Sistemul nervos 5

download Sistemul nervos 5

of 3

Transcript of Sistemul nervos 5

  • 8/14/2019 Sistemul nervos 5

    1/3

    ANATOMIE CURS 5

    CEREBELUL

    Cerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare.Asezare: cerebelul se gaseste in fosa posterioara a craniului, inferior de cortul cerebelului

    si posterior de bulb si punte, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului 4. Cerebelul se sprijinapostrior pe fosele cerebeloase ale occipitalului.

    Forma: cerebelul are forma de fluture; el este format din 2 emisfere si vermis. In ansamblui se descriu 2 fete, una superioara si una inferioara. Fata inferioara prezinta median oadancitura in care se gaseste vermisul. La limita dintre cele 2 fete, posterior, se gaseste un santcare se numeste marele sant circumferential sau fisura orizontala.

    Pe suprafata cerebelului exista santuri mai mici care il impart in lame sau folii, si santurimai largi care se numesc fisuri.

    Filogenetic este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebel (aparut laamfibieni), neocerebel (aparut la primate si la om).

    Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular, paleocerebeluleste lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior.

    La limita dintre partile cerebelului exista fisuri:a) Fisura primara este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata superioara

    a cerebeluluib) Fisura postero-laterala este intre arhicerebel si neocerebel si se gaseste pe fata

    inferioara a cerebelului.Fiecare lob este format din lobuli, atat pe vermis cat si pe emisferele cerebrale.

    Lobulii vermisului C culmen; P piranusL lingula; U uvulaLc lobul central; N nodulusD decliveF foliumT tuberPC paleocerebelNC neocerebelAC arhicerebelFS fisura superioara

    FO fisura orizontalaFPL fisura posterolaterala

    Lobulii emisferelor FL fraul linguleiALC aripioara lobului centralP patrulaterS simplexSS semilunar superiorSi semilunar inferiorBV biventer

    T tonsilaF floculus

  • 8/14/2019 Sistemul nervos 5

    2/3

    Structura. In cerebel substanta cenusie este organizata la 2 niveluri: nuclei cerebelosi siscoarta cerebeloasa.

    a) Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care intrenuclei si scoarta formeaza centrul alb.

    Acesti nuclei se impart in 3 grupe:1) Nucleii fastigiali se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4, si apartin

    arhicerebelului.

    2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) se gasesc la limita dintrevermis si emisfera cerebeloasa, si in hilul nucleului dintat.3) Nucleul dintat are forma olivei principale bulbare, cu hilul orientat postero-medial, si

    apartine neocerebelului.Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei pleaca toate

    eferentele.b) Scoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la

    orice nivel). Ea are 3 straturi de la suprafata in profunzime.1) Stratul molecular cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate, celule

    nervoase cu cosulete, fibre si nevroglii.Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor granulare din

    stratul granular) si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloase si putine fibre ponto-cerebeloase si oligo-cerebeloase).

    Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul intermediar.Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare.Nevrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale Bergman (care formeaza

    membrana limitanta externa), nevroglii multipenate Fananas.2) Stratul intermediar are rol efector si este format din celule Purkinje (aproximativ 15

    milioane), asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de butelie si sunt asezate cu bazaspre stratul granular.

    Dendritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paralele, cu fibreagatatoare, cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete.

    3) Stratul granular are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevroglii.Componenta celulara este alcatuita din:

    A. Celule Golgi sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele lor ajungin stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celular face sinapsa cu fibreleagatatoare si muschioase. Axonul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare.

    B. Celule granulare sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (suntaproximativ 100-150 de miliarde). Axonii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in "T",formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu cosulete, celulele Purkinjesi celulele Golgi. Dendritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor Golgi, cu fibrele agatatoare si cucele muschioase.

    Componenta fibrilara este alcatuita din :A. Fibre agatatoareB. Fibre muschioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. O fibra

    muschioasa prezinta pe traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele celulelorgranulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare). Aceasta ingrosare este lipsita deteaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul cerebelos.

    Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale Bergman sinevroglii multipenate Fananas.

    Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fibrele proprii deasociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. Medial si ventral, in dreptul acoperisului ventriculului4, centrul alb se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior.

  • 8/14/2019 Sistemul nervos 5

    3/3

    CONEXIUNI

    Cei 3 lobi ai cerebelului apartin si intretin 3 circuite:a) Arhicerebelul apartine sistemului vestibulo-arhicerebelos ce reprezinta centrul de control

    al echilibrului vestibular sau a pozitiei capului.b) Paleocerebelul apartine sistemului spino-paleocerebelos ce reprezinta centrul de

    control al echilibrului vestibular sau a pozitiei capului.

    c) Neocerebelul apartine sistemului cortico-neocerebelos ce reprezinta centrul de controlautomat al miscarilor voluntare si semivoluntare.

    AFERENTEDupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre

    agatatoare si muschioase. In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei.Stratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre stratul

    molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele Purkinje.Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand efect

    inhibitor pe ei. Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor Purkinje.Aferentele sunt de 2 tipuri:1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prin pedunculii

    cerebelosi inferiori)-> fibre spino-cerebeloase anterioare si posterioare spre paleocerebel

    (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori)-> fibre cuneo-cerebeloase spre paleocerebel (ajung prin pedunculii

    cerebelosi inferiori)-> fibre trigemino-cerebeloase de la nucleul tractului mezencefalic al

    nervului trigemen spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medularsuperior)

    -> fibre tecto-cerebeloase cu informatii acustice si optice de la coliculiicvadrigemeni spre neocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medularsuperior)

    2) Aferente indirecte: -> fibre cortico-reticulo-cerebeloase spre paleocerebel-> fibre cortico-ponto-cerebeloase spre paleocerebel-> fibre cortico-arcuato-cerebeloase spre paleocerebel-> fibre cortico-olivo-cerebeloase spre neocerebel

    Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor muschioase si o mica parte din fibreleagatatoare.

    EFERENTEPornesc de la nucleii cerebelosi astfel:-> de la nucleul dintat la nucleii ventral antero-lateral si ventral intermedio-lateral din

    talamus, la nucleul rosu si complexul olivar. Toate aceste eferente sunt incrucisate si apartinneocerebelului.

    -> de la nucleii globos si emboliform care apartin paleocerebelului spre nucleul rosu, prinfibre incrucisate care in traiectul lor spre maduva (fibre rubrospinale) sunt in continuareincrucisate => dubla decusatie

    -> de la nucleii fastigiali care apartin arhicerebelului pleaca 2 tipuri de eferente:1) Fibre cerebelo-vestibulare directe care ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori la

    nucleii vestibulari2) Fibre cerebelo-vestibulare indirecte incrucisate care merg prin fasciculul uncinat la

    nucleii vestibulari, trecand si prin pedunculii cerebelosi superiori. Acest fascicul mai contine sifibre aferente ale arhicerebelului spre nucleii reticulari median si paralateral.