Sistemul Informational Privind Contabilitatea Creantelor Si Datoriilor Privind Personalul Si Asi
-
Upload
moga-loredana -
Category
Documents
-
view
275 -
download
9
Transcript of Sistemul Informational Privind Contabilitatea Creantelor Si Datoriilor Privind Personalul Si Asi
Cuprins
Capitolul 1. Stadiul cunoaşterii in domeniu
1 Aria de definiţie şi aplicabilitate a temei. Definiţii şi concepte cheie.
2 Referenţialul contabil. Standarde şi reglementari contabile in domeniu
2.1 Normalizarea şi armonizarea internaţională.IAS19 Beneficiile
angajatilor
3 Sinteza din literatura de specialitate
1.3.1.Sistemul datoriilor si creantelor privind personalul
1.3.2.Sistemul datoriilor si creantelor privind asigurările şi
protecţia socială
4 Recunoaşterea şi evaluarea creantelor si datoriilor. Principiile şi regulile
evaluării.
5 Tratamentele şi practicile contabile specifice.
5.1 Contabilitatea primara. Sistemul de conturi şi contabilitate.
5.2 Contabilitatea de raportare. Situatiile financiare şi
prezentarea informaţiilor.
Capitolul 2. Contribuţii personale
1. Interpretări şi analize financiare
2. Studii de caz
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
1
Capitolul I. .STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU
1.1.Aria de definitie si aplicabilitate a temei.Definitii si concepte cheie
Pentru realizarea obiectului lor de activitate, întreprinderile intră în relaţii cu diferite
persoane fizice şi juridice care în contabilitate poartă denumirea generică de
terţi.Contabilitatea terţilor asigură evidenţa creanţelor si datoriilor societăţii in relaţiile
acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, unităţile din
cadrul grupului , asociaţii, acţionarii, diverşi debitori si creditori ,şi alte persoane fizice şi
juridice.
Creanţele mai sunt cunoscute şi sub denumirea de mijloace circulante în
decontare.Ele reprezintă acele valori economice ce sunt avansate temporar altor persoane
fizice sau juridice de către titularul de patrimoniu,în scopul primirii ulterioare a unui
echivalent valoric sub forma unei sume de bani,efectuării unei lucrări sau prestării unui
serviciu1.Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea economică
avansată şi care urmează să efectueze o prestaţie,să achite numerar sau echivalent de numerar
sunt delimitate generic prin noţiunea de debitori.În funcţie de termenul lor de lichiditate
creanţele se pot clasifica în creanţe pe termen scurt(în cadrul exerciţiului financiar) şi creanţe
pe termen lung(peste un an).
Datoriile exprimă fondurile sau capitalurile străine,furnizate de către terţi (alţi agenţi
economici,stat,alte organisme publice,grup,etc.)pentru care unitatea patrimonială trebuie să
restituie echivalentul valoric sau să acorde o anumită contraprestaţie.Persoanele fizice şi
juridice faţă de care întreprinderea are datorii sunt delimitate generic prin noţiunea de
creditori.2În funcţie de termenul lor de exigibilitate datoriile sunt grupate în datorii sub un
an(pe termen scurt),datorii între 1-5 ani(pe termen mijlociu) şi datorii peste 5 ani(pe termen
lung).
Creanţele pe termen scurt sau creanţele curente, reprezintă active ale întreprinderii
rezultate în urma tranzacţiilor cu persoane juridice sau fizice, relaţii în urma cărora
întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare şi pentru care
1 Petcu,Mircea Paul-Bazele contabilitatii si contabilitate financiara;Ed.Tribuna economica 20012 Ristea,Mihai;Morariu,Ana;Nicsulescu,Ileana-Contabilitatea financiara a intreprinderii
2
trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie, într-o perioadă de timp de
până la un an.
Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau juridice
(cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi
taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie într-o
perioadă de timp de până la un an.
Creanţele şi datoriile pe termen scurt pot fi împărţite în următoarele categorii:creanţe
şi datorii comerciale,creanţe şi datorii salariale,creanţe şi datorii sociale,creanţe şi datorii
fiscale si creanţe şi datorii diverse.
Pornind de la teoria firmei bazată pe cunostinţe,care afirmă că”firma este o structura
de piaţă a cărei resursă principală este capitalul uman” ,este evident că se pot determina o
multitudine de relaţii între societate şi personalul angajat.Deoarece aceste relaţii sunt
generatoare de valori , sunt exprimate în contabilitate sub denumirea de decontări privind
personalul.
Relaţiile societaţii cu personalul sunt reglementate juridic şi fiscal,ceea ce crează
obligaţii fiscale faţa de stat,atât în numele societăţii,cât si în numele angajaţilor,ca urmare a
beneficiilor realizate de componenta umana în urma prestaţiilor salariale.Relaţia angajatorului
cu statul privind obligaţiile sociale se exprima în contabilitate sub denumirea de decontari
privind asigurările şi protecţia socială.
Reflectarea în contabilitate a relaţiilor dintre societate şi angajaţi nu se poate
afectua,aşa cum o specifică şi IAS19”Beneficiile angajatilor”,decât în condiţiile în care
aceasta este „demonstrabil angajatâ în încheierea contractului de muncă al unui angajat sau
grup de angajaţi înainte de data normală de pensionare”.Astfel putem afirma că elementul
generator de operaţii contabile deductibile fiscal este chiar contractul de muncă,ce poate
avea şi forma unei convenţii civile de prestări servicii,acoperind astfel din punct de vedere
fiscal,toata sfera de relaţii societate-angajat.
Potrivit Art.10 din Codul muncii din 24/01/2003,actualizat la 22/04/2007, „contractul
de muncă este contractul in temeiul căruia o persoană fizică,denumită salariat,se obligă să
presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator,persoană fizică sau juridică,în
schimbul unei remuneratii denumite salariu”.Astfel,în baza contractului de muncă societatea
va avea calitatea de angajator,iar persoana fizică ce presteaza munca va avea calitatea de
angajat.
Contractul de muncă este temeiul legal pentru calculul drepturilor salariale şi a
obligaţiilor sociale ale angajatilor,pentru stabilirea fondului de salarii în vederea determinării
obligaţiilor sociale ale societaţii,precum şi pentru reflectarea acestora in
3
contabilitate.Decontările unităţii privind personalul nu se limitează doar la drepturile
salariale şi sociale,ci cuprind şi o serie de obligaţii ale angajaţilor,care pot genera creanţe ale
societătii asupra acestora.
1.2. Referenţialul contabil. Standarde şi reglementari contabile in domeniu
1.2.1. Normalizarea şi armonizarea internaţională.IAS 19 Beneficiile angajatilor
Pentru satisfacerea optimală a necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor în
condiţiile asigurării controlului calităţii producţiei de informaţii, între cererea şi oferta de
informaţii se interpune procesul de normalizare. Actul de normalizare aduce la rampă un
actor important al jocului social, regizorii, reprezentaţi de normalizatori.
Normalizarea contabilă este procesul prin care se armonizează prezentarea
documentelor de sinteză, metode contabile şi terminologia.
În practica internaţională, cu privire la datoriile salariale, respectiv, la angajaţii
unei întreprinderi au fost elaborate Standardele Internaţionale de Contabilitate - IAS 19
„Beneficiile angajaţilor" şi IAS 26 „Contabilizarea şi raportarea planurilor de pensii".
În ultimii ani,datorită fluctuaţiei tot mai mari a personalului,societăţile incearcă să îşi
motiveze angajaţii prin toate căile posibile,oferindu-le diverse beneficii,începand de la
binecunoscutele prime anuale(al treisprezecelea salariu) pană la beneficii non-
monetare:abonamente la săli de gimnastică,gradiniţe în interiorul firmei,transport gratuit,zile
libere,specializări,etc.
IAS 19 „Beneficiile angajaţilor” acordă o importanţă deosebită,dar totuşi
firească,forţei de muncă,aceasta ocupând un loc important, după investitori, ca cea mai
importantă categorie de utilizatori ai informaţiei financiare.Totuşi IAS 19 nu tratează decât
problematica beneficiilor angajaţilor,ceea ce nu permite în totalitate acoperirea temei
studiate,necesitând aplicarea în contabilitate având la bază legislaţia contabilă în
vigoare(Legea 82/1991 si OMFP 306/2002).
Principiul de bazã al standardului consta in recunoasterea costurilor beneficiilor
acordate angajaţilor în perioada în care angajatul a prestat serviciul pentru care a primit
respectivele beneficii si nu în momentul în care se plãtesc sau devin exigibile aceste
beneficii.
Beneficiile angajaţilor includ beneficiile acordate tuturor angajaţilor unei
întreprinderi,indiferent de modul in care acesta prestează serviciile(norma întreagă,jumatate
de normă,angajaţi ocazionali),motiv pentru care în această categorie se includ şi managerii şi
ceilalti membri ai consiliilor de conducere. Standardul nu face referire la partea de beneficii
4
suportată de stat sau de salariat ci doar la partea de beneficii acordată în mod direct de
către întreprindere.
Termenul de beneficii ale angajaţilor se referă la toate formele de contraprestaţii
acordate de o întreprindere în schimbul serviciului prestat de angajaţi.
În cadrul normei IAS 19 sunt identificate cinci categorii de beneficii ale
angajaţilor, şi anume:
a) beneficii pe termen scurt ale angajaţilor, cum ar fi indemnizaţii, salarii şi
contribuţii la asigurările sociale, concedii anuale de odihnă plătite şi concedii medicale
plătite, planuri de prime şi participări la profit (dacă se plătesc în termen de douăsprezece
luni de la sfârşitul perioadei) şi beneficii nemonetare pentru angajaţii existenţi (cum ar fi
asistenţă medicală, cazare, maşini şi bunuri sau servicii gratuite, sau subvenţionate);
b) beneficii post-angajare, cum ar fi pensiile, alte beneficii de pensionare,
asigurări de viaţă post angajare şi asistenţă medicală post angajare;
c) alte beneficii pe termen lung, care includ plăţi în urma plecărilor pe termen
lung din serviciu cu sau fără garantarea păstrării postului respectiv, jubilee sau alte
beneficii ce decurg din servicii pe termen lung, plăţi pe perioada unor indisponibilităţi pe
termen lung şi, dacă sunt plătibile douăsprezece luni sau mai mult după încheierea
perioadei, participarea la profit, planuri de prime şi compensaţii amânate;
d) beneficii pentru încheierea contractului de muncă , acestea se referă la
beneficiile angajaţilor care se plătesc fie ca rezultat al deciziei unei întreprinderi de a
încheia contractul unui angajat înainte de data normală de pensionare, sau a deciziei unui
angajat de a accepta în mod voluntar plecarea în şomaj în schimbul acelor beneficii.
e) compensaţii sub forma participaţiilor la capitalurile proprii , care sunt
beneficiile angajaţilor în baza cărora angajaţii au dreptul să primească instrumente
financiare de capitaluri proprii emise de întreprindere, sau valoarea obligaţiei
întreprinderii către angajaţi depinde de preţul viitor al instrumentelor financiare de
capitaluri proprii emise de întreprindere.
În ceea ce priveşte contabilizarea acestor beneficii norma IAS 19 menţionează:
a) contabilizarea beneficiilor pe termen scurt ale angajaţilor(exemplificare in
anexa 1) este simplă pentru că nu sunt cerute ipoteze actuariale pentru a evalua obligaţia
sau costul şi nu există nici o posibilitate de apariţie a unui câştig sau a unei pierderi
actuariale. Mai mult, obligaţiile privind beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor sunt
evaluate pe o bază neactualizată;
5
b) Contabilizarea planurilor de contribuţii determinate(exemplificare in anexa 2)
este simplă, pentru că obligaţia întreprinderii raportoare pentru fiecare perioadă este
determinată de sumele cu care s-a contribuit în acea perioadă.
Atunci când un angajat a prestat servicii în cadrul societăţii pe parcursul unui
exerciţiu fnanciar,societatea este obligată să recunoască contribuţia de plătit la un plan de
contribuţii determinat ca şi datorie,dupa deducerea oricarei contribuţii deja plătite si o
cheltuială anticipată în cazul în care contribuţia plătită depăşeşte contribuţia cuvenită pentru
serviciile prestate în perioada financiară curentă şi în măsura în care aceasta duce la o
reducere a plăţilor viitoare sau la o rambursare de numerar.
În consecinţă nu sunt cerute ipoteze actuariale pentru evaluarea obligaţiei sau
cheltuielii şi nu există nici o posibilitate pentru pierderi sau câştiguri actuariale. Mai
mult, obligaţiile sunt evaluate pe o bază neactualizată, exceptând cazul când ele nu sunt
cuvenite în totalitate în termen de douăsprezece luni de la sfârşitul perioadei în care
angajaţii prestează serviciul în cauză.
Contabilizarea planurilor de beneficii determinate este complexă pentru că sunt
cerute ipoteze actuariale pentru actualizarea obligaţiei şi cheltuielii şi pentru că există şi
posibilitate de câştiguri sau pierderi actuariale. Mai mult, obligaţiile sunt măsurate pe o
bază neactualizată, pentru că ele pot fi achitate mulţi ani după ce angajaţii prestează
serviciul în cauză;
c) acest Standard cere o metodă simplificată de contabilizare pentru alte beneficii
pe termen lung deoarece introducerea sau modificarea acestor beneficii cauzează foarte
rar o valoare semnificativă a costului serviciului trecut. Ca urmare costul serviciilor
anterioare este recunoscut imediat în întregime, iar câştigurile sau pierderile actuariale
sunt recunoscute şi ele imediat;
d) beneficiile pentru încheierea contractului de muncă (exemplificare in anexa 4)
trebuie să fie recunoscute ca şi datorie şi cheltuială atunci când întreprinderea este în
mod demonstrabil angajată în încheierea contractului de muncă al unui angajat sau grup
de angajaţi înainte de data normală de pensionare sau în furnizarea acestor beneficii ca
rezultat al unei oferte făcute pentru a încuraja plecarea voluntară în şomaj. Beneficiile
pentru încheiere nu aduc beneficii economice viitoare pentru întreprindere şi sunt
recunoscute imediat ca şi cheltuială;
e) în ceea ce priveşte compensaţiile sub forma participaţiilor la capitalurile proprii
(exemplificare in anexa 4) acest Standard nu specifică cerinţele pentru recunoaşterea şi
evaluarea acestora, însă face o serie de precizări care să permită utilizatorilor situaţiilor
6
financiare să evalueze efectul acestor compensaţii asupra poziţiei financiare,
performanţei şi fluxurilor de numerar ale întreprinderii;
Unul dintre cele mai importante şi mai dezbătute beneficii ale angajaţilor trecuţi si
actuali ai societăţii este pensia.Mult timp aceasta nu a ridicat nici un fel de probleme privind
reflectarea în contabilitate,societaţile neavând decât obligativitatea reţinerii şi virării
contribuţiilor la fondul de asigurări sociale de stat.Dacă în urmă cu trei ani fonduriile de
pensii private erau total necunoscute în România,în anul 2007 s-au pus chiar bazele unor
legi speciale cu privire la sistemul de pensii private(o urmare a aderării la Uniunea
Europeană) şi într-un timp foarte scurt acestea vor deveni obligatorii.
Norma IAS 26 „Contabilizarea şi raportarea planurilor de pensii" vine în
completarea Normei IAS 19 şi trebuie aplicată pentru raportarea planurilor de pensii, în
cazul în care se întocmesc astfel de rapoarte. O dată cu aparţita fondurilor de beneficii
determinate,problemele cu care se va confrunta întreprinderea privind evaluarea şi
recunoaşterea acestora sunt din ce in ce mai coplexe,necesitând ipoteze actuariale şi
cunostinţe numeroase de matematici actuariale.3
Prin definiţie planurile de pensii sunt contracte prin care o întreprindere asigură
beneficii angajaţilor ei la sau după terminarea serviciului acestora (fie sub forma unui
venit anual, fie ca sumă globală), atunci când astfel de beneficii, sau contribuţii ale
angajatorului, pot fi determinate sau estimate înaintea pensionării din prevederile
stipulate printr-un document sau din experienţa trecută a întreprinderii.
Planurile de pensii pot fi planuri de contribuţii determinate sau planuri de
beneficii determinate. Multe din acestea necesită crearea unor fonduri separate, fonduri
care pot sau nu să aibă identitate juridică distinctă şi care pot sau nu să fie administrate,
la care se plătesc anumite contribuţii şi din care sunt plătite pensiile.
Raportul referitor la un plan de pensii trebuie să conţină următoarele informaţii: o
situaţie a modificărilor activelor nete disponibile pentru beneficii, o sinteză a politicilor
contabile semnificative şi o descriere a planului şi a efectelor oricăror modificări
intervenite în plan, în timpul perioadei.
Valoarea actualizată a plăţilor previzionate pentru un plan de pensii poate fi
calculată şi raportată folosindu-se nivelul salariilor curente ale participanţilor sau nivelul
salariilor prognozate, până în momentul pensionării acestora.
Efortul de normalizare se mai concretizează şi în definirea de postulate, principii
şi norme contabile. Principiile contabile au grad de generalitate mai mic decât al
postulatelor şi mai mare decât al normelor contabile.3 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România-Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS 19 Beneficiile angajaţilor,Editura CECCAR,Bucureşti,2004
7
Cât privesc normele contabile acestea sunt definite ca reguli precise de evaluare,
de înregistrare, de clasificare şi prezentare a informaţiei contabil.Dacă postulatele şi
principiile contabile se referă la elemente foarte generale produse de actul de normalizare
pentru o perioada mare de timp, normele contabile îşi găsesc aplicare în cazuri
particulare. Este şi motivul pentru care ele fac mult mai des obiectul schimbării.
Rezultă că în mod curent, normalizarea contabilă constă în definirea de norme şi,
apoi, în aplicarea acestora. Cum contabilitatea este un instrument de gestiune, scopul
unei norme este de a perfecţiona acest instrument.
Actul de normalizare poate fi asigurat de o instanţă a puterii publice, de un
organism al profesiei contabile sau de un organism independent.Consiliul internaţional al
standardelor contabile (International Accounting Standards Board: IASB) şi-a propus ca
obiectiv să elaboreze şi să publice norme contabile internaţionale, care vor trebui să fie
respectate cu ocazia prezentării conturilor anuale şi a situaţiilor financiare, să asigure
acceptarea şi aplicarea acestor norme la nivel mondial.
Normele IASB au un statut diferit de cele ale Consiliului Europei. Conformitatea
cu IASB este facultativă şi nu este posibilă decât dacă normele sale nu contrazic
reglementările naţionale. Caracterul facultativ al normelor nu trebuie, totuşi, considerat
un gaj de ineficacitate. Dimpotrivă lipsa nevoii de aplicare imediată şi a presiunilor
politice face posibilă căutarea cele mai bune soluţii tehnice.
IASB, şi-a concretizat activitatea de normalizare in: elaborarea şi publicarea unui
cadru contabil general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, publicarea a 41
de standarde internaţionale de contabilitate, publicarea a 7 standarde internaţionale de
raportare financiara (IFRS) şi a mai multor interpretări ale standardelor contabile şi de
raportare.
Chiar dacă totusi ţara noastra s-a familiarizat cu acest standarde în mod
teoretic,fiscalitatea trebuie să poată suporta financiar conceptele impuse pentru a le aplica în
activitatea economică a întreprinderii şi implicit a salariaţilor.Statele care aplică Standardele
Internaţionale de Contabilitate tratează prin legi speciale regimul juridic şi fiscal al acestor
beneficii.
Dacă în prima fază normele recunoşteau aproape toate practicile existente, în
perioada următoare activitatea s-a ghidat după principiul „evenimentele identice trebuie
tratate, în contabilitate, de aceeaşi manieră” aceasta s-a tradus prin revizuirea normelor şi
eliminarea pe cât posibil a opţiunilor.
8
1.3.Sinteza din literatura de specialitate
1.3.1.Sistemul datoriilor si creantelor privind personalul
Prezentarea factorului muncă în contabilitate trebuie să reflecte rolul personalului în
activitatea economică a întreprinderii ca principal creator de valori şi ca beneficiar al unei
remuneraţii pentru munca prestată sub formă de salariu.4Sistemul de salarizare din ţara
noastră aprobat prin Legea 53 / 24.01.2003 (Noul Cod al Muncii), are în vedere ca principală
componentă drepturile salariale care reprezintă elementele prevăzute în contractul de muncă
asupra cărora s-a căzut de comun acord .Fie că este vorba de unităţi unde salariile se stabilesc
prin negociere, odată cu încheierea contractului colectiv de muncă sau de unităţi bugetare
pentru care sistemul de salarizare se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, elementele
componente ale salariului trebuie să răspundă la următoarele cerinţe:
- să reprezinte echivalentul forţei de muncă;
- să asigure prin sporuri de salariu, recompense pentru condiţiile în care se desfăşoară
munca (vătămătoare, grele, periculoase sau viciate de anumite noxe);
- să constituie un stimulent pentru un nivel mai ridicat de calificare profesională;
Datoriile privind personalul cuprind:
Salariul este un venit care recompensează munca depusă,adică preţul muncii
închiriate şi utilizate de un întreprinzător pe baza de contract.Ţinând seama de faptul că orice
activitate se concretizează în final în bunuri economice,care se transformă în bani,în
venit,prin intermediul preţului la piaţă ,iar acest venit se distribuie tuturor celor ce au
contribuit la obţinerea lui,rezultă că salariul reprezintă venitul care se încasează de cei ce şi-
au adus aportul la crearea bunurilor economice respective.5
Salariul de bază,numit si salariu de încadrare,ca principal element al sistemului de
salarizare trebuie să reprezinte cea mai importantă componentă în câştigul
personalului.Nivelul acestuia se stabileşte prin negocieri individuale între patronat şi
salariaţi,în funcţie de salariul minim brut pe ţară şi este regăsit în contractul individual de
muncă. Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu
salariul de bază minim brut pe ţară,stabilit in cadrul Contractului colectiv de muncă unic la
nivel naţional.
Începând cu 01.01.2007 salariul de bază minim brut pe ţară este, de 440 lei,conform
Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010,încheiat conform 4 Bojian,Octavian-Contabilitatea financiara a intreprinderilor,Editura Universitara,Bucuresti,20045 Ciucur,Dumitru;Gavrila,Ilie-Economie,Editura Economica,Bucuresti,2001
9
art.10 şi 11 din Legea nr. 130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritaţii
Sociale şi Familiei cu nr. 2.895 din 21 din 29 decembrie 2006. Acest cuantum al salariului
minim este obligatoriu pentru toate categoriile de salariaţi din România, cu excepţia celor
pentru care salariul este reglementat prin lege şi pentru care se aplică salariul minim stabilit
prin HG, adică 390 lei.
Factorii in funcţie de care se stabileşte salariul de bază pentru fiecare salariat sunt
calificarea,importanţa,complexitatea atribuţiilor de serviciu,pregătirea si competenţa
profesională.6Orice persoană juridică poate stabili propria sa grila internă privind limitele de
încadrare ale salariului,pentru fiecare departament,şi în cadrul acestuia,pentru fiecare
post,ajutând astfel la o mai buna bugetare a cheltuielilor.
Sporurile reprezintă elemente accesorii la salariul de bază,mentionat in art.155 din
Codul muncii.în legislaţie şi în contractele colective se regăsesc,drept cele mai importante
sporuri la salariul de bază urmatoarele:
sporul de vechime în muncă
sporul pentru condiţii deosebite de muncă,grele,periculoase ori penibile(ultima
categorie rezultând din contractul colectiv de muncă la nivel naţional)
sporuri pentru orele suplimentare(în condiţiile art.120,alin.1 din Codul
Muncii,respectiv dacă nu s-a acordat ,în compensare,timp liber corespunzător)
sporul pentru muncă de noapte
sporul pentru condiţii de izolare
sporul pentru fidelitate si confidenţialitate
sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihică
sporuri pentru exercitarea unor funcţii suplimentare
In sistemul legal actual,conceptual,sporurile nu sunt bonusuri (recompense,
gratificaţii).Ele constituie,în principal,un factor compensatoriu pentru anumite condiţii de
munca sau pentru întrunirea de către angajat a unor cerinţe speciale.
Adaosurile la salariul de bază,menţionate în art.155 din Codul Muncii se regăseşte în
legislaţie si în contractele colective de muncă sub urmatoarele forme:
adaos pentru rezultatele muncii în acord
premiile acordate din fondul de premiere calculat,într-o anumita proporţie,din fondul
de salarii realizat lunar şi cumulat
alte sporuri convenite colectiv sau/şi individual cu angajatorii
premiul anual egal cu salariul de bază brut din ultima lună a anului(pentru care se face
premierea)
6 Stefanescu,Traian Ion-Tratat de dreptul muncii,Editura Lumina Lex,Bucuresti,2003,op.cit.
10
Premiile nu au,de regula,un regim prestabilit,constant şi obligatoriu(dacă nu sunt
stabilite ca atare prin contractele colective sau/şi individuale de muncă).Ele au caracter de
bonus-uri şi sunt facultative.7
Indexările de salarii reprezintă sume rezultate din aplicarea unui procent stabilit de
lege la salariul de bază ca urmare a cresterii preţurilor.
Indexarea legală constă în utilizarea unui sistem de indexare procentuală a salariilor
de bază,stabilit periodic prin hotărârea guvernului,în vederea protecţiei sociale a salariaţiilor
în condiţiile creşterii preţurilor şi tarifelor şi ale existenţei inflaţiei.Aceasta acoperă doar o
parte din rata inflaţiei(maxim 70%) şi are caracter obligatoriu doar pentru autorităţile şi
instituţiile publice(unităţile bugetare) ,pentru restul societăţilor acordându-se în funcţie de
resursele financiare.
Indexarea conventională constă în adăugarea unei clauze de indexare în cuprinsul
contractului colectiv/individual de muncă prin care:
salariul variză direct,fără o altă negociere ,în funcţie de evolutia factorilor economici
fie,în anumite situaţii,salariul se revizuieşte pe cale amiabilă.
Clauza de indexare poate fi inclusa de la bun început în contractul individual de
muncă sau să se convină ulterior,prin act adiţional la contractul respectiv.
Compensările sunt sume fixe care se acordă indiferent de mărimea salariilor pentru
acoperirea periodică creşterii preţurilor.8
Avantajele în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terţi
sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă sau a unei relaţii contractuale
între parţi,după caz. Plata în natură, stabilita prin negocieri colective în unităţi, nu poate
depăsi 30% din salariu. Plata în natură a unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160
din Codul muncii, este posibilă numai dacă este prevazută expres în contractul colectiv de
muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.Acestea pot include,dar nu sunt
limitate la:
utilizarea oricărui bun,inclusiv a unui vehicul de orice tip,de patrimoniul afacerii,în
scop personal,cu excepţia deplasării pe distanţa dus-întors de la domiciliu la locul de
muncă
cazare,hrană,îmbracaminte,personal pentru munci casnice,precum şi alte bunuri şi
servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decat preţul pieţei
anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului
abonamentele şi costul convorbirilor telefonice,inclusiv cartele telefonice,în scop
personal7 Ibidem,op.cit8 Bojian,Octavian-Contabilitatea financiara a intreprinderilor;Editura Universitara,Bucuresti,2004
11
permise de călătorie pe orice mijloc de transport,folosite în scop personal
prime de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar
de venituri din salarii,la momentul plăţii primei respective,altele decât cele obligatorii
contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de
întreţinere,cum sunt cele privind consumul de apă,consumul de energie elctrică şi termică şi
altele asemenea,cu excepţia celor prevăzute in mod expres la art.55 alin.(4) lit.c) din Codul
fiscal9
Avantajele în bani pot fi:
sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii
sumele acordate pentru distracţii sau recreere
Indemnizaţia pentru concediul de odihnă in conformitate cu prevederile Legii 53 /
2003 salariaţii încadraţi în baza unui contract de muncă, au dreptul, în fiecare an
calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 20 zile lucrătoare, pentru
munca prestată, indiferent de domeniul de activitate.Salariaţii încadraţi în gradele de
invaliditate şi cei care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, precum şi cei care
lucrează în locuri de muncă unde există astfel de condiţii, potrivit Legii 53 / 2003 au dreptul
în fiecare an la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată minimă de 3 zile lucrătoare.
Pe durata concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la o indemnizaţie stabilită în
raport cu numărul zilelor de concediu înmulţite cu media zilnică a salariului de bază,
sporurile de vechime, şi după caz indemnizaţia de conducere, indemnizaţia de merit luate
împreună, din luna în care se efectuează concediul.Indemnizaţia se plăteşte salariaţilor cu cel
puţin 5 zile înaintea plecării în concediu.Compensarea în bani a concediului de odihnă
neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.10
Ajutoarele şi protecţia socială cuprind:
ajutorul în caz de deces al angajaţilor se stabileşte anual prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu pe econimie
prognozat, şi se acordă asiguratului ori membrilor de familie sau persoanelor din afara
familiei care au suportat cheltuieli ocazionale de deces,in baza certificatului de deces
ajutorul în caz de maternitate constă în concediu plătit pentru sarcină şi lăuzie;potrivit
actelor normative în vigoare, angajatele beneficiază de un concediu plătit pentru maternitate
de 126 zile din care 63 de zile înainte de naştere şi 63 de zile după naştere;aceste două
concedii se compensează între ele în cadrul celor 126 zile
-ajutorul pentru incapacitate temporară de muncă se acordă angajaţilor cu contracte
de muncă pe durată nedeterminată, pentru incapacitate provocată de boală sau de 9 Ene,Adriana-Impozitul pe venit,Editura economica,Bucuresti,2005,op.cit,pg.88-9110 Grigorie-Lacrita,Nicolae-Codul muncii pe intelesul tuturor,Editura Tribuna economica,2005,op.cit.
12
accident.;baza de calcul a indemnizatiilor de asigurări sociale se determină ca medie a
veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia individuala de asigurări sociale in lunile
respective
Potrivit Legii nr.142/1998,salariaţii din cadrul societăţilor comerciale,regiilor
autonome şi din sectorul bugetar ,precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al celorlalte
persoane juridice sau fizice care se încadrează personal prin încheierea unui contract
individual de muncă pot primi o alocaţie individuală de hrană,acodrdată sub forma tichetelor
de masă,suportată integral,pe costuri,de către angajator.11
Creanţele privind personalul cuprind:
a)Creanţele terţilor asupra drepturilor de personal
Articolul 409 din Codul de procedură civilă prevede posibilitatea urmăririi salariilor şi
celorlalte drepturi băneşti cuvenite angajaţilor,însa reţinerile nu pot depăşi jumătate din
salariul net, cu respectarea următoarei ordini de preferinţă:
a) obligaţii de întreţinere;
b) plata despăgubirilor pentru reparaţia daunelor cauzate prin moarte sau prin
vătămări corporale;
c) plata datoriilor reprezentând impozite şi taxe;
d) despăgubirile datorate pentru pagube pricinuite proprietăţii publice;
e) orice alte datorii.
Urmărirea salariilor şi a altor drepturi cuvenite angajaţilor se poate face în termenul
unor relaţii contractuale sau a unor titluri axecutorii. Putem enumera aici reţineri pentru
chirii, rate pentru cumpărări, popriri datorate terţilor.
b)Creanţele unităţii asupra personalului
Reţinerile din drepturile de personal datorate unitatii pot cuprinde:
-valoarea avansurilor de trezorerie nejustificate sau diferenţa de restituit a avansurilor
de trezorerie şi ordinelor de deplasare justificate
-contravaloarea depaşirii facturilor de telefonie mobilă sau fixă,peste limita aprobată
de societate
-contravaloarea unor bunuri sau servicii achiziţionate prin intermediul societăţii
(ex.telefoane mobile,descoperiri limită de card,etc.)
-imputaţii aferente unor salariaţi - lipsuri în gestiune, indisciplină
-plata în rate lunare a unor articole de echipament, plata în rate lunare a unor garanţii
materiale sau a produselor şi serviciilor oferite de către societate
11Stefanescu,Ion Traian-Tratat de dreptul muncii,volumul 2,Editura Lumina Lex,2003,op.cit
13
1.3.2.Sistemul datoriilor si creantelor privind asigurările şi protecţia socială
Remunerarea factorului muncă generează pentru orice societate,cât şi pentru angajat,
o paletă largă de obligaţii fiscale,ale căror cote sunt stabilite anual prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat.Sistemul asigurărilor şi protecţiei sociale în România are ca scop
protecţia salariaţilor,atât pe perioada activităţii cât şi după aceea,prin constituirea unor
fonduri la care contribuie atât societatea,cât şi salariaţii.
Obligaţiile privind decontările cu asigurările sociale se referă la constituirea
obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale şi la stingerea acestor obligaţii în legătură cu
contribuţiile întreprinderii şi ale personalului,reţinute din salariul de bază,respectiv din fondul
de salarii.
Contribuţia pentru asigurările sociale(CAS)
Legislaţia aplicabilă vigoare este Legea nr.19/2000 privind pensiile şi alte drepturi de
asigurări sociale,cu modificările şi completările ulterioare,publicată în Monitorul Oficial
nr.140 din 1 aprilie 2000
Contribuţia pentru asigurările sociale(CAS) generează datorii si creanţe atât pentru
unitaţile care utilizează forţa de muncă în baza unui contract individual de muncă,cât şi
pentru angajaţii acestora şi se determină prin aplicarea cotei de impozitare asupra bazei de
calcul.
a)Contribuţia unităţii la asigurările sociale se stabileşte anual în baza Legii
nr.19/2000 şi este diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă.Pentru anul 2007 sunt
stabilite în baza Art. 22 din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul 2007 următoarele cote de taxare:
pentru condiţii normale de muncă 29%
pentru condiţii deosebite de muncă 34%
pentru condiţii speciale de muncă 39%
b)Contribuţia personalului la pensia suplimentară se plăteşte de către toţi salariaţii
cuprinşi în sistemul asigurărilor sociale şi reprezintă 9.5% din salariul brut de încadrare.Baza
lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguratilor nu poate
depăsi plafonul a de cinci ori salariul mediu brut lunar pe economie. Contribuţia personalului
pentru asigurările sociale nu se reţine de la salariaţi pentru perioadele nelucrate şi
consemnate ca atare în carnetul de muncă,pe perioade care,prin urmare,nu constituie vechime
utilă la pensie.
Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat datorată de asiguraţi se reţine din
salariu şi se virează lunar de către angajator la Casa teritorială de pensii în raza căreia se află
sediul acestuia. De asemenea, plătitorii de contribuţii de asigurări sociale au obligaţia de a
14
depune lunar, pana la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se depun declaraţiile,
Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor si a obligaţiilor de plată către bugetul
asigurărilor sociale de stat. Această declaraţie se depune la Casa Judeţeana de Pensii,
respectiv Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Contribuţia la asigurările sociale de sănătate(CASS)
Legislaţia aplicabilă se regaseste in Legea nr.327 din 10 noiembrie 2005 privind
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea
sistemului de asigurări sociale de sănătate
Fondul asigurărilor sociale de sănătate este un fond special care este constituit din:
a)contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate este datorata lunar de către
toate persoanele juridice care utilizează forţa de muncă pe baza contractului individual de
muncă şi se stabileşte conform Legii nr.95/2006 prin aplicarea procentului de 6% asupra
fondului de salarii realizat.
b)contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate este datorată de către toţi
salariaţii angajati potrivit legii,cu contract de muncă sau contract civil şi se calculează prin
aplicarea unei cote de 6,5% asupra salariului lunar brut.
Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate se deduce din impozitul pe
salariu,obligativitatea virării contribuţiei pentru asigurările sociale revenind persoanei
juridice sau fizice care angajează persoane cu contract individual de muncă.
Plătitorii de contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate au obligaţia de a declara
lunar contribuţiile sociale la organul fiscal competent,până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.Angajatorii au obligaţia să
anunţe casa de asigurări de sănătate pentru orice schimbare care are loc in nivelul
veniturilor.
Plata contribuţiilor se efectuează de către angajatori,pe bază de ordine de plată pentru
Trezoreria statului,întocmite distinct,pentru fiecare contribuţie,către casele de asigurări de
sănătate.
Contribuţia la fondul de şomaj
Legislaţia aplicabilă se regaseste in Legea nr.76 din 16 ianuarie 2002,privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă,publicată în Monitorul
Oficial nr.106 din 6 februarie 2002).
Contribuţia la fondul de şomaj este datorată de toate întreprinderile care angajează pe
bază de contract de muncă,personal român.Aceasta este suportată atât de salariat,cat şi de
unitatea unde îşi desfăşoară activitatea .
15
a)Contribuţia unităţii la fondul de şomaj este datorată de toţi angajatorii,ce au
obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj,în cota de
2%,conform art.23 din Legii 487 din 27 decembrie 2006 privind bugetul asigurărilor sociale
pentru anul 2007.Această cotă se aplica fodului total de salarii brute lunare realizate de
angajaţii asiguraţi.
b)Contribuţia personalului la fondul de şomaj este suportată de salariat şi se
constituie prin aplicarea unei cote de 1% asupra salariului de bază lunar brut,pentru
persoanele care desfasoară activităţi în baza unui contract individual de muncă şi care
realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe
ţară.
Plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj se efectuează de către
angajatori pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria statului,întocmite distinct pentru
fiecare contribuţie. Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează
drepturile salariale, aceştia mai au obligativitatea depunerii Declaraţiei privind fondul de
şomaj la Agenţia Municipală de Ocupare a forţei de muncă.Termenul de declarare a
contribuţiilor sociale constituie şi termen de plată.
Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
Legislaţia aplicabilă se regaseste in Legea nr. 200/2006, privind constituirea şi
utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 453 din 25/05/2006
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se constituie în cotă de 0,25%,
aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţi.Cota contribuţiei
datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, se diminuează cu 0,25 puncte procentuale
pentru angajatorii care contribuie la acest fond. Din resursele Fondului de garantare se
suportă următoarele categorii de creanţe salariale:
salariile restante
compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de
odihnă neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;
plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de
muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă
compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit
contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor
de muncă sau al bolilor profesionale
indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le
plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii
16
Suma totală a creanţelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăşi
cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.12.
Angajatorii au obligaţia de a declara lunar contribuţia la Fondul de garantare la
organul fiscal competent, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează
drepturile salariale. Termenul de declarare a contribuţiei la Fondul de garantare constituie şi
termen de plată. Pentru neplata contribuţiei datorate la termen se aplică majorări de
întârziere, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa.
Contribuţia la fondul de accidente şi boli profesionale
Legislaţia aplicabilă o constituie Legea nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea
pentru accidente de muncă si boli profesionale
Fondul pentru accidente si boli profesionale este constituit în vederea
funcţionării sistemului de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale,contribuţie
achitată de angajatori şi persoanele fizice asigurate pe baza unui contract încheiat individual.
Cota de contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale este
diferenţiata pentru angajatori în funcţie de tarife şi clase de risc în conformitate cu legea
346/2002,aplicată asupra fondului de salarii brute lunare realizate.Pentru anul 2007,conform
Art. 24 din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe
anul 2007 sunt stabilite cote de contributii de la 0.4% la 3.6%.
Termenul de declarare şi de plată a contribuţiei de asigurare pentru accidente de
muncă şi boli profesionale este pană la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care
se efectuează plata drepturilor salariale.
1.4.Recunoaşterea şi evaluarea creanţelor şi datoriilor.Principiile şi regulile
evaluării
Cadrul general de întocmire şi prezentarea a situaţiilor finaciare defineşte
recunoaşterea ca fiind procesul încorporării in bilanţ sau in contul de profit şi pierdere a unui
element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere.Acest proces implică descrierea în cuvinte
a respectivului element şi asocierea unei anumite sume,precum şi includerea respectivei sume
în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere.
Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează prin referinţă la doua
crtiterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ:
12 Lege nr. 200/2006, privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale,art.13,14
17
-probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor(pentru active) respective a
unei iesiri de resurse purtătoare de beneficii economice(pentru datorii);
-evaluarea să se poată realiza într-un mod credibil
Criteriile de recunoaştere a datoriilor şi creanţelor în bilanţ sunt prezentate în IAS
39. Acestea trebuie recunoscute doar atunci când întreprinderea devine parte a unui contract
şi, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligaţia legală de a
plăti.
Astfel, o creanţa curenta este recunoscuta in bilanţ in momentul in care este probabila
realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi atunci când are o valoare
care poate fi evaluata in mod credibil.
O datorie curenta este recunoscuta in bilanţ atunci când este probabil ca va rezulta o
ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligaţii prezente şi
când valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi determinata in mod credibil.
Evaluarea trebuie înţeleasă ca un proces prin care se determina valorile la care
creanţele şi datoriile curente vor fi recunoscute in situaţiile financiare. Aceasta presupune
alegerea unei anumite baze de evaluare.
În situaţiile financiare întocmite de către întreprindere sunt utilizate următoarele baze
de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizată.13
Noţiunea de valoare a capitalului uman nu este aceeaşi pentru diferiţi utilizatori.
Astfel, administratorul firmei este interesat de costul resurselor umane, pe când investitorii
prefera cunoaşterea valorii resurselor umane, ca o componenta a valorii globale a elementelor
necorporale ale firmei.
Evaluarea capitalului uman se realizează utilizând următoarele metode:
- metoda costului istoric: presupune înregistrarea costurilor ce au caracter de investiţie
(cum sunt costurile cu recrutarea, selecţia, integrarea, formarea, promovarea personalului).
Costul acestor active trebuie amortizat pe o perioada egala cu durata de viata a capitalului
uman;
- metoda costului de înlocuire: prezentata ca o extensie a costurilor istorice, se
bazează pe principiul actualizării costurilor istorice şi are drept scop înregistrarea cheltuielilor
ce trebuie angajate pentru a reconstitui, in aceeaşi mărime, potenţialul uman de care dispune
întreprinderea la un moment dat;
- metoda costurilor de oportunitate: consta in determinarea valorii resurselor umane in
utilizarea lor alternativa cea mai favorabila.
13 Ristea,Mihai, Morariu,Ana, Nicşulescu,Ileana-Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura economică,pg.273
18
1.5. Tratamentele şi practicile contabile specifice
1.5.1.Sistemul de conturi si practica contabila privind decontarile privind
personalul
Contabilitatea datoriilor si creanţelor este reglementată juridic prin Legea
Contabilităţii Nr.82/1991,publicată în Monitorul Oficial nr.265/27.12.1991 prin Legea
contabilităţii nr.82/1991 şi prin regulamentul privind aplicarea legii contabilităţii.Conform
acestor acte normative ,contabilitatea datoriilor şi creanţelor trebuie să fie ţinuta respectând
urmatoarele norme şi reguli:
a)În Legea contabilităţii nr.82/1991:
1.Conform art.7. alin.2.:”creanţele şi datoriile se inregistrează în contabilitate la
valoarea lor nominală.”
2.Conform art.15:”Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor ,a celorlalte obligaţii,se ţine
pe categorii,precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică”.
b)În Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii:
1.Conform art.19:”Valoarea de utilitate a creanţelor şi datoriilor se stabileste in
funcţie de valoarea lor probabilă de încasat,respective de plată.”
2.Conform art.74:”Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor
unităţii patrimoniale în relaţiile acesteia cu furnizorii,clienţii,personalul,asigurările
sociale,bugetul statului,unitaţile din cadrul grupului,asociatii,acţionarii,diverşi debitori şi
creditori ,şi alte personae fizice sau juridice.”
Conform Ordinului nr.306 din 26 februarie 2002(secţiunea IV,art.76-81), pentru
aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,armonizate cu directivele europene se pot
identifica următoarele considerente cu privire la tratamentul contabil al creanţelor şi
datoriilor privind personalul,asigurările şi protecţia socială:
Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum
şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în
bani şi/sau în natură datorate de unitate personalului pentru munca prestată şi care se suportă,
potrivit reglementărilor în vigoare, din fondul de salarii.
În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit
reglementărilor în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot
etc.), repartizarea din profitul net realizat, aprobată de adunarea generală a acţionarilor,
pentru participarea salariaţilor la profit, precum şi avansurile acordate potrivit legii.
Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont
distinct, pe persoane.
19
Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru
alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se
efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de
personal), respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la acesta, aferente
exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.
Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale cuprinde obligaţiile pentru
contribuţia la asigurări sociale şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj;eventualele
sume datorate sau care urmează a se încasa în perioadele următoare, aferente exerciţiului în
curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale.
Astfel, contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind personalul, asigurările şi
protecţia socială se realizează cu ajutorul următoarelor grupe de conturi clasificate in funcţie
de conţinutul economic:
- Grupa 42 „Personal si conturi asimilate”: cu ajutorul acestor conturi se ţine
evidenţa, datoriilor şi creanţelor in legătura cu personalul sau a datoriilor acestuia faţă de alte
unităţi sau persoane fizice; datoriile sunt de natura drepturile salariale cuvenite sau neridicate
in termen legal, ajutoarelor materiale acordate, stimulentelor la profitul realizat; creanţele
sunt de natura avansurilor acordate personalului în contul remuneraţiei.
- Grupa 43 „Asigurări sociale, protecţie sociala şi conturi asimilate”: cu ajutorul
acestor conturi se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţiile angajatorului şi a
personalului la asigurările sociale şi de sănătate, privind ajutorul de şomaj precum şi a altor
datorii şi creanţe de natura sociala.
- Grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”: cu ajutorul
acestor conturi se ţine evidenţa impozitelor pe veniturile de natură salariilor şi altor drepturi
similare datorate bugetului statului, precum şi evidenţa datoriilor şi a vărsămintelor efectuate
către alte organisme publice.
Pe lângă aceste conturi de datorii şi creanţe in legătura personalul funcţionează, aşa
cum am observat din corespondenta lor, şi o serie de conturi de cheltuieli. Acesta grupa de
conturi poate fi descrisa astfel:
- Grupa 64 „Cheltuieli cu personalul” cu ajutorul căreia se ţine evidenţa
cheltuielilor cu salariile personalului si cu valoarea avantajelor in natura (tichetele de masa);
cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate datorate de entitate statului sau altor organisme publice şi a cheltuielilor cu
deplasări, detaşări şi transferări.
20
De asemenea, evidenta cheltuielilor cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate
datorate de unitatea patrimonială statului sau altor organisme publice (comisionul la Camera
de Munca) se ţine cu ajutorul contului „Cheltuieli cu alte impozite taxe si vărsăminte
asimilate”; cheltuielile cu deplasări în interes de serviciu, detaşări sau trasferări in interesul
unităţii sunt evidenţiate cu ajutorul contului „Cheltuieli cu deplasări, detaşări si transferări”.
Inregistrarea in contabilitate a creantelor si datoriilor se efectueaza prin intermediul
documentelor justificative.Acestea cuprind totalitatea documentelor primare întocmite la
locul şi momentul producerii operaţiilor economice şi constituie baza contabilizării.
În ceea ce priveşte sistemul documentelor privind decontările cu personalul,
asigurările şi protecţia socială,întâlnim principalele categorii de documente:
a)Documente referioare la prezenţa la muncă:condica de prezenta:fisa de pontaj,
foaia colectivă de prezenţă, bonul de lucru
b)Documente privind calcularea drepturilor şi obligaţiilor personalului:statul de plată
al salariilor ,fişa de evidenţă a salariaţilor ,lista indemnizaţiilor de asigurări sociale,stat de
premii
c)Documente privind plata drepturilor şi obligaţiilor privind personalul:ordinul de
plată(pentru plata contributiilor unităţii şi angajatorului la fondurile de stat şi pentru plata
obligaţiilor salariale,atunci când plata se efectuează în contul bancar al angajatului) si
dispoziţia de plată(pentru plata drepturilor salariale curente şi neridicate prin casieria
unitaţii)
d)Documente pentru reţinerile din drepturile de personal: decizii de imputare,
centralizatorul reţinerilor, ordinul de deplasare
1.5.2.Contabilitatea de raportare:reflectarea informaţiilor in situatiile financiare
În jocul social al contabilităţii, utilizatorii interpretează un rol extrem de important, ei
reprezentând categoria de actori care dinamizează „disputa”, „impunând”, în anumite
contexte regulile ei.
Organismul internaţional de normalizare contabilă prin cadrul său conceptual,
recunoaşte angajaţii ca fiind una dintre categoriile de utilizatori. Totodată cadrul IASB
formulează în mod succint necesităţile informaţionale ale fiecărei categorii. Salariaţii şi
reprezentanţii lor sunt interesaţi asupra informaţiilor referitoare la stabilitatea şi rentabilitatea
întreprinderii lor. De asemenea, ei solicită informaţii care permit aprecierea corectitudinii
privind modurile şi nivelurile de remunerare, avantajele în materie de pensionare, natura şi
mărimea oportunităţilor în privinţa angajării lor.
21
În ţările occidentale informaţiile solicitate de salariaţi sunt clasificate în mai multe
rubrici, printer care mentionam:angajarea si oferta de locuri de munca remunerarea,
participarea la profit şi cheltuielile de protecţie socială, condiţiile de igienă şi securitate, alte
condiţii de muncă (durată, organizare, condiţiile fizice de lucru),stabilitatea societatii(pentru a
detine o imagine asupra sigurantei viitorului locului de muca),etc.
„Bilanţul social este un document care prezintă situaţia personalului într-o
întreprindere. Acesta creează o vedere de ansamblu asupra caracteristicilor personalului şi
condiţiilor de munca, permite reperarea disfuncţionalităţilor, pentru a le remedia, şi
anticiparea unei politici de gestiune a resurselor umane.
În ţară noastră, deocamdată, nu există o presiune a salariaţilor şi sindicatelor asupra
întreprinderilor, pentru furnizarea de informaţii sociale.Eventuala presiune dar mai ales faptul
ca el se poate constitui într-un instrument de pilotaj social şi îi poate incita pe salariaţi să
participe la progresul întreprinderii, reprezintă elementele care vor aduce bilanţul social in
atenţia normalizatorilor contabili romani şi vor determina marile întreprinderi să procedeze la
întocmirea şi publicarea sa.” 14
Situaţiile financiare in formaţia definita prin Cadrul contabil general IASB se
aplica întreprinderilor comerciale şi industriale din sectorul public şi cel privat.
Conceptual, întreprindere raportatoare reprezintă acea entitate contabila pentru care
exista utilizatori de informaţii financiare.
În legătura cu forma situaţiilor financiare, problema este rezolvata in mod diferit in
IAS/IFRS-uri şi Directivele contabile Europene. Astfel, IAS/IFRS adoptă concepţia
minimului de informaţii fara a reglementa o forma standard pentru elementele situaţiilor
financiare. Directivele contabile, in special Directiva a IV -a adopta concepţia maximului de
informaţii. În consecinţă prevede scheme şi modele standard care definesc forma şi
formatul de prezentare a situaţiilor financiare.
Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministrului
Finanţelor Publice 94/2001, prevăd obligativitatea întreprinderilor de a întocmi situatii
financiare anuale, care trebuie sa cuprindă: bilanţul,contul de profit şi pierdere şi notele
explicative la bilanţ şi contul de profit şi pierdere,
reflectarea informaţiilor în bilanţ
Intocmirea bilanţului societaţii TMK Artrom(anexa nr.6) s-a realizat prin prelucrarea
datelor din exerciţiul financiar aferent anului 2006 ,ceea ce presupune selectarea,gruparea şi
14 “Contabilitate financiara o abordare europeana şi internaţionala” – Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga, volumul I, Editura Infomega, 2005
22
însumarea soldurilor din balanţa sfârşitului de an.Aceste operaţii necesită cunoaşterea
posturilor din bilanţul contabil care corespund conturilor din balanţă15.
Informaţiile privind personalul,asigurarile şi protecţia socială sunt culese din soldurile
la data de 31.12.2006 şi prezentate în bilanţul societăţii TMK Artrom astfel:
-alte creanţe(punctul 4 ,secţiunea B Active circulante din bilanţ)
-alte datorii,inclusive datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările
sociale(punctul8,secţiunea D-Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an din bilanţ)
-alte datorii,inclusive datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale(punctul
8,secţiunea D-Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an)
-provizioane pentru pensii şi alte obligaţii(punctul 1,secţiunea H-Provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli)
reflectarea informaţiilor în contul de profit şi pierdere
Contul de profit şi pierdere cuprinde informaţii cu privire la cifra de afaceri,veniturile
şi cheltuielile exerciţiului grupate după natura lor,precum şi rezultatul exerciţiului(profit sau
pierdere).Contul de profit şi pierdere al societăţii TMK Artrom,prezentat în anexa nr.7, a fost
întocmit prin cumularea rulajelor anuale (din balanţa la 31.12.2006) ale conturilor de venituri
şi cheltuieli.
Cheltuielile privind personalul,asigurările şi protecţia socială fac parte din rezultatul
de exploatare al societăţii şi se regăsesc în contul de profit şi pierdere la secţiunea cheltuieli
cu personalul.În anul 2006,TMK Artrom Slatina prezintă aceste cheltuieli după cum urmează:
6.Cheltuieli cu personalul (rd.16+17) 15 23,386,569
31,083,278
a)Salarii şi indemnizaţii (ct.641+642-7414) 16 17,679,455
22,614,330
b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 17 5,707,114 8,468,948(ct.645-7415)
reflectarea informaţiilor în notele explicative
Notele explicative la situaţiile financiare simplificate conţin informaţii referitoare la
metodele de evaluare a activelor precum şi orice alte informaţii suplimentare care sunt
relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ce priveste poziţia financiară şi rezultatele
obţinute.
(A)Note explicative în completarea bilanţului
15 Ristea,Mihai-Contabilitate financiara,Editura economica,op.cit
23
Informaţiile în completarea bilanţului privind personalul,asigurările şi protecţia
socială se regăsesc în Nota 5-Situaţia creanţelor şi datoriilor(anexa nr.8) ce cuprinde în mod
general menţiuni referitoare la:
-suma cumulată a creanţelor care devin scadente după mai mult de un an şi
subclasificări ale creanţelor prezentate în bilanţ, clasificate într-o manieră corespunzătoare
activităţii desfăşurate iar sumele de încasat de la societatea mamă, filiale şi întreprinderi
asociate şi alte părţi afiliate trebuie prezentate separat.
-cheltuielile în avans se prezintă detaliat în notele explicative.
-pentru datoriile din bilanţul persoanei juridice, se menţionează valoarea totală a
datoriilor incluse în bilanţ, pentru care s-au depus anumite garanţii şi informaţii privind
natura acestor garanţii depuse.
- se menţionează valoarea totală a datoriilor incluse în bilanţ, care au termen de plată
după cinci ani de la data încheierii exerciţiului financiar.
-in cazul obligaţiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezintă informaţii
cu privire la valoarea precisă sau estimată a acelei obligaţii,aspectul juridic al obligaţiei şi
efectul acesteia si natura garanţiilor semnificative pentru aceasta
In nota 5 anexata la bilantul societăţii TMK Artrom,se regăsesc în cadrul secţiunii de
creanţe cu teremen de lichiditate sub un an,creanţe cumulate pe parcursul anului 2006 privind
personalul şi asigurările sociale în sumă de 587.056 lei.
În secţiunea datorii se regăsesc datorii privind personalul şi asigurările sociale pe
perioada de un an în valoare de 4.825.186lei si pe o perioadă cuprinsă între un an şi cinci ani
în valoare de 1,046,963.Conform IAS 19 s-a constituit şi un provizion privind obligaţii
actuariale ce îi revin angajatorului (T.M.K. - ARTROM SA Slatina ) pentru beneficiile
datorate angajaţilor, în baza Contractului Colectiv de Muncă, în sumă de 1.046.963 lei,în
baza unui raport elaborat de o firmă specializată.
(B)Note explicative în completarea contului de profit şi pierdere
Informaţiile în completarea contului de profit şi pierdere se regăsesc în nota 8-
Informaţii privind salariaţii,administratorii şi directorii(anexa nr.9) ce cuprinde următoarele
menţiuni:
a)detalii cu privire la salariile care urmează a fi plătite administratorilor şi directorilor
care deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar.
b)obligaţii contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi
administratori16
16 Cadrul general de întocmire a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul IASC,op.cit
24
c)valoarea avansurilor şi creditelor acordate de către societate directorilor şi
administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar,indicându-se rata dobânzii
aplicate,principalele clauze ale creditului,suma rambursată până la acea data şi obligaţii
viitoare de genul garanţiilor asumate de societate în numele managerilor
d)numărul mediu de salariaţi(număr mediu aferent exerciţiului şi număr mediu pe
fiecare categorie) şi salarii plătite sau de plătit aferente exerciţiului,cheltuieli cu asigurările
sociale şi alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii
Privind consiliul de administraţie,societatea TMK Artrom a acordat pentru anul 2006
indemnizaţii în valoare de 18.332 lei şi nu are obligaţii contractuale cu privire la plata
pensiilor către foştii sau actualii administratori şi manageri.Nu s-au acordat avansuri sau
credite membrilor consiliului de administraţie pe parcursul exerciţiului financiar,acestia
constituind garanţii(neasumate de societate) la nivelul valorii a 10 acţiuni.
Privind salariaţii,societatea TMK Artrom a achitat în cursul anului 2006 salarii în
sumă de 22.632.662 lei şi a înregistrat cheltuieli cu asigurările sociale în sumă de 8.468.948
lei.
Numărul mediu de salariaţi pentru anul 2006 a fost situate în jurul valorii de 962,din
care muncitori în număr de 834 angajaţi şi personal tesa în număr de 128 angajaţi.Pentru
aceştia nu s-au efectuat cheltuieli cu contribuţii pentru pensii.
25
Capitolul II.Contribuţii personale.Proiect de perfecţionare şi aprofundare
2.1.Studii de caz privind reflectarea în contabilitate a decontărilor privind
personalul
Decontările cu personalul ocazionează o categorie distinctă de operaţii contabile
denumită şi reţineri din salarii,din care se reamintesc:impozitul pe salarii;avansul
chenzinal;datorii sau debite faţă de unitate,proventite din lipsuri în gestiune,rebuturi,degradări
sau distrugeri de bunuri etc,,precum si datorii sau debite faţa de terţi,cum sunt cele privind
chiriile ,ratele pentru cumpărări de bunuri,pensile alimentare etc.
În categoria decontărilor cu personalul se înclude,în afara fondului de salarii şi în
baza prevederilor contractului colectiv de muncă sau altor reglementări legale,şi alte drepturi
şi avantaje,cum sunt cele privind masa caldă,alimentatia antidot,precum şi stimulente de
natura premiilor din beneficiu şi participarea la profit ce se acordă după aprobarea bilanţului
contabil anual.
Mărimea drepturilor salariale şi a celor care nu se include in fondul de salarii ,precum
şi a reţinerilor din salarii se determină pe baza documentelor primare adecvate şi se
consemnează în statele de plată ce se întocmesc în acest scop.17
Calculul venitului brut din salarii se relizează pe baza urmatoarelor elemente:
Salariul brut de bază
(+)sporuri şi adaosuri
(+)indemnizaţii de conducere şi alte sporuri acordate pentru conducere
(+)indexările de salarii şi compensarea creşterii preţurilor
(+)salarii în natură
(+)alte drepturi de personal=TOTAL VENIT BRUT DIN SALARII
Exemplificarea contabilizării decontărilor privind plata avansului chenzinal la
societatea TMK Artrom Slatina
Plata avansurilor din salarii către salariaţi pe data de 15.05.2007,în baza listei de
avans chenzinal:
425 = 5311 705.062
Avansuri acordate personalului Casa
Reţinerea din salarii a avansurilor achitate:
17 Diaconu Gheorghe-Contabilitatea financiara armonizata a unitatilor economice,Editura Bibliotecha,2005
26
421 = 425 705.062
Personal salarii datorate Avansuri acordate personalului
Reţinerea din salarii a impozitului pe salarii datorat:
421 = 444 282.024
Personal salarii datorate Impozit pe salarii
Contabilizarea reţinerilor din salarii reprezentând popriri:
421 = 427 5.460
Personal salarii datorate Reţineri din salarii datorate terţilor
Înregistrarea cheltuielilor cu salarii in bază statului de salarii:
641 = 421 1.762.655
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate
Achitarea salariilor nete datorate personalului:
421 = 5121 1.233.858
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate
Exemplificarea contabilizării drepturilor de personal neridicate
Contabilitatea drepturilor de personal neridicate se evidentiază cu ajutorul contului
426 “Drepturi de personal neridicate”,societatea fiind nevoită să evidenţieze şi extra-
contabil situatia acestui cont,pe fiecare salariat în parte.
Contabilizarea drepturilor de personal neridicate aferente lunii aprilie(salarii
datorate angajatilor pentru luna martie):
421 = 426 12.455
Personal salarii datorate Drepturi de personal neridicate
Achitarea in luna mai a salariilor neridicate in luna aprilie:
426 = 5311 12.455
Drepturi de personal neridicate Casa in lei
Exemplificarea contabilizării participării personalului la profit:
Societatea hotaraste sa acorde salariatilor 5% din profitul net realizat in anul
2006,prin virarea in contul de salarii(card)..Decontarea drepturilor de participare a
salariatilor la profit si alte simulente sin profit,determina inregistrarile:
Inregistrarea retinerii din profitul obtinut in anul 2006:
27
117 = 424 957.000
Rezultatul reportat Participarea personalului la profit
Inregistrarea impozitului pe profit aferent:
424 = 444 957.000
Participarea personalului la profit Impozitul pe salarii
Inregistrarea platii drepturilor nete:
424 = 5121 957.000
Participarea personalului la profit Conturi curente la banci
Exemplificarea contabilizării şi calculului reţinerilor din salarii:
A.Pentru un angajat cu două persoane în intreţinere şi încadrat cu contract de muncă
în condiţii normale:
Salariul lunar de bază(SB) 2.000.00
Sporul de vechime(15%) 300.00Venitul lunar brut din salarii(VB) 2.300.0
0Cheltuieli deductibile(Ch.ded.):-contribuţia de asigurări sociale(CAS=VB 9.5%)-contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj(CSj=SB1%)-contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS=VB6.5%)
388.00218.50
20.00149.50
Venit net(VN=VB – Ch.ded.) 1912.00Deduceri personale(D) 110.00Venit lunar impozabil(VLimp.=VN – D) 1802.00Impozit lunar(Impl = VLimp 16%) 288.32Câştig lunar net[VB – (CAS + CSj + CASS +Impl)]
1623.68
Din punct de vedere al contabilizării, potrivit Reglementărilor contabile, pentru
reţinerile din salarii calculate mai sus,se vor efectua urmatoarele înregistrari:
Contabilizarea cheltuielii cu salarii datorate angajatului:
641 = 421 2300
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate
28
Contabilizarea reţineriilor din salarii constând în obligaţiile angajatului privind
protecţia socială şi asigurările sociale:
421 =
4372 23
Personal salarii datorate Contribuţia personalului
la fondul de şomaj
4314 149.50
Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate
4312 218.50
Contribuţia angajatilor pentru
pensia suplimentară
Contabilizarea reţinerii din salarii constând în impozit pe salarii:
421 = 444 288.32
Cheltuieli cu salariile personalului Impozitul pe salarii
Reţinerea din salarii a avansului acordat în data de 15.05.2007(40% din venitul net):
421 = 425 649.47
Personal salarii datorate Avansuri acordate personalului
Achitarea salariului net în data de 30.05.2007:
421 = 5121 974.21
Personal salarii datorate Conturi curente la banci
B. Pentru un angajat fără persoane în întreţinere şi încadrat cu contract de muncă
în condiţii normale;pe parcursul lunii aprilie a acumulat urmatoarele datorii faţă de
societate:
a)depaşirea limitei de convorbiri telefonice decontate de către societate pentru factura
de telefonie mobilă
Total factură telefonie mobilă 235.61
Limita maximă decontată salariatului 150.00
Diferenţa imputată salariatului 85.61
29
b)în cursul lunii martie salariatul a beneficiat de un avans de trezorerie în vederea
efectuării unei deplasări în interes de serviciu(în baza ordinului de deplasare),în suma de
400;avansul a fost justificat cu documente după cum urmează:
diurnă 20 4 zile = 80
bon de benzină 250
masa servită 38
Total decont: 368
Diferenţa de justificat/achitat de către angajat:400 – 368 = 32
În urma contabilizării în luna martie a decontului justificativ aferent avansului,se
constată că salariatul nu a depus la casieria unitaţii diferenţa de 32 lei şi se hotărăşte reţinerea
acesteia din salariul aferent lunii aprilie.
Salariul lunar de bază(SB) 1800.00Sporul de vechime(5%) 90.00Venitul lunar brut din salarii(VB) 1.890.0
0Cheltuieli deductibile(Ch.ded.):-contribuţia de asigurări sociale(CAS=VB 9.5%)-contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj(CSj=SB1%)-contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS=VB6.5%)
321.30179.55
18.90122.85
Venit net(VN=VB – Ch.ded.) 1568.70Deduceri personale(D) 220.00Venit lunar impozabil(VLimp.=VN – D) 1348.70Impozit lunar(Impl = VLimp 16%) 215.79Castig lunar net[VB – (CAS + CSj + CASS +Impl)]
1352.91
Depăşire convorbiri telefonice 85.61Diferenţa avans trezorerie nejustificată 32.00Rest de plată 1235.30
În baza reţinerilor calculate mai sus,se vor înregistra în contabilitate urmatoarele
operatii:
Contabilizarea cheltuielii cu salarii datorate angajatului:
641 = 421 1890
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate
30
Contabilizarea reţineriilor din salarii constând în obligaţiile angajatului privind
protecţia socială şi asigurările sociale:
421 =
Personal salaii datorate 4372 18.90
Contribuţia personalului
la fondul de şomaj
4314 122.85
Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate
4312 179.55
Contribuţia angajatilor pentru
pensia suplimentară
Contabilizarea reţinerii din salarii constând în impozit pe salarii:
421 = 444 215.79
Cheltuieli cu salariile personalului Impozitul pe salarii
Contabilizarea reţinerii din salariu a depăşirii limitei decontate pentru factura de
telefonie mobile:
421 = 401 85.61
Cheltuieli cu salariile personalului Furnizori
Contabilizarea reţinerii din salariu a avansului de trezorerie nejustificat,în baza
ordinului de deplasare:
421 = 542 32
Cheltuieli cu salariile personalului Avansuri de trezorerie
Reţinerea din salarii a avansului acordat in data de 15.05.2007(40% din venitul net):
421 = 425 649.47
Personal salarii datorate Avansuri acordate personalului
Achitarea salariului net in data de 30.05.2007:
421 = 5121 974.21
31
Personal salarii datorate Conturi curente la banci
C.Pentru personalul angajat pe baza de convenţie civilă de prestări servicii
Pentru exemplificarea calculului şi contabilizării decontărilor cu personalul angajat pe
bază de convenţie de prestări servicii,se vor utiliza datele prezentate în statul de salarii pentru
colaboratori pentru luna aprilie,exemplificat mai jos:
SC TMK Artrom Slatina SA
Stat de salarii pentru colaboratori
din data de 30.04.2007
Nr. crt.
Salariat
Drepturi de colaborare in Venit
brut
Contributia pentru CASS
Venit baza de calcul
Impozit retinut
Salariu net
Rest de plata
baninatur
a1 A 200 50 250 16.25 233.75 37.40 196.35 146.352 B 180 180 11.70 168.30 26.93 141.37 141.373 C 100 100 6.50 93.50 14.96 78.54 78.54
Total 480 50 530 34 496 79 416 366
Metodologia de calcul s-a realizat prin calcul individual,pentru fiecare colaborator,în
baza convenţiei civile de prestări servicii încheiate de către aceştia cu societatea,prin
aplicarea cotelor de contribuţii la venitul brut realizat,astfel:
TOTAL VENITURI BRUTE 550
lei
Contribuţia asiguratului la asigurările sociale de sănătate 54 lei
550 lei 6,5%
VENIT BAZĂ DE CALCUL 496 lei
550 - 54
Impozitul pe salarii 79 lei
496 16% _____
VENIT NET LUNAR 416 lei
Din punct de vedere contabil ecuaţiile generate de obligaţia angajatorului către
salariaţii colaboratori sunt urmatoarele:
Înregistrarea cheltuielii privind remuneraţia datorată colaboratorilor:
621 = 401 550
Cheltuieli privind colaboratorii Furnizori
Înregistrarea reţinerii contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate:
401 = 4314 54
32
Furnizori Contribuţia angajaţilor
pentru asigurările sociale
de sănătate
Înregistrarea reţinerii impozitului pe salarii:
401 = 444 79
Furnizori Impozitul pe salarii
Înregistrarea achitării salariilor datorate(bani si natură):
401 = 416
5311 366
Furnizori Casa în lei
701 50
Venituri din vânzarea produselor finte
Descărcarea gestiunii cu valoarea produselor acordate în natură,la cost de
producţie:
711 = 345 50
Variaţia stocurilor Produse finite
D.Pentru un salariat angajat in conditii normale munca,care in cursul lunii
aprilie a efectuat concediu de odihna
Angajatul prezinta pentru luna aprilie 2007 urmatoarele informatii: salariul de baza
1.600 lei; spor de vechime 10%; nu are persoane in intretinere; nu primeste avans; retineri
diverse: rata privind un imprumut la BCR 104,3 lei si cotizatia pentru sindicat 4,7 lei; acesta
beneficiaza in luna martie de 12 zile de concediu de odihna (96 ore), salariul realizat pentru
cele 80 de ore lucrate fiind de 753 lei; salariul se deconteaza pe card.
Salariul orar si salariul aferent CO se vor calcula astfel:
Salariul orar:753 lei / 80 ore = 9,41 lei/ora
Salariul aferent CO: 903 lei (12 zile 8 ore/zi 9,41 lei / ora)
Salariul lunar de bază(SB) 753.00Sporul de vechime(10%) 75.00Venitul lunar brut din salarii(VB) 828.00Salariu aferent CO(SO) 903.00
33
Spor vechime aferent CO(10%) 90.00VENIT BRUT TOTAL(SB+CO) 1821.00Cheltuieli deductibile(Ch.ded.):-contribuţia de asigurări sociale(CAS=VB 9.5%)-contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj(CSj=SB1%)-contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS=VB6.5%)
307.00173.00
16.00118.00
Venit net(VN=VB – Ch.ded.) 1514.00Deduceri personale(D) 150.00Venit lunar impozabil(VLimp.=VN – D) 1359.30Impozit lunar(Impl = VLimp 16%) 217Castig lunar net[VB – (CAS + CSj + CASS +Impl)]
1297.00
Depăşire convorbiri telefonice 85.61Diferenţa avans trezorerie nejustificată 32.00Rest de plată 1235.30
În baza reţinerilor calculate mai sus,se vor înregistra în contabilitate urmatoarele
operatii:
Contabilizarea cheltuielii cu salarii datorate angajatului:
641 = 421 1821
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate
Contabilizarea reţineriilor din salarii constând în obligaţiile angajatului privind
protecţia socială şi asigurările sociale:
421 = 307.00
4372 16.00
Personal salarii datorate Contribuţia personalului
la fondul de şomaj
4314 118.00
Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate
4312 173.00
Contribuţia angajatilor pentru
pensia suplimentară
Contabilizarea reţinerii din salarii constând în impozit pe salarii:
421 = 444 217.00
34
Cheltuieli cu salariile personalului Impozitul pe salarii
Contabilizarea reţinerii din salariu a ratei pentru creditul datorat de salariat:
421 = 427 85.61
Cheltuieli cu salariile personalului Retineri din salarii datorate tertilor
Contabilizarea reţinerii din salariu a cotizatiei pentru sindicat:
421 = 462 85.61
Cheltuieli cu salariile personalului Creditori diversi(sindicat)
Contabilizarea reţinerii din salariu a avansului de trezorerie nejustificat,în baza
ordinului de deplasare:
421 = 542 32
Cheltuieli cu salariile personalului Avansuri de trezorerie
Achitarea salariului net in data de 30.05.2007:
421 = 5121 1188.00
Personal salarii datorate Conturi curente la banci
E.Pentru un salariat angajat in conditii normale munca,care in cursul lunii martie
a beneficiat de concediu medical pentru incapacitate temporara de munca
Angajatul prezintă pentru luna martie 2006 următoarele informaţii: salariul de
bază 1.150 lei; spor de vechime 15%; nu are persoane în întreţinere; nu primeşte avans;
nu are alte retineri salariale; acesta beneficiază în luna martie de 5 zile de concediu
medical pentru incapacitate temporară de muncă (boală normală), salariul realizat pentru
cele 136 ore efectiv lucrate fiind de 919 lei; salariul se decontează pe card. Situaţia
angajatului pe ultimele 6 luni se prezintă astfel:
Element(luna) 1 2 3 4 5 6
Venituri 1082113
6113
6119
0113
6119
0Nr zile lucrate 20 21 21 22 22 21
unde, luna 1 reprezintă prima lună anterioară producerii riscului Cele 5 zile de concediu medical sunt suportate conform legii de către angajator.Pentru a calcula indemnizatia pentru concediu medical, trebuie sa se calculeze media
zilnica a bazei de calcul al indemnizatiilor (Mzbci).
35
Mzbci = SUMĂ V : NTZ, în care:
SUMĂ V = suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuţia
pentru concedii şi indemnizaţii;
NTZ = numărul total de zile lucrate din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat
contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.
Mzbci = 6870 lei/127 zile = 54 lei/zi
Cuantumul indemnizaţiilor pentru concedii medicale (Ci) este egal cu produsul dintre
media zilnică şi procentele prevăzute de lege, multiplicat cu numărul de zile lucrătoare din
concediul medical, astfel:
Ci = Mzbci x 75% x NZLCM, în care:
Mzbci = media zilnică a bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale de
sănătate;
NZLCM = numărul de zile lucrătoare din concediul medical.
Ci = 54 lei/zi * 5 zile * 75% = 203 lei
Pentru perioada de concediu medical contribuţia salariatului la asigurările sociale este
suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se calculează după formula:
Salariul minim brut pe economie * Nr ziIe CM /Nr de zile lucrătoare din luna pentru
care se acordă CM = 330 * 5 / 22 = 75 lei
Contributia CM suportata de CAS = 75 * 9,5% = 7 lei
Contributia CAS suportata de angajat = 7 + 87 = 94 lei
Salariul orar realizat de catre este de: 919 lei / 136 ore = 6,76 lei/ora,calulul venitului net realizandu-se in urmatorul tabel:
Salariul lunar de bază(SB) 919.00Sporul de vechime(15%) 138.00Venitul lunar brut din salarii(VB) 828.00Indemnizatie CM(CM) 203.00Spor vechime aferent CO(15%) 138.00VENIT BRUT TOTAL(SB+CO) 1260.00Cheltuieli deductibile(Ch.ded.):-contribuţia de asigurări sociale(CAS=VB 9.5%)-contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj(CSj=SB1%)-contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS=VB6.5%) ) 18
-contributia CM suportata de CAS(9.5% 75)
44.0019.0012.0013.00
7.00
18 Pentru calculul venitului salarial se ţine cont de faptul că angajatul plăteşte contribuţiile la CASS (6,5%) şi CAS (9,5%) numai pentru zilele efectiv lucrate
36
Venit net(VN=VB – Ch.ded.) 1209.00Deduceri personale(D) 140.00Venit lunar impozabil(VLimp.=VN – D) 1069.00Impozit lunar(Impl = VLimp 16%) 202Castig lunar net[VB – (CAS + CSj + CASS +Impl)]
1007.00
Rest de plată 1007.00
În baza reţinerilor calculate mai sus,se vor înregistra în contabilitate urmatoarele
operatii :
Inregistrarea ajutoarelor materiale datorate salariatului(indemnizatie CM)
4311 = 423 203
Contributia unitatii la asigurarile sociale Personal ajutoare materiale datorate
Contabilizarea cheltuielii cu salarii datorate angajatului pentru timpul efectiv lucrat:
641 = 421 1057
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate
Contabilizarea reţineriilor din salarii constând în obligaţiile angajatului privind
protecţia socială şi asigurările sociale:
421 = 307.00
4372 12.00
Personal salarii datorate Contribuţia personalului
la fondul de şomaj
4314 13.00
Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate
4312 26.00
Contribuţia angajatilor pentru
pensia suplimentară
Contabilizarea reţinerii din salarii constând în impozit pe salarii:
421 = 444 202.00
Cheltuieli cu salariile personalului Impozitul pe salarii
Achitarea salariului net in data de 30.05.2007:
421 = 5121 1007.00
37
Personal salarii datorate Conturi curente la banci
1.6.4.Contabilitatea decontărilor cu asigurările si protecţia socială
În categoria operaţiilor de decontare privind asigurările si protecţia socială sunt
incluse atât obligaţiile unitaţii patrimoniale,cât şi ale personalului pentru contribuţia la
asigurările sociale,la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj si a celui de asigurări
sociale de sănătate,precum şi indemnizaţiile sau prestaţiile cuvenite angajaţilor asiguraţi şi
plătite de către angajator în contul asigurărilor sociale.
Pe baza datelor din centralizatorul de salarii,voi evidentia în continuare modul de
calcul al contribuţiilor privind asigurările si protecţia socială,calcularea pe baza acestuia a
reţinerilor din salarii conform reglementarilor în vigoare şi reflectarea în contabilitate a
acestor reţineri.
Menţionez că modalitatea de calcul a reţinerilor aferente contribuţiilor privind
asigurările sociale a fost stabilită în baza cotelor precizate de Legea nr. 487 din 27 decembrie
2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007.
A.Contribuţia datorată de angajator la fondul asigurărilor sociale de stat
Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul asigurărilor sociale de stat
Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în functie de condiţiile de
muncă fiind de 29% pentu condiţii normale de munca,34% pentru condiţii deosebite de
muncă şi de 39% pentru condiţii speciale de muncă, în baza formulei:
Contribuţie CAS = Baza de calcul Cota de contribuţie
Având în vedere profilul de activitate al societăţii TMK Artrom,cota de contribuţie
pentru asigurări sociale aplicată va fi de 29%,activitatea desfaşurându-se în condiţii normale
de muncă.
La calcularea acestei contribuţii trebuie luat în considerare aspectul că baza de calcul
a contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat(CAS),datorată de angajator,nu poate fi
mai mare decat produsul dintre numărul mediu al salariaţilor-asiguraţi din luna pentru care se
calculează contribuţia şi valoarea corespunzatoare a 5 salarii medii brute(conform Legii
nr.19/2000):
Pf. max.= Numărul mediu de salariaţi 5 Salariul mediu brut
Conform datelor prezentate pe anul 2006,plafonul maxim va fi stabilit la:
962 5 1832=8.811.920
Întrucat fondul total de salarii brute lunare,de 1.762.655 lei,nu depăşeşte baza de
calcul maximă admisă de lege,de 8.811.920,contribuţia se calculează aplicând cota
procentuală de 29% la fondul total de salarii brute realizate:
38
CAS=1.762.655 29% = 511.169,95 lei
Reflectarea in contabilitate a cheltuielii privind contribuţia calculată:
6451 = 4311
511.169,95
Cheltuieli privind contributia Contribuţia unităţii la
unităţii la asigurările sociale asigurările sociale
Reflectarea în contabilitate a plăţii catre trezorerie a contribuţiei calculate:
4311 = 5121.1
511.169,95
Contributia unităţii la Conturi curente la bănci
asigurările sociale Trezorerie
B.Contribuţia datorată de angajator la fondul asigurărilor sociale de sănătate
Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul asigurărilor sociale de sănătate
Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS),se calculează în functie de
baza de impozitare,după formula:
Contribuţie CASS = Baza de calcul Cota de contribuţie
Cota de impozitare este de 6% si se achită de către angajatorul la care angajatul îşi
desfăşoară activitatea asiguratul.Este o cheltuială deductibilă fiscal la calculul profitului
impozabil şi se suportă pe rentabilitatea firmei.19
Baza de calcul este formată din totalul salariilor medii brute realizate efectiv de către
salariaţii angajati cu contract individual de muncă,în condiţii normale.
Contribuţia se calculează prin aplicarea cotei procentuale de 6% asupra bazei de
calcul:
CASS=1.762.655 6% = 105.759,30 lei
Reflectarea în contabilitate a cheltuielii privind contribuţia calculată:
6453 = 4313
105.759,30
Cheltuieli privind contribuţia Contribuţia unităţii la
unităţii la asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate
Reflectarea în contabilitate a plăţii către trezorerie a contribuţiei calculate:
19 Morariu Ana,Contabilitate si fiscalitate in dezvoltarea firmei,Ed. Ponto,2005
39
4313 = 5121.1
105.759,30
Contribuţia unităţii la Conturi curente la bănci
asigurările sociale Trezorerie
C.Contribuţia datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj
Calculul contribuţiei datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru somaj
Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj,se calculeaza în baza Legii nr.76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi simularea ocupării forţei de muncă,în baza
formulei:
Contribuţie CASs = Baza de calcul Cota de contribuţie
Calculul contribuţiei se efectuează prin aplicarea cotei de 2% asupra fondului lunar de
salarii brute realizate de salariaţii angajati cu contract individual de muncă,în condiţii
normale:
CASs = 1.762.655 2% = 35.253,10
Astfel societatea are obligaţia de a achita pentru luna aprilie,până în data de 25 ale
lunii următoare,suma de 35.253,10 reprezentând contribuţia unităţii la bugetul asigurărilor
pentru şomaj.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielii privind contribuţia calculată:
6452 = 4371 35.253,10
Cheltuieli privind contribuţia Contribuţia unităţii la
unităţii pentru fondul de şomaj fondul de şomaj
Reflectarea în contabilitate a plăţii către trezorerie a contribuţiei calculate:
4371 = 5121.1
35.253,10
Contribuţia unităţii la Conturi curente la bănci
Fondul de şomaj Trezorerie
D.Contribuţia unităţii la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul de garantare pentru plata
creanţelor salariale
Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale este o contribuţie
facultative şi se constituie în procent din baza de impozitare dupa cum urmeaza:
40
Contribuţie FGPS = Baza de calcul Cota de contribuţie
Cota de contribuţie este de 0,25%,in baza Legii nr.200/2006 şi se aplică fondului brut
lunar de salarii realizate de către salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă,după cum
urmează:
FGPS = 1.762.655 0,25% = 4.406,64
Reflectarea în contabilitate a cheltuielii privind contribuţia calculată:
6456 = 4373 4.406.64
Cheltuieli privind contribuţia Contribuţia angajatorilor
angajatorilor la fondul de garantare la fondul de garantare pentru
pentru plata creanţelor salariale plata creanţelor salariale
Reflectarea în contabilitate a plăţii catre trezorerie a contribuţiei calculate:
4373 = 5121.1 4.406,64
Contribuţia angajatorilor Conturi curente la bănci
la fondul de garantare pentru Trezorerie
plata creanţelor salariale
E.Contribuţia unităţii la fondul de accidente de muncă si boli profesionale
Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul de accidente de muncă si boli
profesionale
Aceasta contribuţie se constituie pe seama cheltuielilor de exploatare,este deductibilă
fiscal şi determină un raport integrat asupra rentabilităţii firmei.Formula în baza căreia se
calculeaza aceasta contribuţie este următoarea:
Contribuţie FABP = Baza de calcul Cota de contribuţie
Calculul contribuţiei se realizează prin aplicarea cotei procentuale asupra fondului de
salarii aferent lunii aprilie.Stabilirea cotei se realizează conform Legii nr. 487 din 27
decembrie 2006 ,in funcţie de clasa de risc,prin alegerea unei cote procentuale cuprinsă intre
0,4% si 3,6%.
În baza normei metodologice publicate în MO nr.145 din 28/02/2007 privind calculul
contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale cota de contribuţie se
calculează astfel:
Contribuţie FABP =(Tarif risc Fond salarii)/100
În anexa 4 a metodologiei regăsim pentru grupa CAEN 2722(corespunzătoare
societăţii TMK Artrom Slatina) tariful de risc stabilit la valoarea de 2,295,aplicat astfel:
41
Contribuţie FABP =(2,295 1.762.655)/100
Valoarea contribuţiei pentru luna aprilie va fi de 40.452,93 societăţii corepunzându-i
clasa de risc CR12,25.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielii privind contribuţia calculată:
635 = 447.1 40.452,93
Cheltuieli privind alte impozite, Fonduri speciale
taxe şi vărsăminte asimilate “Contribuţia pentru accidente
şi boli profesionale”
Reflectarea în contabilitate a plăţii către trezorerie a contribuţiei calculate:
447.1 = 5121.1
40.452,93
Fonduri speciale Conturi curente la bănci
“Contribuţia pentru accidente Trezorerie
şi boli profesionale”
F.Comisionul pentru Camera de Muncă
Calculul comisionului pentru cărţi de muncă
Aceasta contribuţie este datorată de către toţi angajatorii,pentru păstrarea şi
completarea cărţilor de muncă ale salariaţilor,prin plata unui comision perceput de direcţiile
generale de muncă.
Calculul acestui comision se realizează prin aplicarea unei cote procentuale asupra
fondului de salarii,după cum urmează:
-0,75%,plătit de către angajatorii cărora le completează şi păstrează carnetele de
muncă ale propriilor salariaţi
-0.25%, plătit pentru verificarea şi certificarea legalităţii efectuate în carnetele de
muncă de către angajatori
Pentru calculul comisionului datorat de către TMK Artrom Slatina , vom aplica cota
procentuală de 0,75% asupra fondului total de salarii realizat pe luna aprilie:
Comision CM = 1.762.655 0,75%
Comisionul datorat pe luna aprilie va fi în sumă de 13.219,91.
Contabilizarea cheltuielii privind comisionul pentru Camera de Muncă
622.1 = 446.1
13.219,91
42
Cheltuieli privind comisioanele ITM Alte impozite,taxe si vărsăminte
Assimilate
Reflectarea în contabilitate a plăţii către trezorerie a comisionului calculat:
446.1 = 5121.1
13.219,91
Alte impozite,taxe şi vărsăminte Conturi curente la bănci
asimilate Trezorerie
Contribuţii datorate de salariaţi
A.Contribuţia datorată de angajaţi la fondul asigurărilor sociale de stat
Calculul contribuţiei datorate de angajaţi la fondul asigurărilor sociale de stat
Calculul acestei contribuţii se realizează prin aplicarea unui procent de 9,5%,în
temeiul Legii nr.19/2000, in baza formulei:
Contribuţie CASa = Baza de calcul Cota de contribuţie
Baza de calcul este constituită din salariul brut al angajatului pentru care se reţine
contribuţia,inclusiv adaosuri,sporuri şi alte venituri de natură salarială.În aceste condiţii
contribuţia se va calcula după cum urmează:
Contribuţie CAS = 1.762.655 9,5%
Societatea va vira astfel până pe data de 25 ale lunii următoare contribuţia
angajaţilor la fondul de asigurări sociale,în suma de 167.452,22 lei.
Reflectarea în contabilitate a reţinerii privind contribuţia calculată:
421 = 4312 167.452,22
Personal salarii datorate Contribuţia personalului
la pensia suplimentară
Reflectarea în contabilitate a plăţii către trezorerie a contribuţiei calculate:
4312 = 5121.1 511.169,95
Contribuţia personalului Conturi curente la bănci
la pensia suplimentară Trezorerie
B.Contribuţia datorată de angajaţi la fondul asigurărilor sociale de sănătate
Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul asigurărilor sociale de sănătate
43
Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate(CASS),se calculează in
funcţie de baza de impozitare,după formula:
Contribuţie CASSa = Baza de calcul Cota de contribuţie
Cota de impozitare este de 6,5% şi se achită de către angajatorul la care angajatul îşi
desfăşoară activitatea,în baza unui contract de muncă individual sau de prestări servicii.
Baza de calcul este formată din salariul mediu brut realizat efectiv de către salariaţii
angajaţi cu contract individual de muncă,în condiţii normale.
Contribuţia se calculează prin aplicarea cotei procentuale de 6,5% asupra bazei de
calcul:
CASS=1.762.655 6,5% = 114.572,58 lei
Reflectarea în contabilitate a reţinerii din salarii a contribuţiei datorate de către
angajat:
421 = 4314 114.572,58
Personal salarii datorate Contribuţia angajţilor
pentru asigurările sociale de sănătate
Reflectarea în contabilitate a plăţii către trezorerie a contribuţiei calculate:
4314 = 5121.1 114.572,58
Contribuţia angajaţilor Conturi curente la bănci
pentru asigurările sociale de sănătate Trezorerie
C.Contribuţia datorată de angajaţi la bugetul asigurărilor pentru şomaj
Calculul contribuţiei datorată de angajaţi la bugetul asigurărilor pentru şomaj
Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj,se calculează în baza Legii nr.76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi simularea ocupării forţei de muncă,în baza
formulei:
Contribuţie CASs = Baza de calcul Cota de contributie
Calculul contribuţiei se efectuează prin aplicarea cotei de 1% asupra salariului brute
realizat efectiv de salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă,în condiţii normale:
CASs = 1.762.655 1% =17.626,55
Reflectarea în contabilitate a reţînerii din salarii a contribuţiei angajaţilor la bugetul
asigurărilor pentru şomaj:
421 = 4372 17.626,55
Personal salarii datorate Contribuţia personalului la
fondul de şomaj
44
Reflectarea în contabilitate a plăţii către trezorerie a contribuţiei calculate:
4372 = 5121.1 17.626,55
Contribuţia personalului la Conturi curente la bănci
fondul de şomaj Trezorerie
2.2.Interpretări şi analize financiare .Studii de caz
2.2.1.Analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul.Clasificare
Rezultatul utilizării factorului uman este reprezentat în bilanţ de cheltuielile privind
personalul,care reflectă,de asemenea,şi o parte a valorii nou create.În accepţiunea de
cheltuieli cu personalul se au în vedere toate cheltuielile firmei privind remunerarea muncii
ca factor al producţieisi contribuţia pentru asigurări şi protecţia socială.
Cheltuielile cu personalul pot fi structurate şi analizate pe baza urmatoarelor criterii:
a)În funcţie de elementele componente:
salarii tarifare(negociate)
diverse sporuri acordate în funcţie de condiţiile de muncă(condiţii grele de
muncă,spor pentru condiţii nocive şi toxicitate,spor de noapte,ore
suplimentare,vechime în muncă,spor de fidelitate,spor de stress,etc)
premii sau prime
contribuţiile privind asigurările sociale şi protecţia socială
b)În funcţie de cine suportă cheltuielile:
-angajatorul pentru salariile nete,contribuţia angajatorului la asigurările socuiale,ajutorul de
şomaj şi fondul de sănătate
-angajatul pentru impozitul pe salariu,contribuţia angajatului la asigurările sociale,ajutorul de
şomaj şi fondul de sănătate
c)În funcţie de categoriile de personal:conducere,personal ethnic,economic şi de altă
specialitate,administrative şi muncitori,direct productivi şi de deservire.20
20 Valceanu,Gheorghe;Robu,Vasile;Georgescu,Nicolae-Analiza economico-financiara,Editura Economica 2005,pg.214,op.cit.
45
d)În raport de modul de includere în costuri,este necesară în localizarea rezervelor
existente pentru sporirea eficienţei cheltuielilor salariale
În cadrul acestei etape se urmăreşte evoluţia şi cunoaşterea acestei categorii de
cheltuieli,în raport şi de acţiunea unor factori conjuncturali,folosindu-se ca indicatori
ponderea în totalul cheltuielilor şi la nivelul la la 1000 lei venituri din exploatare,respective
cifra de afaceri.21
2.2.2.1. Analiza situaţiei generale a fondului de salariiSe realizează atât pe totalul personalului, cât şi pe categorii de salariaţi.Scopul analizei
cheltuielilor salariale este de a determina mărimea şi sensul modificării fondului de salarii,
precum şi a determina mărimea influenţei factorilor care au produs modificări.
Analiza modificării absolute a fondului de salarii
Se cunoaşte că fondul de salarii (Fs) se determină ca un produs între numărul mediu
scriptic de muncitori ( ) şi salariul mediu anual( )
Fs = x
Indicator Simbol 2005 2006
Modificare in marimi
Absolute
Relative%
1.Nr. mediu scriptic de salariaţi N 88
6 962 76 8.58
2.Fond de salarii (lei) Fs 17,679,455 22,614,330 4,934,875 27.91
3.Salariul mediu anual(lei)19,954.24 23,507.62 3,553.38 17.8
4.Numărul mediu de ore pe un salariat Ts 1,800 1,860 60 3.33
5.Timpul total lucrat anual(ore) T 1,594,800 1,789,320 194,520 12.2
6.Salariul mediu orar(lei) Sh 11.09 12.64 1.55 13.98
a)Compararea indicatorilor _ _ _ _
Fs=Fs2006 - Fs2005=N2006 . Sa2006 - N2005 . Sa2005=4.934 .875 lei
b)Descompunerea indicatorului _ _Fs=N . Sh.
c)Calculul influenţei factorilor asupra modificării fondului de salarii:
21 Ifanescu,Aurel;Robu,Vasile;Hristea,Ana-Maria-Analiza economico-financiara,Editura Economica,2004,op.cit
46
_ _ _ _S=N2006 Sa2006 - Sa2005 =19.954,24-23.507,62 .962 =3.418.352,40
N=N2006 - N2005 Sa2005=962-886 19.954,24=1.516.522,10lei
Pe a doua treaptă de descompunere salariul mediu anual( ) se poate determina ca şi
produs între timpul total lucrat anual exprimat în ore/an(T) şi salariul mediu orar(Sh )
_ _Sa=Ts
. Sh
-influenţa numărului mediu de ore pe un salariat(Ts)
T=N2006Ts2006 - Ts2005. Sh2005 = 962 1860-1800 .11,09 = 640 .114,80 lei
-influenţa salariului mediu orar pe un salariat(Sh)
Sh=N2006 Ts2006Sh2006
- Sh2005 = 962 .1860 12,64 -11,09 = 2.773.446 lei
d)verificarea calculului influenţelor asupra fondului de salarii
N=1.516.522,10lei
Fs= 4 .934.875 lei
Sa=3.418.352,40 lei T
=
640 .114 ,80
lei
S =2.773 .446 lei
e)interpretarea rezultatelor
Constatam că faţă de anul 2005,societatea TMK ARTROM a înregistrat o creştere a
fondului de salarii cu 4.934.875 lei ,situaţie evidentă datorată în principal de creşterea cu
76 de angajaţi .Acesta a determinat o creştere a fondului de salarii cu 1.516.522,10 lei.
Modificarea salariului mediu anual în sensul creşterii cu 3553.38 lei a determinat
o creştere a Fs cu 3.418.352,40 lei ,iar prin intermediul acestuia au mai fost influenţati
următorii factori:
-timpul total lucrat anual exprimat în ore (T) a crescut cu 194.520 lei faţă de anul
2006 ceea ce a determinat o scădere a Fs cu 640.114,80 lei;
-salariul mediu orar( ) a crescut faţă de anul precedent cu 1,55 lei/ora ceea ce a dus
la creşterea Fs cu 2.773.446 lei.
2.2.2.2.Analiza eficienţei cheltuielilor salariale
După modul de identificare şi repartizare pe purtatori de cheltuieli,cheltuielile cu
salarii sunt clasificate ca şi cheltuieli directe deoarece sunt legate nemijlocit de activitatea
unei unităţi operative sau de realizarea unui produs.
După natura activităţii,cheltuielile cu salarii sunt considerate cheltuieli de
exploatare,deoarece sunt legate de realizarea obiectului de activitate al firmei.
47
Pentru analiza eficienţelor cheltuielilor cu salariile,este necesar calculul următorilor
indicatori:
rata cheltuielilor salariale faţă de veniturile din exploatare
rata cheltuielilor salariale faţă de cifra de afaceri
rata cheltuielilor salariale faţă de valoarea adăugată
Pentru calculul influenţelor se vor folosi indicatorii calculati conform bilanţului în
anexa nr.3.Modelele de analiză a eficienţei sintetice a cheltuielilor salariale folosite sunt
urmatoarele:
( A ) Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare
Întrucât cheltuielile salariale cuprind şi componente ce se formează relativ proporţional cu
fondul de salarii, diagnosticul salarial se formează pe baza acestuia. În acest scop se
utilizează modelele multiplicative de tipul:
Indicatori 2005 20062006/200
51.Venituri din exploatare lei 397,286,411 357,020,065 0.8992.Cifra de afaceri lei 378,831,232 336,178,983 0.8873.Valoarea adaugată lei 238,154,403 136,008,189 0.5714.Cheltuieli cu personalul (exclusiv protecţia socială) lei 19,063,500 25,714,581 1.3484.1.Fondul de salarii 17,679,455 22,614,330 1.279
5.Numărul mediu de salariaţi 88
6 962 1.0866.Timpul total de muncă-ore 1,594,800 1,789,320 1.1227.Numarul mediu de ore pe un salariat 1,800 1,860 1.0338.Productivitatea muncii pe un salariat lei: a)pe baza veniturilor din exploatare 448,404.53 371,122.73 0.828b)pe baza cifrei de afaceri 427,574.75 349,458.40 0.8179.Salariul mediu pe un salariat lei 1,662.85 1,958.97 1.1789.1.Rata cheltuielilor (salariale) cu personalul faţă de: a)Venituri din exploatare 4.45 6.33 1.423b)Cifra de afaceri 4.67 6.73 1.441c)Valoarea adaugată 7.42 16.63 2.24010.Cheltuieli medii salariale orare-lei 9821.92 12158.24
În aceste condiţii:
10 00 1 00 0 1 00 0 Fs 2 00 6 Fs 20 05Cs=Cs2 00 6-Cs2 00 5
= - =63 ,34 - 44,50=18 ,84 lei
Ve2 00 6 Ve 20 05
Ics= Cs 20 06 1000=134 ,80%
Cs 2 00 5
IVe= Ve 20 06 1000=89 ,90%
Ve 20 05
IFs= Fs 20 06 1000=127 ,90%
Fs 200 5
48
Constatăm ca faţă de anul 2005,cheltuielile salariale la 1000 lei venituri din exploatare
au crescut cu 18,84 lei ceea ce ne arată ca eficienţa cheltuielilor salariale a scăzut în această
perioadă.Această concluzie este întărită şi de faptul ca indicele de creştere a veniturilor a fost
devansat de indicele cheltuielilor salariale şi respective indicele fondului de salarii:
0.0125"
IVe=89 ,90% < Ics=134 ,80%
IVe=89 ,90% < IFs=127,90%
Analiza factorială:
1.Influenţa numărului de salariaţi faţă de suma veniturilor din exploatare (forma de
exprimare cu o anumita convenienta a productivitatii muncii): _ _ _N N 2 00 6 N 2 00 5 Fs2 00 5 = - . .1000= 3817,046 leiVe Ve2 00 5 Ve 20 05 N 20 05
Creşterea faţă de anul precedent a numărului de salariaţi ,faţă de veniturile din
exploatare,a determinat o creştere a cheltuielilor salariale la 1000 lei Ve cu 3817,05
lei.Acesta este un aspect pozitiv care reflectă scăderea eficienţei cheltuielilor salariale.
2.Influenţa salariului mediu (brut) pe o persoană:
N 2006 Fs 2 006 Fs200 5 962 22.614.330 17.679.455 - Ve 200 6 N 200 6 N 20 05
.1000=357.020.065 962 - 886 1000=9,575 lei
Creşterea salariului mediu brut anual pe o persoană cu 296.12 lei a determinat o
creştere a cheltuielilor salariale la 1000lei venituri din exploatare cu 9.575 lei.Aspecte
negative care reflectă scăderea eficienţei cheltuielilor salariale.
2.1.Influenţa timpului de muncă pe un salariat: _ _ _ N 2 00 6 T20 06 Sh200 5 T2 00 5 Sh20 05 - Ve2 00 6 N 20 06 N 20 05
.1000=15,93 lei
Creşterea timpului de muncă pe un salariat cu 60 ore/an a determinat o creştere a
cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare cu 15,93 lei.Este un aspect negativ
care determină scăderea eficienţei cheltuielilor salariale.
2.2.Influenţa salariului mediu orar _ _ _ N 2 00 6 T2 00 6 Sh20 06 T2 00 6 Sh20 05 N 2 00 6 T2 00 6 Sh20 06-Sh20 051000= - Ve2 00 6 N 20 06 N 20 05
.1000=Ve 20 06 N 20 06
962 .1.789.320(12,64-11,09)1000=7,75 lei 357.020.065 962
49
Creşterea salariului mediu orar faţă de anul 2005 a determinat o creştere a cheltuielilor
salariale la 1000 lei venituri din exploatare cu 7,75 lei:această creştere reflectă o scădere a
eficienţei cheltuielilor salariale.
( B ) Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare
10 00 1 00 0 1 00 0 Fs 20 06 Fs 2 005Cs=Cs2 00 6-Cs20 05
= - 1000 =67,27 -46,67=20,60 lei
CA2 00 6
1000 CA2 005
Se constată ca faţă de anul 2005 cheltuielile salariale la 1000 lei cifra de afaceri au
crescut cu 20,60 lei ceea ce ne arata ca eficienţa cheltuielilor salariale a scăzut în această
perioadă.Această realitate este întarita şi de faptul că indicele de creştere a cifrei de afaceri a
fost devansat de indicele de creştere al cheltuielilor salariale şi respectiv,indicele de creştere a
fondului de salarii.
0.0125"
ICA=88,70% < Ics=134 ,80%
ICA=88,70% < IFs=127,90%
Factorii care au determinat această modificare sunt:
1.Numărul de salariaţi faţă de cifra de afaceri
N 20 06 N 20 05 Fs20 05 - . .1000= 962 - 886 .17.679.455.1000=1 CA20 06 CA20 05 N 2 005 336.178.983 378.831.232 886
=10,57 lei
Creşterea numărului de salariaţi faţă de cifra de afaceri a determinat o creştere a
cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri cu 10,57 lei.
2.Salariul mediu brut pe o persoană
N 2 0 06 Fs 20 0 6 Fs2 00 5 962 22.614.330 17.679.455 - CA2 0 0 6 N 2 0 06 N 2 0 0 5
.1000=336.178.983 962 - 886 1000=10,16 lei
Creşterea faţă de anul 2005 a salariului mediu brut anual pe o persoană cu 296,12 lei a
determinat o creştere a cheltuielilor salariale la 1000 lei CA cu 10,16 lei,reflectând scăderea
eficienţei cheltuielilor cu salariile.
( C ) Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei valoare adaugată
Relaţia de calcul folosită în acest context este :
10 00 Fs Cs = 1000VA
50
1 00 0 10 00 1 00 0 Fs 2 00 6 Fs 20 05Cs=Cs20 06-Cs20 05
= - 1000 =166,27 -74,26=92,01 lei
VA2 00 6
1000 VA2 00 5
Se observă că faţă de anul precedent cheltuielile salariale la 1000 lei valoare adaugată
au crescut cu 92,01 lei ,ceea ce reflectă scăderea cheltuielilor sociale în perioada
analizată.Acest aspect poate fi dedus şi din faptul ca indicele de creştere al valorii adăugate a
fost defavorizat de indicele cheltuielilor salariale şi respectiv,indicele fondului de salarii.
0.0125"
IVA=57,70% < Ics=134 ,80%
IVA=57,70% < IFs=127,90%
Analiza factorială:
1.Influenţa numărului de salariţi faţă de valoarea adaugată(eficienţa factorului
uman):
51
_ _ N 2 006 N 20 05 Fs2005 - . .1000= 962 - 886 .17.679.455.1000= VA200 6 VA2 005 N 2005 136.008.189 238.154.403 886
=66,84 lei
Creşterea numărului de salariaţi faţă de valoarea adaugată a determinat o creştere a
cheltuielilor salariale la 1000 lei valoare adaugată cu 66,84 ,rezultând o scădere a eficienţei
cheltuielilor salariale.
2.Influenţa salariului mediu brut pe o persoană:
N 2 0 0 6 Fs 2 0 0 6 Fs2 0 0 5 962 22.614.330 17.679.455 - VA2 0 0 6 N 2 00 6 N 2 0 0 5
.1000=136.008.189 962 - 886 1000=23,71 lei
Creşterea faţă de anul precedent a salariului mediu brut anual pe o persoană cu 296,12
lei a determinat o creştere a cheltuielilor salariale la 1000 lei valoare adaugată cu 23,71
lei,aspect negativ ce reflectă scăderea eficienţei cheltuielilor salariale.
52
ANEXA 1.Studii de caz privind contabilizarea beneficiilor pe termen scurt
Studiu de caz 1.Societatea virează contribuţia la fondul asigurărilor sociale de
sănătate pentru luna mai 2007.Se constată că suma este calculată greşit,societatea virând în
loc de 13.366.000 lei o sumă de 14.256.000 lei.
Tratamentul contabil aplicat:
Deoarece statul permite compensarea sumei platite in plus,societatea va recunoaste o
creanta asupra statului de 890.000 lei.Luna urmatoare,societatea va compensa creanta cu
datoria lunii curente ,platind la fondul asigurarilor sociale mai putin cu 890.000 lei.
Studiu de caz 2.Salariul unui angajat al societăţii este de 1800 lei,la care se mai
adaugă sporul de vechime 150 lei şi masa zilnică 10 lei.Salariatul deţine şi o maşină din
partea societăţii,evaluată la valoarea de intrare de 200.000 lei,factura la telefonul mobil 70
lei cu abonament din partea societăţii cu minute incluse 60 lei,prima de asigurare 250 lei
lunar.
Din foaia de parcurs reiese că salariatul a parcurs 70 km în interes personal,500 km
pentru deplasarea casă-serviciu şi 2000 km în interesul societăţii.Salariatul justifică
consumul de benzină cu bonuri in sumă de 300 lei.De asemenea,societatea acordă
salariatului produse în natură,din stocurile proprii,în sumă de 50 lei.Impozitul pe venit
reţinut 16%.
Calculul datoriilor către angajat:
Salariu de încadrare 1800
Spor de vechime 150
Produse în natură 50
Utilizarea maşinii 544,75 = 200.000 70/2570
Utilizarea benzinei 8,17 = 300 70/2570
Masa zilnică 200,00 = 10 20
Telefon 10
Prima de asigurare 250
Total venit brut 3002,92
Şomaj 18 = 1800 1% 1800 2% = 36
CASS 195,19 = 1800 6,5% 1800 6% =1 08
CAS angajat : 171 = 1800 9,5% societate:522 = 1800 29%
Total 2618,73
Impozit pe venit 418,99 = 2618,73 16%
Salariu net 2199,74
53
Inregistrările pe care le face întreprinderea sunt:
Cheltuieli cu salariile = Salarii de plată 3002,92
Salarii de plată = % 803,18
CAS-salariat 171
CASS-salariat 195,19
Şomaj-salariat 18
Impozit pe venit 418,99
Salarii de plată = % 2199,74
Numerar 1146,82
Venituri din exploatare 1052,92
Cheltuieli cu CAS = CAS-societate 522
Cheltuieli CASS = CASS-societate 108
Cheltuieli cu şomajul = Şomaj-societate 36
Studiu de caz 3.Societatea acordă anual salariaţilor o primă egală cu 2% din rezultatul
net.Rezultatul net înainte de deducerea primei este de 50.000 lei.Presupunând că prima este
deductibilă fiscal şi cota de profit este de 16%,tratamenul contabil aplicat va fi urmatorul:
Costul primei: 2% (100% - 16%) = 1,68%
Valoarea primei: 50000 2%/101,68% = 983,48 lei
Contabilizarea primei:
Cheltuieli cu personalul = %
Impozit pe profit 157,36
(983,48 16%)
Cheltuieli de plătit 826,12
Concluzii:planurile privind participarea la profit şi primele nu sunt repartizări de
rezultat,chiar daca valoarea lor se calculează prin raportarea la rezultatul net ci sunt
cheltuieli ce trebuiesc contabilizate atunci cand societatea efectueaza aceste plăţi şi pot fi
estimate cât mai aproape de valoarea lor reală.
ANEXA 2.Studiu de caz privind contabilizarea planurilor de contribuţii
determinate:
54
Societatea încheie un contract cu ING-Fonduri de pensii private pentru angajaţii
săi;conform contractului societatea se obligă sa plătească 3.000.000 lei anual.Conform
legislaţiei în vigoare,societatea este obligată să contribuie şi la planul de pensii de
stat,contribuţia medie fiind de 29% din fondul de salarii.Cheltuielile cu salariile pe parcursul
perioadei au fost de 15.000.000 .
Tratamentul contabil aplicat:
Societatea va recunoaşte pentru planul de pensii privat o cheltuială de 3.000.000 iar
pentru fondul de stat o cheltuială de 4.350.000 (29% 15.000.000).Înregistrarea contabilă
efectuată va fi urmatoarea:
Cheltuieli cu pensiile = Datorii privind pensiile private 3.000.000
Cheltuieli cu pensiile = Datorii privind pensiile de stat 4.350.000
Observaţie:În cazul în care societatea include costul contribuţiilor în costul de
producţie al stocurilor în curs de execuţie sau al imobilizărilor(conform IAS 2,Stocuri sau
IAS 169,Imobilizări corporale),înregistrarea va fi urmatoarea:
Producţie în curs de execuţie = % 7.350.000
Datorii privind pensiile private 3.000.000
Datorii privind pensiile de stat 4.350.000
ANEXA 3.Studiu de caz privind beneficiile post-angajare:planuri de beneficii
determinate
Un salariat al societăţii,în vârstă de 43 ani la data studiului,cu 15 ani vechime în
cadrul acesteia are salariul lunar de 1.700 ron.Vârsta medie de pensionare anticipată de
55
societate este de 63 ani în cazul bărbaţilor iar durata medie de viaţă după pensionare de 10
ani.Se consideră ca salariatul va lucra in întreprindere până la pensionare.Salariul maxim
estima caret ar putea fi obţinut de salariat în aceasta perioada este de 3.000 ron/lună.Rata
de actualizare folosită de societate este de 8%.
Planul de pensii la care contribuie societatea asigură o pensie anuală egală cu:
0.02 Numărul de ani vechime Salariul maxim anual obţinut
Calculul valorii actualizate a obligaţiei pe care o are societatea:
Pasul 1:Se calculează pensia anuală anticipată:
0.02 10 3000 12 =7.200
Pasul 2:Se calculează valoarea actualizată a pensiei totale pe care o va obtine
salariatul după pensionare, la momentul pensionării
Pasul 3:Calculăm valoarea actualizată a pensiei totale,la momentul actual: 20
48.312,60 1 / (1+ 0.08) = 4800,97
Calculul valorii actualizate a obligaţiei pe care o are societatea peste un an:
Pasul 1:Calculul pensiei anuale anticipate:
0,02 11 3000 12 =7,920
Pasul 2:calculul valorii actualizate a pensiei totale pe care o va obtine salariatul după
pensionare,la moentul pensionării:
TOTAL
52.610,45 Pasul 3:calculăm valoarea actualizată a pensiei totale,la momentul actual: 19
52610,48 1 / (1+ 0,08) = 5646,61
Diferenţa între cei doi ani în ceea ce priveşte datoria întreprinderii este de :
An PensieFactor de
actualizareValoare
actualizata2007 7920 0,925926 7,333.302008 7920 0,857339 6,790.122009 7920 0,793832 6,287.142010 7920 0,735030 5,292.272011 7920 0,680583 5,386.062012 7920 0,630170 4,990.942013 7920 0,583490 4,621.242014 7920 0,540269 4,278.932015 7920 0,500249 3,961.972016 7920 0,463193 3,668.48
56
5646,61 – 4800,97 = 845,64
Această diferenţă este datorată atat faptului că a crescut costul serviciului,cât şi
creşterii costului dobânzii.Creşterea dobânzii este datorată atât faptului că a crescut costul
serviciului,cât şi creşterii costului dobânzii.
Calculul creşterii costului dobânzii:
Costul dobânzii = Obligaţia existentă X rata de actualizare
= 4800,97 8% = 384
Calculul creşterii datorate creşterii serviciului salariatului:
Datorită anului suplimentar lucrat,salariatul a câştigat o pensie suplimentară de 720
(36000 0,02 1 an).
TOTAL
5261,00Calculăm valoarea actualizată a pensiei totale,la momentul actual:
29
5261 1 / (1+ 0,08) = 565,04
Cele doua costuri sunt componente ale costului total cu pensiile:
949,04 = 565,04 + 384
Valoarea actualizată a obligaţiei la începutul anului 4800,97
Costul dobanzii 384
Costul serviciului curent 565,04
Valoarea actualizată la inceputul anului 5750,01
ANEXA 4.Studiu de caz privind beneficiile pentru încheierea contractului de
muncă
Societatea deţine un departament financiar,în cadrul căruia lucrează 20 persoane din
care 15 sunt economişti şi 5 sunt actuari.Societatea trebuie să le asigure acestora pregătire
An PensieFactor de
actualizareValoare
actualizata2007 7920 0,925926 733,332008 7920 0,857339 679,012009 7920 0,793832 628,712010 7920 0,735030 529,222011 7920 0,680583 538,602012 7920 0,630170 499,092013 7920 0,583490 462,122014 7920 0,540269 427,892015 7920 0,500249 396,192016 7920 0,463193 366,84
57
permanentă prin cursuri anuale sau lunare.valoarea unui curs pentru economişti este de 700
EUR iar pentru actuari de 1500 EUR.Costul acestor cursuri este suportat de salariati,având
caracter obligatoriu.Conform contractului de muncă salariatul primeşte contravaloarea
cursurilor realizate şi plătite de acesta în timpul angajării.
Tratamentul contabil aplicat:
Firma va recunoaşte pentru fiecare angajat o cheltuială în funcţie de numărul de ani şi
de valoarea cursurilor realizate,întrucat consideră că nu există beneficii economice pe care
angajatul ar mai putea să le aduca de la încetarea contractului de muncă.
Angajaţi Număr de angajaţi
Număr mediu de ani vechime
Numar mediu de cursuri pe an
Economişti
15 5 3
Actuari 5 7 6
Evaluarea cheltuielilor pe care le va recunoaşte societatea în situaţiile financiare sunt:
Cheltuieli=15(economişti) 5(vechime medie în societate) 3(număr cursuri/an)
700 EUR/curs + 5(actuari) 7(vechime medie în societate) 6(număr cursuri/an) ) 1500
EUR/curs =157.500 + 315.000 =472.500 EUR
58
ANEXA 5.Studiu de caz privind compensaţiile sub forma participaţiilor la
capitalurile proprii
Societatea acordă angajaţilor din capitalul social un număr de 3000 de acţiuni în
anul 2005,la o valoare nominală de 60EUR/acţiune,valoarea la care sunt acordate
angajaţilor fiind de 45 EUR.Începand cu anul 2007 societatea se angajează să rascumpere
acţiunile emise la o valoare de 70EUR/acţiune.
În anul 2007:
1.Se rascumpără 1200 de acţiuni la valoarea la care au fost acordate,în condiţiile în
care o acţiune este cotată pe piaţă la valoarea de 50 EUR.
2.Societatea va deţine în anul 2007 un număr de 6000 acţiuni ,cu un profit net înainte
de răscumpararea acţiunilor în sumă de 300.000 EUR.
Tratamentul contabil aplicat:
-calculul nivelului capitalului social pierdut
3000 (60 – 45)= 45.000 EUR
-pentru anul 2005 societatea va marca în bilanţ o diminuare a capitalului propriu şi a
trezoreriei nete cu 45.000 EUR
-răscumpararea celor 1200 de acţiuni acordate salariaţilor va determina recunoaşterea
unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere în sumă de 12.000 EUR(1200 (60 – 50))
-calculul dividendului pe acţiune înainte de răscumpararea acţiunilor:
300.000 EUR/6000 acţiuni = 50 EUR
-calculul dividendului pe acţiune după răscumpărarea acţiunilor:
300.000 – 12000/1200 acţiuni =15 EUR
-societatea va recunoaşte în anul 2007 o cheltuială de 12.000 EUR,dividendul pe
acţiune fiind diminuat cu 35 EUR
-trezoreria netă va fi afectată de o ieşire de 1200 acţiuni 70 EUR =84.000 EUR
59
ANEXELE NR.6 – 7 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE SI BILANTUL
Judetul OLT I 2 I 8 IForma de proprietate I 3 I
4 I
Persoana juridica SC TMK ARTROM SA SLATINASocietate comerciala pe
actiuni Adresa: Loc. SLATINA, sos. DRAGANESTI Activitatea preponderenta
nr.30, jud. OLTProductia de tuburi (tevi) din
otel
TELEFON 049434640cod grupa CAEN I 2 I 7 I 2
I 2 I
Numarul din Registrul Comertului J28/9/1991CODUL FISCAL I 1 I 5 I 1 I 0 I
2 I 1 I 0 ICod unic de inregistrare 1510210
CONTUL DE PROFIT SI PIERDEREla data de 31 decembrie 2006
- Lei -
Denumirea indicatorilor Nr. Rd. Exercitiul financiarprecedent curent
A B 1 2
1.Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04) 01378,831,23
2 336,178,983
Productia vinduta 02237,290,54
8 304,149,784 (ct.701+702+703+704+705+706+708)
Venituri din vinzarea marfurilor(ct. 707) 03141,540,68
4 32,029,199Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al caror obiect 04 principal de activitate il constituie leasingul (ct. 766) Venituri din subventii de exploarare aferente cifrei de 05 afaceri nete (ct.7411) 2.Variatia stocurilor de produse finite | Sold C 06 254,923 13,300,039si a productiei in curs de executie (ct 711) | Sold D 07 3.Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii 08 866,114 3,558,658si capitalizata (ct.721+722) 4.Alte venituri din exploatare 09 17,334,142 3,982,385 (ct.758+7417)
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 10397,286,41
1 357,020,065 (rd.01+06-07+08+09) 5.a)Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile
(ct.601+602-7412) 11142,887,64
8 197,732,215Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 12 617,888 2,609,665 b)Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) 13 15,626,472 20,669,996 (ct.605-7413)
Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 14131,547,33
4 31,860,4846.Cheltuieli cu personalul (rd.16+17) 15 23,386,569 31,083,278a)Salarii si indemnizatii (ct.641+642-7414) 16 17,679,455 22,614,330b)Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 17 5,707,114 8,468,948
60
(ct.645-7415) 7.a)Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale 18 6,094,944 14,203,757si necorporale (rd.19-20) a.1)Cheltuieli (ct.6811+6813) 19 7,301,886 14,203,757a.2)Venituri (ct.7813) 20 1,206,942 7.b)Ajustari de valoare privind activele circulante (rd.22-23) 21 654,880 534,452b.1)Cheltuieli (ct.654+6814) 22 1,038,756 1,883,998b.2)Venituri (ct.754+7814) 23 383,876 1,349,5468.Alte cheltuieli de exploatare (rd.25 la 28) 24 35,407,900 42,460,6538.1.Cheltuieli privind prestatiile externe (ct.611+612+613+ 25 32,149,416 34,810,740614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 8.2.Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate(ct.635) 26 2,018,062 1,233,3288.3.Cheltuieli cu despagubiri ,donatii si activele 27 1,240,422 6,416,586cedate(ct.658) Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de 28 entitatile al caror obiect principal de activitate il constituie leasingul (ct. 666) Ajustari privind provizioanele (rd.30-31) 29 2,392,713 -26,663,520-Cheltuieli (ct 6812) 30 2,624,132 4,267,759-Venituri(ct.7812) 31 231,419 30,931,279
CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL 32358,616,34
8 314,490,979(rd 11 la 15+18+21+24+29) PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: -Profit (rd.10-32) 33 38,670,063 42,529,086-Pierdere (rd.32-10) 34 9.Venituri din interese de participare 35 (ct.7611+7613) -din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 36 10.Venituri din alte investitiisi imprumuturi care fac parte din activele imobilizate 37 (ct.763) -din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 38 11.Venituri din dobinzi(ct.766) 39 1,115,659 3,537,643-din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 40 1,107,309 3,509,959Alte venituri financiare 41 14,682,733 47,717,678(ct.762+764+765+767+768) VENITURI FINANCIARE-TOTAL 42 15,798,392 51,255,321(rd.35+37+39+41) 12.Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ca active circulante(rd.44-45) 43 0 0-Cheltuieli (ct 686) 44 -Venituri (ct.786) 45 13.Cheltuieli privind dobanzile (ct.666-7418) 46 7,433,298 13,011,858-din care, cheltuielile in relatia cu entitatile afiliate 47 7,098,767Alte cheltuieli financiare 48 29,782,777 16,023,096(ct 663+664+665+667+668) CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 49 37,216,075 29,034,954(rd.43+46+48) PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A) -Profit (rd.42-49) 50 -21,417,683 22,220,368-Pierdere (rd.49-42) 51
61
14.PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A) -Profit (rd.10+42-32-49) 52 17,252,380 64,749,454-Pierdere (rd.32+49-10-42) 53 15.Venituri extraordinare(ct.771) 54 16.Cheltuieli extraordinare(ct.671) 55 17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA: -Profit(rd.54-55) 56 0 0-Pierdere(rd.55-54) 57 0 0
VENITURI TOTALE (rd.10+42+54) 58413,084,80
3 408,275,386
CHELTUIELI TOTALE (rd.32+49+55) 59395,832,42
3 343,525,932PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA: -Profit (rd.58-59) 60 17,252,380 64,749,454-Pierdere (rd.59-58) 61 18.IMPOZITUL PE PROFIT (ct.691) 62 10,750,777 19.Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 63 20.PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) EXERCITIULUI FINANCIAR: -Profit (rd. 60-62-63) 64 6,501,603 64,749,454-Pierdere (rd. 61+62+63); (rd. 62+63-60); 65
Intocmit,
PRESEDINTE CA,Numele si prenumele: Ec. Vaduva
Cristiana
Numele si prenumele: ing. Popescu Adrian Calitatea: Director general adjunct finante contabilitate economic
Semnatura: Semnatura:Stampila unitatii Nr de inregistrare in organismul profesional
62
ANEXA 8.PREZENTAREA SOCIETATII
Bazele organizării contabilităţii la SC TMK Artrom Slatina SA
Societatea TMK Artrom Slatina are ca principal obiect de activitate producţia de
tuburi din ţevi de otel,fiind unul dintre liderii pieţei din România.La 30.06.2006 societatea a
înregistrat un profit brut în suma de 18018334 lei cu 116% mai mare faţă de perioada
corespunzatoare a anului 2005,iar cifra de afaceri din activitatea de bază, respectiv vânzarea
de ţevi de oţel a crescut de la 112.490.000 lei la 138.548.926 lei la 30.06.2006.
Contabilitatea societăţii este organizată centralizat prin utilizarea soft-ului de
contabilitate SAP,implementat cu ajutorul unei societaţi specializate.Contabilitatea societăţii
a suferit o perioadă de tranziţie,deoarece până în anul 2004 a fost utilizat un alt soft de
contabilitate(Contif),care genera numeroase erori din pricina modului greşit de
implementare.Direcţia economică a fost restructurată anul trecut, în funcţie de necesităţi,pe
departamente,care asigură un circuit bun al documentelor după cum urmează:
-un departament de contabilitate generală care asigură înregistrarea contabilă a
operaţiunilor privind imobilizările corporale,stocuri,materiale;întocmirea raportărilor
anuale,finalizarea balanţelor lunare;plata facturilor de utilităţi şi înregistrarea acestora
-un departament de relaţii cu furnizorii care asigură concretizarea contractelor
încheiate cu aceştia,precum şi plata multicash a facturilor de materiale şi mărfuri
-un departament de salarizare,care asigură evidenţa şi contabilizarea statelor lunare
de salarii,a primelor acordate,a tichetelor de masă şi a altor drepturi acordate
personalului,precum şi depunerea declaraţiilor lunare
-un departament de audit ce asigură controlul intern
-un departament de evidenta a încasarilor de la clienţi şi urmarire a debitorilor
Pentru evidenţa decontărilor privind personalul,asigurările şi protecţia socială este
utilizat programul Persal,care are funcţii de calcul a drepturilor salariale,contabilizarea
realizându-se printr-un import al datelor din acest program în soft-ul SAP.
63
BIBLIOGRAFIE
1.Barry J.Epstein,Ali Mîrza - IFRS 2005 Interpretarea si Aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi Raportare Fiscala(autori),Editura BMT Publishing house 20062.Bojian,Octavian - Contabilitatea financiara a întreprinderii,Editura
Universitara,Bucureşti,2004
3.Bunget,Ovidiu Constantin - Contabilitatea românească între contabilitate şi convergenţa,
Editura economică, 2005
4.CECCAR - Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 19,Editura CECCAR Bucureşti,2004
5.Ciucur,Dumitru;Gavrila,Ilie - Economie generala,Editura Economică,Bucureşti,2001
6.Diaconu,Gheorghe - Contabilitatea armonizata a unitatilor economice,Editura Bibliotecha
2005
7.Ene,Adriana - Impozitul pe venit,Editura Economica,Bucureşti,2005
8. Feleaga, Nicolae - Contabilitate financiara:o abordarea europeana si internaţionala,volumul
I si II,Editura Infomega,Bucureşti,2005
9.Grigorie-Lacrita,Nicolae - Codul muncii pe inţelesul tuturor,Editura Tribuna Economica ,
Bucureşti,2005
10.Isfanescu Aurel,Robu Vasile,Hristea Ana-Maria – Analiza economico-financiara,Editura
Economica,Bucureşti, 2004
12.Ministerul Finantelor Publice - Reglementari contabile pentru agenţi economici,Editura
Economica,Bucureşti,2005
13.Morariu,Ana - Contabilitate si fiscalitate in dezvoltarea firmei,Editura
Ponto,Bucureşti,2005
14.Petcu,Mircea Paul-Bazele contabilitaţii si contabilitate financiara;Ed.Tribuna economica
2001
15.Ristea Mihai şi colaboratori, „Contabilitatea financiara a intreprinderii”, Editura
Universitară, Bucureşti 2005
16. Stefanescu,Traian Ion-Tratat de dreptul muncii,Editura Lumina Lex,Bucureşti,2003
17.Valceanu G., Robu V., Georgescu N., „Analiza economico-financiară”, Editura ASE,
Bucureşti 2001
64
65