MICHAET NEIBERG

POTSDAMSrAnqmul cELUI DE-AL Dou,ne RAzeot MoNoml

sI REFACEREA EunoPPt

{a}

CupnrNs

INrRooucBnr .......................9

Caprrolut- 1

,,Iisuse Hristoase gi generale Jackson!"... -....-........."24

Caprrolut- 2

,,Cea mai teribilx responsabilitate pe care a avut-o

vreodat[ un om"...... ...,,.""'49

Caprrolut- 3

Zile de mai............ ...........:'...........".""'75

Caprrolut- 4,,S-ar putea ca necazurile noastre s5. nu se fi terminat" ....'."""'97

Caprrolut- 5

,O acgiune de proporgii": Sosirea la Potsdam '."'lZ0C,q.ptrolut- 6

,Ce scend a distrugerii!".............. .....-146

Caprrolut- 7jn qupt.tptezece zile pogi decide orice" ..............'l7Z

Caprrolut- 8

-Am visat c[ viaEa mea se sfhrgise" .."198

C.tprrolul9,Dezmembrarea ca soluEie permanent5" ?:

Rezolvarea problemei germane.... ...""218

Cartrolur- 10

",Bastardul de la Versailles".......... ......742

Cnpnolut- 11

Fiul doctorului Groves gi soarta Asiei de Est.....'....................267

CoNcr-uz1 ........790

No.re......... .....304

Lrorcs ..............347

lNrnooucERE

Pe 28 iunie l-919, ziua in care mare parte din restul lumii marca

semnarea Tratatului de la Versailles, care a pus, oficial, capit Pri-

mului Rizboi Mondial, un cdpitan din armata americani pigea

spre altarul bisericii de cartier, ca sd se insoare cu iubita }ui. Chiar

daci se remarcase in timpul rizboiului 9i igi dovedise calitilile de

conducitor pe cimpul de lupti, nu intenliona si faci o carieriin armati. $i, in acest moment al vielii lui, nu avea nici o dorinlispeciali de a intra in politici. in schimb, eI 9i un alt veteran de

rdzboi luaseri o concesiune ca si deschidi un magazin de haine

barbategti. Rizboiul se terminase. in viitor, spera el, avea s5-9i

petreaci timpul gAndindu-se la familie gi la afacere, nu la tinboi.Mai mult decit in orice alti zi, gAndurile lui erau cAt se putea de de-

parte de rdzboaiegi de tratatele de pace cu care se incheiau acestea.l

De cealalti parte a Oceanului Atlantic, in aceeaqi zi, un con-

troversat politician britanic igi savura a doua gansi' Umilit 9i obligat se demisioneze cu ciliva ani in urmi, avea, acum, din nou

un cuvAnt greu de spus in ceea ce privea politicile de apdrare

ale Marii Britanii, ca secretar de stat pentru t5zboi 9i aviafie.

Preocupat de lumea de dupi tdzboi gi ingrijorat de ascensiunea

bolgevismului in stil sovietic, el pledase pentru o operafiune ali-

ati prin care si fie trimigi soldali britanici, americani 9i japonezi

in nordul Rusiei, in sprijinul ,,albilor" prolarigti care luptau inRizboiul Civil rus. ii displacea Tratatul de la Versailles, pe care ilnumea ,,absurd gi monstruos", in mare parte deoarece credea cislibea prea mult Germania. O Germanie dezarmatd, se temea el,

ar fi lisat in Europa un vid de putere letal, pe care bolgevicii pu-

teau ciuta si il umple. Cum voia si vadi bolgevismul ,,tiiat de la

ridecine", el considera Tratatul de la Versailles o ocazie ratati de

MrcHaBr, NBrepnc

a reface lumea de dupi rizboi. inci din 7920, a inceput si cearirevizuiri majore ale Tratatului in favoarea Germaniei, din cauza,,cererilor nerezonabile" pe care le ficea doar germanilor, singuracontragreutate posibile, pe continentul european, la rusii careerau poate si mai periculogi. CAnd a venit wemea si scrie, gi el,un tratat postbelic, a insistat pentru respingerea Tratatului de laVersailles ca model.2

Bolsevicii, care, pe atunci, luptau in singerosul Rdzboi Civilrus, nu au dat prea mare atentie Tratatului de la Versailles. Dejacondamnati de fervoarea lor revolutionari in ochii-britanicilor,ai francezilor si ai americanilor, bolgevicii isi pecetluiseri izo-larea diplomatici predAndu-se germanilor prin Tratatul de IaBrest-Litovsk, in martie 1918. Acea capitulare le-a dat germa-nilor resursele de care aveau nevoie ca si lanseze ofensivele deprimivari din Franfa, care aproape ci le aduseseri cistigarearizboiului, in acel an. Dupi ce germanii s-au predat, aqadar,invingitorii nu au vizut nici un motiv si invite regimul bolsevic Iaconvorbirile de pace de la Paris. Pentru conducitorii bolgevici, in-clusiv pentru nou numitul in funclie comisar al poporului pentrunalionalitifi, chestiunile legate de Tratatul de la Versailles pileau,in comparafie cu lupta pe viafi gi pe moarte pe care o duceau im-potriva albilor farigti. Din tratatul respectiv, doar formarea unuinou stat polonez ii afecta direct. Ambiposul comisar, insi, erafoarte atent la incercirile Aliatilor occidentali de a-i suslinepe albi; el a remarcat, in special, expresia ,,tdiat de la ridicini",pe care o folosise unul dintre liderii occidentali. Mulli ani dupiaceea gi in condi$ile cu totul diferite pe care le crease noul rizboi,el avea si il intAlneasci pe omul care ficuse afirmatia respectivi sisd ii spuni, fird echivoc, ce pirere avea despre aceasta.

Doi dintre cei trei oameni - secretarul de stat britanic pen-tru rizboi gi aviafie Winston Churchill si comisarul sovietic pentrunationalitili Iosif Stalin - anticipau, probabil, ci, intr-o buni zi,aveau si igi conduci naliunile in vreme de rizboi si in vreme depace. Ambii recunogteau fragilitatea noii pici negociate la paris giintuiau ci perioada de linigte nu avea si dureze mult in Europa.

10

Porsoavl

Oameni ambiliogi, apropiali de centrele.de putere din larile 1or,

Churchiil gi Stalin gtiau ci nici un tratat nu putea si rezolve, doarel, problemele esenliale din epoca sAngeroasi de conflict globalcare incepuse in vara dezastruoasi a anului 1914. Ideea ci inurmitorul rdzboiaveau si lupte umir la umir, ca aliali, probabilci 1i s-ar fi pirut ambilor ridicoli in 1919, degi vizuseri atAtea

schimbiri radicale in timpul viefilor 1or, incAt poate ci nimic nui-ar fi surprins prea mult.

Cel de-al treilea om, cipitanul Harry S. Truman, nu avea nicimicar idee ci, data viitoare cAnd lara lui urma si iasi dintr-unrazboi important, el avea si comande nu o unitate de artilerie,ci o nafiune intreagi. ,,Cine naiba e Harry Truman?", a intrebatgeful de stat major al lui Franklin Roosevelt, amiralul WilliamLeahy, cAnd a aflat c5, inL944, Convenlia Democrati l-a desem-

nat pe relativ necunoscutul senator de Missouri sd candideze ca

vicepregedinte al lui Roosevelt. Avlnd doar o diplomi de absol-

vire a liceului gi nici un pic de experienti in politica externi, Tru-man a ajuns, din om de afaceri ratat, pregedinte al Statelor Unite,marcind una dintre cele mai stranii traiectorii de carieri din isto-ria politicii americane. Mai mult, in iulie L945, cAnd s-a intAlnitprima dati cu Churchill gi Stalin ln suburbia luxoasi a Berlinului,Potsdam, Truman era conEtient ci el trebuia si ia locul omuluipe care el insugi il descrisese ca ,,imposibil de inlocuit". EI gtia gi

ci Franklin Roosevelt nu il informase aproape deloc despre ches-

tiunile critice ale politicii din wemea rizboiului. Truman a venitla cel mai important eveniment din cariera lui trist qi uimitor de

nepregitit pentru sarcina monumentali care il agtepta' Nu cili-torise in afara Statelor Unite, de la intoarcerea de pe cimpurile de

lupti fin Franfa, in 1919.3

Misiunea care ii agtepta pe cei trei lideri aliagi 9i echipele lorera, nici mai mult, nici mai putin, decAt si confere Europei pace 9istabilitate, ceva ce acesta nu mai cunoscuse de la cataclismul din1914. Toli cei trei, dar gi consilierii lor, igi formaseri concep;iile

despre iume in creuzetul rizboiului din 1914-1918. Pentru Stalin,

Revolu$a Rusi gi sAngerosul rdzboi civil care decursese direct din

11

MtcneBl NrrsrRc

Marele Rizboi demonstraseri inci o dati ci tranzi$a de la rI zboiLapace presupunea la fel de multe provociri precum cAmpul de luptainsugi. Daci 9i Cei Trei Mari de la Potsdam ar fi eguat ca gi Cei TreiMari de la Versailles, atunci Europa nu ar fi cunoscut nici in viitorpacea, ci o alti epoci de lupti, de moarte gi de rizboi mai intens.a

Cei trei birbali aveau viziuni diferite pentru perioada de dupirizboi,bazate pe interesele strategice gi experienlele istorice alenaliunilor lor in prima jumitate a secolului )O( in acei ani, s-aupetrecut schimbiri uimitoare, revolufionare. Primul Rizboi Mon-dial a eliminat cele mai puternice monarhii din Europa si a ldsat,in locul lor, o lupti intre democrafie, fascism gi comunism, pentrucontrolul viitorului politic si economic al continentului. Al DoileaRizboi Mondial a scos din ecualie fascismul si, totodati, a l5satin ruini puteri tradiponale ca Germania, Italia si Franfa. Chiar giMarea Britanie, fiind, cu numele, unul dintre marii invingitori airizboiului, se afla in pragul falimentului gi in mare pericol si igipiardi imperiul care ii sustinuse statutul de mare putere. Loculputerilor traditionale din Europa era luat, acum, de Statele Unitegi de Uniunea Sovietici. Prima se indepirtase, in general, deEuropa, in 1919, gi putea si o faci din nou in 1945. Cea de-a doua,un regim revolutionar proaspit iegit dintr-o victorie singeroasd,dar triumfald., reprezenta un cogmar teribil pentru unii gi un vi-itor ademenitor pentru algii. in ambele cazuri,viitorul Europei numai linea exclusiv - sau in primul rind - de europenii din vestulcontinentului.

in mingile oamenilor care s-au intAlnit in iulie L945 la Pots-dam, ca si refaci lumea din bucifi, rizboiul care se incheiase inacel an nu incepuse in 1939, ci in 1914. Oameni cAt se poate dediferifi, ca ministrul de externe britanic sir Anthony Eden gi fi-losoful francezAlbert Camus vorbeau nu de doui rizboaie mon-diale separate, ci de un Rizboi de Treizeci de Ani. Ideea avea oascendenti indelungati, incepAnd cu mult laudatul bestseller din7920, al corespondentului britanic de rizboi Charles Repington,intitulat, foarte nimerit, Primul Rdzboi Mondial, in care autorulpresupunea ci tulburirile globale incepute in 1914 nu aveau si se

t2

Por:srau

sfArgeasci odati cu Tratatul de la Versailles; la fel ca mulli dintrecontemporanii lui, el se agtepta la un al doilea rdzboi mondial.Soldatul american a reluat concluzia lui Repington gi a vorbitpentru milioanele de camarazi de-ai lui din ambele tabere cAnd a

comentat, dupi rizboi: ,[i spun, cu toati increderea gi firi vani-tate, ci noi, soldalii din Primul Rezboi Mondial, am prezis ci,laun moment dat, intre 25 gi 50 de ani, acest rizboi va fi reluat.Pentru ci noi am avut o premonilie ci nu a fost stabilit totul asa

ctrm ar fi trebuit si fie."s

Acest l.5zboide treizeci de ani a inclus nu doar doui catastro-fale rizboaie mondiale intre Marile Puteri, ci qi numeroasele

rdzboaie civile gi regionale care au apirut dupi distrugerea vechiiordini, in 1914. Dupi cum a scris amiralul William Leahy in jur-nalul lui, ia sfArgitul Conferinqei de la Potsdam, ,,aceasta inseamni,categoric, sfirgitul rizboiului mondial care a inceput in 1914, a

fost suspendat temporar pentru mai multe pregitiri, [din] 1918pini in 1939, iar astizi ajunge la final". Spre deosebire de Leahy,

europenii nu au vizutpropriu-zis o suspendare, date fiind eveni-

mentele ca rizboiul ruso-polonez (79L9-1921) 9i Rizboiul Civildin Spania (1936-1939), dar, oricum igi analizau ei istoria, oficia-Iii de la Potsdam gtiau ci dezastrul cu care se confruntau in 1945

nu incepuse cu invadarea Poloniei de citre Germania, in 1939,

ci cu asasinarea unui arhiduce relativ necunoscut, la un coll de

stradi dintr-un orag provincial din Bosnia, inL9l4.6Delegagii de Ia Potsdam au conviefuit cu stafiile ce bAntuiau

palatul Cecilienhof, din pitoreasca suburbie in care a avut loc reu-

niunea. Palatul, construit in timpul Primuiui Rizboi Mondial ca

refugiu pentru prinlul mogtenitor german gi solia lui, reaminteapermanent de egecurile oficialilor la sfArgitul rizboiului. Germanii,

atAt de convingi de victoria lor iminenti, au construit palatul inrirnp ce alocau resurse enorme ca si lupte intr-un rdzboi mondialexistenlial. Prinful mogtenitor fusese unul dintre cei mai vocalimilitar-isti in anii de dinaintea rizboiului gi a condus un corp de

armati pe frontul vestic. Palatul, in care nu a avut niciodati ocazia

si locuiasci, reamintea, astfel, de orgoliul nemisurat al unui regim

13

Mrcnanr NrrsERc

odati puternic, care piruse atAt de solid gi de durabil, inainte de

vara fatidici din 1914. Treizecide ani mai tArziu, Germania nu maiavea nici un guvern gi totul stdtea la mila fogtilor ei inamici. Stafiiledin Palatul Cecilienhof pileau in comparalie cu stafiile din Palatulde Ia Versailles. Toli cei aflati la Potsdam vedeau Tratatul de la Ver-sailles ca pe un avertisment oribil al istoriei referitor la nereugitaprocesului de pace. Cu tolii considerau ci egecurile din 1919 du-seseri direct la izbucnirea rizboiului, douizeci de ani mai tArziu.Pregedintele american, Harry Truman, era un mare admirator alunuia dintre arhiteclii acelui tratat, Woodrow Wilson; Trumanchiar a depus jurimAntul la investirea in funcfie sub un portret allui Wilson. Cu toate acestea, Truman vedea tratatul ca fiind ma-iele egec'al lui Wilson. El a deschis Conferinfa de la Potsdam rea-mintindu-le celorlal$ oameni de stat participanfi de ,,numeroaselepuncte slabe'pe care le produsese tratatul Eii-aavertizat pe delega;isi invefe din acea experienfi, ca si nu rigte si o repete. Nimeni nul-a contrazis pe Truman in aceasti privinfi; nici pregedintele nua trebuit si Ie atragi atenlia celorlaltor conducitori ci, qi daci nuficeau nimic altceva, era necesar si evite, cu orice pret, o repetare adezastrului de la Versailles.T

Faptul ci oficialii din Europa se strinseseri pentru a douaoari, in tot atAtea generafii, ca sd negocieze sfirqitul unui rdzboimondial catastrofal, era o dovadi suficienti a zidirniciei Trata-tului de la Versailles. Pdrea ci fi.ecare venise in acea vari., la Pots-dam, cu propriile critici la adresa tratatului Ei a procesului careil produsese. Pentru unii, problema era procesul insugi. Tratatulapiruse la capdtul unei serii de compromisuri stingace, trocuri gineintelegeri, dar, odatd ce au fost puse pe hArtie, toate acestea aucdpitat forla unui acord international, degi cei mai mulgi obser-vatori gi participanfi le puteau vedea punctele slabe inerente. Agas-a fdcut ci mulli dintre oamenii de stat nu au venit in 1945 laPotsdam ca si incheie un tratat definitiv, cu politici specifice pen-tru care ei sau urmagii lor puteau si fie ficuli mai tArziu responsa-bili, ci, mai degrabi, ca si fie un simbol destinat se arate lumii ci

74

Porsoeu

Cei Trei Mari au stat la aceeagi masi gi au lucrat impreuni pentruun viitor mai bun gi mai pagnic.

Mai mult, de cAteva dintre principiile Tratatului de Ia Versailles

se alesese deja praful pAni in 1945. Cel dintAi dintre acestea fusese

idealul wilsonian de autodeterminare nagionali. in 1919, MarilePuteri au schimbat frontiere, intr-o ultime incercare, zadarnicd., de

a suprapune granilele politice cu cele etnice. in loc si aduc5, insi,pacea, procesul aiscat un nouval de iredentism 9i hipernafionalism,care a produs repetate crize diplomatice in anii 1920 9i 1930. ince

din 9 septembrie 1939, cind rizboiul din Europa abia incepuse de

o siptimAni, publicaliabritaniciNew Statesman argumenta ci au-

todeterminarea ,,a fost un egec" si nu trebuia si ghideze procesul

de pace de dupi victoria britanici pe care editorii o prevedeau deja'

Pozilia lor reflecta o opinie aproape generalizati; astfel, autodeter-

minarea naqionali, o piatri de temelie la negocierile din 1919, avea

si joace doar un rol minor in 1945.8

O evaluare a Ministerului britanic de Externe, scris5., in 1943,

aducea argumente impotriva altui pilon al Tratatului de la Ver-

sailles, Liga Nafiunilor. Documentul nu argumenta impotrivacreirii unei organizalii internafionale per se, dar trigea conclu-ia cinici o viitoare organiza\ie nu ar trebui si urmeze modelul

democratic al Ligii. in schimb, aceasta ar fi trebuit si fie condusldirect de Marile Puteri. Cum, dupd estimarea ficuti de Foreign

Ofhce la sfirgitul rizboiului, aveau si existe doar trei sau patrumari puteri (Statele Unite, Marea Britanie, Rusia gi poate China),proiectul oricirei noi organizafii internalionale trebuia si reflecte

:nteresele acestora. Franfa, Italia, Germania gi Japonia nu aveau

si 6e, agadar, ,,readmise in rAndurile Marilor Puteri" la sfArgitulrezboiului. La fel ca oricare alte puteri minore sau regionale, ele'rnnau si-gi asigure viitoarele nevoi de securitate prin interme-diul unui organism internalional controlat ferm de Marile Pu-

teri. Stalin a fost de acord, spunindu-i trimisului american Harryi{opkins, ci ,,doui rizboaie mondiale au inceput in jurul mici-ior natiuni". Cu exceptia ascensiunii ulterioare a Frantei, se pot

15