7/25/2019 sistm

1/8

7/25/2019 sistm

2/8

Departe de suprafata Pamantului, dincolo de ceea ce pare o cupola uriasa presarata cu stele, se

intinde nemarginitul Univers, realitate ce pare izvorata din cele mai fantastice si tulburatoare visuri.Ascuns de barierele timpului si spatiului, Universul a fost in cea mai mare parte a vremii necunoscut,neexplorat, ramanand dincolo de posibilitatile de cunoastere ale omului.

Dar aceste bariere ale imposibilului au inceput sa se deschida in fata realizarilor omului. Prin geniulsau creator, el a reusit sa ridice putin cate putin valul ce acoperea enigmele Cosmosului, privind uimit

la noile cai ce se deschideau in fata. A trebuit sa modice multe din ideile pe care le avea asupraenergiei si raspandirii substantei din Univers, dar cea mai importanta cucerire a fost intarireaconvingerii ca nu exista lucruri imposibil de cunoscut.

Din cele mai vechi timpuri omul a contemplat bolta instelata, intrebanduse! ce este cerul" Ce legiii guverneaza miscarea" Dar singurul lucru pe care il putea face era sa observe cele circa #$$$ destele vizibile cu ochiul liber si sa le noteze pozitiile in asa numitele constelatii. %l nu avea de unde sastie ca &oarele este o stea si ca stelele isi datoreaza neobosita stralucire focului termonuclear carearde in adancul lor. 'u avea de unde sa stie ca planetele asa a numit el aceste stele ratacitoare pe

bolta cereasca cu toata stralucirea lor nu erau stele, ci corpuri intunecate a caror lumina erare(ectarea, ca intro oglinda, a celei primite de la &oare.

Pana acum cateva secole, dintro mandrie explicabila prin nivelul de atunci al conostintelor sale,omul sia plasat planeta, Pamantul, in centrul Universului, considerando incon)urata de toate celelaltecorpuri ceresti. Abia in anul *+-, astronomul polonez 'icolas Copernic a indraznit sa rastoarneaceasta imagine. %l a demonstrat ca Pamantul se misca in )urul &oarelui si nu invers, punand bazele aceea ce numim noi azi &istemul &olar.

/rganizarea &istemului &olar propusa de Copernic 0sistem care se numeste si heliocentric, adica cu

&oarele in centru1 a fost o idee revolutionara pentru timpul sau. Dar sistemul heliocentric propus deCopernic a fost aspru criticat de 2iserica Catolica, institutie care, din considerente religioase adoptase

Inceputurile Universului

http://www.infoastronomy.com/sistemsolar.htmlhttp://www.infoastronomy.com/sistemsolar.html

7/25/2019 sistm

3/8

Universul este constituit din toate materiile, lumina si alte forme de radiatii si energie. %l esteconstituit din tot ceea ce exista oriunde in spatiu si timp.Universul include Pamantul si tot ceea ce este pe el. De asemenea, include tot ceea ce este in&istemul &olar. 3oate stelele, dintre care &oarele sunt parti din Univers. &oarele este una dintremai mult decat *$$ bilioane de stele grupate intro galaxie gigantica spirala, numita Caleea4actee. Calea 4actee se intinde pe o distanta de *$$.$$$ anilumina. &tudiile spatiului distant

cu a)utorul telescoapelor optice si radio indica existenta a peste *$$ bilioane de galaxii.5alaxiile se grupeaza in clustere, iar unele clustere par sa se grupeze in superclustere. 6arimea Universului. 'u se stie daca dimensiuea Universului este nita sau innita./biectele stralucitoare, neobisnuite numite 7uasari, sunt cele mai distante obiecte dinUnivers. 8uasarii pot atat de departe cat *# anilumina fata de Pamant. Teorii.6a)oritatea teoriilor cosmologice se bazeaza pe o idee, numita principiulcosmologic. Dupa aceasta teorie, in orice moment, orice parte a Universului este ca oricarealta, avand aceeasi varsta. 3eoria relativitatii generale a lui Albert %instein pune bazelecomportamentului Universului. 3eoria sa se bazeaza pe doua principii!0*1 nici un semnal nu poate calatori mai repede decat viteza luminii091 legile zicii sunt la fel oriunde in Univers

%xista mai multe teorii, dar nici una nu se poate dovedi corecta. /amenii de stiinta vortrebui sa astepte pana cand astronomia observationala si zica teoretica se vor mai dezvolta. &tiinta care studiaza structura, dinamica dezvoltarea Universului, se numeste cosmologie.%a incearca sa explice cum sa format Universul, ce sa intamplat in trecut, ce se poate

intampla in viitor.

Universul

7/25/2019 sistm

4/8

Sistemul solareste un ansamblu component al 5alaxiei Calea 4actee,ind alc:tuit din &oare, planete, sateli;i naturali, comete, asteroizi,meteori nterna;ional:ia schimbat statutul, pe 9

august 9$$#, din planet: ?n planet: pitic:0?n englez: dwarf planet1. @n sens general, o stea ?mpreun: cu alte obiecte cere

7/25/2019 sistm

5/8

7/25/2019 sistm

6/8

SOARELE

&oarele este o stea o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care intreg sistemulnostru planetar primeste lumina si caldura. %l are diametrul de *.-*.$$$Bm, adica este

circa *$ ori mai mare decat Pamantul. 6asa soarelui este de --+$$$ ori masa Pamantului sieste de 9*$--gr, ceea ce duce la o densitate de *.grcm-.

Departarea de la &oare la Pamant este de aproximativ *+$.$$$.$$$Bm si esteconsiderata ca unitate astronomica pentru distante in sisteme planetare.

%nergia totala radiata de &oare, pe toate lungimile de unda si in unitatea de timp, senumeste luminozitate solara. Din energia radiata de fotosfera invelisul solar de la careprimim lumina sa determinat temperatura &oarelui, care aici este de #$$$oB 0grade Belvin

sau grade absolute, 9E-oBF$oC1. Aici materia este in stare de incandescenta iar pentruinteriorul &oarelui, din consideratii teoretice, sa determinat temperatura de circa 9$ demilioane grade absolute. Aceasta temperatura uriasa intretine reactiile termonucleare.

Cu a)utorul petelor solare sau utilizand efectul Doppler, se poate pune in evidenta rotatia&oarelui. /bservatiile arata ca &oarele se roteste ca un (uid, cu o perioada de 9+ de zile laecuator si de peste -$ de zile la poli. Gotatia se efectueaza in sens direct adica in sens inversacelor ceasornicului, ca si miscarea planetelor pe orbite.

&pre deosebire de &oare, planetele nu au lumina proiprie iar stralucirea lor se datoreazaluminii pe care ele o primesc de la &oare si pe care o re(ecta.

SOARELE

7/25/2019 sistm

7/8

C in timp ce in punctul opus este de -180o Planeta cea mai apropiate de Soare, Mercur, este si cea mai mica dintre planete (raza:

243!m, masa: 0,0"# mase terestre$, %ind putin mai mare decat &una' ensitatea medie ("100!)*m3$ este compara+ila cu ceaterestra, iar acceleratia )raitationala (3,2m*s2$ este de 2,# ori mai mica decat pe Pamant' Perioada de reolutie siderala aplanetei este de 88 de zile' .re or+ita e/centrica, ceea ce ace ca departarea de la Soare sa arieze intre 4#'000'000 si0'000'000!m, distanta medie %ind de "'8"0'000!m'

imensiunile mici ale planetei si apropierea de Soare ac oarte di%cila o+serarea ei' .ce4st apt e/plica penuria de inormatiiasupra planetei Mercur, inaintea erei cercetarilor spatiale'

+seratiile asupra unor detalii %/e de pe supraata planetei au su)erat e/istenta unui sincronism intre miscarea de rotatie sicea de reolutie, care a ost in%rmat in 1#" prin masurari de radiolocatie' .ceste masurari (realizate cu radiotelescopul de la.reci+o, Porto ico$ au aratat ca planeta se roteste in sens direct, adica iners sensului acelor ceasornicului, cu o perioada derotatie de "8,#" zile (apro/imati 2*3 din perioada de reolutie$'

in anul 12 incepe perioada cercetarii spatiale a planetelor, perioada care include si cercetari asupra planetei Mercur' .stelin 14-1", sonda spatiala americana Mariner 10 (dupa ce a oto)ra%at planeta enus$ s-a indreptat spre Mercur pe care asurolat-o' Cu aceasta ocazie s-a o+tinut un mare numar de oto)ra%i (peste 2000$, care au permis carto)ra%erea planetei de la unpol la altul, astel incat in prezent Mercur este la el de +ine cunoscut cum era &una o+serata de pe Pamant cu marile telescoape'

nca cercetarile eectuate de sc5iaparelli (183"-110$ si 6arnard (18"-123$, pe +aza detaliilor o+serate pe supraataplanetei , condusesera la concluzia ca relieul acestei planete tre+uie sa %e asemanator cu cel lunar' .ceste presupuneri au ostcon%rmate de cercetarile eectuate pe +aza datelor urnizate de sonda Mariner 10'

.spectul )eneral al relieului mercurian este similar celui lunar' Pe oto)ra%i se o+sera numeroase cratere, alii, +azine aste,campii si aleze intermina+ile' Cercetarile arata ca relieul planetei Mercur s-a ormat in urma unui +om+ardament intens cumeteoriti, urnat de o era ulcanica, e/tinsa pe toata planeta'

ensitatea medie relati mare a planetei su)ereaza ca in interiorul ei se )aseste un nucleu de %er, care este acoperit de uninelis de silicati' .cest miez de %er e/plica prezenta campului ma)netic al planetei, a carui intensitate este de o sutime dinintensitatea campului ma)netic terestru'

Planeta nu are atmosera, ci numai un inelis oarte %n de 5eliu' .cest apt se e/plica prin iteza mica de eadare (4,3!m*s$ siprin apropierea mare de Soare, particulele atmoserice %ind e/pilzate in spatiu sau captate de Soare'

7emperatura (masurata prin otometrie in inrarosu$in punctul su+solar, la distanta medie de la Soare este de circa 340oC'eoarece e/centritatea or+itei este mare, cand planeta este la peri5eliu, punctul cel mai aproape de Soare, la miezul zilei seinre)istreaza temperaturi pana la 430oC, in timp ce la aeliu, punctul cel mai indepartat de Soare, aloarea temperaturii este cucatea zeci de de )rade mai mica decat la distanta medie' .stel dierentele de temperatura sunt considera+ile pe planeta in cursulzilei mercuriene a carei durata este apro/imati du+lul perioadei de reolutie siderala' Masuratorile radiometrice arata catemperatura solului, la circa 1m adancime este destul de sta+ila cu timpul, in 9ur de circa 80 oC'

Planeta Mercur nu are sateliti'

MERCUR

7/25/2019 sistm

8/8