SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC - METODĂ MODERNĂ DE … · 2017. 3. 12. · De asemenea, în...

AE Sistemul informatic geografic - metodă modernă de predare în administrarea afacerilor

Amfiteatru Economic 604

SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC - METODĂ MODERNĂ DE PREDARE ÎN ADMINISTRAREA AFACERILOR

Irina Albăstroiu1, Mihai Felea2 şi Cristinel Vasiliu3*

1) 2 ) 3)Academia de Studii Economice Bucureşti, România Rezumat

Evoluţia tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale a făcut posibilă adoptarea de noi metode de predare şi învăţare. Sistemul Informatic Geografic (GIS), una dintre aceste noi tehnologii, permite un mediu vizual de învăţare, facilitează învăţarea activă şi gândirea spaţială şi îmbunătăţeşte abilităţile cursanţilor în utilizarea tehnologiilor informaţionale.

Scopul acestui articol este de a prezenta contribuţia acestor aplicaţii GIS în domeniul educaţiei, dar şi limitările utilizării acestora în procesul de predare. De asemenea, ne propunem să prezentăm şi aspectele asociate cu utilizarea acestora în domeniul administrării afacerilor.

În demersul nostru privind modernizarea metodelor de predare în administrarea afacerilor am realizat o cercetare exploratorie pentru identificarea opiniilor cadrelor didactice din Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) faţă de introducerea în programele de studii în domeniul administrării afacerilor a unor discipline şi aplicaţii GIS, folosindu-se o metodologie standard pe bază de chestionar.

Rezultatele obţinute în urma cercetării ne-au arătat că, în majoritatea lor, cadrele didactice din ASE au cunoştinţe legate de GIS. Totodată, acestea consideră că programele GIS au un rol important în domeniul administrării afacerilor. De asemenea, respondenţii au declarat că sunt deschişi faţă de introducerea unor noi metode de predare, atitudine concordantă cu poziţia universităţii în această privinţă.

Cuvinte cheie: Sistem Informatic Geografic (GIS), metodă de predare, administrarea afacerilor, educaţie. Clasificare JEL: O33, L86, I25. Introducere

În prezent, tehnologiile informaţionale se dezvoltă şi pătrund foarte repede în toate

sectoarele economice şi sociale. În cadrul acestor tehnologii, Sistemele Informatice Geografice (GIS) reprezintă ştiinţa în curs de dezvoltare care îmbină cunoştinţe din geografie, informatică, matematică, statistică, management, topografie şi cartografie (Wei, 2011). În mod tradiţional GIS este utilizat pentru managementul şi operarea reţelelor de

* Autor de contact, Cristinel Vasiliu – [email protected]

Promovarea antreprenoriatului într-un mediu de afaceri aflat în schimbare AE

Vol. XVI • Nr. 37 • August 2014 605

transport, a utilităţilor, pentru cadastru şi pentru gestiunea resurselor naturale, atât de către autorităţile statului, cât şi de către organizaţiile private (Jankowski, 2009).

GIS nu reprezintă doar o industrie importantă, ci şi o disciplină academică, aceste aplicaţii fiind folosite, la nivel universitar, în peste 100 de discipline diferite (Korucu, 2012). Importanţa GIS pentru educaţie este recunoscută în întreaga lume şi astăzi GIS este un puternic instrument de cercetare şi de prezentare pentru studenţii de la geografie, arhitectură, administrarea afacerilor, managementul resurselor naturale, ştiinţe naturale, sănătate publică şi medicină, inginerie, drept, ştiinţe militare, ştiinţe sociale, ecologie, proiectare şi planificare urbană etc. Pe măsură ce tehnologia GIS este integrată într-un număr tot mai mare de industrii, creşte nevoia de persoane calificate. Această situaţie reprezintă o oportunitate pentru introducerea GIS în cadrul programelor de studii la nivel de licenţă sau masterat.

În acest context, ne-am propus să prezentăm în prima parte a acestei lucrări natura şi caracteristicile Sistemelor Informatice Geografice şi stadiul introducerii acestora în programele educaţionale. A doua secţiune a lucrării analizează rezultatele unui sondaj realizat în rândul profesorilor din Academia de Studii Economice Bucureşti cu privire la oportunitatea introducerii GIS în cadrul programelor de studii în administrarea afacerilor. 1. Stadiul actual al cunoaşterii privind adoptarea GIS în educaţie

Conceptul de Sistem Informatic Geografic (GIS - Geographic Information System)

se referă la „un sistem hardware şi software folosit pentru captarea, stocarea, extragerea, cartografierea, analiza şi afişarea datelor geografice” (Malpica şi alţii, 2007, p.48). Sistemul hardware constă în echipamente informatice şi de reţea, în care computerul este gazda GIS, iar sistemul software constă din cinci sub-sisteme: de introducere a datelor (input), pre-procesare a datelor, management şi stocare a datelor, analiză spaţială, redare/afişare a datelor de ieşire (output) (Wei, 2011). Capacitatea GIS de analiză a datelor spaţiale este un element cheie în definirea sa şi este menţionată adeseori în literatura de specialitate ca o caracteristică care distinge GIS de alte sisteme, potrivit lui Tomlinson (2003).

Practic, un sistem informatic geografic înglobează date variate despre mediul înconjurător. „Pe baza datelor introduse în sistem, GIS poate afişa toate tipurile de informaţii privind locurile geografice, în diferite moduri, precum tabele, grafice şi hărţi” (Rubenstein, 2005, p.13). Datele spaţiale sunt informaţii despre forma, locaţia, relaţiile geografice între entităţi şi atributele acestora. Aceste date se stochează în formate diferite în funcţie de tipul informaţiei. Astfel, pot exista hărti sub formă de imagini fotografiate sau scanate, numite „raster”, sau pot fi date de tip „vector”, care sunt reprezentate într-un sistem de coordonate cartezian (Dobrică şi Colesca, 2009). Datele GIS sunt reprezentarea numerică – sau modelul – pentru caracteristici sau fenomene ce au loc pe sau în apropierea suprafeţei pământului. Aceste date se pot referi la obiecte fizice, naturale sau artificiale, statice sau mobile; evenimente ce au loc în perioade scurte de timp (de exemplu, cutremure, accidente); o locaţie (o adresă, de pildă); o reţea spaţială ce reprezintă legăturile dintre obiecte sau evenimente; un fenomen ce poate fi măsurat în orice locaţie dată (de pildă, concentraţia de ozon din aer). Toate aceste entităţi au în comun o locaţie ce poate fi captată şi memorată şi atributele ce o descriu. Prin asocierea locaţiei unui obiect cu atributele sale se pot genera hărţi variate, se pot efectua interogări spaţiale sau analize ce iau în considerare relaţiile spaţiale dintre obiecte.

Analiza literaturii de specialitate relevă faptul că abordările privind GIS s-au modificat în timp, reflectând şi maniera în care a evoluat tehnologia. Astfel, în 1979,



Dueker (p. 106) descria GIS ca "un tip aparte de sistem informatic, în care baza de date este formată din observaţii cu privire la caracteristici, activităţi sau evenimente distribuite spaţial, care sunt reprezentate în spaţiu prin puncte, linii sau poligoane. Un astfel de sistem manipulează date cu privire la aceste puncte, linii şi zone pentru a extrage date necesare pentru interogări şi analize ad-hoc”, iar în zilele noastre, Incekara (2012, p.83), consideră că GIS poate fi definit ca "un sistem cuprinzător de cartografiere proiectat pentru captarea, stocarea, analiza, sinteza, interogarea, editarea, extragerea, manipularea şi afişarea datelor spaţiale, obţinute de la suprafaţa Pământului, sub formă de diagrame, tabele, imagini 3D şi hărţi”.

Deşi Sistemele Informatice Geografice sunt folosite de mai mulţi ani în industria forestieră, gestionarea mediului şi a resurselor naturale, doar relativ recent aplicaţiile GIS au fost adoptate ca instrumente utile în cadrul mai multor activităţi şi discipline, precum planificarea de mediu, managementul proprietăţii, sisteme de navigaţie pentru automobile, studii urbanistice, analize de piaţă (Chen, 2007). De asemenea, GIS este important pentru mediul de afaceri, deoarece cele mai multe afaceri implică importante componente de ordin spaţial, iar GIS permite factorilor de decizie să gestioneze mai eficient propriile resurse spaţiale. Astăzi, sursele de date bazate pe GIS variază de la imagini prin satelit folosite pentru a valida datele privind numărul de case noi dintr-o anumită zonă comercială până la datele privind potenţialii consumatori ce locuiesc în aceste case. Astfel de informaţii pot adăuga valoare semnificativă bazelor de date ale unei organizaţii, ajutând la validarea şi extinderea resurselor acesteia. Aşa după cum concluziona şi Azaz (2011), în afaceri se pot lua decizii mai bune prin valorificarea informaţiilor pe care analiza spaţială le poate conferi.

Deşi, încă din anii '90 au fost efectuate studii şi cercetări (Landis, 1993; Crossland şi alţii, 1995; Campbell şi Masser, 1996) cu privire la eficienţa globală a Sistemelor Informatice Geografice drept instrumente de luare a deciziilor, la modul în care acestea ar trebui să fie gestionate într-un cadru de afaceri şi pentru rezolvarea căror tipuri de probleme ar trebui să fie folosite, abia în ultimii ani organizaţiile de afaceri au început să conştientizeze beneficiile pe care le oferă aceste sisteme şi au început să adopte tehnologia GIS pentru nevoile propriilor afaceri. De pildă, contribuţia GIS în organizaţiile de afaceri, luând în considerare modul în care este prezentată în literatura de specialitate (Harder, 1997; Boyles, 2002; Gadish, 2008) poate consta în determinarea locaţiei potrivite pentru bunuri imobiliare comerciale - centre comerciale noi, magazine noi - prin analize demografice şi studierea concurenţei, realizarea de hărţi şi planuri topografice având în vedere dispunerea spaţială a clienţilor potenţiali, măsurarea şi evaluarea potenţialului unei pieţei, analiza cererii în funcţie de locaţie pentru a servi mai bine consumatorii, identificarea unor metode eficiente de livrare la domiciliul clienţilor în cazul bunurilor achiziţionate prin intermediul Web-ului sau prin telefon, alocarea teritoriilor agenţilor de vânzări, etc.

De asemenea, în privinţa aplicabilităţii GIS în afaceri, un model conceptual elaborat de Mennecke (2000) face referire la patru funcţii ale GIS. Funcţiile sunt derivate din patru activităţi în cadrul cărora instrumentele GIS pot fi utilizate pentru a răspunde necesităţilor unei afaceri. Aceste funcţii sunt: vizualizarea spaţială (capacitatea GIS de a afişa date şi informaţii sub forma unor reprezentări într-un sistem spaţial definit de coordonate), gestionarea bazei de date (capacitatea GIS de a stoca, manipula şi oferi acces la date), modelarea deciziei (capacitatea GIS de a oferi suport în analiza şi luarea deciziilor), proiectarea şi planificarea (capacitatea GIS de a fi utilizat pentru a crea, a proiecta şi a planifica). Modelul prezintă şi instrumentele GIS specifice în care aceste funcţii îşi găsesc aplicarea prin colectarea datelor spaţiale, cartografierea automată, facility



management, analiza pieţei, transport, logistică, planificare strategică, procesul de luarea a deciziilor, design şi inginerie.

Procesul de adoptare a acestor instrumente în afaceri s-a dovedit a fi complex şi de lungă durată, deoarece sunt puţini oameni calificaţi, care să înţeleagă şi să aprecieze gândirea spaţială şi beneficiile sale pentru organizaţiile de afaceri (Tomlinson, 2003), devenind evident că există un decalaj între afaceri şi educaţie. Această situaţie oferă programelor de studii în administrarea afacerilor oportunitatea de a umple un decalaj educaţional prin încorporarea acestor aplicaţii în curriculum. Chiar dacă serviciile educaţionale nu pot suplini niciodată integral capacitatea de adaptare individuală, oricât de competitive ar fi acestea (Săvoiu şi alţii, 2014), totuşi, societatea şi economia bazate pe cunoaştere şi nevoia de oameni înalt calificaţi şi educaţi sunt elemente care impun schimbarea proceselor tradiţionale de predare şi învăţare din învăţământul superior (Plumb şi Zamfir, 2011).

Sistemele Informatice Geografice pot fi utilizate în procesul de instruire atunci când există componente geografice, putând fi adaptate la diferite nivele sau sisteme de educaţie. Aplicaţiile GIS pot fi folosite pentru predarea oricărui material care conţine componente spaţiale cum ar fi istorie, economie, ştiinţe naturale, sociologie, ajutând cursanţii să înţeleagă şi să analizeze conceptele spaţiale. GIS facilitează procesul de învăţământ permiţând cursanţilor să asimileze informaţia prin adăugarea unor componente spaţiale şi să înţeleagă mai uşor unele concepte folosind elemente vizuale, cum ar fi hărţile tematice.

Există multe studii (precum cel al lui Baloglu Ugurlu, 2008) care reliefează contribuţiile GIS în educaţie (deşi cele mai multe au în vedere, în mod special, învăţământul liceal), iar atributele legate de utilizarea acestora în procesul de predare asupra cărora şi-au îndreptat atenţia autorii acestor studii s-au referit la faptul că Sistemele Informatice Geografice reprezintă aplicaţii centrate pe cursant, facilitând învăţarea activă şi îmbunătăţind cunoştinţele şi abilităţile studenţilor (Broda şi Baxter, 2003; Keiper, 1999), îmbunătăţesc abilităţile sociale prin încurajarea învăţării colaborative (Baker, 2001), facilitează învăţarea interdisciplinară (Johansson şi Pellikka, 2005; Broda şi Baxter, 2003; Drennon, 2005) şi îmbunătăţesc abilităţile cursanţilor cu privire la utilizarea tehnologiilor informaţionale (Wechsler şi Pits, 2004).

În ciuda caracteristicilor sale utile în activitatea de predare, există câteva aspecte care limitează utilizarea GIS în instituţiile de învăţământ, aşa cum au fost indicate şi în diferite studii (Baloglu Ugurlu, 2008). Printre problemele evidenţiate de profesori se numără cunoştinţele tehnice şi pedagogice necorespunzătoare ale cadrelor didactice cu privire la software-ul aferent GIS (Johannson, 2003; Bartha, 2005; Demirci, 2009), dar şi faptul că învăţarea şi aplicarea tehnologiilor GIS necesită o perioadă lungă de timp (Kerski, 2003), iar în condiţiile în care se urmăreşte echilibrarea cerinţelor din sistemul de învăţământ, profesorii nu dispun de timpul necesar pentru pregătire şi pentru integrarea acestor tehnologii în activităţile educaţionale (Meyer şi alţii, 2003; Kerski, 2003; Shin, 2006). De asemenea, unele studii (Bednarz şi Ludwig, 1997) au arătat că există probleme în ceea ce priveşte atitudinea şi percepţia profesorilor privind noile tehnologii şi au semnalat şi lipsa de conştientizare a beneficiilor GIS, iar alte cercetări (Yap şi alţii, 2008) menţionează şi dificultăţile cu care se confruntă cadrele didactice în privinţa accesului la cursuri de pregătire în domeniul GIS, lecţii demonstrative sau orice formă de sprijin oferit de către profesorii cu experienţă în utilizarea GIS şi de către specialiştii în domeniu. În plus, mai multe probleme pot apărea cu privire la asigurarea infrastructurii tehnice necesare pentru utilizarea aplicaţiilor GIS în instituţiile de învăţământ, precum hardware-ul



inadecvat pentru utilizarea GIS (Kerski, 2003; Walker, 2004), costurile ridicate ale software-ului (Wiegand, 2001; Johansson, 2003), dificultăţi în a obţine hărţi şi baze de date (Wiegand, 2001). Mai ales în ultimii ani, disponibilitatea aplicaţiilor GIS open source (open GIS) a redus foarte mult costurile legate de utilizarea acestora în şcoli şi universităţi.

Astăzi, sute de universităţi din întreaga lume oferă programe de certificare în domeniul GIS (precum Universitatea din Leeds, Universitatea Kingston (Londra), Universitatea Paris Lodron (Salzburg), Universitatea Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn (Bonn), Universitatea Redlands, Universitatea Southampton, Universitatea Pennsylvania etc.) şi în cadrul multor programe de master din domeniul administrării afacerilor se studiază discipline legate de aplicabilitatea GIS în afaceri.

2. Metodologia cercetării

Realizarea cercetării s-a bazat pe o metodologie standard, care se aplică în anchetele pe bază de chestionar.

Scopul cercetării a fost identificarea opiniilor cadrelor didactice din Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) faţă de introducerea în programele de studii în domeniul administrării afacerilor a unor discipline şi aplicaţii GIS.

Obiectivele cercetării: evidenţierea nivelului de cunoaştere a cadrelor didactice din ASE referitor la

programele GIS; determinarea gradului de importanţă asociat GIS în cadrul disciplinelor din domeniul

administrării afacerilor; cunoaşterea atitudinilor respondenţilor şi a universităţii faţă de metodele moderne de

predare; studierea percepţiei persoanelor intervievate în raport cu contribuţia GIS la

îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură ale studenţilor. Ipotezele pe care le-am avut în vedere la momentul demarării cercetării au fost

următoarele: în majoritatea lor, cadrele didactice din ASE au cunoştinţe legate de programele GIS; persoanele intervievate consideră că programele GIS au un rol important în

disciplinele din domeniul administrării afacerilor; ASE, ca instituţie şi cadrele sale didactice sunt deschise faţă de metodele moderne de

predare; respondenţii consideră că aplicaţiile GIS vor conduce la îmbunătăţirea

performanţelor profesionale ale studenţilor. Colectivitatea supusă cercetării a fost formată din cadrele didactice din ASE.

Metoda de colectare a informaţiilor a fost utilizarea unui chestionar. Acesta a fost postat pe Google Docs şi respondenţii au fost invitaţi, printr-un e-mail adresat pe Intranet-ul ASE, să completeze chestionarul respectiv. Ca atare, chestionarul a fost auto-administrat.

Chestionarul a fost format din 3 secţiuni. Primele două părţi constau în câteva întrebări de conţinut, iar a treia parte conţine întrebări de identificare. Chestionarul este format din 21 de întrebări, cu o singură variantă de răspuns. Prima parte a chestionarului ilustrează aspecte generale referitoare la gradul de cunoaştere a programelor GIS, a importanţei lor în pregătirea specialiştilor în administrarea afacerilor şi la principalele bariere în introducere GIS în disciplinele didactice. A doua parte măsoară opiniile respondenţilor faţă de comportamentul universităţii şi a cadrelor didactice în raport cu



metodele moderne de predare şi faţă de utilitatea programelor GIS pentru creşterea performanţelor studenţilor. A treia parte cuprinde întrebări referitoare la sexul, grupa de vârstă, gradul didactic şi funcţia de conducere ocupată de respondenţi.

Eşantionul utilizat în cercetare a fost de 168 de persoane. Acestea reprezintă circa 21 % din totalul cadrelor didactice din ASE, acestea fiind de fapt cele care au răspuns la solicitarea de a completa chestionarul. Având în vedere structura respondenţilor şi dimensiunea eşantionului, nu putem afirma că eşantionul a fost unul reprezentativ. Ca atare, cercetarea noastră a fost una de tip explorator.

Perioada de administrare a chestionarului a fost 31 ianuarie – 27 februarie 2014. În analiza rezultatelor am utilizat un instrumentar diversificat: medii, analiză

structurală, măsurarea gradului de asociere între variabile cu testul 2, coeficientul de corelaţie Pearson, metoda scorurilor, precum şi tabele şi grafice. În acest scop, prelucrarea datelor s-a făcut cu programul SPSS 20.

3. Rezultate şi discuţii

În continuare vom prezenta rezultatele obţinute în urma prelucrării datelor colectate. Acestea vor fi prezentate atât în structură, pe fiecare din cele 3 secţiuni ale chestionarului, cât şi corelat între variabile din aceeaşi secţiune, dar şi din secţiuni diferite.

Proporţia celor din eşantion care au auzit de GIS, precum şi a celor care deja îl folosesc este de 87,5 %, ceea ce ilustrează că într-o măsură semnificativă părerile respondenţilor sunt bazate pe cunoştinţe în domeniu (tabelul nr. 1).

Tabel nr. 1. Nivelul de cunoştinţe în domeniul GIS

Variante de răspuns Frecvenţa Procentnu am auzit de GIS 21 12,5 am auzit de GIS 99 58,9 folosesc GIS 48 28,6 Total 168 100,0

Doar 5,4 % din totalul persoanelor intervievate se pronunţă împotriva introducerii

GIS în cadrul programelor de studii în domeniul administrării afacerilor, în timp ce 58,9 % dintre respondenţi consideră potrivit acest demers. Există şi 35,7 % respondenţi indecişi (figura nr. 1).

102 respondenţi, adică 60,7 % din total, predau deja o disciplină în cadrul programelor de studii în administrarea afacerilor.

În privinţa obstacolelor pe care le-ar presupune introducerea GIS în programele de studii, cele mai frecvent menţionate au fost lipsa instruirii cadrelor didactice (51 subiecţi, reprezentând 30,4 %) şi lipsa softurilor şi a manualelor (33 respondenţi, 19,6 %). De asemenea, o parte semnificativă a persoanelor incluse în eşantion (17,9 %) au indicat drept principal obstacol lipsa computerelor şi a spaţiilor adecvate (vezi figura nr. 2).



Figura nr. 1. Opinia respondenţilor privind oportunitatea introducerii GIS

Figura nr. 2. Opinia respondenţilor privind obstacolele în introducerea GIS

A doua parte a chestionarului cuprinde 12 întrebări prin care se urmăreşte opinia

respondenţilor faţă de o serie de direcţii de acţiune, pe o scala de la 1 (dezacord total) la 5 (acord total): gradul de cunoaştere a programelor informatice, preocuparea universităţii în ceea ce priveşte orientarea către noi tehnologii educaţionale, atitudinea cadrelor didactice faţă de noi metode de predare, orientate către interdisciplinaritate şi rezultatele obţinute de studenţi în urma folosirii GIS.

Cele mai mari scoruri au fost obţinute de următoarele afirmaţii (tabelul nr. 2): În afară de manuale, folosesc adesea materiale suplimentare la disciplinele mele (scor 4,48 – aproape de acord total); Vreau să introduc metode educaţionale mai complexe – 4,30; Folosesc de multe ori teme şi exemple interdisciplinare la orele mele – 4,29; Îi încurajez pe studenţii mei să adopte modalităţi de învăţare bazată pe cercetare – 4,16.



Tabel nr. 2. Scoruri ale opiniilor respondenţilor Enunţuri Răspunsuri

valide Răspunsuri

lipsă Medii

Sunt expert în utilizarea celor mai comune software (Word, Excel, programe de grafică şi navigare pe Internet).

168 0 4,02

Universitatea mea dispune de calculatoare moderne.

168 0 3,27

Universitatea mea investeşte în noi tehnologii educaţionale.

168 0 2,93

GIS este uşor de încorporat în disciplinele mele. 168 0 3,16 Nu am suficient timp pentru a învăţa noi tehnologii educaţionale.

168 0 2,11

Îi încurajez pe studenţii mei să adopte modalităţile de învăţare bazată pe cercetare.

168 0 4,16

În afară de manuale, folosesc adesea materiale suplimentare la disciplinele mele.

168 0 4,48

Vreau să introduc metode educaţionale mai complexe.

168 0 4,30

GIS îmbunătăţeşte capacitatea studenţilor de a rezolva probleme.

168 0 3,38

GIS îmbunătăţeşte gândirea spaţială a studenţilor. 168 0 3,79 GIS va fi parte integrantă a educaţiei economice în viitorul apropiat.

168 0 3,45

Folosesc de multe ori teme şi exemple interdisciplinare la orele mele.

168 0 4,29

Eşantionul a fost format din 46,4 % bărbaţi şi 53,6 % femei, majoritatea lor fiind

sub 44 ani (64,3 %). Cei mai mulţi respondenţi au gradele didactice de lector şi conferenţiar şi doar 14,3 % au o funcţie de conducere (vezi tabele nr. 3 şi nr. 4).

Tabel nr. 3. Repartizarea respondenţilor pe sexe şi funcţii de conducere

Aveţi funcţie de conducere în cadrul universităţii?

Funcţie de conducere

Sexul respondenţilor da nu

Total

Frecvenţă 21 57 78 masculin Procent 12,5% 33,9% 46,4% Frecvenţă 3 87 90

Care este sexul dvs.? feminin Procent 1,8% 51,8% 53,6%

Frecvenţă 24 144 168 Total Procent 14,3% 85,7% 100,0%



Tabel nr. 4. Repartizarea respondenţilor după grade didactice şi vârstă Care este gradul dvs. didactic? Grade didactice

Vârsta asistent lector conferenţiar profesor Total

Număr 9 33 6 0 48 25 - 34 ani Procent 5,4% 19,6% 3,6% 0,0% 28,6%



Număr 0 0 6 24 30

Care este vârsta dvs.?

peste 55 ani Procent 0,0% 0,0% 3,6% 14,3% 17,9%

Număr 15 54 51 48 168 Total Procent 8,9% 32,1% 30,4% 28,6% 100,0% Între gradul didactic al respondenţilor şi vârsta lor există o corelaţie directă şi

puternică, coeficientul Pearson având o valoare de 0,706, la un prag de semnificaţie de 1 %. Între gradul didactic şi funcţia de conducere există o asociere medie (valoarea lui 2 calculat fiind 32,89, în timp ce valorile lui Phi şi Cramer’s sunt de 0,442) (vezi tabelul nr. 5). Totodată, cele 2 variabile sunt invers corelate, intensitatea fiind medie (r = -0,411, la un prag de semnificaţie de 1 %). Deşi profesorii şi conferenţiarii reprezintă împreună 59 % din totalul respondenţilor, doar 14,3 % dintre ei au o funcţie de conducere. Acestea sunt evidenţiate în tabelul nr. 6.

Tabel nr. 5. Valoarea şi măsura testului 2

Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 32,890 3 ,000 Likelihood Ratio 37,344 3 ,000 Linear-by-Linear Association 28,181 1 ,000

N of Valid Cases 168 Symmetric Measures

Value Approx. Sig. Nominal by Nominal Phi ,442 ,000 Cramer's V ,442 ,000 N of Valid Cases 168



Tabel nr. 6. Corelarea vârstei cu gradul didactic şi funcţia de conducere Vârsta Grad

didacticFuncţie

conducere Pearson Correlation 1 ,706** -,242** Sig. (2-tailed) ,000 ,002 Vârsta N 168 168 168 Pearson Correlation ,706** 1 -,411** Sig. (2-tailed) ,000 ,000 Grad didactic N 168 168 168

**. Corelaţia este semnificativă la nivelul 0.01 (2-tailed).

Există o corelaţie directă, de intensitate medie (r = 0,409, la un prag de semnificaţie de 1 %) între nivelul de cunoştinţe în domeniu GIS şi gradul de importanţă a GIS în disciplinele predate. Din cei 58,9 % respondenţi care au auzit de GIS, 98,2 % consideră că importanţa GIS va fi aceeaşi sau va creşte. Cei mai mulţi din cei care folosesc GIS apreciază că importanţa acestuia va fi în creştere în următorii ani şi nici unul nu consideră că va scădea importanţa GIS în disciplinele predate (tabelele nr. 7 şi 8).

Tabel nr. 7. Evidenţierea legăturii dintre cunoştinţele şi importanţa GIS În următorii cinci ani consideraţi că importanţa GIS pentru disciplinele

dvs. va fi:

mai redusa

aproximativ aceeaşi

mai mare

Total

Număr 6 12 3 21 nu am auzit de GIS

Procent Total 3,6% 7,1% 1,8% 12,5%

Număr 3 66 30 99 am auzit de GIS

Procent Total 1,8% 39,3% 17,9% 58,9%

Număr 0 18 30 48

Care este nivelul dvs. de cunoştinţe în domeniul GIS ?

folosesc GIS Procent Total 0,0% 10,7% 17,9% 28,6%

Număr 9 96 63 168 Total Procent

Total 5,4% 57,1% 37,5% 100,0%

Tabel nr. 8. Corelaţia între nivelul de cunoştinţe şi importanta GIS

În următorii cinci ani consideraţi că importanţa GIS pentru disciplinele dvs. va

fi: Pearson Correlation ,409

**

Sig. (2-tailed) ,000 Care este nivelul dvs. de cunoştinţe în domeniul GIS ?

N 168



O corelare directă şi puternică (r = 0,751, la un prag de semnificaţie de 1 %) apare între cei care consideră că universitatea dispune de calculatoare moderne şi că universitatea investeşte în noi tehnologii educaţionale. Acest fapt indică o consecvenţă în aprecierile lor faţă de implicarea instituţiei în însuşirea celor mai moderne metode de predare (tabel nr. 9)

Tabel nr. 9. Corelarea între calculatoare şi noi tehnologii educaţionale

Universitatea mea investeşte în noi tehnologii educaţionale.

Pearson Correlation ,751**

Sig. (2-tailed) ,000 Universitatea mea dispune de calculatoare moderne.

N 168 Între folosirea materialelor suplimentare şi introducerea metodelor complexe de

predare există o corelaţie directă şi puternică – r = 0,621, la un prag de semnificaţie de 1 %. De asemenea, o astfel de corelaţie apare şi între aprecierea că GIS îmbunătăţeşte capacitatea studenţilor de a rezolva probleme şi gândirea spaţială a acestora (r = 0,685, la un prag de semnificaţie de 1 %).

Variabilele privind folosirea GIS pentru îmbunătăţirea capacităţii studenţilor de a rezolva probleme şi necesitatea introducerii GIS în programele de studii de administrarea afacerilor sunt invers corelate, cu o intensitate medie a legăturii (r = - 0,451, la un prag de semnificaţie de 1 %). Acest fapt este determinat de aprecierea medie a capacităţii studenţilor de a rezolva probleme cu ajutorul GIS (scor mediu 3,38), în timp ce majoritatea respondenţilor consideră potrivită introducerea GIS în programele de studii de administrarea afacerilor (tabel nr. 10).

Tabel nr. 10. Corelarea între capacitatea de rezolvare a problemelor,

gândirea spaţială şi oportunitatea introducerii GIS în programe de studii GIS îmbunătăţeşte

gândirea spaţială a studenţilor.

Consideraţi că este potrivită introducerea

GIS în cadrul programelor de studii

Administrarea afacerilor ?

Pearson Correlation ,685** -,451** Sig. (2-tailed) ,000 ,000

GIS îmbunătăţeşte capacitatea studenţilor de a rezolva probleme. N 168 168

O asociere de intensitate mare (Phi = 0,695, la un 2 calculat de 81,208, cu 6 grade

de libertate) apare între întrebarea referitoare la folosirea materialelor suplimentare şi cea care priveşte încurajarea studenţilor spre cercetare. Cele 2 variabile sunt direct corelate, cu o intensitate medie (r = 0,463, la un prag de semnificaţie de 1 %). Acest rezultat este determinat de faptul că, deşi cei mai mulţi respondenţi sunt în acord total că folosesc materiale suplimentare de predare (93 dintre ei, reprezentând 55,4% din total), doar 66 (adică 39,3 % din total), aceştia exprimă acelaşi grad de apreciere faţă de orientarea spre cercetare a studenţilor (tabel nr. 11).



Tabel nr. 11. Valoarea şi măsura testului 2 Value df Asymp. Sig. (2-sided) Pearson Chi-Square 81,208 6 ,000 Likelihood Ratio 94,520 6 ,000 Linear-by-Linear Association 35,843 1 ,000 N of Valid Cases 168

Symmetric Measures

Value Asymp. Std. Errora Approx. Tb Approx. Sig. Nominal by Nominal Phi ,695 ,000 Interval by Interval Pearson's R ,463 ,081 6,735 ,000c N of Valid Cases 168 a. Fără acceptarea ipotezei nule. b. Cu acceptarea ipotezei nule folosind eroarea asimptotică standard. c. Pe baza aproximării normale.

Având în vedere rezultatele mai sus menţionate putem trage concluzia că primele

3 ipoteze, respectiv: în majoritatea lor, cadrele didactice din ASE au cunoştinţe legate de programele GIS, persoanele intervievate consideră că programele GIS au un rol important în disciplinele din domeniul administrării afacerilor şi ASE, ca instituţie, şi cadrele sale didactice sunt deschise faţă de metodele moderne de predare, au fost confirmate Cea de a patra ipoteză, care se referă la faptul că respondenţii consideră că aplicaţiile GIS vor conduce la îmbunătăţirea performanţelor profesionale ale studenţilor este infirmată. Deşi majoritatea cadrelor didactice au cunoştinţe legate de programele şi aplicaţiile GIS, apreciază importanţa lor pentru disciplinele predate în domeniul administrării afacerilor, manifestă deschidere faţă de noi metode de predare, bazate pe cercetare şi interdisciplinaritate, totuşi, nu consideră că aplicaţiile GIS pot fi utile în creşterea performanţelor profesionale ale studenţilor. Prin urmare, ar trebui să se acţioneze asupra cadrelor didactice în direcţia creşterii gradului de conştientizare a rolului GIS pentru îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură ale studenţilor. Concluzii

Cercetarea efectuată de noi ne-a permis să evidenţiem faptul că în programele de studii în domeniul administrării afacerilor din ASE este necesar să se introducă programe şi aplicaţii GIS. Acestea au rolul de a contribui la creşterea gradului de interdisciplinaritate a materiilor studiate şi la mai buna înţelegere a unor concepte, cum ar fi trasabilitatea produselor, urmărirea vehiculelor în timpul transportului etc. Programele şi aplicaţiile GIS pot fi introduse atât ca materie de sine-stătătoare, cât şi ca părţi în diferite cursuri şi seminarii în diverse discipline.

O atenţie particulară trebuie acordată pregătirii cadrelor didactice în legătură cu dobândirea competenţelor necesare de lucru cu GIS. Aşa cum relevă datele obţinute, lipsa instruirii cadrelor didactice este cel mai frecvent indicată drept obstacol în introducerea GIS în programele de studii în administrarea afacerilor. În plus, un accent specific trebuie să cadă pe sublinierea importanţei GIS pentru îmbunătăţirea rezultatelor studenţilor.

Principala limită a cercetării noastre este determinată de nereprezentativitatea eşantionului. Structura acestuia nu corespunde cu cea actuală a cadrelor didactice din ASE,



în ceea ce priveşte repartizarea lor pe grade didactice şi sex. Totuşi, rezultatele sunt foarte utile în conturarea unor direcţii de acţiune pentru modernizarea metodelor de predare în administrarea afacerilor.

Atât predarea cu ajutorul GIS, cât şi predarea despre GIS sunt elemente importante pentru integrarea noilor tehnologii în cadrul programelor de administrarea afacerilor. GIS a devenit astăzi o industrie cu creştere rapidă şi, ca atare, acest domeniu oferă multe oportunităţi de angajare atât pentru absolvenţi, cât şi pentru cei care urmează programe de reconversie profesională. În acest moment însă, pe plan mondial, se constată o creştere a decalajului dintre cererea de personal care deţine cunoştinţe privind GIS şi numărul de specialişti disponibili, cauzată parţial de lipsa de programe de studiu la nivel universitar în acest domeniu.

În acest context, programele de licenţă sau masterat în domeniul administrării afacerilor din România care vor adopta tehnologiile GIS vor avea un avantaj competitiv faţă de alte instituţii de învăţământ superior şi vor fi mai în măsură să răspundă nevoilor mediului de afaceri prin pregătirea viitorilor lideri pentru a gândi şi a lua decizii în termeni de spaţiu şi timp. Bibliografie Azaz, L., 2011. The use of Geographic Information Systems (GIS) in Business.

International Conference on Humanities, Geography and Economics. [pdf] Planetary Scientific Research Centre. Disponibil la: [Accesat 28 mai 2014].

Baker, T.R., 2001. The History and Application of GIS in K-12 Education. GIS@development, 5(1), pp. 29-31.

Baloglu Ugurlu, N., 2008. A New Example for the Use of Information Technologies in Education: Geographic Information Systems. Journal of Faculty of Educational Sciences, Ankara University, 41(2), pp. 81-95.

Bartha, G., 2005. Objectives of GIS Teaching in Higher Education: Developing Experts or Training Teachers? Liverpool: HERODOT Thematical Network Publications.

Bednarz, S.W. şi Ludwig, G., 1997. Ten things higher education needs to know about GIS in primary and secondary education. Transactions in GIS, 2(2), pp. 123-133.

Boyles, D., 2002. GIS means business. Vol.2. Redlands: ESRI Press. Broda, H. şi Baxter, R., 2003. Using GIS and GPS Technology as an Instructional Tool.

The Social Studies, 94(4), pp. 158-160. Campbell, H. şi Masser, I., 1996. GIS and Organizations: How Effective are GIS in

Practice? Londra: Taylor and Francis, Ltd. Chen, R.J., 2007. Geographic information systems (GIS) applications in retail tourism and

teaching curriculum. Journal of Retailing and Consumer Services, 14(4), pp. 289-295. Crossland, M.D., Perkins, W.C. şi Wynne, B.E., 1995. Spatial Decision Support Systems:

An Overview of Technology and a Test of Efficacy. Decision Support Systems, 14(3), pp. 219-235.

Demirci, A., 2009. How do teachers approach new technologies? Geography teachers’ attitudes towards geographic information systems (GIS). European Journal of Educational Studies, 1(1), pp. 57-67.



Dobrică, R. şi Colesca, S., 2009. Geographical data management in GIS systems. Economia seria Management, 12(2), pp. 196-207.

Drennon, C., 2005. Teaching Geographic Information Systems in a Problem Based Learning Environment. Journal of Geograhy in Hihger Education, 29(3), pp. 385-402.

Dueker, K.J., 1979. Land Resource Information Systems: A Review of Fifteen Years Experience. Geo-Processing, 1, pp. 105-128.

Gadish, D., 2007. Incorporating geographic information systems into an MBA program. Journal of Education and Human Development, 1(2), pp. 1-8.

Harder, C., 1997. GIS means business. Redlands: ESRI Press. Incekara, S., 2012. Do Geographic Information Systems (GIS) Move High School

Geography Education Forward in Turkey? A Teacher's Perspective. In: B.M. Alam, ed. 2012. Application of Geographic Information Systems. InTech Publication. pp. 83-100. Jankowski, P., 2009. Towards participatory geographic information systems for community-based environmental decision making. Journal of Environmental Management, 90, pp. 1966-1971.

Johansson, T., 2003. GIS in Teacher Education - Facilitating GIS Applications in Secondary School Geography. In: K. Virrantaus şi H. Tveite, eds. 2003. Proceedings ScanGIS 2003 - The 9th Scandinavian Research Conference on Geographical Information Science, Espoo, Finlanda, 4-6 Iunie 2003. Helsinki: University of Technology Press. pp. 285-293.

Johansson, T. şi Pellikka, P., 2005. Interactive Geographical Information Systems (GIS) Applications for European Upper Secondary Schools. Recent Research Developments in Learning Technologies, 2, pp. 505–509.

Keiper, T.A., 1999. GIS for Elementary Students: An Inquiry into a New Approach to Learning Geography. Journal of Geography, 98(2), pp. 47-59.

Kerski, J., 2003. The implementation and effectiveness of geographic information systems technology and methods in secondary education. Journal of Geography, 102(3), pp. 128-137.

Kerski, J., 2007. Geographic information systems in education. In: P. John şi A. Wilson, eds. 2007. Handbook of Geographic Information Science. Singapore: Blackwell Publishers. pp. 540-557.

Korucu, M., 2012. GIS and types of GIS education programs. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 46, pp. 209-215.

Landis, J.D., 1993. GIS Capabilities, Uses, and Organizational Issues. In: G.H. Castle, ed. 1993. Profiting From A Geographic Information System. Fort Collins, CO: GIS World. Inc. pp. 23-53.

Malpica, J.A., Alonso, M.C. şi Sanz M.A., 2007. Dempster–Shafer Theory in geographic information systems: A survey. Expert Systems with Applications, 32, pp. 47–55.

Mennecke, B.E., 2000. Understanding the Role of Geographic Information Technologies in Business: Applications and Research Directions. Journal of Geographic Information and Decision Analysis, 1(1), pp. 44-68.

Plumb, I şi Zamfir, A., 2011. A Possible Model for Developing Students’ Skills within the Knowledge-Based Economy. Amfiteatru Economic, XIII(30), pp. 482-496.



Rubenstein, J.M., 2005. An Introduction to Human Geography: A Cultural Landscape. New Jersey: Pearson Prentice Hall.

Săvoiu, G., Necşulescu, C., Ţaicu, M., Şerbănescu, L. şi Crişan, E., 2014. Level of Satisfaction of Educational Services Consumers. Impact and Consequences for the Responsibility of an Economics Faculty. Amfiteatru Economic, XVI(35), pp. 88-107.

Shin, E., 2006. Using geographic information system (GIS) to improve fourth graders’geographic content knowledge and map skills. Journal of Geography, 105(3), pp. 109-120.

Tomlinson, R., 2003. Thinking About GIS: Geographic Information System Planning for Managers. Redlands: ESRI Press.

Walker, S.L., 2004. GIS and Students as Scientists, Constructivist Approaches to Science Curriculum Restructuring, Geographic Learning Environments Monograph, 1.

Wechsler, S. P. şi Pitts, L. A., 2004. GIS in High School Integrates Geography with Technology: A Case Study. The California Geographer, 44, pp. 38-54.

Wei, W., 2011. Research on the Application of Geographic Information System in Tourism Management. Procedia Environmental Sciences, 12(2), pp. 1104 – 1109.

Wiegand, P., 2001. Forum Geographical Information Systems (GIS) in Education. International Research in Geographical and Environmental Education,10(1), pp. 68-71.

Yap, L.Y., Tan, G.C.I., Zhu, X. şi Wettasinghe, M.C., 2008. An assessment of the use of geographical information systems (GIS) in teaching geography in Singapore schools. Journal of Geography, 107(2), pp. 52-60.

/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

/CreateJDFFile false /Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure false /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles false /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /DocumentCMYK /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /UseDocumentProfile /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice

SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC - METODĂ MODERNĂ DE … · 2017. 3. 12. · De asemenea, în...

Documents

Transcript of SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC - METODĂ MODERNĂ DE … · 2017. 3. 12. · De asemenea, în...