 2.5: Comparatia traficului de pasageridin Romania si in alte tari din regiune 2013 2014 2015 2016 2017Bulgaria 7.078.294 7.518.998 7.609.389 9.057.000 11.535.000Romania 10.706.398 11.592.554 13.272.745 16.418.000 20.300.000Austria 25.749.724 26.378.676 26.754.007 26.500.000 27.641.000Ungaria 8.441.319 9.054.848 10.228.352 11.700.000 13.415.000Polonia 23.274.169 25.713.682 28.906.616 28.469.000 40.104.000Croatia 5.722.025 6.140.608 6.571.698 8.100.000 9.560.600

Desi Romania a inregistrat in ultimii ani ritmuri mari de crestere a traficului aerian, este in continuare cu mult in urma altor tari din vestul Europei, traficul total fiind mult mai mic decat cel al Marii Britanii, statul din Uniunea Europeana cu cel mai mare trafic aerian (265 milioane pasageri), urmat de Germania (212 milioane pasageri), Spania (210 mil. pasageri), Franta (154 mil. pasageri) si Italia (144 mil. pasageri) conform Eurostat 2017.


Repartitia geografica a aeroporturilor din Romania este reliefata in graficul de mai jos.

Graficul 2.4: Harta aeroporturilor din Romania

Din graficul de mai jos se constata ca numai 4 aeroporturi au inregistrat un trafic de pasageri peste 1 milion, marea majoritate avand sub 500.000 de pasageri.

Graficul 2.5: Top aeroporturi Romania 2017 – trafic pasageri


12,8

04,1

912,

688,

731

1,62

1,52

9

1,14

7,04

0

533,

306

447,

571

425,

733

262,

165

162,

902

121,

431

60,7

95

11,2

82

5,64

5

4,23

2

748

44

Din totalul pasagerilor inregistrati in anul 2017, 63% a fost generat de Bucuresti (Otopeni – 12,8 mil. pasageri), urmat de zona de Nord-Vest (Cluj-Napoca 2,69 mil. pasageri), zona Vest (Timisoara 1,6 mil. pasageri), zona de Nord-Est (Aeroportul Iasi cu 1,15 mil. pasageri, Aeroportul Bacau cu 426 mii pasageri si Aeroportul Suceava cu 262 mii pasageri), de zona de Centru (Sibiu 533 mii pasageri) si de zonele de sud (Craiova cu 447 mii pasageri) si sud-est (Constanta cu 121 mii pasageri si Tulcea cu doar 4.232 pasageri).Sursa: Asociatia Aeroporturilor din Romania

In ceea ce priveste evolutia traficului aerian in Romania, aceasta a inregistrat un ritm mare de crestere in perioada imediat urmatoare aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, adica dupa 1 ianuarie 2007. Ulterior, evolutia a fost pozitiva, mult superioara ratei de crestere inregistrata pe aeroporturile din Europa. Exceptie a facut numai perioada de criza economico-financiara din anii 2008-2009; de asemenea, rate inferioare de crestere s-a mai inregistrat in anul 2012, acest fapt fiind datorat iesirii de pe piata transportului aerian a companiei Carpatair.

Tabelul 2.6: Evolutia traficului aerian in Romania in perioada 2011 - 2018

Pasageri Evolutie2011

10.783.000 6%

201 10.728.000 -1%


22013

10.706.000 0%

2014

11.593.000 8%

2015

13.272.000 14%

2016

16.418.000 24%

2017

20.297.000 24%

2018

21.858.724 8%

b. Piata de transport aerian pe curse charter in Romania

Dupa scaderi foarte mari in perioada 2012-2013 (cu -25% si respectiv -27%), in anii urmatori traficul aerian pe cursele charter s-a redresat, inregistrand cresteri importante in principal din punct de vedere al numarului de miscari de aeronave.

Tabelul 2.7: Evolutia traficului de curse neregulate in Romania 2012-2017

In functie de numarul de turisti, Grecia, Turcia, Spania si Israel (in sezonul de vara) si Austria (in special in sezonul de iarna) sunt destinatiile preferate ale romanilor.

Principalele companii aeriene care efectueaza curse in regim charter pentru tour – operatorii romani sunt TAROM, Blue Air, Aegean si Air Bucharest.

In anul 2017 au vizitat Romania in scop turistic cu 11% mai multi straini fata de 2016, 75% avand ca origine Europa, cei mai multi provenind din Germania, Israel, Italia, Franta si SUA. In anul 2017, INS a anuntat ca s-au inregistrat 12,1 mil. turisti (crestere de 10,4% fata de anul 2016), din care 9,3 mil. turisti romani si 2,76 mil. turisti straini.


2012 2013 2014 2015 2016 2017Pasageri 293.575 186.668 286.013 393.668 443.558 448.517Evolutie -30% -36% 53% 38% 13% 1%Miscari

aeronave9.873 7.201 6.814 8.889 10.327 11.128

Evolutie -25% -27% -5% 30% 16% 7,8%

c. Transportul aerian de cargo si posta

La nivel mondial, ca urmare a crizei economico-financiare internationale, activitatea de cargo aerian a inregistrat scaderi in anii 2011 si 2012 si o stagnare a traficului cargo in anul 2013. In anul 2016 s-a inregistrat o crestere de 3,6%, urmata de o crestere de 9,5% in anul 2017. In Europa, in anul 2016 s-a inregistrat o crestere de 6,8% a traficului cargo dar un load factor foarte redus (44,1%); in anul 2017 s-a inregistrat, de asemenea, o crestere semnificativa de 10,6%.

Boeing a realizat o prognoza a activitatii cargo pentru urmatorii 20 de ani si considera ca rata medie anuala de crestere la nivel global va fi de 5,2%, iar Europa va inregistra o crestere asemanatoare.

In Romania, activitatea cargo si posta este putin dezvoltata, majoritatea traficului de acest fel derulandu-se prin aeroportul Otopeni. Cantitatea de marfa si posta a inregistrat cresteri constante in ultimii ani, cu o usoara stagnare in anul 2014 (asa cum se vede si in graficul de mai jos).

Graficul 2.6: Evolutie activitate cargo si posta Romania 2011 – 2017

2011 2012 2013 2014 2015 2016 20170

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

Marfuri si posta - total Incarcate Descarcate


Graficul 2.7: Top aeroporturi din Romania, 2018 (T1-T3) – trafic cargo

OTOPENI

TIMIȘOARA

CLUJ

CONSTANȚASIBIU

CRAIOVA

IAȘIARAD

BACĂU

MARAMUREȘTUZLA

SATU MARE

SUCEAVA

ORADEA

BĂNEASA

TÂRGU MUREȘ

TULCEA

27,228.090

4,506.4872,071.789

748.00069.11537.70037.0707.6704.5003.9380.0000.0000.0000.0000.0000.0000.000

Sursa: Asociatia Aeroporturilor din Romania

Peste 80% din activitatea de transport cargo din Romania se inregistreaza pe aeroportul Henri Coanda – Otopeni si numai 4 aeroporturi au un volum anual de marfuri mai mare de 100 tone.

d. Analiza concurentei

Concurenta directa pentru Aeroportul Brasov este reprezentata de: Aeroporturi din vecinatate (sub 200 km): Aeroportul Sibiu (SBZ), Aeroportul Targu

Mures (TGM), Aeroportul Bacau (BCM) si Aeroportul Otopeni (OTP). Aeroporturi aflate la peste 200 de km: Aeroportul Cluj Napoca (CLJ).

Aeroportul International Sibiu

Aeroportul Sibiu se afla situat la o distanta de 138 de km fata de Brasov. Fondat in deceniul cinci din ratiuni strategice-militare, ca aeroport de rezerva, a fost inaugurat pe locatia actuala in anul 1943. Este pozitionat pe drumul european DN1si se afla


situat la 6 Km centrul comercial al orasului Sibiu, activitatea aeroportului desfasurandu-se pe un ampasament de 174 ha.

Din 1997 Aeroportul Sibiu este reorganizat ca Regie autonoma cu specific deosebit, sub autoritatea Consiliului Judetean Sibiu.

Legatura intre oras si aeroport este asigurata de mai multe linii de autobuz si servicii de taximetrie.

Ca urmare a proiectului Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007, traficul turistic a cunoscut ritmuri mari de crestere, similar si investitiile straine in zona, ceea ce a detreminat si dezvoltarea traficului aerian.

In prezent, pe Aeroportul International Sibiu, opereaza urmatoarele companii aeriene:

TAROM: opereaza curse regulate pe rutele Sibiu – Munchen.

Lufthansa: opereaza 2 curse pe zi pe ruta Sibiu – Munchen;

Blue Air: opereaza curse pe ruta Sibiu – Stuttgart;

Austrian Airlines : opereaza curse Sibiu – Viena;

Wizzair: opereaza curse catre Basel – Freiburg (din Apr 2019), Bruxelles – Charleroi (din Apr 2019), Copenhaga (din Apr 2019), Dortmund, Frankfurt – Hahn, Londra - Luton, Madrid, Munchen - Memmingen, Nurnberg si Tel Aviv.

In anul 2017 aeroportul a inregistrat un trafic de 533.306 pasageri, in crestere cu 37% fata de anul 2016. In anul 2018 se estimeaza ca s-au inregistrat 700.353 pasageri (+31%).

Aeroportul Targu Mures

Aeroportul „Transilvania” Targu Mures (IATA: TGM, ICAO: LRTM) este situat la 176 km de Brasov si 14,5 km de centrul orasului Targu Mures, langa localitatea Vidrasau. Aeroportul se intinde pe o suprafata de 98 ha.

Incepand din luna noiembrie 2016, aeroportul a inceput un proiect de reabilitare a pistei care a fost finalizat in iunie 2018.

Traficul de pasageri acunoscut o crestere accentuata in perioada 2011 – 2013, cand a atins un maxim de 356.000 pasageri, dupa care a scazut constant pana in anul 2016 la 287.000 pasageri. Compania Wizzair – singurul client al aeroportului, si-a mutat cursele pe aeroportul Cluj-Napoca in anul 2017 pe durata reabilitarii pistei.


Incepand din luna februarie 2019 TAROM a reluat cursele catre Bucuresti cu o frecventa de doua curse pe saptamana.

Aeroportul Bacau

Aeroportul International George Enescu Bacau este situat in partea de est a Romaniei, in regiunea Moldova, la 181 km de Brasov. Acest aeroport a fost deschis traficului aerian de pasageri in anul 1946. In anul 1975 a devenit aeroport international, statut reconfirmat in anul 2002.

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in anul 2007, Aeroportul George Enescu a cunoscut o dezvoltare accentuata a traficului de pasageri, in anul 2017 fiind pe locul 7 in Romania la acest indicator.

Traficul de pasageri a crescut constant in perioada 2011 – 2017, ajungand de la 337.000 pasageri in 2011 la 425.733 pasageri in anul 2017, singurul operator aerian fiind compania Blue Air cu curse catre Milano-Bergamo, Bologna, Bruxelles, Catania, Dublin, Liverpool, Londra - Luton, Paris - Beauvais, Roma, Torino si curse charter sezoniere catre Antalya si Rhodos.

Aeroportul International “Henri Coanda” - Bucuresti

Se afla situat la o distanta de 152 km fata de Brasov. Este principalul aeroport din Romania, situat in sud-estul Romaniei, la o distanta de 16 km de centrul capitalei Bucuresti. A fost dat in exploatare in anul 1970.

Actionarii aeroportului sunt statul roman, care detine o pondere de 80%, restul de 20% apartinand Fondului Proprietatea.

In prezent pe pe Aeroportul Henri Coanda opereaza urmatoarele companii aeriene:

TAROM - este principalul operator aerian care ofera curse regulate catre destinatii externe din Europa si Orientul Mijlociu si curse regulate interne catre majoritatea aeroporturilor din Romania. A avut in anul 2017 o cota de piata de 20% pe aeroportul Henri Coanda.

Alti operatori: Aegean (Atena), Aeroflot (Moscova), Air France (Paris-Charles de Gaulle), Air Moldova (Chisinau), Air Serbia (Belgrad), Astra Airlines (Salonic), Austrian Airlines (Viena), Blue Air (Atena, Bacau, Barcelona, Bergamo, Birmingham, Bologna, Bordeaux, Bruxelles, Castellon, Catania, Cluj Napoca, Copenhaga, Dublin, Florenta, Glasgow, Helsinki, Hamburg, Iasi, Koln, Liverpool, Larnaca, Lisabona, Londra-Luton, Lyon, Madrid, Malaga, Milano-Linate, Munchen, Napoli, Nisa, Oradea, Oslo, Palma de Mallorca, Paris-Beauvais, Roma-Fiumicino, Stockholm, Stuttgart, Tel Aviv, Torino, Valencia), British Airways (Londra-Heathrow), Croatia Airlines (Zagreb), Czech Airlines (Praga), Dniproavia (Kiev), El Al (Tel Aviv), Eurowings (Dusseldorf),


flydubai (Dubai), KLM (Amsterdam), LOT (Varsovia), Lufthansa (Frankfurt, Munich, Dusseldorf), Pegasus (Istanbul), Qatar Airways (Doha), Ryanair (Amman, Atena, Bergamo, Berlin, Bologna, Bristol, Bruxelles-Charleroi, Dublin, Londra-Stansted, Marsilia, Madrid, Milano – Malpensa, Paphos, Pescara, Roma – Ciampino, Timisoara), SAS (Copenhaga), Swiss (Zurich), Turkish Airlines (Istanbul), Wizzair (Alicante, Alghero, Atena, Barcelona, Bari, Basel, Billund, Birmingham, Bologna, Bruxelles-Charleroi, Castellon, Catania, Doncaster, Dortmund, Dubai, Eilat, Eindhoven, Geneva, Gotteborg, Hanovra, Lamezia Terme, Lisabona, Liverpool, Londra-Gatwick si Luton, Madrid, Malaga, Malmo, Malta, Milano-Bergamo, Munchen – Memmingen, Napoli, Nisa, Nurnberg, Oslo, Pisa, Paris-Beauvais, Roma-Ciampino, Santander, Stockholm, Tel Aviv, Tenerife, Torino, Valencia, Venetia-Treviso, Varsovia, Zaragoza).

Evolutia numarului de pasageri la aeroportul Otopeni a inregistrat o crestere importanta incepand cu anul 2007, odata cu aderarea Romaniei la EU, urmata de un usor regres in anul 2009 urmare a efectelor negative ale crizei economice mondiale. In urma fuziunii cu aeroportul Baneasa, in anul 2012 un numar de 2,4 mil. pasageri s-au transferat de pe aeroportul Baneasa pe aeroportul Otopeni. Ulterior au avut loc cresteri constante si consistente ale numarului de pasageri, in anul 2017 inregistrandu-se 12,8 mil. pasageri si 13,85 mil. pasageri in 2018 (+8% fata de 2017).

Aeroportul Cluj - Napoca

Aeroportul Cluj - Napoca fost dat in folosinta in anul 1932, fiind situat la 279 km de Brasov si 10 km de centrul orasului Cluj – Napoca, pe drumul european E 576.

Aeroportul Cluj-Napoca este, din punct de vedere al numarului de pasageri inregistrati, al 2-lea ca marime din Romania, dupa Henri Coanda - Bucuresti. In ultimii ani, infrastructura aeroportului s-a modernizat continuu (au fost finalizate lucrarile de constructie a doua noi terminale si a fost data in folosinta o pista noua), oferind astfel servicii de calitate companiilor aeriene care opereaza aici si pasagerilor care folosesc serviciile aeroportului.

In prezent, pe Aeroportul International Cluj-Napoca, urmatorii operatori ofera servicii de transport aerian:

TAROM: opereaza curse regulate catre: Bucuresti; Wizz Air: Alicante, Atena, Barcelona, Bari, Basel, Berlin, Billund, Birmingham,

Bologna, Bruxelles - Charleroi, Koln, Doncaster, Dortmund, Dubai, Eindhoven, Frankfurt - Hahn, Larnaca, Liverpool, Londra-Luton, Londra-Gatwick, Lyon, Madrid, Malmo, Malaga, Malta, Munchen - Memmingen, Milano-Bergamo, Nurnberg, Palma de Mallorca, Paris-Beauvais, Roma - Ciampino, Roma - Fiumicino, Tel Aviv, Valencia, Venetia-Treviso, Viena, Zaragoza;

Blue Air: Bucuresti, Dublin, Tel-Aviv;


Lufthansa: Munchen si Frankfurt; LOT: Varsovia. Turkish Airlines: Istanbul.

In anul 2017 aeroportul a inregistrat un trafic de 2.688.731 pasageri, in crestere cu 43% fata de anul 2016. In 2018 se estimeaza ca s-au inregistrat 2.782.401 pasageri (+3,5%).

Concurenta indirecta este reprezentata de transportul rutier de pasageri si marfa, un concurent important pentru companiile aeriene si, implicit pentru aeroporturi, avantajele majore fiind reprezentate de tarifele pentru pasageri si pentru excedentul de bagaj, practicate de transportatorii rutieri (tarifele sunt mai mici si nu se adauga taxe suplimentare ca in cazul transportului aerian), precum si de preluarea pasagerilor “de acasa”, autocarele avand foarte multe statii pe ruta, atat in Romania cat si in extern.

Dezavantajul major in cazul transportului rutier il reprezinta insa durata calatoriei, in special pentru rutele lungi: Spania, Marea Britanie, Scandinavia.

Piata transportului rutier de pasageri este dominata de doi mari operatori Atlassib si Flixbus. Exista si zeci de transportatori mici, cu 1-3 curse pe saptamana, specializati mai ales in destinatii din Spania, Italia, Anglia si Scandinavia; multi dintre ei opereaza din anumite zone ale tarii insa unii ofera si conexiuni catre mai multe regiuni din Romania.

Atlassib este parte a grupului Atlassib, detine o flota de 1.150 autocare si are deschise 160 birouri in Europa. Are plecari zilnice din Brasov catre intreaga sa retea de rute europeana care cuprinde sute de destinatii in Italia, Germania, Franta, Belgia, Olanda, Scandinavia si Anglia.

Al doilea mare transportator de pe piata este Flixbus, companie de origine germana, care opereaza curse zilnice din Brasov si din cele mai importante localitati din regiune.

Piata transportului international rutier de pasageri (curse de linie si ocazionale) este estimata la cca. 2,1 mil. pasageri si inregistreaza scaderi ca urmare cresterii foarte mari a traficului aerian low-cost.


2.3. Analiza studiilor de fezabilitate si fundamentare existente. Optiunea concesiunii

Studiile de referinta pentru dezvoltarea pe termen lung a Aeroportului International Ghimbav - Brasov sunt:

1. Reactualizarea studiului de fezabilitate pentru etapa a III-a de realizare a Aeroportului International Ghimbav - Brasov, IPTANA SA, 2016 (denumit in continuare Studiu de fezabilitate).2. Studiul de fundamentare in vederea concesionarii/PPP Aeroport International Brasov – Ghimbav, Asocierea Reliance Travel & Consulting SRL – SCPA Nemes Voicu Bilan si Furtuna, 2017 (denumit in continuare Studiu de fundamentare).

2.3.1. Studiul de fezabilitate

Obiectivele etapei a III-a dedezvoltare a aeroportului, prevazute in Studiul de fezabilitate, sunt listate mai jos:

Obiectul 1 – Terminal pasageri;Obiectul 2 – Cladire energetica; Obiectul 3 – Remiza PSI; Obiectul 4 – Posturi control acces; Obiectul 5 – Gospodarie de apa; Obiectul 6 – Turn control; Obiectul 7 – Parcare auto + drum acces terminal – DJ - Centura Brasov; Obiectul 8 – Drum tehnologic perimetral si accese la echipamente de radionavigatie; Obiectul 9 – Drumuri tehnologice interioare; Obiectul 10 –Post trafo turn control; Obiectul 11 –Imprejmuiri si porti; Obiectul 12 –Retele interioare in aeroport; Obiectul 13 –Statie epurare monobloc; Obiectul 14 –Casete b.a. Beselcin; Obiectul 15 –Deviere canal colector Beselcin; Obiectul 16 –Casiu Nord + Sud - pista; Obiectul 17 –Cale rulare Alfa; Obiectul 18 –Platforma parcare aeronave; Obiectul 19 –Balizaj - constructii si instalatii; Obiectul 20 –Amenajare protectii camine canalizatie balizaj; Obiectul 21 –Canalizare pluviala la pista de decolare-aterizare si amenajari de

protectie la acostamente conform normelor EASA; Obiectul 22 –Amenajare de protectie la camine canalizare pluviala;


Obiectul 23 –Amenajare banda pista; Obiectul 24 –Platforma antisuflu.

In Analiza Cost - Beneficiu, anexa a acestui studiu de fezabilitate, este asumat un calendar de executare a proiectului care nu poate fi respectat avand in vedere stadiul intarziat al implementarii proiectului. In studiul mentionat, perioada de implementare a investitiei era 2017 - 2018 si perioada de operare incepea in 2019. Consideram ca un termen mai realist de finalizare a investitiei si de incepere a operarii este 2021, cu conditia asigurarii finantarii si inceperii lucrarilor la infrastructura in timp util.

In cadrul analizei cost-beneficiu realizate de IPTANA au fost analizate 2 scenarii de realizare a aeroportului, fiind ales Scenariul 1. Scenariul 1 propune o cladire dezvoltata pe demisol, parter si etaj, cu o suprafata desfasurata de 3.600 mp, in timp ce Scenariul 2 propune o constructie de aproape 3 ori mai mare, cu demisol, parter si etaj, ca nivele principale, si 2 nivele intermediare, suprafata totala desfasurata fiind de 11.066 mp.

Desi recomandarea initiala a Studiului de fezabilitate a fost Scenariul 1 (scenariul preluat si in Studiul de fundamentare), beneficiarul, Consiliul Judetean Brasov, a optat ulterior pentru Scenariul 2. Astfel, devizul general a suferit schimbari si costul total al etapei a III-a a crescut de la 57,5 mil. euro (fara echipamentele suplimentare mentionate in Studiul de fundamentare), la 69,3 mil. euro (conform HCJ 205/28.06.2018). Ulterior, datorita modificarii solutiei arhitecturale si constructive a terminalului, costul total a crescut la aproximativ 90,2 mil. euro (HCJ 337/30.10.2018).

In cadrul analizei financiare din ACB-ul mentionat mai sus s-a utilizat prognoza de trafic realizata de KPMG cu un numar de 539.345 pasageri in anul 2019, trafic pe care il consideram nerealist, studiul KPMG indicand acest volum in primul an in care aeroportul isi atinge potentialul de operare, adica in nici un caz in primul an de operare. Mentionam ca in Romania in 2017 doar 5 aeroporturi au inregistrat un trafic peste 500.000 pasageri (Otopeni, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Sibiu), fiind putin probabil ca un aeroport nou, in primul an de operare, sa inregistreze un volum de trafic atat de ridicat. Din acest motiv, consideram ca intreaga prognoza de venituri si costuri din Analiza Cost-Beneficiu realizata de IPTANA este nerealista si nu ofera o imagine corecta a veniturilor si costurilor pe care le va implica operarea aeroportului.

2.3.2. Studiul de fundamentare


Studiul de fundamentare a avut scopul de a evidentia toate variantele potentiale pentru finalizarea obiectivului de investitii ”Aeroport international Brasov -Ghimbav” incluzand variantele:- finantarea, construirea si operarea obiectivului din fonduri publice (scenariul S1);- constituirea unei societati comerciale pe actiuni care sa aiba ca scop finantarea, construirea si operarea obiectivului (scenariul S2);- realizarea unui parteneriat public-privat avand ca scop finantarea, construirea si operarea obiectivului (scenariul S3);- concesionarea obiectivului catre o entitate privata sau o asociere de entitati private care să aiba ca scop finantarea, construirea si operarea obiectivului (scenariul S4).

Studiul a cuprins analize financiare, economice si de risc, precum si analize juridice, realizate in vederea fundamentarii investitiilor si modalitatilor de realizare si operare a infrastructurii de transport aerian la Aeroportul International Brasov – Ghimbav, in cele 4 scenarii.

Conform conditiilor impuse de beneficiar, realizatorii studiului au respectat prevederile Studiului de fezabilitate, inclusiv costurile de investitie estimate de proiectant, in varianta Scenariului 1.

Conform ipotezelor facute in Studiul de fundamentare, investita urma sa continue in cinci etape, pe un orizont de timp de 35 ani (masurat de la darea in functiune a aeroportului, estimata pentru anul 2021).

Etapa III presupunea realizarea restului investitiilor absolut necesare pentru operarea aeroportului (terminal pasageri, turn control, platforma aeronave, cale de rulare, cladiri tehnice, retelele si echipamentele aferente etc). Valoarea totala a investitiilor pentru Etapa III se ridica la aproximativ 65,4 mil. euro (inclusiv TVA), compusa din suma de 57,5 mil. euro prevazuta in Studiul de fezabilitate pentru etapa a III-a, plus 7,9 mil. euro, valoarea unor investitii obligatorii pentru autorizarea aeroportului, dar neincluse in studiul de fezabilitate mentionat.

Etapele IV – VII erau, practic, extinderi ale aeroportului, care se realizau treptat, pe masura ce evolutia traficul o impunea. Cumuland aceste extinderi, valoare totala a investitiilor necesare pentru deschiderea aeroportului si pentru primii 35 ani de operare ajungea la aproximativ 131 mil. euro.Nota: extinderile prevazute in etapele IV – VII erau necesare in principal din cauza capacitatii relativ mici a terminalului din Scenariul 1 (terminalul din etapa a III-a era considerat primul dintr-o serie modulara) si a perioadei mari de analiza (35 ani).


Desi in scenariile privind realizarea proiectului in regim de achizitie publica clasica (cu Judetul Brasov unic actionar sau cu o asociere de actionari entitati publice) rezultatele analizelor financiare au fost pozitive, prevederile in materie de ajutor de stat la nivel european si national fac nerecomandabile aceste scenarii.

Obiectivul de investitii AIBG este supus exploatarii comerciale, beneficiarul final fiind publicul larg care plateste serviciile aeroportului (companii aeriene, pasageri, companii private etc), motiv pentru care studiul nu a putut demonstra ca majoritatea veniturilor aeroportului ar putea proveni de la Judetul Brasov. Prin urmare, din punct de vedere juridic, varianta parteneriatului public- privat a fost exclusa.

Singurul scenariu recomandabil a ramas cel al concesionarii care, in plus, poate aduce si avantaje de ordin financiar. Spre deosebire de scenariul de achizitie publica, in care costul estimat al investitiei pentru Judetul Brasov ar fi pentru etapele III-VII 131.098.771 euro, inclusiv TVA, in scenariul de concesiune costul estimat al investitiei pentru Judetul Brasov ar fi mai scazut, respectiv intre 23.349.601 euro si 72.825.200 euro, in functie de cele trei sub-scenarii de concesiune analizate.

Nota : valorile de mai sus sunt cele din Studiul de Fundamentare realizat in anul 2017, efectuat pe baza Studiului de fezabilitate existent la acel moment.

2.3.3. Optiunea concesionarii

Pentru a reduce efortul financiar al autoritatii publice si pentru a aduce in proiect un partener cu expertiza in construirea si operarea infrastructurii aeroportuare, Scenariul 4 a analizat posibilitatea realizarii proiectului (sau unei parti din acesta) prin concesiune.

Au fost evaluate trei variante de realizare a investitiilor si asumare a operarii aeroportului in scenariul concesiunii.

S4.1- Consiliul Judetean Brasov si concesionarul devin parteneri intr-o societate pe

actiuni (societatea de proiect); - Societatea de proiect are rolul de a construi etapele III – VII si de a opera

aeroportul.

S4.2- Concesionarul este unicul actionar al societatii de proiect;


- Societatea de proiect are rolul de a construi etapele III – VII si de a opera aeroportul;

- Investitiile finalizate si cele deja demarate de Consiliul Judetean Brasov vor fi finalizate si asumate de Consiliul Judetean Brasov.

S4.3- Consiliul Judetean Brasov finanteaza etapa III a proiectului (aeroportul devine

functional);- Concesionarul este unicul actionar al societatii de proiect;- Societatea de proiect are rolul de a opera aeroportul si a realiza etapele de

extindere IV – VII.

Valoarea actualizata neta a fluxurilor de numerar incrementale a fost calculata actualizand diferentele anuale dintre veniturile si costurile incrementale (practic o comparatie intre scenarii), cu rata de actualizare de 4%. Pentru fiecare din cele trei sub-scenarii de concesiune, rezultatul a fost pozitiv, acest lucru fiind o indicatie a faptului ca realizarea proiectului prin concesiune aduce o plus-valoare fata de varianta de realizare prin achizitie publica clasica. Aceasta plus-valoare provine, in fapt, din eficienta crescuta a partenerului privat, atat in faza de construire, cat si in faza de operare a aeroportului.

Valorile centralizate ale indicatorilor FNPV (valoarea actualizata neta a fluxurilor de numerar) si FRR (rata interna de rentabilitate a proiectului), pentru concesionar si concedent, sunt prezentate in tabelele de mai jos.

Tabel 2.8: FNPV concesionar si concedent in studiul de fundamentare

FNPV S1 S2 S4.1 S4.2 S4.3Concesionar / actionari

na 3.017.428 6.417.563 64.272.342 63.368.153

CJ Brasov 22.696.148 19.632.492 26.568.565 -2.208.611 -38.575.584

Tabel 2.9: FRR concesionar si concedent in studiul de fundamentare

FRR S1 S2 S4.1 S4.2 S4.3Concesionar / actionari

na 5,18% 4,60% 6,05% 11,85%

CJ Brasov 5,19% 5,19% 7,13% 3,20% -1,73%

In practica, in contractele de concesiune trebuie creat un compromis intre beneficiile concesionarului si cele ale concedentului, precum si intre riscurile asumate.


Conform Legii nr. 100/2016 o entitate contractanta va decide pe baza analizei economico-financiare daca modul in care va realiza un proiect poate fi printr-un contract de concesiune sau printr-un contract de achiziţie publică.

Calificarea contractului ca fiind de concesiune este data de repartitia catre concesionar a unei parti semnificative a riscului de operare care poate fi fie risc de cerere, fie risc de oferta, fie ambele. In caz contrar, contractul este de achizitie publica (chiar daca are si o parte de concesiune).

Durata contractului trebuie stabilita de asa natura incat concesionarul sa obtina un venit minim care sa permita recuperarea costurilor investitiilor efectuate, a costurilor in legatura cu exploatarea lucrarilor sau a serviciilor, precum si a unui profit rezonabil.

In cadrul procedurii de atribuire a contractului de concesiune se pot supune negocierii elemente care tin de modalitatea de finantare a concesiunii, prin procedura dialogului competitiv.

Procedura dialogului competitiv prezinta avantajul ca identificarea solutiilor privind structura fiananciara si juridica a concesiunii apte sa raspunda necesitatilor entitatii contractante este realizata prin negociere impreuna cu operatorii economici ce au calitatea de candidati. In acest mod, Judetul Brasov ar putea beneficia de know how-ul unor investitori cu experienta pentru a stabili modalitatea optima de implementare a proiectului.

Durata unei proceduri de atribuire a unui contract de concesiune, datorita complexitatii proiectului si implicit a unui astfel de contract care trebuie sa acopere o perioada foarte mare de timp este una mult mai indelungata fata de o procedura de achizitie clasica.

Contractul de concesiune se atribuie pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, stabilita in baza unor criterii obiective care garanteaza evaluarea ofertelor în conditii de concurenta reala si se pot referi la oricare dintre următoarele:a) gradul de preluare a unor riscuri de către concesionar;b) nivelul platilor actualizate efectuate de către entitatea contractanta;c) nivelul tarifelor de utilizare;d) modalitatea de executie a lucrarilor/prestare a serviciilor bazata pe indicatori de performanta de ordin calitativ, tehnic, functional, financiar etc.;e) modul de asigurare a protectiei mediului;f) modul de rezolvare a unor probleme sociale;


g) nivelul redeventei;h) durata concesiunii;i) inovarea.

Desi in conformitate cu sub-scenariul 4.3, din punctul de vedere a concedentului, rata interna de rentabilitate a capitalului investit este negativa, respectiv de -1,73% proiectul apare a fi bancabil pentru un concesionar, de unde rezulta indeplinirea unei conditii pentru realizarea proiectului in regim de concesiune.

Tinand cont de faptul ca sub-scenariul 4.3 este singurul atractiv pentru un investitor privat (prin urmare realizarea investitiilor din etapa a III-a sunt in sarcina judetului Brasov) si ca demararea unei proceduri de concesiune la acel moment ar putea intarzia constructia cu aproximativ 2 ani si implicit anul inceperii operarii, o posibila solutie previzonata in studiul de fundamentare era aceea a concesionarii operarii aeroportului si realizarii investitiilor aferente etapelor IV-VII, dupa finalizarea constructiei aeroportului (etapa a III-a) de catre Judetul Brasov.

Aceasta solutie ia in calcul inclusiv limitarile si intarzierile generate de prevederile imperative in materia ajutorului de stat, precum si faptul ca procedura de concesionare ulterioara poate fi pregatita din timp.

2.4. Plan strategic de dezvoltare pe termen lung

In prezent, Consiliul Judetean Brasov face toate demersurile necesare pentru construirea si operationalizarea viitorului Aeroport International Brasov - Ghimbav , dar nu exista inca o organizatie (entitate juridica distincta) dedicata acestui scop.Cand va fi creata acesta organizatie, ea va trebui sa isi insuseasca un plan strategic pe termen lung, definit in mod clasic prin viziune, misiune si obiective strategice.

2.4.1. Viziunea

Viziunea unei organizatii reprezinta o stare ideala proiectata in viitor si care configureaza o posibila si dezirabila dezvoltare a organizatiei. Ea reprezinta punctul de plecare a oricarui proiect de creare a unei companii, serviciu sau oferte noi.

Proiectul „Aeroport International Brasov - Ghimbav” a avut a punct de plecare nevoia cetatenilor si firmelor judetului Brasov de a avea conexiuni mult mai bune de transport cu restul Romaniei, dar mai ales cu alte regiuni / tari din Uniunea Europeana. Prin urmare, o expresie a viziunii noului aeroport poate fi cea de mai jos:


Aeroportul International Brasov - Ghimbav va deveni principalul motor de dezvoltare a Judetului Brasov si puntea sa de legatura cu Europa. 2.4.2. Misiunea

Misiunea, in esenta, defineste scopul organizatiei si, in mod larg, modalitatile prin care isi propune sa isi atinga acest scop. In timp ce viziunea exprima o stare ideala posibila, misiunea exprima o evolutie programatica spre aceasta stare. Ea exprima de obicei valorile si obiectivele fundamentale ale organizatiei.

Narativul propus de echipa de consultanti este urmatorul:Misiunea Aeroportului International Brasov - Ghimbav este aceea de a asigura o conexiune rapida, eficienta si sigura de transport catre alte regiuni europene, la cel mai mic cost posibil pentru contribuabili.

2.4.3. Obiective strategice

Obiective convertesc viziunea strategica in tinte de performanta concrete pe care organizatia trebuie sa le atinga pentru indeplinirea misiunii ei.

Obiective pe termen scurt (pana in 2021):1. Finalizarea construirii obiectivelor din etapa a III-a de dezvoltare a aeroportului in bugetul si timpul planificate.2. Operationalizarea AIBG (obtinerea tuturor autorizatiilor necesare si indeplinirea cerintelor tehnnico-functionale si operationale pentru inceperea efectiva a operarii).3. Alegerea modalitatii optime din punct de vedere financiar de administrare si operare a aeroportului.

Consiliul Judetean Brasov a luat o decizie strategica in privinta etapei a III-a de dezvoltare a AIBG, formalizata prin HCJ Brasov nr. 44/30.01.2018, hotararea care aproba finantarea din fonduri publice si alte surse atrase si construirea de catre CJ Brasov a obiectivului de investitii “Aeroport International Brasov - Ghimbav” pana la incredintarea exploatarii acestuia, urmand ca decizia privind operarea viitorului aeroport sa se ia intr-o etapa ulterioara, prin una din variantele nr. 1 (companie detinuta de CJ Brasov) sau 4.3 (concesionare) din Studiul de fundamentare.

Obiective pe termen mediu si lung:4. Asigurarea unor servicii de calitate si aplicarea unei politici comerciale care sa permita atingerea potentialului economic al aeroportului si independenta financiara.5. Realizarea etapei a IV-a de dezvoltare a AIBG.


Obiectivele strategice trebuie insotite de planuri de actiune. Pentru fiecare obectiv principal, planul aferent detaliaza:- obiectivele secundare;- termenele;- responsabilitatile;- resursele;- metodele de monitorizare a progresului si de masurare a performantei;- managementul riscurilor.

O atentie deosebita trebuie acordata planului de marketing. Aeroportul trebuie sa utilizeze activitatile de marketing pentru realizarea urmatoarelor obiective:- atragerea in mod eficient a clientilor, atat pentru activitatea de aviatie (atragerea

si pastrarea companiilor aeriene, deschiderea de noi destinatii, cresterea frecventelor), cat si pentru cea de non-aviatie;

- promovarea serviciilor aeroportului in randul pasagerilor;- obtinerea sprijinului comunitatii locale.

Realizarea acestor obiective punctuale trebuie sa asigure realizarea obiectivului primordial al aeroportului – acela de a-si indeplini rolul de conector intre regiunile europene si de a-si asigura functionarea in conditii de profitabilitate, fara ajutorul compensatiilor.

Audienta careia se vor adresa activitatile de marketig ale aeroportului e formata din:- companiile aeriene potentiali clienti ai aeroportului;- firmele care pot desfasura activitati comerciale non-aviatie in cadrul aeroportului;- pasagerii potentiali;- comunitatea locala;- potentiali investitori.

2.4.4. Masurarea performantei

Monitorizarea si masurarea performantei sunt esentiale pentru executarea cu succes a strategiei. Fiecere obiectiv strategic si sub-obiectiv trebuie sa aiba criteriile sale de performanta. Acestea sunt legate, de obicei, de incadrarea in timp, buget, scop sau calitate.

De asemenea, este necesara o evaluare permanenta a mediului extern si a conformitatii strategiei sau obiectivelor cu noile evolutii sau realitati, deoarece strategia unei organizatii nu este nicioadata finala, ci evolueaza odata cu organizatia si cu mediul in care acesta actioneaza.


3. Investitii si demersuri necesare pentru operationalizarea aeroportului 3.1. Plan de investitii

Pentru finalizarea etapei a III-a de dezvoltare a AIBG este necesara construirea urmatoarelor obiective de investitii:

Tabelul 3.1: Obiective de investitii etapa III

Obiectiv Euro, cu TVA

1 Terminal pasageri 39.637.6202 Pachet contractat 1 7.623.820

Cladire energeticaRemiza PSIPosturi control accesGospodarie de apaParcare auto + drum acces terminalDrumuri tehnologice interioareImprejmuiri si portiRetele interioare aeroportPlatforma antisuflu

3 Pachet contractat 2 6.787.871Cale de rulare AlfaPlatforma aeronave

4 Drum tehnologic perimetral si accese la echipamente de radionavigatie 1.198.084

5 Deviere canal colector Beselcin 3.400.0006 Balizaj 7.278.3117 Bransamente utilitati + giratoriu +

consolidare mal 1.000.0008 Servicii de navigatie aeriana 4.000.0009 Echipamente aeroportuare 2.323.819

Alte cheltuieli (studii, proiecte, marcaje) 1.957.277Cheltuieli diverse si neprevazute 5.896.995Total 81.103.797


Valorile costurilor de investitie pentru fiecare obiectiv au fost determinate pe baza actualizarilor / modificarilor studiului de fezabilitate introduse prin HCJ Brasov 206/28.06.2018 si HCJ Brasov 337/30.10.2018 sau a datelor transmise consultantului. S-a folosit ipoteza ca turnul de control va fi unul de tip „remote tower”, cheltuielile fiind incluse in categoria Servicii navigatie aeriana.

In total, investitiile necesare pentru finalizarea etapei a III-a se ridica la valoarea de 81.103.797 euro. Din acesta suma, au fost cheltuiti deja (pana in decembrie 2018) aproximativ 4,43 milioane euro.

3.2. Societatea de proiect

Investitiile in infrastructura aeroportuara si echipamente din etapa a III-a vor fi facute integral de CJ Brasov, asa cum s-a intamplat si cu cele din etapele I si II.

Pentru operationalizarea aeroportului este insa nevoie de constituirea unei entitati separate (regie autonoma sau societate pe actiuni in subordinea CJ Brasov, directie in subordinea CJ), care sa recruteze si sa pregateasca personal, sa obtina toate autorizarile si certificarile necesare (in special cele de la Autoritatea Aeronautica Civila Romana).

Noua entitate devine operatorul aeroportului, in cazul alegerii Scenariului 1 din Studiul de fundamentare, sau va fi parte la contractul de concesiune la finalizarea concesionarii AIBG, in cazul Scenariului 4.3.

Din perspectiva ajutorului de stat, incredintarea aeroportului spre exploatare catre o societate comerciala / regie autonoma poate reprezenta o masura de ajutor de stat avand in vedere urmatoarele argumente:- societatea comerciala / regia autonoma care va opera aeroportul reprezinta o

intreprindere in sensul ajutorului de stat, intreprindere care urmeaza sa desfasoare o activitate economica – exploatarea unui aeroport;

- incredintarea aeroportului spre exploatare in mod direct catre societatea pe actiuni / regia autonoma detinuta de catre Judetul Brasov este o masura care poate reprezenta un transfer de resurse de stat, care ar oferi societatii comerciale un avantaj economic de care, in conditii normale de piata, aceasta nu ar fi beneficiat.

Incredintarea aeroportului spre exploatare unei societati pe actiuni sau unei regii autonome este supusa anterior notificarii catre Comisia Europena.

Deoarece ajutorul de stat este legat de aspectul comercial al activitatii societatii careia ii va fi incredintata administrarea si a operarea aeroportui, o varianta utila in cazul Scenariului 4.3 din Studiul de fundamentare (Scenariul 3 din prezentul plan de afaceri), care a fost discutata de catre Consiliul Judetan Brasov cu autoritatile de concurenta, este creearea unei entitati separate care sa obtina autorizatiile necesare functionarii viitorului aeroport.


4. Structura concesiunii. Aspecte juridice si administrative

4.1. Structura concesiunii

Conform concluziilor din Studiul de fundamentare în vederea concesionarii/PPP Aeroport International Brasov – Ghimbav si a Hotararii Consiliului Judetean Brasov 44/30.01.2018, singurul scenariul de concesiune fezabil atat pentru CJ Brasov, cat si pentru potentialul concesionar este Scenariul 4.3 (Scenariul 3 din prezentul studiu). Analiza financiara din Planul de afaceri a relevat faptul ca scenariul concesiunii este fezabil si in lipsa finantarii europene (S4).

Ipotezele comune Scenariilor 3 si 4:

- Consiliul Judetean Brasov finanteaza etapa a III-a a proiectului (aeroportul devine functional);

- Concesionarul este unicul actionar al societatii de proiect;- Societatea de proiect are rolul de a opera aeroportul si a realiza extinderea

aeroportului (etapa IV din prezentul plan de afaceri).

Costurile de investitie actualizate sunt:

Total I–IV: 164.524.263 euro, inclusiv TVA.Total III-IV: 134.780.243 euro, inclusiv TVA.

Costurile cu investitiile pentru etapele I - IV, pentru fiecare partener:- Consiliul Judetean Brasov: 110.847.818 euro (etapele I-III);- Concesionar: 53.676.446 euro (etapa IV).

Concesionarul va plati o redeventa concedentului, redeventa bazata, cel mai probabil, pe numarul de pasageri imbarcati (un indicator usor de masurat si controlat). Valoarea acesteia va fi stabilita in Contractul de concesiune, pe baza ofertelor depuse in licitatia deschisa sau in dialogul competitiv si a simularilor facute cu diferite valori de test pentru determinarea efectului valorii redeventei asupra indicatorilor financiari ai concedentului si concesionarului. In cadrul analizei financiar a fost utilizata o valoare orientativa de de 3 euro / pasager imbarcat.

4.2. Aspecte juridice si administrative

4.2.1. Partile contractante


Partile contractului de concesiune sunt, pe de o parte, Concedentul (entitatea contractanta) si, pe de alta parte, Concesionarul. In cadrul proiectului, calitatea de concedent o va avea Judetul Brasov.

Concesionarul poate fi orice operator economic, respectiv orice persoana fizica sau juridica, de drept public sau de drept privat, sau grup ori asociere, inclusiv temporara, de astfel de persoane, care ofera pe piata, in mod licit, executarea de lucrari si, in etapa de operare prestarea de servicii de punere la dispozitie a infrastructurii aeroportuare caruia i se va atribui contractul de concesiune.

Spre deosebire de legislatia in domeniul PPP, unde se prevede obligativitatea infiintarii unei societati de proiect, in cadrul concesiunilor optiunea pentru infiintarea unei societati dedicate proiectului este facultativa.

4.2.2. Scopul concesiunii

Potrivit art. 96 alin. (1) din HG nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, scopul principal al contractului este sa asigure, pe baza unei gestionari optime, efectuarea la un nivel corespunzator a activitatilor, la preturi accesibile pentru utilizatorii finali, precum si intretinerea si dezvoltarea aeroportului incredintat concesionarului pentru prestarea serviciului aeroportuar.

In acest sens, indiferent de modul de distribuire a riscurilor, modul de recuperare a costurilor de catre concesionar trebuie stabilit astfel incat sa il determine pe acesta sa depuna toate diligentele necesare pentru reducerea costurilor respective.

In temeiul contractului de concesiune, concesionarul dobandeste dreptul de a exploata, in tot sau in parte, rezultatul lucrarilor de construire si finalizare a aeroportului, potrivit obiectivelor si standardelor de calitate stabilite de concedent. Concesionarul are dreptul de a folosi si de a culege fructele juridice ale aeroportului ce face obiectul concesiunii, potrivit naturii acestia si scopului stabilit de parti prin contractul de concesiune.

Concesionarul are obligatia de a asigura exploatarea eficace, in regim de continuitate si permanenta, a lucrarilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii, in conformitate cu cerintele si destinatia impuse de concedent.

4.2.3. Stabilirea mecanismului de plata

Mecanismul de plata trebuie stabilit astfel incat sa se asigure ca proiectul este bancabil si sa se constituie intr-un stimulent pentru concesionar, respectiv sa reflecte


alocarea riscurilor in cadrul concesiunii si sa reprezinte o modalitate de remunerare pentru concesionar pentru serviciile furnizate in cadrul proiectului de concesiune.

Modul in care se realizeaza recuperarea costurilor de catre concesionarul aeroportului trebuie sa includa, in mod obligatoriu, preluarea celei mai mari parti din riscurile economice de operare aferente contractului de concesiune.

Riscul de operare este riscul care indeplineste, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:a) este generat de evenimente care nu se afla sub controlul partilor la contractul de concesiune;b) implica expunerea la fluctuatiile pietei;c) ca efect al asumarii riscului de operare, concesionarului nu i se garanteaza, in conditii normale de exploatare, recuperarea costurilor investitiilor efectuate si a costurilor in legatura cu exploatarea aeroportului.

Riscul de operare poate consta in:a) fie riscul de cerere - riscul privind cererea reala pentru lucrarile sau serviciile care fac obiectul concesiunii de lucrari sau de servicii;b) fie riscul de oferta - riscul legat de furnizarea lucrarilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii de lucrari sau a concesiunii de servicii, in special riscul ca furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii. Intrucat suntem in prezenta unui proiect desfasurat in doua faze - constructie si operare-, riscul de oferta poate fi impartit in riscul de constructie si riscul operational legat de disponibilitatea serviciilor;c) fie ambele riscuri, de cerere si de oferta.

Concedentul nu se obliga la plata niciunei sume de bani daca prin contract se stabileste faptul ca riscul de operare este preluat integral de concesionar.

In cazul in care riscul de operare este distribuit intre concedent si concesionar, prin contractul de concesiune trebuie sa se stabileasca in mod explicit contributia financiara a concedentului pe parcursul derularii contractului, precum si alte angajamente ale acestuia, ca sprijin complementar.

4.2.4. Regimul juridic al bunurilor ce fac obiectul concesiunii

In contractul de concesiune trebuie precizate:a) procedura legala prin care, la momentul inceperii proiectului, se realizeaza punerea la dispozitia concesionarului a infrastructurii sau a oricaror bunuri ce vor fi utilizate in derularea concesiunii si faptul ca lista acestora se constituie in anexe ale contractului de concesiune;b) distinctia dintre bunurile de retur si bunurile proprii, precum si regimul juridic al acestora;Bunurile de retur reprezinta totalitatea bunurilor care au fost puse la dispozitia concesionarului de catre entitatea contractanta, in scopul executarii lucrarilor sau furnizarii serviciilor care fac obiectul contractului de concesiune si care revin de plin


drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului la incetarea contractului de concesiune.c) procedura legala prin care, la momentul finalizarii proiectului, se realizeaza transferul obiectului concesiunii de la concesionar la concedent.

4.2.5. Stabilirea nivelului de performanta si de calitate al activitatilor ce urmeaza a fi efectuate de concesionar

Concedentul trebuie sa defineasca prin contractul de concesiune nivelul de performanta si de calitate al activitatilor pe care concesionarul urmeaza sa le efectueze, precum si modul in care acesta trebuie sa raspunda in eventuale situatii de urgenta, stabilind in acest sens indicatori relevanti si masurabili pe baza carora se va realiza verificarea modului de respectare a obligatiilor contractuale.

4.2.6. Procedura de atribuire

Contractul de concesiune se atribuie prin una dintre urmatoarele proceduri de atribuire:

a) Licitatie deschisaEntitatea contractanta poate opta pentru desfasurarea procedurii de licitatie deschisa in doua etape, respectiv:a1) prima etapa - depunerea ofertelor elaborate in conformitate cu informatiile si cerintele prevazute in documentatia de atribuire, insotita de documentele care demonstreaza indeplinirea criteriilor de calificare si de selectie;a2) etapa a doua - negocieri in vederea imbunatatirii ofertelor admisibile si evaluarea ofertelor imbunatatite, prin aplicarea criteriilor de atribuire.

In acest caz, entitatea contractanta stabileste prin documentatia de atribuire elementele care pot face obiectul negocierii.

In urma finalizarii primei etape, entitatea contractanta transmite simultan tuturor ofertantilor care au depus oferte admisibile o invitatie de participare la etapa negocierii.

In cadrul negocierii, entitatea contractanta si ofertantii pot discuta oricare aspecte referitoare la concesiune, indicate in documentatia de atribuire, cu exceptia obiectului concesiunii, criteriilor de atribuire si cerintelor minime, care nu se pot modifica in cursul negocierii.

b) Dialog competitiv

In cadrul procedurii de dialog competitiv, orice operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare, urmand ca numai candidatii care indeplinesc


criteriile de calificare si de selectie stabilite de entitatea contractanta prin anuntul de concesionare sa aiba dreptul de a participa la etapele urmatoare.

Procedura de dialog competitiv se desfasoara in trei etape:b1) prima etapa - depunerea solicitarilor de participare si selectarea candidatilor, prin aplicarea criteriilor de calificare si de selectie prevazute in documentatia de atribuire;b2) etapa a doua - dialogul cu candidatii selectati, in vederea identificarii solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor entitatii contractante pe baza careia/carora se vor depune ofertele finale;b3) etapa a treia - depunerea ofertelor finale de catre candidatii ramasi in urma etapei de dialog si evaluarea acestora, prin aplicarea criteriilor de atribuire.

Entitatea contractanta desfasoara etapa dialogului cu fiecare candidat selectat in parte, in scopul identificarii si definirii celor mai bune mijloace pentru satisfacerea necesitatilor sale.

In cadrul dialogului, entitatea contractanta si candidatii selectati pot discuta toate aspectele referitoare la concesiune, indicate in documentatia de atribuire, cu exceptia obiectului concesiunii, criteriilor de atribuire si a cerintelor minime, care nu se pot modifica in cursul dialogului.

In urma finalizarii etapei dialogului, entitatea contractanta transmite simultan tuturor candidatilor ramasi in competitie o invitatie de depunere a ofertelor finale, insotita de solutia/solutiile identificata/identificate in urmafinalizarii etapei dialogului.

Ofertele finale cuprind toate elementele solicitate si necesare entitatii contractante pentru realizarea obiectului concesiunii de lucrari sau al concesiunii de servicii si sunt elaborate pe baza solutiei sau solutiilor prezentate si negociate cu candidatul respectiv in cursul etapei dialogului.

Procedura dialogului competitiv prezinta avantajul ca identificarea solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor entitatii contractante sunt identificate impreuna cu operatorii economici ce au calitatea de candidati, astfel incat entitatea contractanta va putea beneficia de know how-ul acestora pentru a stabili modalitatea optima de implementare a proiectului.

4.2.7. Durata procedurii de atribuire

Conform Studiului de fundamentare in vederea concesionarii/PPP Aeroport International Brasov – Ghimbav, Partea a VI-a, duata procedurii de atribuire a concesiunii este estimata la 18-24 luni.

4.2.8. Aspecte privind ajutorul de stat


Existenta sau nu a ajutorului de stat va putea fi stabilita ulterior, pe de o parte, in functie de modalitatea concreta de alegere a partenerului privat, iar pe de alta parte, in functie de clauzele contractuale stabilite de parti. O astfel de analiza urmeaza a avea in vedere dispozitiile legale europene si nationale in materia ajutorului de stat.

Precizam ca analiza existentei ajutorului de stat in cazul concesionarii infrastructurii aeroportuare a facut obiectul unor decizii ale Comisiei Europene. Conform acestora, exista cateva concluzii de care trebuie tinut cont atunci cand se stabilesc clauzele unui contract de concesiune pentru a fi compatibile cu aceste prevederi:a) Procedura de selectie a concesionarului trebuie sa fie deschisa, transparenta, nediscriminatorie si neconditionata.b) Excluderea de la licitatie a unor anumiti competitori este permisa atata vreme cat criteriile de selectie sunt obiective si au legatura cu scopul economic al contractului.c) Nu pot fi impuse conditii care afecteaza valoarea economica a contracului.d) Impunerea unui anumit nivel al tarifelor / taxelor ce are ca scop prevenirea exploatarii utilizatorilor este un act de reglementare care nu contravine regulilor privind ajutorul de stat.e) Scopul concesiunii ar trebui sa fie maximizarea venitului pentru stat/concedent.f) Concesionarului sa i se poata permita sa aiba o rata de rentabilitate suficienta - in caz contrar proiectul poate esua.

5. Analiza financiara a concesiunii

5.1. Metodologie si ipoteze

Principalul scop al analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al unui proiect pentru a calcula urmatorii indicatorii financiari: valoarea financiara neta actualizata (FNPV - Financial Net Present Value) si rata interna de rentabilitate financiara (FRR – Financial Rate of Return).

Ipotezele pe care le implica metodologia:- sunt luate in consideratie doar intrarile si iesirile de numerar (deprecierea, rezervele si alte elemente contabile care nu corespund unor fluxuri reale sunt ignorate);- determinarea fluxului de numerar al proiectului trebuie sa se bazeze pe o abordare incrementala si anume pe baza diferentei dintre costurile si beneficiile scenariilor cu proiect si cele ale scenariului fara proiect luat in considerare in analiza optiunilor;- agregarea fluxurilor de numerar care apar pe parcursul diferitilor ani impune adoptarea unei rate adecvate de actualizare financiara in scopul calcularii valorii prezente a fluxurilor viitoare de numerar; Comisia Europeana a recomandat ca o rata


reala de 4% sa fie considerata ca parametru de referinta pentru costul de oportunitate al capitalului pe termen lung, adica echivalentul ratei de actualizare.

Analiza se face in cateva etape succesive:- determinarea costurilor de investitie totale;- costurile de operare;- venituri totale;- rentabilitatea financiara a costurilor de investitie: FNPV si FRR;- evaluarea sustenabilitatii financiare.

Orizontul de timp al proiectului a fost stabilit la 35 ani, termen mai mare decat cel recomandat de Comisia Europeana ca referinta pentru proiectele din categoria “Porturi si aeroporturi” (25 ani), deoarece durata estimata de amortizare a principalelor obiective de infrastructura (Etapa III) este de 35 ani. Conform HG nr. 2139/2004, pistele si constructiile aeroportuare au o durata normala de functionare de 32-48 ani.

Valoarea reziduala a investitiei este considerata ca reprezentand un beneficiu pentru Judetul Brasov (la sfarsitul perioadei de referinta) si este calculata ca suma neamortizata din etapele III – IV la finalul perioadei de referinta.

In calculul costurilor de operare toate elementele care nu dau nastere la o cheltuiala monetara efectiva au fost excluse, deoarece acestea nu sunt in concordanta cu metoda fluxurilor de numerar:- amortizarea, deoarece nu este plata in numerar efectiva;- orice rezerve pentru costurile de inlocuire viitoare;- orice rezerve de urgenta.

Impozitele pe capital, venituri si alte impozite directe sunt incluse numai in calculul de sustenabilitate financiara si nu sunt luate in considerare pentru calcularea FNPV, care trebuie sa fie calculat inainte de deducere.

In privinta veniturilor, urmatoarele elemente nu sunt incluse in calcul:- transferuri sau subventii;- TVA sau alte impozite indirecte percepute de aeroport de la consumator.

Rentabilitatea financiara a investitiei

Indicatorii necesari pentru testarea performantelor financiare ale proiectului sunt:- valoarea financiara neta actualizata a proiectului (FNPV), si- rata interna de rentabilitate financiara (FRR).


Valoarea financiara neta actualizata este definita ca suma care rezulta atunci cand investitia preconizata si costurile de operare ale proiectului (actualizate corespunzator) se deduc din valoarea actualizata a veniturilor asteptate.

Rata interna de rentabilitate financiara este definita ca rata de actualizare care produce o FNPV egala cu zero.

In principal, FRR este utilizata in scopul de a judeca performantele viitoare ale investitiilor in comparatie cu alte proiecte sau cu o rata de rentabilitate de referinta ceruta.

Sustenabilitatea financiara

Un proiect este sustenabil din punct de vedere financiar atunci cand acesta nu implica riscul de a ramane fara bani in viitor. Problema esentiala este calendarul incasarilor de numerar si al platilor. Promotorii proiectului trebuie sa arate modul in care, in orizontul de timp al proiectului, sursele de finantare (inclusiv veniturile si orice fel de transferuri de numerar) vor corespunde in mod constant cu platile anuale. Sustenabilitatea apare in cazul in care fluxul net cumulat al incasarilor si platilor generate efectuate in numerar este pozitiv pentru toti anii luati in considerare.

Diferenta dintre fluxurile de intrare si cele de iesire va arata deficitul sau excedentul ce urmeaza a se acumula in fiecare an.

Fluxurile de intrare includ:- orice venituri posibile din vanzarea de bunuri si servicii;- fluxul net de numerar rezultat din gestionarea resurselor financiare.

Dinamica fluxurilor de intrare se masoara in raport cu fluxurile de iesire. Acestea sunt legate de:- costurile de investitii, costurile de operare;- rambursarea imprumuturilor si dobanzile platite;- impozite si alte plati.

Ipoteze

Ipotezele fac parte din intrarile modelului financiar:


a. Prognoza de trafic (miscari aeronave, pasageri si cargo)

Prognoza de trafic a fost preluata din Studiu de fundamentare in vederea concesionarii/PPP Aeroport International Brasov – Ghimbav (Studiul de fundamentare), Partea a II - a.

Graficul 5.1 – Evolutia prognozata a traficului de pasageri AIBG 2021-2055

20212023

20252027

20292031

20332035

20372039

20412043

20452047

20492051

20532055

0

500,0001,000,000

1,500,0002,000,0002,500,0003,000,0003,500,0004,000,0004,500,000

Aviatie generala IATA LCC Charter Total

Graficul 5.1 reflecta in mod sintetic evolutia traficului de pasageri in perioada analizata, in timp ce prognoza detaliata este prezentata in Anexa 6.b. Costurile de investitie

Costurile de investitie au fost preluate din Studiul de fezabilitate reactualizat pentru etapa a III–a, din Studiul de fundamenatare si din hotararile emise de CJ Brasov in 2018 pentru actualizarea acestor costuri sau direct de la beneficiar. Perioada de amortizare a investitiei este de 35 ani.

c. Reguli de variatie pentru veniturile din operare

Veniturile din operare au fost estimate pe baza tarifelor aeroportuare propuse si a volumului de trafic, precum si pe baza datelor obtinute de la alte aeroporturi din Romania si din Europa, in cazul veniturilor non-aeronautice.

Tarifele aeroportuare au fost estimate in asa fel incat sa respecte o strategie comerciala potrivita pentru un aeroport nou-infiintat, bazata pe o analiza atenta a pietei din Romania. Astfel, la inceputul operarii, tarifele trebuie sa fie relativ mici (in comparatie cu alte aeroporturi potential concurente) pentru a atrage suplimentar interesul companiilor aeriene. Dupa o perioada in care traficul se consolideaza si


operatorii aerieni devin dependenti de volumele de trafic atrase din zona Brasov, puterea de negociere a aeroportului creste si tarifele pot fi treptat marite, pentru a se asigura sustenabilitatea financiara.

Schema tarifelor propuse pentru perioada analizata este similara cu cea din Studiul de fundamentare si este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabelul 5.1: Tarifele aeroportuare AIBG

Tarif 2021-2025

2026-2030

2031-2035

2036-2040

2041-2055

Tariful de aterizare

Eur / tona 5 6 7 7 7

Iluminare Eur / tona / miscare cu balizaj

1,5 1,5 1,5 2 2

Stationare Eur / tona / ora 0,05 0,1 0,1 0,1 0,1Servicii pasageri Eur / pasager 2 4 4 4,5 5Securitate Eur / pasager 1 1,5 2 2,5 3

Tipurile de venituri sunt comasate in doua mari categorii specifice aeroporturilor: venituri aeronautice si venituri non-aeronautice. Pentru fiecare categorie au fost determinati factorii care determina variatia (ex: numarul de pasageri, numarul de miscari).

Veniturile non-aeronautice sunt reprezentate de veniturile obtinute din inchirierea de spatii comerciale si necomerciale, saloane, vanzari de diverse bunuri si servicii (acorduri de joint venture), publicitate, parcare, refacturarea utilitatilor etc. Aceste venituri sunt calculate ca venit unitar pe pasager, pe baza analizei unor aeroporturi similare si tinand cont de inertia de generare in perioada de inceput, pornind de la 0,94 euro in primul an de operare si crescand treptat la 4,87 euro, in anul 35.

La veniturile non-aeronautice au fost incluse si veniturile din tariful de dezvoltare (valoarea propusa fiind de 5 euro /pasager imbarcat), tarif introdus doar pentru o perioada limitata de timp (2033-2037), in vederea contributiei la finantarea investitiilor impuse de etapa IV de dezvoltare a aeroportului.

Nu au fost incluse venituri (dar nici costuri) din activitatea de handling aeroportuar, pentru ca s-a luat in calcul ipoteza in care aceste servicii nu vor fi asigurate direct de catre aeroport, ci de catre o companie specializata. In schimb, in cazul scenariilor 1 si 2, a fost inclusa o redeventa in valoare de 3% din veniturile operatorului de handling (plecand de la ipoteza ca veniturile medii obtinute de operatorul de handling vor fi de 2 euro / pasager si 150 euro / miscare aeronautica).


e. Reguli de variatie pentru costurile de operare, evolutia numarului de salariati in fiecare scenariu, reguli de ponderare / repartizare a costurilor.

Costurile de operare au la baza costurile unitare derivate din baza de date nationala si internationala, proiecte similare anterioare, baza de date a consultantului sau referinte oficiale (Master Plan pentru Transport sau costuri standard publicate de Guvernul Romaniei).

Categoriile de costuri folosite sunt urmatoarele:

- Cheltuieli cu materialele consumabile- Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar- Cheltuieli privind energia si apa- Cheltuieli privind marfurile- Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile- Prime de asigurare- Cheltuieli privind comisioanele si onorariul- Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate- Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane- Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer- Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii- Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate- Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti- Cheltuieli cu taxa de licenta- Cheltuieli cu taxa de autorizare- Cheltuieli cu taxa de mediu- Impozite constructii- Cheltuieli cu alte taxe si impozite- Cheltuieli cu personalul- Cota tarif siguranta- Alte cheltuieli de exploatare

Pentru fiecare categorie au fost determinati factorii care determina variatia (ex: numarul de angajati, numarul de pasageri, numarul de miscari).

f. Numarul de angajati este cel mai important factor in variatia cheltuielilor, deoarece costurile cu forta de munca reprezinta peste 60% din total in primii ani de operare. Pentru estimarea numarului de angajati s-a tinut cont de analizele si statisticile legate de productivitatea medie a angajatilor din aeroporturi similare din Romania si din Europa, precum si de numarul minim necesar pentru functionarea unui aeroport international. De asemenea, in cazul scenariului concesiunii, s-a considereat ca


productivitatea angajatilor este cu 10% mai mare decat in cazul scenariilor 1 si 2, datorita eficientelor in operare induse de modelul de afaceri si management al concesionarului.

In cazul scenariilor 1 si 2, numarul de angajati variaza intre 8 (anul 1) si 421 (anul 35), iar in cazul scenariilor 3 si 4, intre 8 si 382 (vezi Anexele1-4).

g. Elemente necesare in analiza financiara: rata de actualizare financiara, sursele de finantare, cursul valutar asumat, dobanzi.

Rata de actualizare financiara reflecta costul de oportunitate al capitalului. Valoarea utilizata in modelul financiar este de 4%, valoare recomandata de Comisia Europeana ca parametru de referinta pentru costul de oportunitate al capitalului pe termen lung in perioada 2014-2020.

Cursurile valutare folosite pentru ajustarea costurilor de investitie cu modificarile introduse prin hotarari de consiliu judetean in 2018 au fost:4,5093 lei/euro, in cazul HCJ Brasov 206/28.06.2018;4,66 lei/euro, in cazul HCJ Brasov 337/30.10.2018.

Parametrii imprumuturi bancare: dobanda: dobanda contractata pentru imprumuturile deja existente, 3,71% pentru

imprumuturile noi (media ponderata a dobanzilor existente); avans: 0; perioada de rambursare: perioada contractata pentru imprumuturile existente, 12

ani pentru cele noi; perioada de gratie: perioada contractata pentru imprumuturile existente, 3 ani

pentru cele noi.

5.2. Analiza optiunilor - scenariile analizate

Pentru ca activitatea aeroportului sa poata demara si continua in viitor, pe termen mediu si lung, in afara de asigurarea viabilitatii comerciale si operationale este absolut necesara realizarea investitiilor strategice din etapele III si IV de dezvoltare.

Deoarece cele doua etape implica investitii foarte mari (un total estimat la aproximativ 134,8 milioane euro), finantarea nu se poate face doar din resursele propriii ale aeroportului / CJ Brasov. Prin urmare, este necesara finantarea publica


si / sau privata suplimentara (fonduri europene, buget de stat, regional, judetean sau local, fonduri concesionar), cu respectarea legislatiei nationale si comunitare in domeniul ajutorului de stat.

Fiind vorba de un aeroport nou-infiintat, notificarea ajutorului de stat catre Comisia Europeana este obligatorie si trebuie facuta in conformitate cu Orientarile privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor si companiilor aeriene (2014/C99/03).

Pe baza acestei ipoteze de plecare si a concluziilor din Studiul de fundamentare, au fost evaluate 4 variante de realizare a investitiilor si asumare a operarii aeroportului:

Scenariul 1 (S1): finantarea si construirea obiectivului de catre Consiliului Judetean Brasov si operarea aeroportului de catre o societate constituita de CJ Brasov (corespunde cu scenariul 1 din Studiul de fundamentare).

Scenariul 2 (S2): finantarea si construirea etapei a III-a a aeroportului de catre CJ Brasov, in proportie de 25%, si din fonduri publice judetene, nationale si europene (conform schemei actuale de finantare din Programul Operational Infrastructura Mare, Obiectivul Specific 2.3), in proportie de 75%, operarea aeroportului de catre o societate constituita de CJ Brasov si finantarea etapei a IV-a de dezvoltare a aeroportului din fonduri ale CJ Brasov.

Scenariul 3 (S3): finantarea si construirea etapei a III-a a aeroportului de catre CJ Brasov, in proportie de 25%, si din fonduri publice judetene, nationale si europene (conform schemei actuale de finantare din Programul Operational Infrastructura Mare, Obiectivul Specific 2.3), in proportie de 75%, operarea aeroportului de catre un concesionar si finantarea etapei a IV-a de dezvoltare a aeroportului de catre concesionar.

Scenariul 4 (S4): finantarea integrala si construirea Etapei III de catre Consiliului Judetean Brasov; operarea aeroportului precum si finantarea si construirea Etapei IV de catre concesionar.

5.3. Scenariul 1

Scenariul 1 este cel al investitiei clasice si constituite referinta pentru restul scenariilor.

5.3.1. Costuri de investitie

Costurile de investitie se impart in:

Etapele I – II : 29.744.020 euro


Etapa III: 81.103.797 euro

Etapa IV: 53.676.446 euro

Total I–IV: 164.524.263 euro, inclusiv TVA.

Costurile de investitie pentru Etapa III sunt prezentate detaliat in Cap. 3, tabelul 3.1. Costurile de investitie pentru Etapa IV sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabelul 5.2: Costuri de investitie pentru etapa a a IV-a AIBG

Obiective Etapa IV Euro, cu TVA

Terminal pasageri 39.637.620Extindere retele 1.000.000Cale de rulare si extindere platforma 6.787.871Echipamente aeroportuare 2.323.819Alte cheltuieli (studii, proiecte, marcaje) 978.639Cheltuieli diverse si neprevazute 2.948.498Total 53.676.446

5.3.2. Costuri si venituri de operare

Evolutia costurilor in perioada analizata este prezentata in Anexa 1, alaturi de veniturile din operare.

5.3.3. Surse de finantare

Pentru finantarea proiectului, Consiliul Judetean Brasov poate aloca trebuie sa aloce urmatoarele resurse:

- Excedentul bugetar acumulat: aproximativ 21,5 mil. euro;- Venituri proprii, in 2019 si 2020: 10 mil. euro;- Alocari guvernamentale (2019): 4,9 mil. euro;- Imprumuturi contractate si avizate: aproximativ 27,5 mil. euro;- Imprumuturi contractate dar neavizate la momentul efectuarii analizei:

aproximativ 12,1 mil. euro;- Noi credite bancare: 5,1 mil. euro;- Alocari anuale din bugetele CJ pentru acoperirea rambursarii creditelor

contractate (aproximativ 60 mil. euro in perioada 2019-2034) si, in primii ani, a pierderilor din operare (4,9 mil. euro).

In Anexa 1 sunt prezentate nevoile si sursele de finantare pentru fiecare an.


Conform modelului financiar, Consiliul Judetean Brasov trebuie sa contracteze imprumuturi bancare aditionale in anul 2020, in valoare de aproximativ 5,1 mil. euro.

Pentru acoperirea costurilor cu investitiile pentru etapa a IV-a, CJ Brasov trebuie sa contracteze imprumuturi bancare in perioada 2034 – 2035 in valoare de 42,2 mil. euro.

5.3.4. Indicatori financiari

Dupa calcularea fluxurilor de numerar incrementale conform metodologiei prezentate in cap. 5.1, s-au obtinut urmatoarele rezultate pentru indicatorii de performanta financiara ai proiectului (in ansamblul sau, luand in considerare etapele I-IV si fara a tine cont de modalitate de finantare):

FNPV I-IV = - 26.395.833 euroFRR(C) I-IV = 2,96%

Asa cum se observa, FNPV este negativa, lucru care indica faptul ca veniturile generate nu vor acoperi costurile etapelor I-IV in perioada analizata de 35 ani.

In practica analizelor financiare pentru proiectele de investitii apare notiunea de « sunk costs » (costuri nerecuperabile). Acestea sunt costuri de investitie istorice, care nu trebuie sa prevaleze in decizia de continuare sau nu a proiectului. In cazul AIBG, aceste costuri sunt cele corespunzatoare etapelor I si II de dezvoltare (investitii efectuate in principal pentru asigurarea terenului si construirea suprafetei portante a pistei de decolare – aterizare), deoarece in cazul in care proiectul ar fi oprit / anulat la momentul actual, investitiile respective nu ar avea nici o valoare comerciala si nu ar putea fi recuperate.

Prin urmare, analiza financiara pentru etapele III si IV de dezvoltare a aeroportului (practic, continuarea proiectului) trebuie sa tina cont de investitiile necesare pentru aceste etape, precum si de veniturile si costurile de exploatare in perioada analizata (2029-2055), si nu trebuie sa fie afectata de costurile de investitie istorice (etapele I-II), care sunt nerecuperabile.

Rezultate pentru indicatorii de performanta financiara ai proiectului, luand in considerare doar etapele III-IV sunt urmatoarele:

FNPV III-IV = 2.204.186 euroFRR(C) III-IV = 4,10%


Se observa ca FNPV III-IV este pozitiva, lucru care semnifica faptul ca proiectul va aduce plus-valoare si merita continuat.

Din punct de vedere al capitalului investit de CJ Brasov, indicatorii financiari sunt urmatorii :

FNPV CJ I-IV = - 51.137.613 euroFRR(C) CJ I-IV = 0,96%

FNPV CJ III-IV = - 22.537.594 euroFRR(C) CJ III-IV = 2,26%

FNPV CJ este negativa in ambele cazuri. Din cauza costurilor de finantare, CJ Brasov nu isi va putea recupera investitiile facute pana la finalul perioadei analizate, existand insa posibilitatea recuperarii acestor costuri intr-o perioada mai mare de 35 ani.

5.3.5. Analiza sustenabilitatii

In analiza sustenabilitatii proiectului se introduc toate sursele de finantare si se calculeaza fluxul de numerar si fluxul de numerar cumulat (asa cum se vede in Anexa 1).

Toate alocarile suplimentare din sub-capitolul 5.3.3. sunt necesare pentru ca fluxul de numerar cumulat sa fie pozitiv in toti anii analizati. Dar desi acesta este pozitiv, volumul ridicat al creditelor care trebuie returnate in termen relativ scurt (2019 - 2027) determina un grad mare de indatorare a CJ Brasov (cu un varf de peste 28% din veniturile proprii estimate in 2024).

5.4. Scenariul 2

Scenariul 2 pleaca de la ipoteza ca o importanta parte din volumul de investitii aferent etapei a III–a poate fi finantat prin intermediul fondurilor europene.

5.4.1. Venituri si costuri

Costurile de investitie, veniturile de exploatare si costurile de exploatare sunt aceleasi ca in Scenariul 1 (vezi Anexa 2).



In acest scenariu, structura de finantare a etapei a III-a se bazeaza pe Orientarile privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor si companiilor aeriene (2014/C99/03):

- Fonduri publice: 75% din cheltuielile eligibile;- Aeroport (CJ Brasov): 25% din cheltuielile eligibile, plus cheltuielile neeligibile.

La randul lor, fondurile publice au o structura de finantare similara cu cea din POIM 2014 – 2020, O.S. 2.3:

- Fonduri europene (European de Dezvoltare Regională – FEDR): 75%;- Bugetul de stat: 23%;- Bugetul CJ Brasov: 2%.

Prin urmare, asa cum se vede in Anexa 2, etapa a III-a este finantata cu aproximativ 57,8 mil. euro fonduri publice (fonduri europene si bugetul de stat) si cu aproximativ 28,1 mil. euro fonduri de la CJ Brasov (32,7%). Trebuie remarcat faptul ca CJ Brasov nu mai trebuie sa acceseze credite bancare in acest scenariu, dar trebuie sa acopere pierderile operationale din primii ani, de 4,9 mil. euro.

Etapa a IV-a este finantata de catre viitorul operator al aeroportului, cu 42,2 mil. euro, prin contractarea de credite bancare.


Indicatorii financiari ai proiectului in ansamblul sau sunt aceeasi ca in cazul Scenariului 1:



Deoarece CJ Brasov nu mai finanteaza integral etapa a III-a, indicatorii sai financiari sunt mult imbunanatiti fata de cei ai proiectului:


FNPV CJ III-IV = 26.309.486 euroFRR(C) CJ III-IV = 7,16%

FNPV CJ III-IV este pozitiva, lucru care indica faptul ca veniturile generate vor acoperi costurile CJ Brasov pentru etapele III-IV, in perioada analizata de 35 ani.



Finantarea a fost dimensionata astfel incat modelul financiar din Scenariul 2 sa fie sustenabil (vezi Anexa 2).

5.5. Scenariul 3

Scenariul 3 introduce ipoteza concesionarii operarii aeroportului si a construirii etapei a IV-a de dezvoltare a AIBG (similar cu Scenariul 4.3 din Studiul de fundamentare).


Costurile etapei a III-a sunt identice cu cele din scenariile precedente, dar in cazul etapei a IV-a, costurile cu investitiile scad de la 53.676.446 euro, la 50.992.624 euro, datorita ipotezei conform careia exista o eficienta usor crescuta a proceselor de achizitie in cazul operatorului privat (concesionarul).


Evolutia costurilor pe perioada analizata este prezentata in Anexa 3, alaturi de veniturile din operare. Si aici, diferentele fata de scenariile anterioare se datoreaza unei eficiente mai mari in operare a concesionarului.

In Scenariul 3 apare ca element suplimentar redeventa concesiunii, care este un cost pentru concesionar si un venit pentru concedent. In modelul financiar a fost folosita o valoare exemplificativa de 3,0 euro / pasager imbarcat, valoarea reala depinzand de prevederile contractului de concesiune.


Structura de finantare a etapei a III-a este similara cu cea din Scenariul 2:- Fonduri publice: 75% din cheltuielile eligibile;- Aeroport (CJ Brasov): 25% din cheltuielile eligibile, plus cheltuielile neeligibile.

Conform Anexei 3, etapa a III-a este finantata cu aproximativ 57,8 mil. euro fonduri publice (fonduri europene si bugetul de stat), aproximativ 23,5 mil. euro fonduri de la CJ Brasov si 6,7 mil. euro fonduri de la concesionar, concesionarul contribuind in aceasta etapa doar la acoperirea pierderilor din exploatare.

Etapa a IV-a este finantata integral de catre concesionar, cu 37,7 mil. euro, prin credit.


Conform ipotezelor, cheltuielile societatii de proiect sunt suportate integral de CJ Brasov in 2019 (aprox. 200.000 euro / an), restul cheltuielilor fiind repartizate concesionarului.


Indicatorii financiari ai proiectului in ansamblul sau:



Analiza incrementala a fluxurilor de numerar (diferenta dintre venituri si cheltuieli totale in S3 minus diferenta intre venituri si cheltuieli totale in S2) este importanta deoarece arata plus-valoarea adusa de un scenariu fata de altul. Indicatorii financiari rezultati din aceasta analiza incrementala sunt urmatorii:

FNPVi = 8.146.863 euroFRR(C)i = 95,79%

FNPVi este pozitiva, semnificand faptul ca Scenariul 3 este preferabil scenariului 2.

Indicatorii financiari ai concesionarului sunt:

FNPV C = 22.956.469 euroFRR(C) C = 8,67%

Indicatorii financiari ai concedentului (CJ Brasov):

FNPV CJ I-IV = 4.777.058 euroFRR(C) CJ I-IV = 4,40%

FNPV CJ III-IV = 33.377.077 euroFRR(C) CJ III-IV = 8,76%

Se observa ca valorile FNPV CJ sunt pozitive, ceea ce inseamna ca CJ Brasov isi va recupera banii investiti in proiect inainte de finalul perioadei analizate.




5.6. Scenariul 4

Scenariul 4 introduce ipoteza finantarii integrale si construirii etapei a III-a de catre CJ Brasov, urmate de concesionarea operarii aeroportului si a construirii etapei a IV-a de dezvoltare a AIBG.


Costurile de investitie sunt identice cu cele din Scenariul 3.


Evolutia costurilor pe perioada analizata este prezentata in Anexa 4, alaturi de veniturile din operare. Si aici, diferentele fata de scenariile 1 si 2 se datoreaza unei eficiente mai mari in operare a concesionarului.

In Scenariul 4, la fel ca in Scenariul 3, apare ca element suplimentar redeventa concesiunii, care este un cost pentru concesionar si un venit pentru concedent. In modelul financiar a fost folosita o valoare exemplificativa de 3,0 euro / pasager imbarcat, valoarea reala depinzand de prevederile contractului de concesiune.


Structura de finantare a etapei a III-a este similara cu cea din Scenariul 1.

Conform Anexei 4, etapa a III-a este finantata de CJ Brasov prin:- Excedentul bugetar acumulat: aproximativ 21,5 mil. euro;- Venituri proprii, in 2019 si 2020: 10 mil. euro;- Alocari guvernamentale (2019): 4,9 mil. euro;- Imprumuturi contractate si avizate: aproximativ 27,5 mil. euro;- Imprumuturi contractate dar neavizate la momentul efectuarii analizei:

aproximativ 12,1 mil. euro;- Noi credite bancare: 5,1 mil. euro;- Alte alocari: 200.000 euro in 2019, pentru cheltuielle societatii de proiect.

De asemenea, concesionarul trebuie sa contribuie cu aproximativ 12,3 mil. euro in perioada 2020 – 2032, pentru acoperirea pierderilor operationale din primii ani si plata redeventei.


Etapa a IV-a este finantata integral de catre concesionar, prin credite de aproximativ 37,7 mil. euro.


Indicatorii financiari ai proiectului, in ansamblul sau:



Analiza incrementala a fluxurilor de numerar (diferenta dintre venituri si cheltuieli totale in S4 minus diferenta intre venituri si cheltuieli totale in S1) este importanta deoarece arata plus-valoarea adusa de un scenariu fata de altul. Indicatorii financiari rezultati din aceasta analiza incrementala sunt urmatorii:

FNPVi = 8.146.863 euroFRR(C)i = 95,79%

FNPVi este pozitiva, semnificand faptul ca Scenariul 4 este preferabil scenariului 1.

Indicatorii financiari ai concesionarului sunt:

FNPV C = 22.956.469 euroFRR(C) C = 8,67%

Indicatorii financiari ai concedentului (CJ Brasov):


FNPV CJ III-IV = - 15.470.003 euroFRR(C) CJ III-IV = 2,66%

Se observa ca valorile FNPV CJ sunt negative, dar sunt superioare valorilor FNPV CJ din Scenariul 1.




6. Analiza riscurilor

Riscul poate fi definit ca fiind: incertitudinea veniturilor, cheltuielilor si a planificarii proiectului; un eveniment sau o conditie ipotetice care, daca apare, are efecte asupra cel

putin unuia dintre obiectivele proiectului (scop, cost, termen sau calitate).

Analiza riscurilor este obligatorie pentru un proiect complex si / sau costistor si cuprinde urmatoarele etape: identificarea riscurilor, impartirea lor pe categorii, alocarea riscurilor, evaluarea impactului riscurilor majore si stabilirea unor masuri de diminuarea acestora.

Pasii urmati pentru evaluarea riscului proiectului sunt urmatorii:- analiza de senzitivitate;- evaluarea calitativa a riscurilor;- evaluarea cantitativa a riscurilor;- masuri de prevenire a riscurilor.

6.1. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate permite determinarea variabilelor „critice”. Aceste variabile sunt cele ale caror variatii, pozitive sau negative, au cel mai mare impact asupra performantei financiare si a unui proiect. Analiza este realizata prin modificarea unui element la un moment dat si determinarea efectului acestei schimbari asupra FNPV sau FRR.

Criteriile care urmeaza sa fie adoptate pentru alegerea variabilelor critice variaza in functie de proiectul specific si trebuie sa fie stabilite cu exactitate de la caz la caz.

Procedura care trebuie urmata pentru a efectua o analiza a senzitivitatii include urmatoarele etape:- identificarea variabilelor;- eliminarea dependentei deterministe intre variabile;- analiza elasticitatii;


- alegerea variabilelor critice.

Valoarea de comutare a unei variabile este acea valoare care ar trebui sa apara pentru ca FNPV a proiectului sa devina zero, sau, mai general, ca rezultatul proiectului sa scada sub nivelul minim de acceptabilitate. Utilizarea valorilor de comutare in analiza de senzitivitate permite evaluatorilor sa faca unele aprecieri privind gradul de risc al proiectului si posibilitatea de a intreprinde actiuni de prevenire a riscului.

Analiza de senzitivitate a fost efectuata doar pentru scenariile 3 si 4, singurele scenarii de dezvoltare a aeroportului care pot fi recomandate in urma analizei financiare, atat in cazul obtinerii de finantare europeana, cat si in cazul investitiei clasice.

Din punct de vedere financiar, variabilele importante ale proiectului sunt:- costurile de investitii;- costurile de operare;- numarul de pasageri;- numarul de miscari aeronave;- tarifele aeronautice;- veniturile din operare.

Deoarece exista corelatii matematice intre costurile de operare si veniturile din operare, intre venituri si tarife, precum si intre numarul de pasageri si numarul de miscari, au fost alese pentru analiza de elasticitate (vezi Tabelele 6.1 - 6.6) urmatoarele variabile:- costurile de investitii;- costurile de operare;- traficul de pasageri;- tarifele aeroportuare.

6.1.1. Scenariul 3

Tabelul 6.1: Analiza elasticitatii variabilelor (efectul asupra FNPV CJ) in S3

Variabila FNPV CJ var FNPV CJ var+1% -1%

Cost investitie 33.165.675 -0,6%Cost exploatare 33.377.077 0,0%Trafic 32.882.034 -1,5%


Tarife 33.377.077 0,0%

Explicatia faptului ca modelul financiar nu este sensibil la variabilele ‘Cost exploatare’ si ‘Tarife’ sta in faptul ca, in scenariile analizate, concesionarul preia toate riscurile de operare si de cerere. Prin urmare, rezultatele financiare ale CJ Brasov nu pot fi influentate de aceste variabile.

Doar variabila ‘Trafic’ din Tabelul 6.1 este critica din punct de vedere financiar, deoarece o variatie de 1% a ei induce o variatie mai mare de 1% a FNPV.

Tabelul 6.2 : Analiza elasticitatii variabilelor (efectul asupra FRR CJ) in S3

Variabila FRR CJ var FRR CJ var1% -1%

Cost investitie 8,71% -0,6%Cost exploatare 8,76% 0,0%Trafic 8,71% -0,6%Tarife 8,76% 0,0%

Niciuna din variabilele din tabelul de mai sus sunt critice din punct de vedere financiar, deoarece o variatie de 1% a lor nu induce o variatie mai mare de 1% a FRR.

Valoarea de comutare a variabilei critice ‘Trafic’ este de 67%. Avand in vedere faptul ca prognoza utilizata are un grad de realism ridicat, consideram ca probabilitatea atingerii acestei valori de comutare este foarte mica.

Deoarece in scenariul concesionarii apare ca variabila importanta si redeventa, o analiza separata s-a efectuat pentru a determina efectul variatiei ei asupra indicatorilor financiari ai concesionarului si concedentului.

Tabelul 6.3: Influenta redeventei asupra indicatorilor financiari (S3)

Redeventa (euro / pasager imbarcat) 2,0 3,0 4,0FNPV concesionar 42.330.075 22.956.469 3.290.432FRR concesionar 12,59% 8,67% 4,68%FNPV CJ 16.875.660 33.377.077 49.878.494FRR CJ 6,75% 8,76% 10,40%

Se observa ca redeventa poate varia intr-o plaja larga de valori, fara ca FNPV CJ sa devina negativa, aspect care indica faptul ca redeventa nu ar trebui sa fie singura


componeneta a criteriului de atribuire a contractului de concesiune, astfel incat potentialul concesionar sa aiba posibilitatea atingerii unor indicatori financiari atractivi.

6.1.2. Scenariul 4

Tabelul 6.4: Analiza elasticitatii variabilelor (efectul asupra FNPV CJ) in S4

Variabila FNPV CJ var FNPV CJ var+1% -1%

Cost investitie -16.224.527 4,9%Cost exploatare 23.989.419 0,0%Trafic -15.965.045 3,2%Tarife 23.989.419 0,0%

Explicatia faptului ca modelul financiar nu este sensibil la variabilele ‘Cost exploatare’ si ‘Tarife’ sta in faptul ca, in scenariile analizate, concesionarul preia toate riscurile de operare si de cerere. Prin urmare, rezultatele financiare ale CJ Brasov nu pot fi influentate de aceste variabile.

Variabilele ‘Cost investitie’ si ‘Trafic’ din Tabelul 6.4 sunt critice din punct de vedere financiar, deoarece o variatie de 1% a lor induce o variatie mai mare de 1% a FNPV.

Tabelul 6.5 : Analiza elasticitatii variabilelor (efectul asupra FRR CJ) in S4

Variabila FRR CJ var FRR CJ var1% -1%

Cost investitie 8,71% -0,6%Cost exploatare 8,76% 0,0%Trafic 8,71% -0,6%Tarife 8,76% 0,0%

Niciuna din variabilele din tabelul de mai sus sunt critice din punct de vedere financiar, deoarece o variatie de 1% a lor nu induce o variatie mai mare de 1% a FRR.

Valoarea de comutare a variabilei critice ‘Cost investitie’ este de 21%. Avand in vedere faptul ca acest cost este fixat prin contracte intre parti si ca valoarea finala a investitiilor este rezultatul in mod normal a unui proces de achizitie prin licitatie


publica (proces care tinde sa scada costurile) prognoza utilizata are un grad de realism ridicat, consideram ca probabilitatea atingerii acestei valori de comutare este foarte mica.

Valoarea de comutare a variabilei critice ‘Trafic’ este de 31%. Avand in vedere faptul ca prognoza utilizata are un grad de realism ridicat, consideram ca probabilitatea atingerii acestei valori de comutare este foarte mica.

Deoarece in scenariul concesionarii apare ca variabila importanta si redeventa, o analiza separata s-a efectuat pentru a determina efectul variatiei ei asupra indicatorilor financiari ai concesionarului si concedentului.

Tabelul 6.6: Influenta redeventei asupra indicatorilor financiari (S4)

Redeventa (euro / pasager imbarcat) 2,0 3,0 4,0FNPV concesionar 42.330.075 22.956.469 3.290.432FRR concesionar 12,59% 8,67% 4,68%FNPV CJ -31.971.420 -15.470.003 1.031.414FRR CJ 0,94% 2,66% 4,08%

Se observa ca o crestere a redeventei poate duce indicatorii CJ intr-o zona pozitiva, dar in acest caz indicatorii de performanta ai concesionarului devin prea mici pentru a faca tranzactia interesanta pentru un investitor privat.

6.2. Analiza calitativa a riscurilor

Identificarea riscurilor, impartirea lor pe categorii si alocarea riscurilor pentru scenariile 1 si 2 sunt sumarizate in tabelul de mai jos.

Tabelul 6.7: Matricea de alocare a riscurilor pentru Scenariul 1 si Scenariul 2

Nr. Denumirea riscului Descrierea riscului Alocare

CJ / Aeroport Impartita Constructor

Riscuri de planificare si proiectare




1. Deficiente de proiectare

Greseli de proiectare care duc la cresterea costului si duratei constructiei

X

2. Modificari de proiectare

Modificari ulterioare aprobarii proiectului, cerute de aeroport sau constructor

X

3. Intarzieri in obtinerea avizelor / aprobarilor

Obtinerea avizelor si aprobarilor dureaza mai mult decat s-a planificat

X

Riscuri de constructie

4. Descoperirea de vestigii arheologice

Descoperirea de vestigii arheologice pe amplasamente impiedica realizarea constructiei provocand intarzieri si majorari de costuri

X

5. Descoperirea de retele edilitare pe amplasament

Descoperirea unor retele edilitare, tevi etc. de care nu se stia poate duce la intarzieri si majorari de costuri

X

6. Depasiri de costuri datorate unor circumstante geologice

Cresterea costurilor cu fundatia datorita geologiei terenului de fundare

X

7. Vicii materiale Cresterea costurilor de constructie datorita calitatii materialelor

X

8. Depasirea generala a costurilor

Costul final depaseste costul planificat

X

9. Intarzierea lucrarilor Evenimente neprevazute duc la intarzirerea lucrarilor si marirea costurilor

X

10. Furnizarea utilitatilor Intarzieri in conectarea la X




utilitati11. Insolvabilitatea

furnizorilorUnul sau mai multi furnizori sau sub-contractori devin insolvabili

X

12. Lucrari defecte Lucrari cu defectiuni care duc la intarzieri si/sau costuri suplimentare

X

13. Probleme de personal

Litigii de munca sau lipsa personalului calificat X

14. Accidente de munca Accidente de munca pe santier care duc la intarzieri

X

15. Furt sau sabotaj Furt de materiale de pe santier sau distrugerea de materiale sau echipamente

X

16. Risc privind protectia mediului

Cresterea duratei sau costurilor datorita unor masuri de protectia mediului neprevazute initial

X

Riscuri de intretinere si operare

17. Cresterea costului cu forta de munca

Cresteri de costuri cu personalul neprevazute

X

18. Costuri de operare si intretinere mai mari

Depasirea costurilor de operare si intretinere prognozate

X

19. Capacitate de management

Operatorul aeroportului nu realizeza tintele de venituri

X

20. Risc de disponiblitate

Evenimente neprevazute impiedica temporar

X




utilizarea pistei, terminalelor sau altor facilitati.

Riscuri legate de cerere si venituri

21. Inrautatirea conditiilor economice generale

Crize economice neprevazute la nivel international

X

22. Inrautatirea conditiilor economice locale

Evolutii economice neprevazute in economia locala si regionala

X

23. Scaderea conjuncturala a traficului aerian

Epidemii, accidente etc.X

24. Concurenta Aparitia unuia sau mai multor competitori sau intensifiarea activitatii unui competitor important

X

25. Inflatie Inflatia este mai mare decat cea prognozata

X

Riscuri legislative / politice

26. Schimbari legislative generale

Modificari legislative care nu vizeaza acest proiect, dar care duc la cresteri de costuri

X

27. Schimbari legislative specifice

Modificari legislative care vizeaza direct acest tip de proiecte

X

28. Schimbari politice Schimbari la nivel politic, care pot duce la o opozitie fata de proiect,

X




materializata in intarzieri si/sau costuri suplimentare

Riscuri financiare

29. Indisponibilitatea finantarii

Investitorii nu sunt capabili sa asigure resursele financiare si de capital necesare in timp util

X

30. Insolvabilitatea constructorului

Constructorul devine insolvabil

X

31. Finantare suplimentara (inclusiv crestere dobanzi)

Sunt necesare finantari suplimentare, pentru costuri neprevazute

X

32. Evolutii neprognozate ale cursului de schimb

Cursul de schimb poate influenta costurile finantarii

X

Riscuri naturale

33. Forta majora Evenimente de forta majora, asa cum sunt definite in contracte, impiedica sau amana executarea contractelor

X

34. Alte riscuri naturale, inclusiv meteorologice

Alte fenomene sau evenimente, impiedica sau amana executarea contractelor

X

Identificarea riscurilor, impartirea lor pe categorii si alocarea riscurilor pentru scenariile 3 si 4 sunt sumarizate in tabelul de mai jos.

Tabelul 6.8: Matricea de alocare a riscurilor pentru scenariile 3 si 4



CJ Brasov Impartita Concesionar

Riscuri de planificare si proiectare

1. Deficiente de proiectare

Greseli de proiectare care duc la cresterea costului si duratei constructiei

X

2. Modificari de proiectare

Modificari ulterioare aprobarii proiectului, cerute de aeroport sau constructor

X

3. Intarzieri in obtinerea avizelor / aprobarilor

Obtinerea avizelor si aprobarilor dureaza mai mult decat s-a planificat

X

Riscuri de constructie

4. Descoperirea de vestigii arheologice

Descoperirea de vestigii arheologice pe amplasamente impiedica realizarea constructiei provocand intarzieri si majorari de costuri

X

5. Descoperirea de retele edilitare pe amplasament

Descoperirea unor retele edilitare, tevi etc. de care nu se stia poate duce la intarzieri si majorari de costuri

X

6. Depasiri de costuri datorate unor circumstante geologice

Cresterea costurilor cu fundatia datorita geologiei terenului de fundare

X

7. Vicii materiale Cresterea costurilor de constructie datorita calitatii materialelor

X

8. Depasirea generala a costurilor

Costul final depaseste costul planificat

X

9. Intarzierea lucrarilor Evenimente neprevazute duc la intarzirerea

X




lucrarilor si marirea costurilor

10. Furnizarea utilitatilor Intarzieri in conectarea la utilitati

X

11. Insolvabilitatea furnizorilor

Unul sau mai multi furnizori sau sub-contractori devin insolvabili

X

12. Lucrari defecte Lucrari cu defectiuni care duc la intarzieri si/sau costuri suplimentare

X

13. Probleme de personal

Litigii de munca sau lipsa personalului calificat X

14. Accidente de munca Accidente de munca pe santier care duc la intarzieri

X

15. Furt sau sabotaj Furt de materiale de pe santier sau distrugerea de materiale sau echipamente

X

16. Risc privind protectia mediului

Cresterea duratei sau costurilor datorita unor masuri de protectia mediului neprevazute initial

X

Riscuri de intretinere si operare

17. Cresterea costului cu forta de munca

Cresteri de costuri cu personalul neprevazute

X

18. Costuri de operare si intretinere mai mari

Depasirea costurilor de operare si intretinere prognozate

X

19. Capacitate de management

Operatorul aeroportului nu realizeza tintele de venituri

X

20. Risc de Evenimente neprevazute X




disponiblitate impiedica temporar utilizarea pistei, terminalelor sau altor facilitati.

21. Riscuri legate de bunurile de retur

Bunurile de retur sunt predate concedentului deteriorate sau intr-o stare avansa de uzura.

X

Riscuri legate de cerere si venituri

22. Inrautatirea conditiilor economice generale

Crize economice neprevazute la nivel international

X

23. Inrautatirea conditiilor economice locale

Evolutii economice neprevazute in economia locala si regionala

X

24. Scaderea conjuncturala a traficului aerian

Epidemii, accidente etc.X

25. Concurenta Aparitia unuia sau mai multor competitori sau intensifiarea activitatii unui competitor important

X

26. Inflatie Inflatia este mai mare decat cea prognozata

X

Riscuri legislative / politice

27. Schimbari legislative generale

Modificari legislative care nu vizeaza acest proiect, dar care duc la cresteri de costuri

X

28. Schimbari legislative specifice

Modificari legislative care vizeaza direct acest tip de proiecte

X

29. Schimbari politice Schimbari la nivel politic, care pot duce la o

X




opozitie fata de proiect, materializata in intarzieri si/sau costuri suplimentare

Riscuri financiare

30. Indisponibilitatea finantarii

Investitorii nu sunt capabili sa asigure resursele financiare si de capital necesare in timp util

X

31. Insolvabilitatea constructorilor

Constructorul devine insolvabil

X

32. Finantare suplimentara (inclusiv crestere dobanzi)

Sunt necesare finantari suplimentare, pentru costuri neprevazute

X

33. Evolutii neprognozate ale cursului de schimb

Cursul de schimb poate influenta costurile finantarii

X

Riscuri naturale

34. Forta majora Evenimente de forta majora, definite in contracte, impiedica sau amana executarea contractelor

X

35. Alte riscuri naturale, inclusiv meteorologice

Alte fenomene sau evenimente, impiedica sau amana executarea contractelor

X

Se observa cum riscurile importante legate de cerere si oferta sau de operare trec de la CJ Brasov la concesionar, in cazul scenariilor 3 si 4.


6.3. Analiza cantitativa a riscurilor

Evaluarea cantitativa a riscurilor (vezi Anexa 5) s-a facut pentru cele mai importante dintre acestea (riscuri-cheie, care pot afecta substantial proiectul). Valoarea impactului, probabilitatea de producere si alocarile procentuale sunt estimate de catre echipa de consultanti si pot fi subiectul unor rafinari ulterioare.

Analiza cantitativa a fost efectuata doar pentru scenariile 1 si 4, deoarece:- costurile mai mari de investitie ce revin CJ Brasov in Scenariul 1 induc

automat riscuri cantitativ mai mari decat in cazul Scenariului 2 iar riscurile din Scenariul 4 sunt mai mari decat cele din Scenariul 3;

- scenariile 3 si 4 reprezinta variantele pesimiste de finantare (cele in care nu se poate obtine finantare din fonduri europene).

In urma analizei, au rezultat:- S1: un risc cumulat estimat, din punct de vedere material, la aproximativ 54,5

milioane EUR, din care 64% revin CJ Brasov si 36% constructorului;- S4: un risc cumulat estimat, din punct de vedere material, la aproximativ 39,1

milioane EUR, din care 75% revin concesionarului si 25% concedentului.

Aceste valori pot fi majorate cu 15-20% pentru a tine cont si de riscurile non-cheie. Asa cum era de asteptat, riscurile entitatii contractante in varianta concesiunii sunt mai mici decat cele care ar rezulta in varianta achizitiei si operarii clasice.

6.4. Masuri de prevenire a riscurilor

Diagrama riscurilor

Evaluarea riscurilor se poate face pe doua dimensiuni: impact si probabilitate. Diagrama riscurilor este o reprezentare grafica a acestor dimensiuni pe cate trei


nivele (impact mare, mediu si mic si probabilitate mare, medie si mica), astfel incat sa apara 9 categorii de riscuri.

Severitatea sau importanta riscurilor va fi astfel evaluata functie de combinatia dintre impact si probabilitatea de aparitie, urmand ca reactia fata de risc sa fie corespunzator dimensionata si planificata.

In tabelul de mai jos este prezentata diagrama riscurilor in cazul Scenariului 4, diagramele pentru restul scenariilor fiind similare.

Tabelul 6.9: Diagrama riscurilor pentru Scenariul 4

Impact / probabilitate

Mica Medie Mare

Mic 4, 5, 12 1, 32

Mediu 6, 27 2, 8, 21 9

Mare 34

Cele 9 combinatii se pot imparti in 4 categorii mai mari:- Riscuri neglijabile (verde);- Riscuri acceptabile (bleu);- Riscuri nedorite (galben);- Riscuri inaceptabile (rosu).

Matricea poate fi folosita in stabilirea strategiei de management astfel: Riscurile din prima categorie (frecventa mica, severitate redusa) — pentru

acest tip se recomanda tehnici de retinere a riscului; Pentru riscurile din a doua categorie (frecventa mare, severitate scazuta), se

impun a fi aplicate tehnici de control al riscului, in scopul reducerii frecventei de producere, combinate cu tehnici de retinere;

Pentru riscurile din a treia categorie (frecventa mica si severitate ridicata) este recomandata asigurarea, deoarece materializarea lor ar avea un efect important asupra proiectului;

Riscurile din ultima categorie (frecventa mare, severitate ridicata) ar trebui evitate.

Singurul risc “rosu” din Diagrama riscurilor este cel reprezentat de posibilitatea de depasire a duratei de construire, cu impact potential atat asupra costurilor, cat si a


veniturilor viitoare. Acest risc poate fi diminuat semnificativ prin clauze contractuale adecvate.

Pentru aeroport si investitori, masurile principale de diminuare a riscurilor sunt o selectie riguroasa a constructorului / concesionarului in cadrul procesului de atribuire si negocierea si introducerea in contract a unui plan de management al riscului si a unor clauze care sa prevada in detaliu alocarea riscurilor si a responsabilitatilor aferente, inclusiv procentele fiecarui partener in cazul responsabilitatilor impartite.

7. ConcluziiObiectivul principal al initiatorului proiectului „Aeroport International Brasov - Ghimbav”, Consiliului Judetean Brasov, este legat de de realizarea unui studiu – „Plan de afaceri” care sa reprezinte documentul pe baza caruia sa se efectueze prenotificarea DG COMP pentru ajutor de stat, si de asemenea sa poata fi analizat de catre oricare potential partener al Consiliului Judetean in demersul acestuia de concesionare a operarii, administrarii si dezvoltarii pe viitor a aeroportului.

Perioada de analiza a planulului de afaceri este de 37 ani (2019 – 2055) in total si 35 ani de operare efectiva a aeroportului (2021-2055), interval in care trebuie finalizate investitiile din etapa a III-a de dezvoltare a aeroportului (2019-2020), necesare pentru darea in functiune a acestuia, dar si investitiile din etapa a IV-a (2033 – 2035), necesare pentru extinderea aeroportului in vederea acomodarii traficului prognozat.

Investitiile necesare pentru finalizarea etapei a III-a se ridica la valoarea de 81.103.797 euro. Din acesta suma, au fost cheltuiti deja (pana in decembrie 2018) aproximativ 4,43 milioane euro. Investitiile necesare pentru finalizarea etapei a IV-a au fost estimate la 53.676.446 euro. In total, costul investitiilor necesare in cei 37 ani este de aproximativ 134,8 milioane euro, TVA inclus. Daca sunt incluse si investitiile aferente etapelor I si II de dezvoltare, costul total al investitiilor in proiectul AIBG ajunge la aproximativ 164,5 milioane euro.

Pentru determinarea optiunii strategice optime de continuare a proiectului si de operare eficienta a viitorului aeroport, au fost studiate 4 scenarii:- S1: finantarea si construirea obiectivului de catre Consiliului Judetean Brasov si

operarea aeroportului de catre o societate constituita de CJ Brasov (corespunde cu scenariul 1 din Studiul de fundamentare).

- S2: finantarea si construirea etapei a III-a a aeroportului de catre CJ Brasov, in proportie de 25%, si din fonduri publice judetene, nationale si europene (conform schemei actuale de finantare din Programul Operational Infrastructura Mare,


Obiectivul Specific 2.3), in proportie de 75%, operarea aeroportului de catre o societate constituita de CJ Brasov si finantarea etapei a IV-a de dezvoltare a aeroportului din fonduri ale CJ Brasov.

- S3: finantarea si construirea etapei a III-a a aeroportului de catre CJ Brasov, in proportie de 25%, si din fonduri publice judetene, nationale si europene (conform schemei actuale de finantare din Programul Operational Infrastructura Mare, Obiectivul Specific 2.3), in proportie de 75%, operarea aeroportului de catre un concesionar si finantarea etapei a IV-a de dezvoltare a aeroportului de catre concesionar.

- S4: finantarea si construirea etapei a III-a a aeroportului de catre CJ Brasov, in proportie de 100%, operarea aeroportului de catre un concesionar si finantarea etapei a IV-a de dezvoltare a aeroportului de catre concesionar.

Analiza financiara a celor 4 scenarii a relevat faptul ca S3 este singurul scenariu care asigura o valoare financiara neta actualizata pozitiva atunci cand sunt luate in considerare si investitiile istorice (etapele I-II). De asemenea, concesiunea este optiunea cea mai avantajoasa din punct de vedere financiar, atat in cazul unei finantari clasice (S4 in comparatie cu S1), cat si in cazul atragerii de fonduri EU (S3 in comparatie cu S2).

Analiza riscurilor a evidentiat faptul ca scenariile care includ concesiunea au cele mai mici riscuri pentru Consiliul Judetean Brasov, atat la nivel calitativ, cat si din punct de vedere cantitativ.

De asemenea, analiza de senzitivitate a aratat ca modelul financiar al Scenariului 3 este unul foarte robust din punct de vedere financiar si ca redeventa platibila de catre concesionar poate varia in marje destul de largi, permitand o negociere a contractului de concesiune care sa permita atat o rata de rentabilitate acceptabila pentru concesionar (FRR > 8-10%), cat si recuperarea investitiilor de catre concedent (FNPV CJ > 0).

Scenariul 4 are, de asemenea, rezultate bune in cadrul analizei de senzitivitate fata de potentialele modificari de trafic sau de costuri de investitie. Din ipoteza ca redeventa va fi de 3 euro/pasager imbarcat, rezulta ca rata de rentabilitate a concesionarului va fi de 8,67%.

Din perspectiva ajutorului de stat, atat construirea infrastucturii aeroportuare, cat si incredintarea aeroportului spre exploatare catre o societate comerciala / regie autonoma pot reprezenta masuri de ajutor de stat.


Fiind vorba de un aeroport nou-infiintat, notificarea ajutorului de stat catre Comisia Europeana este obligatorie si trebuie facuta in conformitate cu Orientarile privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor si companiilor aeriene (2014/C99/03).

Conform proiectiilor din analiza financiara si analiza riscurilor, putem trage concluzia ca daca ajutorul de stat este acceptat in formulele propuse si se obtin finantarile pentru proiect pe structurile analizate, atunci modelurile de afaceri constituite de Scenariul 3 si Scenariul 4 sunt sustenabile si constituie directii strategice viabile pentru indeplinirea misiunii AIBG.

Tabela de tabele

Numar tabel

Titlu Pagina

2.1 Evolutia populatiei in Regiunea Centru 18

2.2 Evolutia PIB in Romania si prognoza acestuia 19

2.3 Evolutia PIB / locuitor in Regiunea Centru si prognoza acestuia 19

2.4 Unitati economice in judetul Brasov 24

2.5 Comparatia traficului de pasageri inregistrat in Romania si in alte tari din regiune

30

2.6 Evolutia traficului aerian in Romania in perioada 2011 – 2018 32

2.7 Evolutia traficului de curse neregulate in Romania in perioada 2012 – 2017

32

2.8 FNPV concesionar si concedent in studiul de fundamentare 43

2.9 FRR concesionar si concedent in studiul de fundamentare 43

3.1 Obiective de investitii etapa a III-a AIBG 48

5.1 Tarifele aeroportuare AIBG 59

5.2 Costuri de investitie pentru etapa a IV-a AIBG 63

6.1 Analiza elasticitatii variabilelor (efectul asupra FNPV CJ) S3 73

6.2 Analiza elasticitatii variabilelor (efectul asupra FRR CJ) S3 74

6.3 Influenta redeventei asupra indicatorilor financiari S3 74


6.4 Analiza elasticitatii variabilelor (efectul asupra FNPV CJ) S4 75

6.5 Analiza elasticitatii variabilelor (efectul asupra FRR CJ) S4 75

6.6 Influenta redeventei asupra indicatorilor financiari S4 76

6.7 Matricea de alocare a riscurilor pentru S1 si S2 77

6.8 Matricea de alocare a riscurilor pentru S3 si S4 81

6.9 Diagrama riscurilor pentru S4 87

Tabela de grafice

Numar grafic

Titlu Pagina

2.1 Regiunea Centru a Romaniei si incadrarea judetului Brasov

17

2.2 Harta judetului Brasov 23

2.3 Evolutie comparativa a ritmului de crestere a traficului aerian 1998 – 2017

29

2.4 Harta aeroporturilor din Romania 30

2.5 Top aeroporturi din Romania 2017 31

2.6 Evolutia activitate cargo si posta in Romania in perioada 2011 – 2017

33

2.7 Comparatie activitate cargo si posta in Romania in 2018 (T1-T3)

34

5.1 Evolutia prognozata a traficului de pasageri AIBG 2021-2055 58


ANEXE


ANEXA 1 – Scenariul 1Scenariul 1 Euro 0 1 2 3 4 5 6 7 8

2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026Investitii Etapele III - IV 4.427.356 35.489.219 41.187.222 0 0 0 0 0 0

Venituri Aterizare 0 0 0 65.499 179.681 202.183 249.742 347.104 521.866Iluminare 0 0 0 20.324 53.019 77.290 104.690 145.455 182.430Stationare 0 0 0 1.809 4.719 6.880 9.319 12.948 32.478Pasageri 0 0 0 57.280 181.327 283.286 393.609 559.328 1.445.803Securitate 0 0 0 28.640 90.664 141.643 196.804 279.664 542.176Cargo 0 0 0 1.027 2.772 3.743 22.455 28.069 33.683Total venituri aeronautice 0 0 0 174.579 512.182 715.025 976.619 1.372.568 2.758.434Tarif dezvoltare 0 0 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 0 0 0 5.780 16.993 25.910 35.688 50.332 64.410Alte venituri non-aeronautice 0 0 0 54.101 192.378 334.672 513.991 802.240 1.132.599TOTAL VENITURI EXPLOATARE 0 0 0 234.460 721.553 1.075.607 1.526.299 2.225.140 3.955.444

Angajati 0 8 12 45 52 71 87 112 131

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 0 2.146 3.537 7.074 18.453 26.901 36.437 50.625 63.494Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 0 9.073 389 777 2.028 2.956 4.004 5.563 6.977Cheltuieli privind energia si apa 0 1.200 7.595 15.190 39.625 57.765 78.243 108.710 136.344Cheltuieli privind marfurile 0 0 0 27.050 96.189 167.336 256.996 401.120 566.300Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 0 0 0 45.696 119.206 173.777 235.381 327.035 410.168Prime de asigurare 0 0 0 21.505 21.505 21.505 21.956 31.199 40.323Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 0 2.688 5.376 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, 0 5.000 8.000 106.882 56.882 10.751 13.774 16.456 19.920

reclama si publicitateCheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 0 0 5.475 21.900 25.213 34.466 42.568 54.441 63.966Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 0 15.777 17.020 16.679 19.202 26.249 32.419 41.462 48.716Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 0 1.343 3.219 5.035 5.797 7.925 9.787 12.517 14.707Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 0 729 1.458 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 0 5.200 9.360 7.933 20.695 30.169 40.864 56.777 71.209Cheltuieli cu taxa de licenta 0 0 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 0 5.000 25.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 0 0 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 0 0 10.753 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505Cheltuieli cu alte taxe si impozite 0 0 0 5.301 16.313 24.318 34.507 50.307 89.427Cheltuieli cu personalul 0 137.314 205.971 772.390 889.239 1.215.596 1.501.331 1.920.086 2.256.006Cota tarif siguranta 0 0 0 9.308 29.466 46.034 63.961 90.891 117.471Alte cheltuieli de exploatare 0 0 0 905 2.361 3.442 4.663 6.478 8.125TOTAL COSTURI EXPLOATARE 0 185.470 310.932 1.121.734 1.420.284 1.907.300 2.435.000 3.231.776 3.971.262Rezultat brut exploatare 0 -185.470 -310.932 -887.274 -698.731 -831.693 -908.701 -1.006.636 -15.818

Restituiri credite 0 390.972 2.368.043 2.368.043 2.519.058 4.979.171 4.979.171 4.979.171 4.979.171

Surse de finantare 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Excedent bugetar CJ 4.427.356 17.052.153 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 5.000.000 5.000.000 0 0 0 0 0 0Alocare guvern 0 4.900.000 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 8.537.066 18.953.268 0 0 0 0 0 0


Imprumut neavizat 0 0 12.124.753 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0 5.109.201 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 200.000 400.000 800.000 700.000 900.000 900.000 1.000.000 0Total 4.427.356 35.689.219 41.587.222 800.000 700.000 900.000 900.000 1.000.000 0

Sustenabilitate 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Cash flow cu imprumuturi 0 14.530 89.068 -87.274 1.269 68.307 -8.701 -6.636 -15.818 Cumulated cash flow 0 14.530 103.598 16.325 17.594 85.901 77.200 70.563 54.745

Scenariul 1 (cont.) 9 10 11 12 13 14 15 16 172027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035

Investitii Etapele III - IV 0 0 0 0 0 0 489.319 25.106.197 28.080.930

Venituri Aterizare 646.739 775.067 810.456 919.331 1.178.718 1.281.455 1.400.918 1.529.418 1.663.616Iluminare 223.215 265.113 277.560 329.287 370.818 410.439 452.392 496.878 543.292Stationare 39.739 47.198 49.414 58.622 66.016 73.070 80.539 88.458 96.721Pasageri 1.827.725 2.240.692 2.352.705 2.636.781 2.929.015 3.228.369 3.564.372 3.936.819 4.327.978Securitate 685.397 840.260 882.264 988.793 1.464.508 1.614.185 1.782.186 1.968.410 2.163.989Cargo 38.735 42.608 49.000 63.700 82.809 107.652 139.948 153.943 169.337Total venituri aeronautice 3.461.550 4.210.937 4.421.398 4.996.513 6.091.884 6.715.169 7.420.355 8.173.927 8.964.933Tarif dezvoltare 0 0 0 0 0 0 4.455.465 4.921.024 5.409.972Redeventa handling 80.571 97.791 102.587 117.074 130.630 144.179 159.097 175.400 192.487Alte venituri non-aeronautice 1.556.482 2.065.515 2.338.693 2.816.792 3.352.240 3.947.387 4.644.175 5.453.156 6.359.499TOTAL VENITURI EXPLOATARE 5.098.603 6.374.243 6.862.678 7.930.378 9.574.754 10.806.736 16.679.092 18.723.507 20.926.892

Angajati 161 193 197 215 233 250 269 291 312

Costuri Cheltuieli cu materialele 77.689 92.272 96.604 114.607 129.062 142.852 157.454 172.937 189.091


consumabileCheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 8.537 10.140 10.616 12.594 14.183 15.698 17.303 19.004 20.779Cheltuieli privind energia si apa 166.826 198.139 207.442 246.102 277.141 306.753 338.108 371.356 406.045Cheltuieli privind marfurile 778.241 1.032.757 1.169.347 1.408.396 1.676.120 1.973.694 2.322.087 2.726.578 3.179.750Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 501.869 596.069 624.055 740.356 833.732 922.815 1.017.142 1.117.162 1.221.517Prime de asigurare 50.975 62.493 65.617 73.540 81.690 90.039 99.410 109.798 120.707Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 22.833 25.849 28.769 29.488 31.268 33.001 34.688 36.493 38.399Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 78.591 93.715 95.782 104.566 113.221 121.718 131.155 141.459 151.947Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 59.854 71.373 72.947 79.636 86.228 92.700 99.887 107.734 115.721Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 18.070 21.547 22.023 24.042 26.032 27.986 30.156 32.525 34.936Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 87.129 103.483 108.342 128.533 144.744 160.210 176.586 193.950 212.067Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 22.321 64.165 110.966Cheltuieli cu alte taxe si impozite 115.272 144.113 155.156 179.295 216.472 244.325 377.091 423.312 473.128Cheltuieli cu personalul 2.771.820 3.305.235 3.378.144 3.687.929 3.993.188 4.292.874 4.625.710 4.989.103 5.358.991Cota tarif siguranta 148.503 198.604 215.406 258.017 301.852 363.883 439.484 523.284 611.295Alte cheltuieli de 9.941 11.807 12.362 14.666 16.515 18.280 20.148 22.130 24.197


exploatareTOTAL COSTURI EXPLOATARE 4.954.261 6.025.705 6.320.719 7.159.875 7.999.558 8.864.935 9.945.332 11.087.591 12.306.139Rezultat brut exploatare 144.342 348.538 541.960 770.503 1.575.196 1.941.801 6.733.760 7.635.916 8.620.753

Restituiri credite 4.979.171 4.003.809 4.003.809 4.003.809 4.003.809 4.003.809 4.003.809 3.773.489 0


Excedent bugetar CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alocare guvern 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumut neavizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0 0 0 0 0 0 16.700.000 25.500.000Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 16.700.000 25.500.000

Sustenabilitate 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035Cash flow cu imprumuturi 72.171 174.269 270.980 385.251 754.595 915.580 2.802.713 -5.326.222 -11.353 Cumulated cash flow 126.916 301.185 572.165 957.417 1.712.011 2.627.592 5.430.305 104.083 92.730

Scenariul 1 (cont.) 16 17 18 19 20 21 22 23 242036 2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043 2044

Investitii Etapele III - IV 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Venituri Aterizare 1.802.939 1.948.246 2.105.441 2.146.933 2.147.895 2.197.166 2.280.340 2.359.607 2.453.042Iluminare 588.517 632.796 680.450 692.457 692.649 709.535 736.238 767.859 800.374Stationare 104.773 112.656 121.139 123.277 123.311 126.317 131.071 136.701 142.489Pasageri 5.359.442 5.905.290 6.469.007 6.677.752 6.752.237 7.779.438 8.180.541 8.625.235 9.092.198Securitate 2.977.468 3.280.717 3.593.893 3.709.862 3.751.243 4.667.663 4.908.324 5.175.141 5.455.319


Cargo 185.593 203.410 222.938 230.072 232.372 239.808 251.319 263.382 276.025Total venituri aeronautice 11.018.731 12.083.114 13.192.869 13.580.352 13.699.708 15.719.928 16.487.834 17.327.925 18.219.447Tarif dezvoltare 5.954.935 6.561.433 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 210.781 230.443 250.970 257.921 259.930 268.524 281.229 295.548 310.505Alte venituri non-aeronautice 7.410.881 8.628.768 9.971.280 10.840.463 11.526.916 12.551.289 13.394.758 14.329.902 15.323.924TOTAL VENITURI EXPLOATARE 24.595.328 27.503.758 23.415.119 24.678.737 25.486.554 28.539.740 30.163.821 31.953.375 33.853.875

Angajati 336 362 388 392 392 395 407 421 435

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 204.831 220.242 236.829 241.008 241.074 246.951 256.245 267.251 278.568Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 22.509 24.202 26.025 26.484 26.492 27.138 28.159 29.368 30.612Cheltuieli privind energia si apa 439.845 472.938 508.554 517.528 517.671 530.291 550.248 573.881 598.182Cheltuieli privind marfurile 3.705.440 4.314.384 4.985.640 5.420.232 5.763.458 6.275.644 6.697.379 7.164.951 7.661.962Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 1.323.199 1.422.753 1.529.899 1.556.895 1.557.326 1.595.292 1.655.329 1.726.425 1.799.531Prime de asigurare 132.867 146.399 160.374 165.549 167.396 173.575 182.524 192.446 202.865Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 40.307 42.337 44.493 46.617 47.369 47.633 48.512 49.763 51.115Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 163.502 176.203 188.880 190.878 190.878 192.061 197.971 204.687 211.666Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 124.521 134.194 143.849 145.371 145.371 146.272 150.773 155.888 161.203Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 37.593 40.513 43.428 43.887 43.887 44.159 45.518 47.062 48.667Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070


Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 229.720 247.004 265.605 270.292 270.367 276.958 287.381 299.724 312.416Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 110.966 110.966 110.966 110.966 110.966 110.966 110.966 110.966 99.277Cheltuieli cu alte taxe si impozite 556.066 621.822 529.383 557.952 576.215 645.244 681.962 722.421 758.369Cheltuieli cu personalul 5.766.532 6.214.476 6.661.592 6.732.059 6.732.059 6.773.769 6.982.225 7.219.084 7.465.220Cota tarif siguranta 709.388 818.558 931.301 973.050 987.947 1.037.799 1.109.997 1.190.042 1.274.096Alte cheltuieli de exploatare 26.211 28.183 30.305 30.840 30.849 31.601 32.790 34.198 35.646TOTAL COSTURI EXPLOATARE 13.630.100 15.071.776 16.433.726 17.066.209 17.445.927 18.191.955 19.054.582 20.024.761 21.025.996Rezultat brut exploatare 10.965.228 12.431.981 6.981.393 7.612.528 8.040.627 10.347.785 11.109.239 11.928.613 12.517.375

Restituiri credite 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Excedent bugetar CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alocare guvern 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumut neavizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0



Cash flow cu imprumuturi 3.655.084 3.211.628 -1.302.083 -1.031.069 -849.148 189.184 522.471 881.550 1.267.074 Cumulated cash flow 3.747.814 6.959.441 5.657.358 4.626.290 3.777.141 3.966.325 4.488.796 5.370.346 6.637.420

Scenariul 1 (cont.) 25 26 27 28 29 30 31 32 332045 2046 2047 2048 2049 2050 2051 2052 2053


Venituri Aterizare 2.549.679 2.649.640 2.748.760 2.748.760 2.748.760 2.748.760 2.739.883 2.739.883 2.739.883Iluminare 833.816 868.220 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682Stationare 148.443 154.568 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593Pasageri 9.582.246 10.096.235 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759Securitate 5.749.348 6.057.741 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255Cargo 289.274 303.159 317.711 332.961 343.616 347.052 358.158 369.619 381.446Total venituri aeronautice 19.152.806 20.129.563 21.149.761 21.165.011 21.175.665 21.179.102 21.181.330 21.192.791 21.204.619Tarif dezvoltare 0 0 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 326.122 342.425 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876Alte venituri non-aeronautice 16.379.822 17.500.740 18.687.690 18.942.901 19.198.111 19.453.321 19.708.531 19.963.742 20.218.952TOTAL VENITURI EXPLOATARE 35.858.750 37.972.728 40.197.327 40.467.787 40.733.652 40.992.299 41.249.738 41.516.409 41.783.447

Angajati 450 465 481 473 465 457 449 442 434

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 290.207 302.181 315.916 327.921 335.135 335.226 342.601 350.138 357.841Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 31.891 33.207 34.716 36.035 36.828 36.838 37.649 38.477 39.323Cheltuieli privind energia si apa 623.176 648.889 678.382 704.160 719.652 719.848 735.685 751.870 768.411Cheltuieli privind marfurile 8.189.911 8.750.370 9.343.845 9.923.397 10.376.096 10.619.171 11.099.767 11.600.196 12.121.237Cheltuieli cu intretinerea 1.874.720 1.952.073 2.040.798 2.118.348 2.164.952 2.165.542 2.213.184 2.261.874 2.311.635


si reparatiilePrime de asigurare 213.799 225.267 237.261 248.582 256.467 259.031 267.248 275.727 284.475Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 52.499 53.914 55.360 56.833 58.189 59.112 59.408 60.350 61.307Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 218.911 226.429 234.194 241.033 244.360 242.592 246.087 249.704 253.443Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 166.721 172.446 178.360 183.568 186.103 184.756 187.418 190.172 193.020Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 50.333 52.061 53.847 55.419 56.184 55.777 56.581 57.413 58.273Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 325.470 338.899 354.302 367.766 375.857 375.959 384.230 392.683 401.322Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 103.727 114.657 128.462 128.512 128.562 128.612 130.995 131.045 131.095Cheltuieli cu alte taxe si impozite 803.343 850.769 900.669 948.855 984.320 999.582 1.036.681 1.075.369 1.115.480Cheltuieli cu personalul 7.720.771 7.985.895 8.259.763 8.500.972 8.618.327 8.555.947 8.679.227 8.806.786 8.938.677Cota tarif siguranta 1.362.304 1.454.822 1.551.577 1.642.910 1.706.521 1.727.211 1.793.501 1.861.899 1.932.473Alte cheltuieli de exploatare 37.136 38.668 40.426 41.962 42.885 42.897 43.840 44.805 45.791TOTAL COSTURI EXPLOATARE 22.101.521 23.237.150 24.444.478 25.562.877 26.327.040 26.544.703 27.350.704 28.185.110 29.050.406Rezultat brut exploatare 13.431.107 14.393.152 15.392.973 16.405.868 17.210.372 17.667.741 18.502.700 19.379.487 20.288.314

Restituiri credite 0 0 0 0 0 0 0 0 0



Excedent bugetar CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alocare guvern 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumut neavizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sustenabilitate 2045 2046 2047 2048 2049 2050 2051 2052 2053Cash flow cu imprumuturi 1.675.587 2.108.199 2.559.146 2.680.721 4.558.720 7.359.015 7.469.454 7.581.757 7.692.378 Cumulated cash flow 8.313.007 10.421.206 12.980.353 15.661.074 20.219.794 27.578.809 35.048.263 42.630.020 50.322.398

Scenariul 1 (cont.) 34 352054 2055

Investitii Etapele III - IV 0 0

Venituri Aterizare 2.739.883 2.739.883Iluminare 907.682 907.682Stationare 161.593 161.593Pasageri 10.633.759 10.633.759Securitate 6.380.255 6.380.255Cargo 393.653 406.250Total venituri aeronautice 21.216.826 21.229.422Tarif dezvoltare 0 0Redeventa handling 359.876 359.876Alte venituri non-aeronautice 20.474.162 20.729.372


TOTAL VENITURI EXPLOATARE 42.050.863 42.318.671

Angajati 427 421

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 365.714 373.760Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 40.188 41.073Cheltuieli privind energia si apa 785.316 802.593Cheltuieli privind marfurile 12.663.694 13.228.405Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 2.362.491 2.414.466Prime de asigurare 293.501 302.815Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 62.280 63.268Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 257.307 261.298Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 195.963 199.002Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 59.161 60.078Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 3.070 3.070Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 410.151 419.175Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182


Impozite constructii 131.145 131.145Cheltuieli cu alte taxe si impozite 1.157.064 1.200.177Cheltuieli cu personalul 9.074.958 9.215.691Cota tarif siguranta 2.005.292 2.080.428Alte cheltuieli de exploatare 46.798 47.828TOTAL COSTURI EXPLOATARE 29.947.627 30.877.803Rezultat brut exploatare 21.230.425 22.207.160

Restituiri credite 0 0

Surse de finantare 2054 2055

Excedent bugetar CJ 0 0Venituri proprii CJ 0 0Alocare guvern 0 0Credite existente CJ 0 0Imprumut neavizat 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0Alte alocari CJ 0 0Total 0 0

Sustenabilitate 2054 2055Cash flow cu imprumuturi 7.801.409 7.908.939 Cumulated cash flow 58.123.807 66.032.746




Venituri Aterizare 0 0 0 65.499 179.681 202.183 249.742 347.104 521.866Iluminare 0 0 0 20.324 53.019 77.290 104.690 145.455 182.430


Stationare 0 0 0 1.809 4.719 6.880 9.319 12.948 32.478Pasageri 0 0 0 57.280 181.327 283.286 393.609 559.328 1.445.803Securitate 0 0 0 28.640 90.664 141.643 196.804 279.664 542.176Cargo 0 0 0 1.027 2.772 3.743 22.455 28.069 33.683Total venituri aeronautice 0 0 0 174.579 512.182 715.025 976.619 1.372.568 2.758.434Tarif dezvoltare 0 0 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 0 0 0 5.780 16.993 25.910 35.688 50.332 64.410Alte venituri non-aeronautice 0 0 0 54.101 192.378 334.672 513.991 802.240 1.132.599TOTAL VENITURI EXPLOATARE 0 0 0 234.460 721.553 1.075.607 1.526.299 2.225.140 3.955.444

Angajati 0 8 12 45 52 71 87 112 131

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 0 2.146 3.537 7.074 18.453 26.901 36.437 50.625 63.494Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 0 9.073 389 777 2.028 2.956 4.004 5.563 6.977Cheltuieli privind energia si apa 0 1.200 7.595 15.190 39.625 57.765 78.243 108.710 136.344Cheltuieli privind marfurile 0 0 0 27.050 96.189 167.336 256.996 401.120 566.300Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 0 0 0 45.696 119.206 173.777 235.381 327.035 410.168Prime de asigurare 0 0 0 21.505 21.505 21.505 21.956 31.199 40.323Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 0 2.688 5.376 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 0 5.000 8.000 106.882 56.882 10.751 13.774 16.456 19.920Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 0 0 5.475 21.900 25.213 34.466 42.568 54.441 63.966Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 0 15.777 17.020 16.679 19.202 26.249 32.419 41.462 48.716Cheltuieli postale si taxe 0 1.343 3.219 5.035 5.797 7.925 9.787 12.517 14.707


de telecomunicatiiCheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 0 729 1.458 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 0 5.200 9.360 7.933 20.695 30.169 40.864 56.777 71.209Cheltuieli cu taxa de licenta 0 0 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 0 5.000 25.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 0 0 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 0 0 10.753 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505Cheltuieli cu alte taxe si impozite 0 0 0 5.301 16.313 24.318 34.507 50.307 89.427Cheltuieli cu personalul 0 137.314 205.971 772.390 889.239 1.215.596 1.501.331 1.920.086 2.256.006Cota tarif siguranta 0 0 0 9.308 29.466 46.034 63.961 90.891 117.471Alte cheltuieli de exploatare 0 0 0 905 2.361 3.442 4.663 6.478 8.125TOTAL COSTURI EXPLOATARE 0 185.470 310.932 1.121.734 1.420.284 1.907.300 2.435.000 3.231.776 3.971.262Rezultat brut exploatare 0 -185.470 -310.932 -887.274 -698.731 -831.693 -908.701 -1.006.636 -15.818


Fonduri publice 3.254.107 24.762.984 29.831.608 0 0 0 0 0 0Excedent bugetar CJ 1.173.249 10.726.235 9.580.024 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 1.775.589 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 200.000 400.000 800.000 700.000 900.000 900.000 1.000.000 0Total 4.427.356 35.689.219 41.587.222 800.000 700.000 900.000 900.000 1.000.000 0



Cash flow cu imprumuturi 0 14.530 89.068 -87.274 1.269 68.307 -8.701 -6.636 -15.818 Cumulated cash flow 0 14.530 103.598 16.325 17.594 85.901 77.200 70.563 54.745

Scenariul 2 Euro 7 8 9 10 11 12 13 14 152027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035



Angajati 161 193 197 215 233 250 269 291 312

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 77.689 92.272 96.604 114.607 129.062 142.852 157.454 172.937 189.091Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 8.537 10.140 10.616 12.594 14.183 15.698 17.303 19.004 20.779Cheltuieli privind energia si apa 166.826 198.139 207.442 246.102 277.141 306.753 338.108 371.356 406.045Cheltuieli privind marfurile 778.241 1.032.757 1.169.347 1.408.396 1.676.120 1.973.694 2.322.087 2.726.578 3.179.750Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 501.869 596.069 624.055 740.356 833.732 922.815 1.017.142 1.117.162 1.221.517


Prime de asigurare 50.975 62.493 65.617 73.540 81.690 90.039 99.410 109.798 120.707Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 22.833 25.849 28.769 29.488 31.268 33.001 34.688 36.493 38.399Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 78.591 93.715 95.782 104.566 113.221 121.718 131.155 141.459 151.947Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 59.854 71.373 72.947 79.636 86.228 92.700 99.887 107.734 115.721Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 18.070 21.547 22.023 24.042 26.032 27.986 30.156 32.525 34.936Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 87.129 103.483 108.342 128.533 144.744 160.210 176.586 193.950 212.067Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 22.321 64.165 110.966Cheltuieli cu alte taxe si impozite 115.272 144.113 155.156 179.295 216.472 244.325 377.091 423.312 473.128Cheltuieli cu personalul 2.771.820 3.305.235 3.378.144 3.687.929 3.993.188 4.292.874 4.625.710 4.989.103 5.358.991Cota tarif siguranta 148.503 198.604 215.406 258.017 301.852 363.883 439.484 523.284 611.295Alte cheltuieli de exploatare 9.941 11.807 12.362 14.666 16.515 18.280 20.148 22.130 24.197TOTAL COSTURI EXPLOATARE 4.954.261 6.025.705 6.320.719 7.159.875 7.999.558 8.864.935 9.945.332 11.087.591 12.306.139Rezultat brut exploatare 144.342 348.538 541.960 770.503 1.575.196 1.941.801 6.733.760 7.635.916 8.620.753


Fonduri publice 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Excedent bugetar CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0 0 0 0 0 0 16.700.000 25.500.000Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 16.700.000 25.500.000

Sustenabilitate 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035Cash flow cu imprumuturi 72.171 174.269 270.980 385.251 754.595 915.580 2.802.713 -5.326.222 -11.353 Cumulated cash flow 126.916 301.185 572.165 957.417 1.712.011 2.627.592 5.430.305 104.083 92.730

Scenariul 2 Euro 16 17 18 19 20 21 22 23 242036 2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043 2044


Venituri Aterizare 1.802.939 1.948.246 2.105.441 2.146.933 2.147.895 2.197.166 2.280.340 2.359.607 2.453.042Iluminare 588.517 632.796 680.450 692.457 692.649 709.535 736.238 767.859 800.374Stationare 104.773 112.656 121.139 123.277 123.311 126.317 131.071 136.701 142.489Pasageri 5.359.442 5.905.290 6.469.007 6.677.752 6.752.237 7.779.438 8.180.541 8.625.235 9.092.198Securitate 2.977.468 3.280.717 3.593.893 3.709.862 3.751.243 4.667.663 4.908.324 5.175.141 5.455.319Cargo 185.593 203.410 222.938 230.072 232.372 239.808 251.319 263.382 276.025Total venituri aeronautice 11.018.731 12.083.114 13.192.869 13.580.352 13.699.708 15.719.928 16.487.834 17.327.925 18.219.447Tarif dezvoltare 5.954.935 6.561.433 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 210.781 230.443 250.970 257.921 259.930 268.524 281.229 295.548 310.505Alte venituri non-aeronautice 7.410.881 8.628.768 9.971.280 10.840.463 11.526.916 12.551.289 13.394.758 14.329.902 15.323.924TOTAL VENITURI EXPLOATARE 24.595.328 27.503.758 23.415.119 24.678.737 25.486.554 28.539.740 30.163.821 31.953.375 33.853.875

Angajati 336 362 388 392 392 395 407 421


Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 204.831 220.242 236.829 241.008 241.074 246.951 256.245 267.251 278.568Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 22.509 24.202 26.025 26.484 26.492 27.138 28.159 29.368 30.612Cheltuieli privind energia si apa 439.845 472.938 508.554 517.528 517.671 530.291 550.248 573.881 598.182Cheltuieli privind marfurile 3.705.440 4.314.384 4.985.640 5.420.232 5.763.458 6.275.644 6.697.379 7.164.951 7.661.962Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 1.323.199 1.422.753 1.529.899 1.556.895 1.557.326 1.595.292 1.655.329 1.726.425 1.799.531Prime de asigurare 132.867 146.399 160.374 165.549 167.396 173.575 182.524 192.446 202.865Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 40.307 42.337 44.493 46.617 47.369 47.633 48.512 49.763 51.115Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 163.502 176.203 188.880 190.878 190.878 192.061 197.971 204.687 211.666Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 124.521 134.194 143.849 145.371 145.371 146.272 150.773 155.888 161.203Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 37.593 40.513 43.428 43.887 43.887 44.159 45.518 47.062 48.667Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 229.720 247.004 265.605 270.292 270.367 276.958 287.381 299.724 312.416Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 110.966 110.966 110.966 110.966 110.966 110.966 110.966 110.966 99.277Cheltuieli cu alte taxe si impozite 556.066 621.822 529.383 557.952 576.215 645.244 681.962 722.421 758.369Cheltuieli cu personalul 5.766.532 6.214.476 6.661.592 6.732.059 6.732.059 6.773.769 6.982.225 7.219.084 7.465.220Cota tarif siguranta 709.388 818.558 931.301 973.050 987.947 1.037.799 1.109.997 1.190.042 1.274.096


Alte cheltuieli de exploatare 26.211 28.183 30.305 30.840 30.849 31.601 32.790 34.198 35.646TOTAL COSTURI EXPLOATARE 13.630.100 15.071.776 16.433.726 17.066.209 17.445.927 18.191.955 19.054.582 20.024.761 0Rezultat brut exploatare 10.965.228 12.431.981 6.981.393 7.612.528 8.040.627 10.347.785 11.109.239 11.928.613 0


Fonduri publice 0 0 0 0 0 0 0 0 0Excedent bugetar CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Cash flow cu imprumuturi 3.655.084 3.211.628 -1.302.083 -1.031.069 -849.148 189.184 522.471 881.550 1.267.074 Cumulated cash flow 3.747.814 6.959.441 5.657.358 4.626.290 3.777.141 3.966.325 4.488.796 5.370.346 5.714.349

Scenariul 2 Euro 25 26 27 28 29 30 31 32 332045 2046 2047 2048 2049 2050 2051 2052 2053


Venituri Aterizare 2.549.679 2.649.640 2.748.760 2.748.760 2.748.760 2.748.760 2.739.883 2.739.883 2.739.883Iluminare 833.816 868.220 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682Stationare 148.443 154.568 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593Pasageri 9.582.246 10.096.235 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759Securitate 5.749.348 6.057.741 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255Cargo 289.274 303.159 317.711 332.961 343.616 347.052 358.158 369.619 381.446Total venituri aeronautice 19.152.806 20.129.563 21.149.761 21.165.011 21.175.665 21.179.102 21.181.330 21.192.791 21.204.619


Tarif dezvoltare 0 0 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 326.122 342.425 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876Alte venituri non-aeronautice 16.379.822 17.500.740 18.687.690 18.942.901 19.198.111 19.453.321 19.708.531 19.963.742 20.218.952TOTAL VENITURI EXPLOATARE 35.858.750 37.972.728 40.197.327 40.467.787 40.733.652 40.992.299 41.249.738 41.516.409 41.783.447

Angajati

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 290.207 302.181 315.916 327.921 335.135 335.226 342.601 350.138 357.841Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 31.891 33.207 34.716 36.035 36.828 36.838 37.649 38.477 39.323Cheltuieli privind energia si apa 623.176 648.889 678.382 704.160 719.652 719.848 735.685 751.870 768.411Cheltuieli privind marfurile 8.189.911 8.750.370 9.343.845 9.923.397 10.376.096 10.619.171 11.099.767 11.600.196 12.121.237Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 1.874.720 1.952.073 2.040.798 2.118.348 2.164.952 2.165.542 2.213.184 2.261.874 2.311.635Prime de asigurare 213.799 225.267 237.261 248.582 256.467 259.031 267.248 275.727 284.475Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 52.499 53.914 55.360 56.833 58.189 59.112 59.408 60.350 61.307Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 218.911 226.429 234.194 241.033 244.360 242.592 246.087 249.704 253.443Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 166.721 172.446 178.360 183.568 186.103 184.756 187.418 190.172 193.020Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 50.333 52.061 53.847 55.419 56.184 55.777 56.581 57.413 58.273Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 325.470 338.899 354.302 367.766 375.857 375.959 384.230 392.683 401.322Cheltuieli cu taxa de 520 520 520 520 520 520 520 520 520


licentaCheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 103.727 114.657 128.462 128.512 128.562 128.612 130.995 131.045 131.095Cheltuieli cu alte taxe si impozite 803.343 850.769 900.669 948.855 984.320 999.582 1.036.681 1.075.369 1.115.480Cheltuieli cu personalul 7.720.771 7.985.895 8.259.763 8.500.972 8.618.327 8.555.947 8.679.227 8.806.786 8.938.677Cota tarif siguranta 1.362.304 1.454.822 1.551.577 1.642.910 1.706.521 1.727.211 1.793.501 1.861.899 1.932.473Alte cheltuieli de exploatare 37.136 38.668 40.426 41.962 42.885 42.897 43.840 44.805 45.791TOTAL COSTURI EXPLOATARE 0 0 0 0 0 0 0 0 0Rezultat brut exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Fonduri publice 0 0 0 0 0 0 0 0 0Excedent bugetar CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Scenariul 2 Euro 34 352054 2055



Venituri Aterizare 2.739.883 2.739.883Iluminare 907.682 907.682Stationare 161.593 161.593Pasageri 10.633.759 10.633.759Securitate 6.380.255 6.380.255Cargo 393.653 406.250Total venituri aeronautice 21.216.826 21.229.422Tarif dezvoltare 0 0Redeventa handling 359.876 359.876Alte venituri non-aeronautice 20.474.162 20.729.372TOTAL VENITURI EXPLOATARE 42.050.863 42.318.671

Angajati

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 365.714 373.760Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 40.188 41.073Cheltuieli privind energia si apa 785.316 802.593Cheltuieli privind marfurile 12.663.694 13.228.405Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 2.362.491 2.414.466Prime de asigurare 293.501 302.815Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.753 10.753Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 62.280 63.268


Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 257.307 261.298Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 195.963 199.002Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 59.161 60.078Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 3.070 3.070Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 410.151 419.175Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182Impozite constructii 131.145 131.145Cheltuieli cu alte taxe si impozite 1.157.064 1.200.177Cheltuieli cu personalul 9.074.958 9.215.691Cota tarif siguranta 2.005.292 2.080.428Alte cheltuieli de exploatare 46.798 47.828TOTAL COSTURI EXPLOATARE 0 0Rezultat brut exploatare 0 0


Fonduri publice 0 0Excedent bugetar CJ 0 0Venituri proprii CJ 0 0Credite existente CJ 0 0Credite noi CJ etapa III 0 0Credite noi CJ etapa IV 0 0


Alte alocari CJ 0 0Total 0 0




Venituri Aterizare 0 0 0 65.499 179.681 202.183 249.742 347.104 521.866Iluminare 0 0 0 20.324 53.019 77.290 104.690 145.455 182.430Stationare 0 0 0 1.809 4.719 6.880 9.319 12.948 32.478Pasageri 0 0 0 57.280 181.327 283.286 393.609 559.328 1.445.803Securitate 0 0 0 28.640 90.664 141.643 196.804 279.664 542.176Cargo 0 0 0 1.027 2.772 3.743 22.455 28.069 33.683


Total venituri aeronautice 0 0 0 174.579 512.182 715.025 976.619 1.372.568 2.758.434Tarif dezvoltare 0 0 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 0 0 0 5.780 16.993 25.910 35.688 50.332 64.410Alte venituri non-aeronautice 0 0 0 54.101 192.378 334.672 513.991 802.240 1.132.599TOTAL VENITURI EXPLOATARE 0 0 0 234.460 721.553 1.075.607 1.526.299 2.225.140 3.955.444

Angajati 0 8 12 45 50 64 80 102 119

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 0 2.146 3.537 6.720 17.531 25.556 34.615 48.094 60.319Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 0 9.073 389 738 1.926 2.808 3.804 5.285 6.628Cheltuieli privind energia si apa 0 1.200 7.595 14.430 37.644 54.877 74.331 103.274 129.527Cheltuieli privind marfurile 0 0 0 25.698 91.379 158.969 244.146 381.064 537.985Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 0 0 0 43.411 113.246 165.088 223.612 310.684 389.659Prime de asigurare 0 0 0 20.430 20.430 20.430 20.858 29.639 38.307Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 0 2.688 5.376 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 0 5.000 8.000 101.538 54.038 10.214 13.085 15.633 18.924Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 0 0 5.475 20.805 23.952 32.743 40.440 51.719 60.768Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 0 15.777 17.020 15.845 18.242 24.937 30.798 39.389 46.280Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 0 1.343 3.219 4.784 5.507 7.528 9.298 11.891 13.972Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 0 729 1.458 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile 0 5.200 9.360 7.537 19.661 28.661 38.821 53.938 67.649


executate de tertiCheltuieli cu taxa de licenta 0 0 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 0 5.000 25.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 0 0 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 0 0 10.753 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505Cheltuieli cu alte taxe si impozite 0 0 0 5.301 16.313 24.318 34.507 50.307 89.427Cheltuieli cu personalul 0 137.314 205.971 826.457 925.055 1.182.444 1.460.385 1.867.720 2.194.479Cota tarif siguranta 0 0 0 9.308 29.466 46.034 63.961 90.891 117.471Alte cheltuieli de exploatare 0 0 0 860 2.243 3.270 4.429 6.154 7.719Redeventa concesiune 0 0 0 85.920 271.991 424.929 590.413 838.992 1.084.352TOTAL COSTURI EXPLOATARE 0 185.470 310.932 1.247.198 1.706.042 2.270.224 2.944.922 3.962.092 4.920.883Rezultat brut exploatare 0 185.470 310.932 1.161.278 1.434.051 1.845.294 2.354.509 3.123.100 3.836.531


Fonduri publice 3.254.107 24.762.984 29.831.608 0 0 0 0 0 0Excedent bugetar CJ 1.173.249 10.726.235 9.580.024 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 1.775.589 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 200.000 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Concesionar 0 0 300.000 1.100.000 900.000 1.200.000 1.500.000 1.700.000 1.000.000Total 4.427.356 35.689.219 41.487.222 1.100.000 900.000 1.200.000 1.500.000 1.700.000 1.000.000

Sustenabilitate 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026Cash flow cu imprumuturi 0 14.530 -10.932 87.262 -84.489 5.383 81.377 -36.952 34.561 Cumulated cash flow 0 14.530 3.598 90.860 6.371 11.755 93.131 56.179 90.740


Scenariul 3 Euro 9 10 11 12 13 14 15 16 172027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035



Angajati 147 175 179 195 211 227 245 264 284

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 73.805 87.658 91.774 108.877 122.609 135.709 149.581 164.290 179.636Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 8.110 9.633 10.085 11.965 13.474 14.913 16.437 18.054 19.740Cheltuieli privind energia si apa 158.485 188.232 197.070 233.797 263.284 291.415 321.203 352.788 385.742Cheltuieli privind marfurile 739.329 981.119 1.110.879 1.337.976 1.592.314 1.875.009 2.205.983 2.590.249 3.020.762Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 476.776 566.266 592.852 703.338 792.046 876.674 966.284 1.061.304 1.160.441Prime de asigurare 48.427 59.368 62.336 69.863 77.606 85.537 94.440 104.308 114.672


Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 21.691 24.556 27.331 28.014 29.705 31.351 32.953 34.668 36.479Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 74.661 89.029 90.993 99.338 107.560 115.632 124.598 134.386 144.349Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 56.861 67.804 69.300 75.655 81.917 88.065 94.892 102.347 109.935Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 17.166 20.470 20.921 22.840 24.731 26.587 28.648 30.898 33.189Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 82.773 98.309 102.925 122.106 137.507 152.199 167.756 184.253 201.464Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 22.280 62.032 106.493Cheltuieli cu alte taxe si impozite 115.272 144.113 155.156 179.295 216.472 244.325 377.091 423.312 473.128Cheltuieli cu personalul 2.696.225 3.215.093 3.286.012 3.587.349 3.884.283 4.175.796 4.499.554 4.853.036 5.212.837Cota tarif siguranta 148.503 198.604 215.406 258.017 301.852 363.883 439.484 523.284 611.295Alte cheltuieli de exploatare 9.444 11.217 11.744 13.932 15.689 17.366 19.141 21.023 22.987Redeventa concesiune 1.370.794 1.680.519 1.764.529 1.977.585 2.196.761 2.421.277 2.673.279 2.952.615 3.245.983TOTAL COSTURI EXPLOATARE 6.155.740 7.499.408 7.866.730 8.887.364 9.915.226 10.973.155 12.269.517 13.648.759 15.115.046Rezultat brut exploatare 4.784.947 5.818.889 6.102.201 6.909.778 7.718.465 8.551.878 9.596.238 10.696.144 11.869.062


Fonduri publice 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Excedent bugetar CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi concesionar 0 0 0 0 0 0 0 15.400.000 22.300.000Concesionar 1.000.000 1.100.000 1.000.000 1.000.000 300.000 200.000 0 0 0Total 1.000.000 1.100.000 1.000.000 1.000.000 300.000 200.000 0 15.400.000 22.300.000

Sustenabilitate 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035Cash flow cu imprumuturi -57.138 -25.165 -4.051 43.015 -40.472 33.580 3.944.721 -3.963.000 -1.705 Cumulated cash flow 33.602 8.437 4.386 47.401 6.928 40.509 3.985.230 22.230 20.525

Scenariul 3 Euro 18 19 20 21 22 23 24 25 242036 2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043 2044




Angajati 305 329 353 357 353 359 370 382 395

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 194.590 209.230 224.987 228.957 229.021 234.604 243.433 253.888 264.639Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 21.384 22.992 24.724 25.160 25.167 25.781 26.751 27.900 29.081Cheltuieli privind energia si apa 417.853 449.291 483.126 491.651 491.787 503.777 522.736 545.187 568.273Cheltuieli privind marfurile 3.520.168 4.098.665 4.736.358 5.149.220 5.475.285 5.961.862 6.362.510 6.806.703 7.278.864Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 1.257.039 1.351.616 1.453.404 1.479.050 1.479.459 1.515.527 1.572.562 1.640.104 1.709.554Prime de asigurare 126.223 139.079 152.355 157.272 159.026 164.896 173.398 182.824 192.722Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 38.292 40.220 42.268 44.286 45.000 45.251 46.086 47.275 48.559Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 155.327 167.392 179.436 181.334 181.334 182.458 188.072 194.452 201.082Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 118.295 127.485 136.657 138.102 138.102 138.958 143.234 148.093 153.142Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 35.713 38.487 41.256 41.693 41.693 41.951 43.242 44.709 46.233Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 218.234 234.654 252.325 256.777 256.849 263.110 273.012 284.738 296.795Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493Cheltuieli cu alte taxe si impozite 556.066 621.822 529.383 557.952 576.215 645.244 681.962 722.421 765.389


Cheltuieli cu personalul 5.609.263 6.044.990 6.479.912 6.548.457 6.485.231 6.589.030 6.791.801 7.022.200 7.261.623Cota tarif siguranta 709.388 818.558 931.301 973.050 987.947 1.037.799 1.109.997 1.190.042 1.274.096Alte cheltuieli de exploatare 24.900 26.774 28.790 29.298 29.306 30.021 31.151 32.488 33.864Redeventa concesiune 3.572.961 3.936.860 4.312.671 4.451.834 4.501.491 4.667.663 4.908.324 5.175.141 5.455.319TOTAL COSTURI EXPLOATARE 16.718.101 18.470.519 20.151.359 20.896.499 21.245.320 22.190.335 23.260.677 24.460.571 25.721.641Rezultat brut exploatare 13.145.139 14.533.659 15.838.688 16.444.665 16.743.828 17.522.673 18.352.352 19.285.431 20.266.323


Fonduri publice 0 0 0 0 0 0 0 0 0Excedent bugetar CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Cash flow cu imprumuturi 6.440.560 6.558.950 -805.467 -358.070 31.724 1.941.238 2.433.334 2.958.531 3.527.032 Cumulated cash flow 6.461.085 13.020.035 12.214.568 11.856.497 11.888.222 13.829.460 16.262.793 19.221.324 22.748.356

Scenariul 3 Euro 25 26 27 28 29 30 31 32 332045 2046 2047 2048 2049 2050 2051 2052 2053


Venituri Aterizare 2.549.679 2.649.640 2.748.760 2.748.760 2.748.760 2.748.760 2.739.883 2.739.883 2.739.883Iluminare 833.816 868.220 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682Stationare 148.443 154.568 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593


Pasageri 9.582.246 10.096.235 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759Securitate 5.749.348 6.057.741 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255Cargo 289.274 303.159 317.711 332.961 343.616 347.052 358.158 369.619 381.446Total venituri aeronautice 19.152.806 20.129.563 21.149.761 21.165.011 21.175.665 21.179.102 21.181.330 21.192.791 21.204.619Tarif dezvoltare 0 0 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 326.122 342.425 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876Alte venituri non-aeronautice 16.379.822 17.500.740 18.687.690 18.942.901 19.198.111 19.453.321 19.708.531 19.963.742 20.218.952TOTAL VENITURI EXPLOATARE 35.858.750 37.972.728 40.197.327 40.467.787 40.733.652 40.992.299 41.249.738 41.516.409 41.783.447

Angajati 409 423 437 430 422 415 408 401 395

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 275.697 287.072 300.120 300.120 300.120 300.120 300.120 300.120 300.120Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 30.296 31.546 32.980 32.980 32.980 32.980 32.980 32.980 32.980Cheltuieli privind energia si apa 592.017 616.445 644.463 644.463 644.463 644.463 644.463 644.463 644.463Cheltuieli privind marfurile 7.780.415 8.312.851 8.876.653 8.997.878 9.119.103 9.240.328 9.361.552 9.482.777 9.604.002Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 1.780.984 1.854.470 1.938.758 1.938.758 1.938.758 1.938.758 1.938.758 1.938.758 1.938.758Prime de asigurare 203.109 214.004 225.398 225.398 225.398 225.398 225.398 225.398 225.398Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 49.874 51.218 52.592 53.992 53.992 53.992 53.992 53.992 53.992Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 207.966 215.107 222.484 218.553 214.758 211.092 207.550 204.125 200.810Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 158.385 163.824 169.442 166.448 163.558 160.766 158.068 155.459 152.935Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 47.816 49.458 51.154 50.250 49.378 48.535 47.721 46.933 46.171


Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 309.196 321.954 336.587 336.587 336.587 336.587 336.587 336.587 336.587Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493Cheltuieli cu alte taxe si impozite 810.716 858.510 908.805 914.920 920.931 926.779 932.599 938.628 944.665Cheltuieli cu personalul 7.510.204 7.768.098 8.034.496 7.892.522 7.755.478 7.623.112 7.495.189 7.371.488 7.251.804Cota tarif siguranta 1.362.304 1.454.822 1.551.577 1.551.577 1.551.577 1.551.577 1.551.577 1.551.577 1.551.577Alte cheltuieli de exploatare 35.279 36.735 38.404 38.404 38.404 38.404 38.404 38.404 38.404Redeventa concesiune 5.749.348 6.057.741 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255TOTAL COSTURI EXPLOATARE 27.046.012 28.436.260 29.906.573 29.885.509 29.868.143 29.855.550 29.847.617 29.844.348 29.845.326Rezultat brut exploatare 21.296.665 22.378.519 23.526.318 23.505.254 23.487.888 23.475.295 23.467.362 23.464.093 23.465.071


Fonduri publice 0 0 0 0 0 0 0 0 0Excedent bugetar CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite existente CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Credite noi CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0






Angajati 389 382

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 300.120 300.120Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 32.980 32.980Cheltuieli privind energia si apa 644.463 644.463Cheltuieli privind marfurile 9.725.227 9.846.452


Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 1.938.758 1.938.758Prime de asigurare 225.398 225.398Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 53.992 53.992Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 197.602 194.495Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 150.492 148.125Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 45.433 44.719Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 336.587 336.587Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182Impozite constructii 106.493 106.493Cheltuieli cu alte taxe si impozite 950.711 956.766Cheltuieli cu personalul 7.135.944 7.023.728Cota tarif siguranta 1.551.577 1.551.577Alte cheltuieli de exploatare 38.404 38.404Redeventa concesiune 6.380.255 6.380.255TOTAL COSTURI EXPLOATARE 29.850.348 29.859.223Rezultat brut exploatare 23.470.092 23.478.968



Fonduri publice 0 0Excedent bugetar CJ 0 0Venituri proprii CJ 0 0Credite existente CJ 0 0Credite noi CJ 0 0Alte alocari CJ 0 0Imprumuturi concesionar 0 0Concesionar 0 0Total 0 0




Venituri Aterizare 0 0 0 65.499 179.681 202.183 249.742 347.104 521.866Iluminare 0 0 0 20.324 53.019 77.290 104.690 145.455 182.430Stationare 0 0 0 1.809 4.719 6.880 9.319 12.948 32.478Pasageri 0 0 0 57.280 181.327 283.286 393.609 559.328 1.445.803Securitate 0 0 0 28.640 90.664 141.643 196.804 279.664 542.176Cargo 0 0 0 1.027 2.772 3.743 22.455 28.069 33.683Total venituri aeronautice 0 0 0 174.579 512.182 715.025 976.619 1.372.568 2.758.434Tarif dezvoltare 0 0 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 0 0 0 5.780 16.993 25.910 35.688 50.332 64.410Alte venituri non-aeronautice 0 0 0 54.101 192.378 334.672 513.991 802.240 1.132.599


TOTAL VENITURI EXPLOATARE 0 0 0 234.460 721.553 1.075.607 1.526.299 2.225.140 3.955.444

Angajati 0 8 12 45 50 64 80 102 119

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 0 2.146 3.537 6.720 17.531 25.556 34.615 48.094 60.319Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 0 9.073 389 738 1.926 2.808 3.804 5.285 6.628Cheltuieli privind energia si apa 0 1.200 7.595 14.430 37.644 54.877 74.331 103.274 129.527Cheltuieli privind marfurile 0 0 0 25.698 91.379 158.969 244.146 381.064 537.985Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 0 0 0 43.411 113.246 165.088 223.612 310.684 389.659Prime de asigurare 0 0 0 20.430 20.430 20.430 20.858 29.639 38.307Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 0 2.688 5.376 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 0 5.000 8.000 101.538 54.038 10.214 13.085 15.633 18.924Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 0 0 5.475 20.805 23.952 32.743 40.440 51.719 60.768Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 0 15.777 17.020 15.845 18.242 24.937 30.798 39.389 46.280Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 0 1.343 3.219 4.784 5.507 7.528 9.298 11.891 13.972Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 0 729 1.458 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 0 5.200 9.360 7.537 19.661 28.661 38.821 53.938 67.649Cheltuieli cu taxa de licenta 0 0 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 0 5.000 25.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 0 0 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182


Impozite constructii 0 0 10.753 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505Cheltuieli cu alte taxe si impozite 0 0 0 5.301 16.313 24.318 34.507 50.307 89.427Cheltuieli cu personalul 0 137.314 205.971 826.457 925.055 1.182.444 1.460.385 1.867.720 2.194.479Cota tarif siguranta 0 0 0 9.308 29.466 46.034 63.961 90.891 117.471Alte cheltuieli de exploatare 0 0 0 860 2.243 3.270 4.429 6.154 7.719Redeventa concesiune 0 0 0 85.920 271.991 424.929 590.413 838.992 1.084.352TOTAL COSTURI EXPLOATARE 0 185.470 310.932 1.247.198 1.706.042 2.270.224 2.944.922 3.962.092 4.920.883Rezultat brut exploatare 0 -185.470 -310.932 -1.012.738 -984.489 -1.194.617 -1.418.623 -1.736.952 -965.439


Excedent bugetar 4.427.356 17.052.153 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii 0 5.000.000 5.000.000 0 0 0 0 0 0Alocare guvern 0 4.900.000 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi existente 0 8.537.066 18.953.268 0 0 0 0 0 0Imprumut neavizat 0 0 12.124.753 0 0 0 0 0 0Imprumuturi noi 0 0 5.109.201 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 200.000 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari concesionar 0 0 300.000 1.100.000 900.000 1.200.000 1.500.000 1.700.000 1.000.000Total 4.427.356 35.689.219 41.487.222 1.100.000 900.000 1.200.000 1.500.000 1.700.000 1.000.000

Sustenabilitate 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026Cash flow cu imprumuturi 0 14.530 -10.932 87.262 -84.489 5.383 81.377 -36.952 34.561 Cumulated cash flow 0 14.530 3.598 90.860 6.371 11.755 93.131 56.179 90.740

Scenariul 4 Euro 7 8 9 10 11 12 13 14 15


2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035Investitii Etapele III - IV 0 0 0 0 0 0 464.853 23.850.887 26.676.883


Angajati 147 175 179 195 211 227 245 264 284

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 73.805 87.658 91.774 108.877 122.609 135.709 149.581 164.290 179.636Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 8.110 9.633 10.085 11.965 13.474 14.913 16.437 18.054 19.740Cheltuieli privind energia si apa 158.485 188.232 197.070 233.797 263.284 291.415 321.203 352.788 385.742Cheltuieli privind marfurile 739.329 981.119 1.110.879 1.337.976 1.592.314 1.875.009 2.205.983 2.590.249 3.020.762Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 476.776 566.266 592.852 703.338 792.046 876.674 966.284 1.061.304 1.160.441Prime de asigurare 48.427 59.368 62.336 69.863 77.606 85.537 94.440 104.308 114.672Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, 21.691 24.556 27.331 28.014 29.705 31.351 32.953 34.668 36.479


reclama si publicitateCheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 74.661 89.029 90.993 99.338 107.560 115.632 124.598 134.386 144.349Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 56.861 67.804 69.300 75.655 81.917 88.065 94.892 102.347 109.935Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 17.166 20.470 20.921 22.840 24.731 26.587 28.648 30.898 33.189Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 82.773 98.309 102.925 122.106 137.507 152.199 167.756 184.253 201.464Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 21.505 22.280 62.032 106.493Cheltuieli cu alte taxe si impozite 115.272 144.113 155.156 179.295 216.472 244.325 377.091 423.312 473.128Cheltuieli cu personalul 2.696.225 3.215.093 3.286.012 3.587.349 3.884.283 4.175.796 4.499.554 4.853.036 5.212.837Cota tarif siguranta 148.503 198.604 215.406 258.017 301.852 363.883 439.484 523.284 611.295Alte cheltuieli de exploatare 9.444 11.217 11.744 13.932 15.689 17.366 19.141 21.023 22.987Redeventa concesiune 1.370.794 1.680.519 1.764.529 1.977.585 2.196.761 2.421.277 2.673.279 2.952.615 3.245.983TOTAL COSTURI EXPLOATARE 6.155.740 7.499.408 7.866.730 8.887.364 9.915.226 10.973.155 12.269.517 13.648.759 15.115.046Rezultat brut exploatare -1.057.138 -1.125.165 -1.004.051 -956.985 -340.472 -166.420 4.409.575 5.074.748 5.811.846


Excedent bugetar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alocare guvern 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi existente 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Imprumut neavizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi noi 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi concesionar 0 0 0 0 0 0 0 15.400.000 22.300.000Alte alocari concesionar 1.000.000 1.100.000 1.000.000 1.000.000 300.000 200.000 0 0 0Total 1.000.000 1.100.000 1.000.000 1.000.000 300.000 200.000 0 15.400.000 22.300.000

Sustenabilitate 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035Cash flow cu imprumuturi -57.138 -25.165 -4.051 43.015 -40.472 33.580 3.944.721 -3.963.000 -1.705 Cumulated cash flow 33.602 8.437 4.386 47.401 6.928 40.509 3.985.230 22.230 20.525

Scenariul 4 Euro 16 17 18 19 20 21 22 23 242036 2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043 2044



Angajati 305 329 353 357 353 359 370 382 395


Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 194.590 209.230 224.987 228.957 229.021 234.604 243.433 253.888 264.639Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 21.384 22.992 24.724 25.160 25.167 25.781 26.751 27.900 29.081Cheltuieli privind energia si apa 417.853 449.291 483.126 491.651 491.787 503.777 522.736 545.187 568.273Cheltuieli privind marfurile 3.520.168 4.098.665 4.736.358 5.149.220 5.475.285 5.961.862 6.362.510 6.806.703 7.278.864Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 1.257.039 1.351.616 1.453.404 1.479.050 1.479.459 1.515.527 1.572.562 1.640.104 1.709.554Prime de asigurare 126.223 139.079 152.355 157.272 159.026 164.896 173.398 182.824 192.722Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 38.292 40.220 42.268 44.286 45.000 45.251 46.086 47.275 48.559Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 155.327 167.392 179.436 181.334 181.334 182.458 188.072 194.452 201.082Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 118.295 127.485 136.657 138.102 138.102 138.958 143.234 148.093 153.142Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 35.713 38.487 41.256 41.693 41.693 41.951 43.242 44.709 46.233Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 218.234 234.654 252.325 256.777 256.849 263.110 273.012 284.738 296.795Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493Cheltuieli cu alte taxe si impozite 556.066 621.822 529.383 557.952 576.215 645.244 681.962 722.421 765.389Cheltuieli cu personalul 5.609.263 6.044.990 6.479.912 6.548.457 6.485.231 6.589.030 6.791.801 7.022.200 7.261.623Cota tarif siguranta 709.388 818.558 931.301 973.050 987.947 1.037.799 1.109.997 1.190.042 1.274.096


Alte cheltuieli de exploatare 24.900 26.774 28.790 29.298 29.306 30.021 31.151 32.488 33.864Redeventa concesiune 3.572.961 3.936.860 4.312.671 4.451.834 4.501.491 4.667.663 4.908.324 5.175.141 5.455.319TOTAL COSTURI EXPLOATARE 16.718.101 18.470.519 20.151.359 20.896.499 21.245.320 22.190.335 23.260.677 24.460.571 25.721.641Rezultat brut exploatare 7.877.227 9.033.239 3.263.760 3.782.238 4.241.234 6.349.405 6.903.144 7.492.803 8.132.234

Surse de finantare 2036 2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043

Excedent bugetar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alocare guvern 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi existente 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumut neavizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi noi 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Cash flow cu imprumuturi 6.440.560 6.558.950 -805.467 -358.070 31.724 1.941.238 2.433.334 2.958.531 3.527.032 Cumulated cash flow 6.461.085 13.020.035 12.214.568 11.856.497 11.888.222 13.829.460 16.262.793 19.221.324 22.748.356

Scenariul 4 Euro 25 26 27 28 29 30 31 32 332045 2046 2047 2048 2049 2050 2051 2052 2053


Venituri Aterizare 2.549.679 2.649.640 2.748.760 2.748.760 2.748.760 2.748.760 2.739.883 2.739.883 2.739.883Iluminare 833.816 868.220 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682 907.682


Stationare 148.443 154.568 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593 161.593Pasageri 9.582.246 10.096.235 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759 10.633.759Securitate 5.749.348 6.057.741 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255Cargo 289.274 303.159 317.711 332.961 343.616 347.052 358.158 369.619 381.446Total venituri aeronautice 19.152.806 20.129.563 21.149.761 21.165.011 21.175.665 21.179.102 21.181.330 21.192.791 21.204.619Tarif dezvoltare 0 0 0 0 0 0 0 0 0Redeventa handling 326.122 342.425 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876 359.876Alte venituri non-aeronautice 16.379.822 17.500.740 18.687.690 18.942.901 19.198.111 19.453.321 19.708.531 19.963.742 20.218.952TOTAL VENITURI EXPLOATARE 35.858.750 37.972.728 40.197.327 40.467.787 40.733.652 40.992.299 41.249.738 41.516.409 41.783.447

Angajati 409 423 437 430 422 415 408 401 395

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 275.697 287.072 300.120 300.120 300.120 300.120 300.120 300.120 300.120Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 30.296 31.546 32.980 32.980 32.980 32.980 32.980 32.980 32.980Cheltuieli privind energia si apa 592.017 616.445 644.463 644.463 644.463 644.463 644.463 644.463 644.463Cheltuieli privind marfurile 7.780.415 8.312.851 8.876.653 8.997.878 9.119.103 9.240.328 9.361.552 9.482.777 9.604.002Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 1.780.984 1.854.470 1.938.758 1.938.758 1.938.758 1.938.758 1.938.758 1.938.758 1.938.758Prime de asigurare 203.109 214.004 225.398 225.398 225.398 225.398 225.398 225.398 225.398Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 49.874 51.218 52.592 53.992 53.992 53.992 53.992 53.992 53.992Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 207.966 215.107 222.484 218.553 214.758 211.092 207.550 204.125 200.810Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 158.385 163.824 169.442 166.448 163.558 160.766 158.068 155.459 152.935Cheltuieli postale si taxe 47.816 49.458 51.154 50.250 49.378 48.535 47.721 46.933 46.171


de telecomunicatiiCheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 309.196 321.954 336.587 336.587 336.587 336.587 336.587 336.587 336.587Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520 520 520 520 520 520 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182 7.182Impozite constructii 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493 106.493Cheltuieli cu alte taxe si impozite 810.716 858.510 908.805 914.920 920.931 926.779 932.599 938.628 944.665Cheltuieli cu personalul 7.510.204 7.768.098 8.034.496 7.892.522 7.755.478 7.623.112 7.495.189 7.371.488 7.251.804Cota tarif siguranta 1.362.304 1.454.822 1.551.577 1.551.577 1.551.577 1.551.577 1.551.577 1.551.577 1.551.577Alte cheltuieli de exploatare 35.279 36.735 38.404 38.404 38.404 38.404 38.404 38.404 38.404Redeventa concesiune 5.749.348 6.057.741 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255 6.380.255TOTAL COSTURI EXPLOATARE 27.046.012 28.436.260 29.906.573 29.885.509 29.868.143 29.855.550 29.847.617 29.844.348 29.845.326Rezultat brut exploatare 8.812.738 9.536.467 10.290.754 10.582.278 10.865.509 11.136.748 11.402.120 11.672.060 11.938.121


Excedent bugetar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri proprii 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alocare guvern 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi existente 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumut neavizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi noi 0 0 0 0 0 0 0 0 0Alte alocari CJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0Imprumuturi concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Alte alocari concesionar 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SustenabilitateCash flow cu imprumuturi 4.131.587 4.774.060 5.443.782 5.688.663 7.549.516 10.127.457 10.350.370 10.577.119 10.800.610 Cumulated cash flow 26.879.943 31.654.003 37.097.785 42.786.448 50.335.963 60.463.421 70.813.790 81.390.910 92.191.520




Angajati 389 382

Costuri Cheltuieli cu materialele consumabile 300.120 300.120


Cheltuieli privind mat. de natura ob. de inv. 32.980 32.980Cheltuieli privind energia si apa 644.463 644.463Cheltuieli privind marfurile 9.725.227 9.846.452Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 1.938.758 1.938.758Prime de asigurare 225.398 225.398Cheltuieli privind comisioanele si onorariul 10.215 10.215Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 53.992 53.992Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 197.602 194.495Cheltuieli de deplasare, detasare, transfer 150.492 148.125Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 45.433 44.719Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 2.917 2.917Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 336.587 336.587Cheltuieli cu taxa de licenta 520 520Cheltuieli cu taxa de autorizare 15.078 15.078Cheltuieli cu taxa de mediu 7.182 7.182Impozite constructii 106.493 106.493Cheltuieli cu alte taxe si impozite 950.711 956.766Cheltuieli cu personalul 7.135.944 7.023.728Cota tarif siguranta 1.551.577 1.551.577Alte cheltuieli de exploatare 38.404 38.404


Redeventa concesiune 6.380.255 6.380.255TOTAL COSTURI EXPLOATARE 29.850.348 29.859.223Rezultat brut exploatare 12.200.516 12.459.447


Excedent bugetar 0 0Venituri proprii 0 0Alocare guvern 0 0Imprumuturi existente 0 0Imprumut neavizat 0 0Imprumuturi noi 0 0Alte alocari CJ 0 0Imprumuturi concesionar

0 0

Alte alocari concesionar 0 0Total 0 0

SustenabilitateCash flow cu imprumuturi 11.021.022 11.238.524 Cumulated cash flow 103.212.541 114.451.066


ANEXA 5 – Analiza cantitativa a riscurilor

S1 Nr. risc

Denumire risc Cost / venit de baza (EUR)

Valoarea impactului

(%)

Probabilitatea producerii

riscului (%)

Valoare risc (EUR)

Alocarea la constructor

(%)

Alocarea la constructor (EUR)

Alocarea la CJ / aeroport (EUR)

1 Deficiente de proiectare 95.590.456 10% 20% 1.911.809 100% 1.911.809 02 Modificari de proiectare 95.590.456 20% 30% 5.735.427 70% 4.014.799 1.720.6284 Descoperirea de vestigii arheologice 95.590.456 5% 1% 47.795 0% 0 47.7955 Descoperirea de retele 95.590.456 5% 3% 143.386 50% 71.693 71.6936 Depasiri de costuri datorita

configuratiei geologice 95.590.456 15% 10% 1.433.857 50% 716.928 716.9288 Depasirea costurilor generale de

construire 95.590.456 15% 25% 3.584.642 100% 3.584.642 09 Depasirea duratei de construire 95.590.456 20% 35% 6.691.332 100% 6.691.332 012 Lucrari defecte 95.590.456 10% 5% 477.952 100% 477.952 019 Capacitate de management 88.479.565 50% 25% 11.059.946 0% 0 11.059.94621 Conditii economice generale 287.522.311 15% 20% 8.625.669 0% 0 8.625.66924 Efectul concurentei 287.522.311 10% 20% 5.750.446 0% 0 5.750.44626 Schimbari legislative 287.522.311 25% 10% 7.188.058 30% 2.156.417 5.031.640


31 Finantare suplimentara 95.590.456 10% 20% 1.911.809 0% 0 1.911.80933 Forta majora 184.070.021 50% 1% 920.350 30% 276.105 644.245

Total 54.562.129 19.625.573 34.936.555

36% 64%

S4 Nr. risc

Denumire risc Cost / venit de baza

Valoarea impactului

(%)

Probabilitatea producerii

riscului (%)

Valoare risc (EUR)

Alocarea la concesionar

(%)

Alocarea la concesionar

(EUR)

Alocarea la CJ Brasov (EUR)

1 Deficiente de proiectare 42.345.694 10% 20% 846.914 50,1% 424.109 422.8052 Modificari de proiectare 42.345.694 20% 30% 2.540.742 50,1% 1.272.328 1.268.414

4Descoperirea de vestigii arheologice 42.345.694 5% 1% 21.173 50,1% 10.603 10.570

5 Descoperirea de retele 42.345.694 5% 3% 63.519 50,1% 31.808 31.710

6Depasiri de costuri datorita configuratiei geologice 42.345.694 15% 10% 635.185 50,1% 318.082 317.103

8Depasirea costurilor generale de construire 42.345.694 15% 25% 1.587.964 50,1% 795.205 792.759

9 Depasirea duratei de construire 42.345.694 20% 35% 2.964.199 50,1% 1.484.382 1.479.81612 Lucrari defecte 42.345.694 10% 5% 211.728 50,1% 106.027 105.70119 Capacitate de management 51.039.977 50% 25% 6.379.997 100% 6.379.997 021 Bunuri de retur 23.072.807 25% 25% 1.442.050 0% 0 1.442.05022 Conditii economice generale 287.522.311 15% 20% 8.625.669 100% 8.625.669 025 Efectul concurentei 287.522.311 10% 20% 5.750.446 100% 5.750.446 0


27,28 Schimbari legislative 287.522.311 25% 10% 7.188.058 50% 3.599.565 3.588.49232 Finantare suplimentara 42.345.694 10% 20% 846.914 50% 424.109 422.80534 Forta majora 93.385.670 50% 1% 466.928 50% 233.824 233.105

Total 39.104.558 29.222.332 9.882.22675% 25%


ANEXA 6 - Prognoza traficului de pasageri pentru AIBG, perioada 2021 - 2055

2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029

Aviatie generala

100 135 182 237 296 355 362 366 373

IATA 0 0 0 0 0 0 0 0 0

LCC 48.360161.20

0257.40

0 366.912527.28

0683.69

6873.60

01.073.6

961.127.3

81

Charter 8.820 19.992 25.704 26.460 31.752 38.850 39.900 46.284 48.598

Total 57.280181.32

7283.28

6 393.609559.32

8722.90

1913.86

21.120.3

461.176.3

52

Crestere 217% 56% 39% 42% 29% 26% 23% 5%

2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037

Aviatie generala

397 423 450 479 509 542 577 613

IATA 29.120 51.480 65.520 84.864 108.160 129.168 156.000 189.280

LCC 1.235.609 1.354.228 1.484.234 1.626.720 1.782.885 1.954.042 2.141.630 2.347.227

Charter 53.264 58.377 63.981 70.123 76.855 80.237 83.767 87.453

Total 1.318.390 1.464.508 1.614.185 1.782.186 1.968.410 2.163.989 2.381.974 2.624.573

Crestere 12,1% 11,1% 10,2% 10,4% 10,4% 9,9% 10,1% 10,2%

2038 2039 2040 2041 2042 2043 2044 2045

Aviatie generala

653 674 680 702 709 743 779 816

IATA 210.600 219.024 224.640 247.520 271.440 306.280 343.200 382.200

LCC 2.572.561 2.654.883 2.681.431 2.767.237 2.900.065 3.039.268 3.185.153 3.338.040

Charter 91.301 93.309 94.243 96.316 99.976 103.775 107.718 111.812

Total 2.875.114 2.967.890 3.000.994 3.111.775 3.272.190 3.450.066 3.636.850 3.832.868

Crestere 9,5% 3,2% 1,1% 3,7% 5,2% 5,4% 5,4% 5,4%

2046 2047 2048 2049 2050 2051 2052 2053

Aviatie generala

888 930 930 930 930 930 930 930

IATA 423.280 465.920 465.920 465.920 465.920 465.920 465.920 465.920

LCC 3.498.266 3.666.183 3.666.183 3.666.183 3.666.183 3.666.183 3.666.183 3.666.183

Charter 116.061 120.471 120.471 120.471 120.471 120.471 120.471 120.471

Total 4.038.494 4.253.504 4.253.504 4.253.504 4.253.504 4.253.504 4.253.504 4.253.504

Crestere 5% 5% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

2054 2055

Aviatie generala 930 930

IATA 465.920 465.920

LCC 3.666.183 3.666.183

Charter 120.471 120.471

Total 4.253.504 4.253.504

Crestere 0% 0%


site.judbrasov.ro de... · Web view2019/04/08 · In Romania, procentul serviciilor se afla in...

Documents

Transcript of site.judbrasov.ro de... · Web view2019/04/08 · In Romania, procentul serviciilor se afla in...