Sistemul Endocrin - Anatomie

Sistemul endocrin

Anatomie

Sistemul endocrin = cup glandele cu secretie interna produsi secretati numiti hormone sunt eliminate dir. in sange deoarece glandele nu au canale secretorii.Desi sunt in cantitai infime ajung in sange,sunt transportati la structura organelor unde influenteaza reactiile fermentative cat si procesele de sintez si degradare,de aceea sunt cuprinsi in grupul bio-catalizator,alaturi de enzime si vitamine.

Rolul hormonior = asigura unitatea functionala a organismului deoarece exista o stransa interdependent functional intre sistemul de coord nervoasa si hormonala. Cele 2 mecanisme se completeaza astfel comanda nervoasa e rapida,de scurta durata,e transmisa si prelungita prin prezenta hormonilor.

Cresterea si dezvoltatea organismului precum si adoptarea si corelarea active diferitelor aparate ale sist la cond de viata din mediul intern si extern si sunt reglate de sistemul nervos si endocrine. Hormonii produsi in cantit min. sunt transportati de sange sau limfa pana la nivelul cellular unde regleaza viteza si intensitatea proceselor specifice prin stimularea sau inhibarea activitatii sistemelor enzematice.aceasta activitate secretorii bazala,constata se modifica de indata ce survin anumite modificari umorale care adapteaza activitatea endocrina prin mecanismul conex inverse sau feed back.Sist endocrine cuprinde : hipofiza,epifiza,tiroida,paratiroidele,suprarenale, pancreasul endocrine,glandele sexuale.

Hipofiza = regleaza activitatea majoritara a glandei endocrine.E asezata la baza creierului in depresiunea osoasa sfenoida numita saua turceasca inapoia chiasmei optice (locul unde se incruciseaza nervii optici) este legata de baza hipotalamusului prin tija pituitala,are forma ovoida ca un bob de fasole cu greutatea de 0,4-0,5 gr este influentata de diferite stari ale organismului. E formata din 3 lobi : Lobul anterior = sau adenohipofiza constituie partea cea mai voluminoasa a hipofizei ,rep 75 80 % din masa glandei,e formata dintro stoma (fibre laxe) formata din tesuturi conjunctive cu rol de sustinere in care sunt vase de sange ,terminatii nervoase si parenchimul glandular (tesutul are proprietati secretorii).Lobul intermediar = are forma unei lame epiteliale este ca o fasie dispusa intre lobul anterior si posterior dar adera la lobul posterior fiind greu de definit.Are originea embriologica comuna adenohipofizei adica de natura epiteliala formata dintro stroma conjunctiva si un parenchim glandular care secreta hormonul MSH adica melanocito stimulator.Acest hormone stimuleaza activitatea melanocitelor care produce pigmentul anelonina (tesut striat bazal al epidermei) si determina pigmentarea pielii asigurand dispersia granulelor de pigment din cellule melonofore.

In lipsa hormonilor granulele de melanina agrega in jurul nucleului melanoforelor asigurand pigmentarea normal a pielii.Lobul posterior = impreuna cu tija pituitoare formeaza o unitate morfo functional = neurohipofiza are origine nervoasa,dar de care se izoleaza treptat.Are o culoare cenusie si este alcatuita din cellule gliale care provine din ceilanti lobi hipofizari din fibre cu origine in tractul hipotalamo-hipofizar majoritatea amielinice care formeaza stroma conjunctivo-vasculara.Corpii neuronilor din care provin aceste fibre nervoase sunt in nuclei hipotalamici anteriori.Acestia sunt neuro secretori adica secreta hormoni care sunt transportati prin fibrele tractului si depozitati in neurohipofiza care ii varsa direct in sange.

Hipofiza are legaturi morfologice si functionale cu hipotalamusul .Legatura morfologica se realizeaza pe cale nervoasa si pe cale vasculara.

Pe cale nervoasa legatura se face prin fibre nervoase parasimpatice care leaga nuclei hipotalamici de neurohipofiza iar pe cale vasculara legatura se realizeaza prin sistemul vascular port hipofizar (sist precedat de capilare ) Acest sistem ia nastere din ramurile hipofizare ale arterei carotid interne care se continua cu capilarele venoase foarte ramnificate la baza hipotalamusului colectate ulterior in jurul tijei pituitoare si capilarizate din nou la nivelul hipofizei.Fiziologia hipofizei = prin legaturi intime cu sistemul nervos central si cu aproape toate glandele endocrine hipofiza are un rol deosebit in reglarea secretiei hormonale,de aceea hipofiza e considerata ca o veriga de legatura intre SNC si tesuturi.

Adenohipofiza = secreta urmatorii hormoni :1.Hormonul stomato trop = hormone de crestere deoarece stimuleaza cresterea influetand metabolismul substantelor organice si minerale.Acest hormone stimuleaza cresterea oaselor lungi actionand asupra cartilajelor de crestere cat si cresterea in grosime actionand asupra osteogenezei sub periostale,stimuleaza sinteza proteinelor si alaturi de alti hormone stimuleaza cresterea organismelor.

Actiunea STH in metabolismul mineral = diminueaza cantitatea de sodium ,fosfor ,calciu si creste continutul in proteine.In metabolismul protidic stimuleaza transportul aminoacizilor in cellule si activeaza incorporarea lor in protein,actiune care explica cresterea viscerilor si a scheletului .

In metab glucidic stimuleaza descarcarea glucozei din ficat diminuand consumul tisular de glucoza cat si sinteza de insulin deoarece det aparitia fenomenului diabetic.

In metab lipidic STH intervine in mobilizarea acizilor grasi din depozitele lipidice ale organismului si stimuleaza sinteza corpilor cetonici (cetogneza) furnizand energia necesara sintezei proteinelor.

Sinteza STH e controlata de 2 neurohormoni in funct de concentratia lui in sange. Un centru stimuleaza sinteza de hormone alt centru hipotalamic inhiba secretia de hormoni.STH e secretat tot timpul vietii. In anumite conditii se produc descarcari crescute de STH ex: stari de stres,hipoglicemie.Modificarile secretorii produc stari patologice cu manifestari distincte astfel

* Hiposecretia opreste cresterea la copii nanism hipofizar,piticism caracterizat print-o dezvoltare somatic redusa dar armonioasa si o dezvoltare psihica normala.

* Hipersecretia exces de STH = in per de crestere a org prov gigantismul se install inaintea pubertatii deoarece cartilajele de crestere nu mai sunt osificate.Daca dereglarea apare la adult se prod acromegalia caracterizata prin crest exagerata a extremitatilor.2.Tirotropina TSH = stimuleaza cresterea si activit secretorii glandei hipofiza.In lipsa acestui hormone hipofiza nu se dezvolta si determina aparitia consec hipo-secretil.

Secretia de TSH e controlata atat printr-un mechanism de feed back neg exercitat prin concentratia crescuta de hormone tiroidieni asupra adeno-hipofizei cat si printr-un mechanism nervos care actioneaza prin descarcarea unui hormone eliberator de tiritropina din hipotalamus.Modif survenite in mediul intern sau extern produc modif adecvate ale secretiei tiroidiene.

Etapele privind sinteza si secretia hormonilor tiroidieni sunt controlati de tirotropina adeno-hipofiza iar acesta la randul ei e reglata prin hormonul eliberator specific de tirotropina.Extractele adenohipofizare care contine acest hormon au actiune stimulatoare asupra tiroidei intensificand secretia de hormon.

3.Corticotropina ACTH = stimuleaza secretia cortico suprarenala mai les a hormonilor gluco-corticoizi si intr-o masura mai mica a hormonilor mineralo-corticoizi cat si cresterea glandelor. O hipersecretie ACTH mareste secretia cortico suprarenala iar o hiposecretie o micsoreaza.Modif apar in producerea colesterolului si a acidului ascorbic la acest nivel ACTH are influenta si asupra activitatii nervoase superioare adica in doze mari produce inhibitii supraliminale,influeteaza metabol subst organice. De aceea in hipersecretie produce modificari in metabolismul acestor subst determinand o ingrasare exagerata.Secretia de ACTH e controlata de centrii hipotalamici prin interventia unui neurohormon numit hormone eliberator de ACTH care ajunge la adenohipofiza prin vasele sist port.Cresterea concentr plasmatice de gluco-corticoizi liberi printr-un mechanism de feed-back scade secretia de ACTH atat prin actiunea asupra hipotalamusului cat si asupra hipofizei ,iar diminuarea niv gluco-corticoizilor plasmatici liberi activeaza sinteza si descarcarea de ACTH.

Genadotrompinele = regleaza activitatea gonadelor mascule si feminine cat si secretia de hormone gonado-tropi si anume hormonul foliculo-stimulant FSH si luteinizant LH.

Acesti hormoni act in corelatie atat in sinteza hormonilor sexuali cat si gametilor astfel FSH intervine in dezvltarea foliculului ovarian atat in maturatie cat si in ovulatie si formarea corpului galben. La ambele sexe regleaza formarea si maturarea gametilor,dar stimuleaza si spermatogeneza. Hormonul LH provoaca formarea corpului galben din foliculii maturizati.Stimuleaza secretia de hormone estrogeni si progesterone ,acesti hormone pastreaza integrittea morfologica si functionala a gonadelor adulte de aceea lipsa lor determina atrofia gonadelor si a glandelor sexual anexe

Proloctina = hormon a carui actiune nu e cunoscuta la barbat,iar la femei intervine atat in dezvoltarea morfologica a glandelor mamare si in instalarea si mentinerea secretiei lactate. Controlul secretiei de prolactina e efectuat de 2 centri hipotalamici prin 2 neuro-hormoni unul stimuleaza si altul inhiba secretia de prolactina.

Secretia de prolactina creste dupa efortul fizic,stes,somn. In timpul sarcinii creste secretia de prolactina ajunge la max in timpul nasterii iar la 8 zile scade nivelul de secretie .La barbati prolactina are act inhibitoare asupra spermatogenezei.

Lobul posterior hipofizar = dupa unii cercet neurohipofiza rep locul de depozitare a 2 hormoni antidiuretic ADH si ocitocina secretati de neuronii hipotalamici anteriori care sunt transportati prin fibrele tractului in neurohipofiza de unde trec in sange.

Hormonul ADH = are ca act princ pastrarea apei prin scaderea diurezei stimuland reabsorb apei la nivelul partilor terminale ale nefronului,ca atare scade vol urinar si creste concentr urinii. Acest hormone are si o actiune hipertensiva adica mareste tensiunea arterial prin actiunea sa asupra musculaturii netede din peretii arteriorali,de aceea se numeste si vaso presina (absorbtia prod diabetul insipid).Ocitocina = are effect princ asupra celulelor mio-epiteliale din peretii canalelor galactofore urmata de ejectia laptelui . provoaca contractia musculaturii netede uterine cu effect slab

pe uterul negravid si mai puternic pe msura ce sarcina se apropie de termen pe uterul gravid.

In timpul travaliului creste secretia ocitocinei stimul expulxzia fetala. Tiroida = cea mai voluminoasa glanda endocrina sit in loja tiroidana din reg anterioara a gatului inaintea laringelui si a traheiei.

Structural e alc din 2 lobi dr si stg uniti printr-o punte de tesutul glandular numit istm.

Fata anterioara vine in contact cu manunchiul vasulo-nervos al gatului datorita asezarii lobilor si a istmului. Tiroida are forma literei H cu o cul roza cenusie devenind intens rosiatica in timpul activitatii dat aportului de sange.Dimensiunea prez variatii individuale foarte accentuate det de dimens corpului,felul alim si regiunea in care traieste . In genera are o greutate de 30-60 gr mai grea la femei. In situatia de gusa dimens si densit e mai mare glanda proemineaza puternic inainte sau chiar poate sa se angajeze spre torace

Structura = e invelita cu capsula fibroasa din care porneste septuri conjunctive in parenchimul glandular pe care il imparte in lobul dandu-I glandei o structura globulara.

Globulul = stroma alcat din vezicule de dif marimi numita foliculii tiroidieni.Acestia sunt formatiuni cavitare cu peretele format din epitelul secretor unistratif dispus pe o membrane bazala.

In cavitatea foliculara se gaseste o substanta fluida omogena de culoare galben cafeniu coloid. Acestia cont H. tiroidieni,enzime,cellule descoamate,proteine = protej tiroglobulina si alte subst.

Celulele epiteliale prezinta microvil la polul care vine in contact cu coloidul ,cand glanda e in inactivitate cantit de colloid e mare,foliculii sunt mai mari,iar celulele au o forma turtita sau cubica ,cand glanda e inactive foliculii sunt mai mici si celulele mai inaltre.Vascularizatia tiroidei = e realiz de arterele tiroidiene,superioara care e o ramura a caritidei externe si inferioara ,ia nastere din trunchiul arterei subclaviculare.

Dup ace au patruns in capsula tiroidei arteriale dau ramuri din ce in ce mai mici a.i. asig o irigare ambundenta a glandei.Tiroida fiind organul cel mai vascularizat din org debitul circulant sangvin 360-600 ml / 100 gr din organism pe min.

Venele care collect sangele se aduna in vene mai mari care dreneaza sangele in vena jugulara interna. Acestei retele vasculare tiroidiene ii corespunde o retea limfatica f. dezvoltata reprezentata prin numerosi glanglioni limfatici,intra si peritiroidieni.

Enervatia = realiz de fibre nervoase simpatico prov din simpaticul cervical si parasimp cu origine in nervul vanc. Raporturile glandei sunt foarte imp pt chirurgir stabilite a niv capsule peritiroidiene.

Fiziologia glandei = consta in secretia a 2 hormoni tiroxina si tri-iodutiroina sintetizata de celulele foliculare si incorporate de tireoglobulina la niv coloidului. Ambii H provin din unirea iodului anorganic cu tiroxina (aminoacid din structura tiroglobulinei). Cei doi H se gasesc in tirioglobulina din care sunt eliberati sub actiunea unor enzime specifice,trec prin cel epiteliale in venele tiroidiene si de aici in circulatia sangvina care ii transporta la tesuturi.Princ effect al H tiroidieni e efectul calorigen = consta in stimularea oxid tisulare si a consumului de oxygen evidentiat prin crest metabolismului bazal in toate tes metabolice active cu exceptia creierului,ovarelor,testiculelor.Se preconizeaza ca peste 35% din caldura produsa prin oxidarile tisulare se dat acestor H.

Actiunea H tiroidieni in org sunt :

1. Intensifica ritmul de degradare a proteinelor plasmatice si muscular si stimuleaza excretia de azot,ment bilantul azotat negative.

2. Controleaza dezv gonadelor si ment normal activ lor.

3. Activeaza lipoliza (distr catab lipidelor) si dimin rezervele adipoase.

4. Scade sinteza colesterolului.

5. Stimuleaza absorbtia intestinala a glucozei dar si a catabolismul ei cellular diminuand astfel depozitele hepatice de glycogen. 6. Prod neliniste, iratibilitate.

7. Controleaza cresterea si dezvoltarea normal a oranismului

8. Influenteaza activitatea sist nervos modificand tonusul cortical si subcortical.

9. Are actiune directa asupra miocardului,ap respirator,infl hematopoeza marind sau micsorand nr de eritrocite si leucocite,are influenta asupra celorlante glande din system : hipofiza,paratiroidismul si suprarenal.

Pt a asig funct normala a org tiroida trebuie sa produca H in cantit minime,de aceea hipersecretia si hiposecretia e insot de manif patologice specifice.Hipotiroidismul = apare at cand glanda nu se dezvolta sau are o dezvoltare slaba.

-cand se dezvolta mult dar tes glandular degenereaza-cand glanda e extirpate total sau partial

-cand glanda se afla in incap genetic de a produce H.

Aceste situatii det modificari patologice det de deficitul hormonal si varsta la care a survenit.Cand apare la copil det intarzieri in cresterea oaselor avand talia de 1,30-1,40 ce corespunde nanismului sau pitici tiroidieni.

Aceasta stare e insotita de alte manif patologice caract bolii de cretinism sau idiotii dat tulburarii sist nervos si mai ales a scoartei cerebrale.In cazuri grave se observa lipsa tot a inteligentei insotita de o indiferenta a ceeia ce se petrece in jur astfel ca e incapabil pt orice activitate. Sindromul e insotit de o expresie caracteristica a fetei,gura mereu deschisa ,cu limba atarnata,piele uscata si groasa,deformari osoase,gusa edemica.

Daca hiposecretia se instaleaza la adult apar manifestari caracteristice dar nu mai pot fi pitici,in schimb pot avea manif caract cretinismului.

Semnele caracteristice : mixedemul prezenta unui lichid mucos sub piele avand aspectul unei ingrasari aparente, piele ingrosata,stimularea anabolismului e urmata de cresterea in greutate,anemie.Aceste semen pot sa dispara printr-un tratament specific daca funct normal e sesizata la timp.Hipertiroidism = produce cant mari de H.

-boala basedow-graves sau gusa exoftalmica.In acest caz are loc o crestere anormala a glandei se deosebeste gusa endemic specifica hipotiroidismului pt ca e mare si prod o cant mare de H.,e constid o tumoare benigna.

Hipersecretia are si alte semene :

-cresterea metab bazal stim catab urmata de pierderea in greutate,nervozitate,tremurat, intolerant la caldura,piele calda umeda,cosmaruri,insomniaGlandele parotide = are 4 glande mici ,forma ovoida,culoare galben bruna,sit pe partea dorsal a lobilor tiroidieni.In tes conjunctiv al tiroidei sau intr-o capsula fibroasa proprie,in aumite sit sunt incluse in parenchimul gl tiroide.Structural fiecare glanda e inconjurata de o capsaula conj proprie din care se detaseaza septuri ce imparte gl in lobi de forma neregulata.Contin o stroma conjunctiva si parenchimul glandular dispus sb forma unor cordoane dense si neregulate. Intre ele sunt cel epiteliale ,tes conj lax si o retea fina e reticulina.

Vascularizatia = asig de ramuri ale arterei paratiroidei care part in glanda si se ramnific foarte tare formand o retea densa de capilare care se continua cu venele adunate intr-o vena principal ce paraseste glanda prin hil.Fiziologia = consta in secretia parathormonului,rolul acestor glande se exercita prin intermediul acestui H. care actioneaza asupra oaselor,la niv intestinului si a rinichiului mentinand in limite fiziologice normale raportul Ka P.

Act parathormonului asupra oaselor consta in mobilizarea Ca si P din tes osos prin topirea sbst osoase,oprirea cresterii osului si transf osteoblastelor in osteoclaste ca urmare a creste contractia Ca in sange si secretia de fosfor.La nivelul rinichilor stimuleaza eliminarea urinara de Ca si P. Cresterea concentratiei de P. det si cresterea cantit de Ca ,care influenteaza active nefronilor,ce consta in stimul elimin de P si reabsorbtia de Ca. La nivelul intestinului intervine in stimularea absorbtiei Ca .Reglarea secretiei se face printr-un mechanism umoral det de concentrarea ionilor de Ca din sange.Calcitonina este secretat de paratiroide si cellule din tiroida,are act antagonica parathormonului.Hiposecretia gl paratiroidei det tulburari care la copil det o dezvoltare defectoasa a dintilor,intarziere mintala. La adult provoaca o slabiciune muscular ,calcifiere si tetanie cu infl in :

Activitatea motorize ce consta in contr convulsive ale muschilor,ma isles la extremitati,tulb sensitive,tulburari trofice,tulburari ale metabolismului mineral scade concentr de Ca in sange si urina ceea ce mareste excitabilitatea SN si a muschilor ,care dispare prin administrarea hormonilor ; tulb nervoaseHipersecretia = det o mobilizare a Ca si P din oase ,determnin decalcifieri osase caract prin dureri ,membr se scurteaza,se indoaie .

Decalcifierea afecteaza rinichiul ,sist digestive ca urmare a depunerii de Ca in aceste organe. Cresterea concentr de Ca det si deformari osoase,fracture usoare deoarece prin eliminarea Ca tes osos se vascularizeaza.Timusul = e un organ cu functie complexa endocrine si limfoid,este f dezv la copii pana la 14 ani dupa care degenereaza si este inlocuit cu un tes adipos,este sit in etajul sup al mediastinului inapoia sternului.

Functia endocrina consta in sinteza unui H cu rol imp in dezv gl genital,cat si in cresterea scheletului regland metab Ca in mod expres procesul de osificare.

Glandele suprarenale = rep un organ compact,pereche si complex ca functie si dezv,sit deasupra polului sup al fiecarui rinichi,in niste spatii numite lojele gl suprarenale,care sunt delimitati de rinichi printr-un sept conj. Dat orientarii fiecare gl suprarenala prez o fata anterioara in raport cu peritoneul parietal post .O fata post in raport cu difragnul, o fata inf in raport cu polul sup al rinichiului, si un vf acoperit de diafragma.

Structural = e alc din stroma si parenchim glangular.

Tes glandular prezinta 3 zone : o zona periferica de cul galbena si o zona cortical ace form corticosuprarenala,si o zona central de cul cenusie ce form medulo suprarenala.Parenchimul carticalei are cel dispuse in cordoane,iar medulo suprarenala cu parenchimul dispus in zona glomerulara fasciculate si reticulate

*Zona glomerulara = sit la periferie cup cel dispuse in cordane scurte in forma de cerc sau glomerul,aceste cellule secreta H din grupa mineralocorticoizi care intervine in metab apei si al electrolitilor.

* Zona fasciculate = form din cellule dispuse in cordoane paralele secreta H glucocorticoizi,intervin in metab subst organice.* Zona reticulate = e mai subtire secreta H estrogeni si androgeni in cant mai mari la copil deoarece au rol imp in crestere si dezvoltare iar la adult sunt secretati in cant mai mici.

Medulosuprarenala e consid ca un imens ganglion simpati ,alc din neuronii post ganglionari care si-au pierdut axonii si au dobandit active secretorii.

Cel glandular sunt dispuse in cordoane scurte delimitate de capilare sinusoide. Acestea secreta 2 hormoni : adrenalina si nonadrenalina,care nu sunt esentiali pt supravetuire,dar a un rol f imp in adaptarea org la factorii stresanti cunoscuti sau necunoscuti din mediul de viata.

Reglarea secretiei de H. se face de catre centrii nervosa sit in emisferele cerebrale,mai ales in lobul frontal,talamus,hipotalamus ,mezencefal,impulsurile ajung la aceste gl prin fibre nervoase simpatice.

H = hormoni