Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

download Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

of 20

Transcript of Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    1/20

    CORDUL: STRUCTURA SI FUNCTII

    CORDUL: STRUCTURA SI FUNCTII

    Aparatul cardiovascular - este compus dintr-un complex de organe care au un

    centrul activ cordul + vasele (unele sunt artere si conduc sangele de la cord in diverse

  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    2/20

    organe , venele sunt vase ce aduc sangele la cord. Intre cele 2 sisteme se interpun

    capilarele , care sunt sangv si limfatice).

    CORD!- este motoras ce pompea"a sangele , contractia lui (sistola)# curepaus(diastola), face ca pompita sa functione"e pe timp nelimitat.

    - este alc din $ struct%

    a) epicard la periferie,foita externa , alc din

    - me"oteliu

    - strat su&me"otelial con'

    - strat su&epicardic alc din tes con' si adipos in aceste straturi sunt vase coronare .

    &)miocardul -masa , partea cea mai consistenta ,

    - alcatuit din fi&re musculare striate de tip cardiac si din tesut nodal

    - fi&rele musculare striatesunt celule ramificate la extremitati, pre" nucleu central

    +miofi&rile (actina si mio"ina), distantele intre sarcomere sunt egale , la extremitati exista

    strii *&el in care sunt peste mii 'onctiuni ap

    - prin 'onctiuni se reali"ea"a trecerea ionilor de Ca si de a de la o celula la alta si sedeclanseasa contractia in toata masa musculara.

    i&rele musc din atriu pre"inta particularitatea de a sinteti"a un /-factor natriuretic(reglea"a diure"a si a&sor&tia de ioni de a in tu&ii uriniferi) .

    0esutul nodal- alc din $ tip cel (distri&uit in endocard)%

    - cel pandel - cel intermediare-de tran"itie - cel contractile#pur1in'e

    - cel sunt pre"ente fie su& forma de aglomerari #nodulul sinoatrial nodulul

    atrioventricular-porneste fascicolul 3iss ce se termina prin o retea foarte raspandita de

    cel numita reteaua pur1in'e.

    In cord mai exista si tes con' lax, vase sangvine si capilare ce provin din arterelecoronare , fi&re de colagen, fi&er elastice vasele ce vasculari"ea"a miocardul formeaa"

    capilare de tip terminal( nu se anastomo"ea"a cu alte capilare , ele se continua cu

    capilare venoase &loca'ul unui vas conduce la aparitia /ipoxiei si necro&io"ei #infarct

    miocardic)

    c) endocardul- este o tunica ce tapetea"a cordul la interior si captuseste musc/ii si

    intreg interiorul e alc din

  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    3/20

    - un strat endotelial cu cel endoteliale cu prelungiri intracitoplasmatice

    - un strat endocardic form din tes con', cel adipoase si cel pur1in'e, su& acest str este

    - stratul mioelastic( su& stratul endocardic) alc din cel cardiace#cardiocite si din fi&re

    elastice acest strat permite revenirea miocardului dupa perioada de repaus .

    - la ext ,cordul e acoperit de o mem&rana seroasa #pericard aceasta mem&rana

    me"oteliala este derivata din somatopleura din cav toracica si este alcatuita din ax de

    fi&re con' tapetata pe am&ele parti de cel me"oteliale (au rol de a sinteti"a un

    lic/id#pericardic cat si de a resor&i o parte din lic/id produs).

    4ericardul are 2 foite%

    - foita parietala -margineste mediastinul

    - foita viscerala % parte componenta a epicardului

    - intre cele 2 se afla un spatiu pericardic si o cant redusa de lic/id pericardic functii

    %usurea"a miscarile cordului si a'uta la miscariile lui in timpul mecanicii respiratorii.

    In procesele inflamatorii#pericardite , cant de lic/id creste #pericardita seroasa5fi&rinoasa 5gangrenoasa aceste procese sunt frecvent intalnite la &ovine .

  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    4/20

    SISTEMUL CIRCULATOR

    Info, cuprinsComenteaz

    n cadrul sistemelor i aparatelor care alctuiesc fiina biologic uman, sistemulcirculator ocup un rol de prim importan, fiind distribuitorul "sevei vieii".

    Corpul uman este alctuit dintr-o vast reea de canale, mai micisau mai mari, prin care circul permanent lichide cu diverse

    ncrcturi. Sistemul circulator reprezint o imens reea dedistribuie, redistribuie, evacuare i recaptare a fluidelor din corp,avnd o importan covritoare pentru organism(vezi imaginea

    1).Multitudinea de vase tubulare ale sistemului circulator, prinintermediul crora circul sngele, reuete s irige permanent

    ntreg organismul, fr s fie omis nici un ungher, nici mcar ocelul, din zecile de miliarde care alctuiesc corpul uman(veziimaginea 2).

    Vasele de snge, circulaia mare i circulaia mic

    Vasele de snge mari (artere, vene), mici (capilare) sau intermediare (arteriole,venule), strbat ntreg corpul, transportnd prin ele substane eseniale pentru via.Dup coninutul sngelui n gaze precum i n alte substane, circulaia are doucomponente majore, una arterial i cealalt venoas

    Circulaia arterial

    Arterele sunt canale mari prin care circul sngele de la inim spre esuturi.Principalele trunchiuri arteriale descriu marea circulaie (circulaia mare) mare imica circulaie (circulaia mic).Aorta este vasul principal ce pleac din ventriculul stng al inimii(vezi imaginea 3), ramificndu-se apoi n derivaii cu calibrul din ce

    n ce mai mic (arteriole, capilare). Arterele i arteriolele pornite dinaort descriu circulaia arterial mare. Artera pulmonar, pleacdin ventriculul drept i transport snge venos spre plmni, fiind

    http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator.htmlhttp://blog.bioterapi.ro/?p=1346http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_1.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_1.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_2.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_2.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_3.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_3.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_2.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_1.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator.htmlhttp://blog.bioterapi.ro/?p=1346http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_1.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_1.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_2.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_2.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_3.html
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    5/20

    componenta arterial principal a circulaiei mici(vezi imaginea 3).Arterele i mai ales arteriolele, sub influena impulsurilor nervoase primite prinnervii simpatici, se dilat sau se contract schimbnd debitul sanguin. Modificrilede calibru, influeneaz debitul irigaiei tisulare, dup nevoile organismului. Din acest

    motiv, aceste canalele, au fost numite ecluze de irigaie"(Arcadie Percek 1987).

    Capilarele

    Dup ce sngele a strbtut arterele mari i mici ajunge n reeaua vaselorcapilare. Capilarele sunt vase scurte (0,5cm) i cu diametre microscopice (mai micide 20). Ele sunt foarte numeroase realiznd o lungime total de 2500 km. i osuprafa de 6200 mp. Capilarul are dou terminaii, prin care se leag, la un capt,de arteriole iar de cellalt capt de venule (vene cu calibru mic). De asemenea,

    vasele capilare prezint ramificaii laterale prin care se unesc ntre ele.Aceste minuscule canale, permit trecerea prin pereii lor subiri, n spaiulinterstiial,i de aici n celule i retur (din celule napoi n circuitul sanguin), aapei, aproteinelorplasmatice cu mas molecular mic, a unor elemente figurate, a mineralelor ionice,a gazelor, a substanelor plastice ori energetice, a unor compui de asimilaie saudezasimilaie. Prin intermediul lichidelor interstiiale are loc schimbul nutritiv(nutriiacelular), respirator i excretor, dintre celule i snge. Lichidele, celulele isubstanele care ies din vasele capilare sanguine, constituie mediul local alesuturilor i al organelor. Dei provin din acelai snge, aceste medii locale sunt

    diferite de la un esut la altul, deoarece celulele tind s le adapteze propriilornecesiti (fa de "zonele" ecologice, n care factoriibioticise adapteaz la mediu,esuturile organismului, prezint i capacitatea de a adapta mediul la cerinele lor).Din interaciunea dintre celulele unui esut i mediul local depinde starea desntate sau aceea de boal a unui organ sau a ntregului organism.Diametrul foarte mic al capilarelor, nu permite trecerea unorelemente mai mari, fr ca acestea s nu se deformeze. Deexemplu,eritrocitelenu pot strbate capilarele pstrndu-iaspectul, deoarece sunt prea voluminoase. Din cauza taliei mari,

    ele sunt nevoite s se nghesuie, modificndu-i reversibil forma,n timpul trecerii prin vasele capilare sau prin pereii acestora.(veziimaginea 4). n urma acestui frecu permanent, globulele roi seuzeaz i mbtrnesc repede, trebuind nlocuite n mod continuu.Capilarele au proprietatea de a-i modifica calibrul, permeabilitatea, filtrabilitatea iaderena pereilor interni. n mod obinuit, prin vasele capilare, trece doar 5% din

    http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_3.htmlhttp://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#percek_a_terapeuticahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticInterstitial.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteApa_in_organismul_omului.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticNutritia_celulara.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticNutritia_celulara.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicAbiotici_biotici_factori.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEritrocite.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_4.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_4.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_4.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_3.htmlhttp://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#percek_a_terapeuticahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticInterstitial.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteApa_in_organismul_omului.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticNutritia_celulara.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticNutritia_celulara.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicAbiotici_biotici_factori.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEritrocite.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_4.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_4.html
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    6/20

    totalul sngelui circulant. Acest volum, prin modificarea formei capilarelor, poatecrete de 6 ori. Sporul cantitativ de snge capilar se realizeaz pe baza micorriivolumului de snge din vasele mai mari. Dac are loc o vasodilataie capilar lanivelul ntregii suprafee cutanate, se scoate din circulaie o cantitate nsemnat de

    snge de la nivelul organelor, mai ales a ficatului, splinei i plmnilor producndu-se decongestionarea lor. Vasoconstricia dermic, acioneaz n sens contrar,aducnd un flux sporit sanguin spre viscere prin scderea volemiei sanguineperiferice.Exist numeroi factori tisulari, fizici i chimici care pot modifica calibrul capilarelor.Cldura i acidoza provoac dilatarea acestor vase minuscule, n timp ce frigul are oaciune contractil. Dintre catabolii, dioxidul de carbon, acidul lactic, acidul uric auefect dilatator, iar amoniacul acioneaz ca vasoconstrictor. Lipsa vitaminei P,hipokaliemia, hipocalcemia,carena proteic,histamina, insuficiena sau excesul

    unor hormoni, precum i alte substane, pot produce o cretere exagerat apermeabilitii capilare. n aceste condiii, capilarele i pierd rezistena, devin fragile,se sparg uor i permit trecerea, uneori masiv, a lichidelor n spaiul interstiial,producndu-se uneori, microhemoragii sau mai des,edem.

    Circulaia venoas

    n cadrul sistemului circulator, sngele este adus napoi, la inim,prin componenta venoas. De la esuturi prin capilare, sngele

    revine la cord prin venule, care unindu-se se capteaz n vene.Vena cav superioar i vena cav inferioar, sunt canalele carecolectnd tot sngele venos al circulaiei mari, se deschid n atriuldrept(vezi imaginea 3).Circulaia venoas reprezint un transport sanguin de ntoarcere, care serealizeaz mai greoi, n primul rnd din cauza c, cu excepia prii superioare acorpului, se desfoar mpotriva gravitaiei. Factorii cei mai importani care asigurdesfurarea optim a circulaiei venoase sunt: respiraia, contraciile ventriculare,contraciile musculaturii scheletice ale membrelor inferioare i pulsaiile arterelor.

    Inspiraia pulmonar realizeaz o aspiraie a sngelui venos spre cord, mai ales nvenele mari, deoarece se creeaz o presiune intratoracic negativ. Totodat,inspiraia profund, exercit o presiune asupra organelor abdominale, prinintermediul diafragmei, presiune care se transmite venelor. Se poate conchide deci,c respiraia corect i efortul fizic moderat au efecte dintre cele mai favorabileasupra circulaiei venoase.

    http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticCarenta_proteica(hipoproteinismul).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteHistamina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_3.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_3.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticCarenta_proteica(hipoproteinismul).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteHistamina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_3.html
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    7/20

    Sngele

    Sngele este un esut lichid, compus dintr-o parte lichid (plasm-55%) i unasolid (elemente figurate-45%), care circul ntr-un sistem nchis (sistemul

    circulator). Fa de alte esuturi, celulele sngelui nu sunt imobilizate, ci ele "plutesc"ntr-un lichid vscos (plasma). Datorit acestui fapt, sngele este un esut mobil carereuete s se strecoare n toate prile corpului.Rolul sngelui este acela de a asigura:- transportul diferitelor substane spre locul lor de destinaie; esuturi i celule(substane nutritive, produi intermediari,enzime, hormoni, etc.),- respiraia tisular (transportul oxigenului dinspre plmni spre celule i a dioxidulde carbon dinspre celule spre plmni),- epurarea organismul (descrcarea din mediul intern, prin organele de eliminare,

    mai ales prin rinichi, a produilor de dezasimilaie i a toxinelor),- transformarea unor substane (prin enzimele pe care le conine i mai ales printransportul compuilor spre ficat),- imunitatea organismului (prin anticorpii pe care i conine),- repartizarea i reglarea cldurii n organism,- meninerea constant a echilibrului acido-bazic i a balanei hidrice,- reconstrucii organice, acolo unde este necesar.Dei sngele se reconstituie n permanen, compoziia sa rmne aproapeinvariabil constant. Acest echilibru funcional, poart denumirea dehomeostaz.

    Homeostaza este controlat i dirijat de ctre sistemul neuro-endocrin cuparticiparea organelor hematoformatoare - pe de-o parte i a unor aparate(respirator, excretor) - pe de alt parte. Astfel, prin analize de laborator, se potdetermina valorile multor elemente circulante, care n mod normal trebuie s rmnrelativ constante, ca:-glicemia(nivelulglucozeidin snge),- nivelullipidelor (lipide totale, trigliceride, colesterol) din snge,- nivelulproteinelor din snge i raportul dintre albumine i globuline- valoarea unorminerale(fier, calciu, magneziu,sodiu, etc.).

    Sngele arterial coninehemoglobinsaturat n oxigen (oxihemoglobin). Elcircul prin artere, de la plmni spre esuturi, unde doneaz oxigenul celulelor.Sngele venos conine carbohemoglobin (hemoglobin care a legat dioxidul decarbon), circulnd prin vene, de la esuturi la plmni.De la aceste reguli, face excepie sngele care circul prin artera, respectiv venapulmonar. Prin artera pulmonar circul sngele de la inim la plmni (snge

    http://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticGlicemia.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucoza.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul_lipidelor.html#date_lipide_sangehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.html#proteinele_din_sangehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteMinerale_saruri_elemente_ioni.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteFer.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteNatriu(sodiu).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteHemoglobina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticGlicemia.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucoza.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul_lipidelor.html#date_lipide_sangehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.html#proteinele_din_sangehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteMinerale_saruri_elemente_ioni.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteFer.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteNatriu(sodiu).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteHemoglobina.html
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    8/20

    ncrcat cu dioxid de carbon, snge venos), iar prin vena pulmonar trece sngeoxigenat, de la plmni la inim.

    Componentele sngelui

    Cele dou componente ale sngelui sunt plasma i elementele figurate.

    Plasma

    Plasma este componenta lichid, lipsit de elemente figurate, att a sngelui, ct ial altor fluide din corp (lichidul cefalorahidian, limfa, lichidul seminal, lichidulinterstiial).Plasma sngelui este un lichid glbui, uor vscos. Ea trebuie nchipuit ca unlichid "gros" n care se afl n suspensie diferite organite (elementele figurate).Plasma conine:ap(90%), sruriminerale,proteine(albumine, globuline,fibrinogen, enzime), lipide (colesterin, picturi microscopice de lipide neutre,acizigrai), substane intermediare, hormoni, anticorpi,glucide. Aceast componentreprezint 55% din volumul total sngelui. Datorit compoziiei chimice a plasmei,sngele reuete s neutralizeze o serie de acizi care sunt produi fr ncetare dectre esuturi.Plasma nu ndeplinete funcie respiratorie, deoarece poate dizolva o cantitatefoarte mic de oxigen molecular.Lsat liber, plasma coaguleaz. Cheagul care se formeaz are o culoarealbicioas i conine mult fibrin. n timpul coagulrii, fibrinogenul (proteindizolvat n plasm) se transform n fibrin, component insolubil. Fibrinogenulare o consisten vscoas, i prezint proprietatea de a se alipii de pereii vaselorde snge rnite, oprind hemoragia.Dac din plasm se exclud proteinele de coagulare, rezultserul.

    Elementele figurate

    Elementele figurate(vezi imaginea 5), reprezint partea solid a

    sngelui (45% din volumul acestuia), fiind reprezentate, dup cumse poate vedea n tabelul de mai jos, prin 3 categorii de celule:eritrocite, leucocite i trombocite. Dintre aceste elemente, doarleucocitele sunt celule adevrate (prezint nuclei imetabolismactiv).Sngele unui adult conine aproximativ 30.000 de miliarde de globule roii i 50 de

    http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteApa_in_organismul_omului.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteMinerale_saruri_elemente_ioni.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucidele(nsm).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticSer.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_5.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_5.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteApa_in_organismul_omului.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteMinerale_saruri_elemente_ioni.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucidele(nsm).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticSer.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_5.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul.html
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    9/20

    miliarde de globule albe(Alexis Carrel).

    ELEMENTULPROPRIETICELULARE

    DENSITATE(nr celule la1mm3desnge)

    ROL

    Eritrocite(celule roii, globuleroii, hematii)

    Eritrocitele maturesunt anucleate ipractic sunt lipsite devia.

    4.200.000-5.500.000

    - asigurtransportulgazelor- meninepH-ulsanguinrelativ

    constantLeucocite(globule albe,celule albe)[vezi imaginea 6]

    Total

    Se mpart n 2 maricategorii:- celule polinuclete(polinucleare) saugarnulocite - au maimuli nuclei i coningranulaiicitoplasmatice(bazofile, neutrofile,acidofile denumiri

    date dup afinitatea lacolorantul marker),- celule uninucleate(uninucleare) sau non-granulocite (monocite,limfocite).

    5.000 - 8.000

    - imunitar- potneutralizadiferite toxine

    Neutrofile -65% din

    totalulleucocitelor

    Numrul lor creteinfecii bacteriene,intoxicaii, tumorimaligne, leucemie

    cronic, i scade ninfecii fungice, viralesau parazitare.

    - neutrofilesegmentate2.500-5.500

    -neutrofilenesegmentate50-250

    Limfocite-27,5% dintotalul

    Numrul lor crete nalergii, infecii,leucemie cronic i

    1.200-2.400

    http://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#carrel_a_omul_fiintahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEritrocite.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_6.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_6.htmlhttp://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#carrel_a_omul_fiintahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEritrocite.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_6.html
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    10/20

    leucocitelor

    scade sub influenahormonilor corticoizisau cnd uremia estecrescut.

    Monocite(macrofage)-5% din totalulleucocitelor

    Numrul lor crete nalergii, leucemiicronice, infecii.

    300-640

    Euzinofile(eozinofile,acidofile)-2%

    din totalulleucocitelor

    Numrul lor crete nalergii, infecii,parazitoze intestinale,leziuni tegumentaredistructive, i scade

    sub influenahormonilor corticoizi,

    nstres, n prima faza bolilor acute.

    100-200

    Bazofile - 0,5% din totalulleucocitelor

    Numrul lor crete nalergii, leucemiicronice, infecii.

    20-40

    Trombocite

    Nu au o structurcelular propriu-zis,

    ci reprezintfragmentecitoplasmatice.Numrul lor crete ncondiii de stres, nsplenopatii, duphemoragii, i scade nunele boli de sngesau n strile de

    deficien legate degenerarea saumaturarea lor.

    150.000-300.000

    - formeazagregarea iadezivitateaplachetar- reparendoteliulvaselor desnge- intervine

    n coagulare

    Hematopoieza

    Hematopoieza este un ansamblu de procese succesive prin carese formeaz i se dezvolt elementele figurate (celulele sanguine)

    http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticStres.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticTrombocite.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_7.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticStres.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticTrombocite.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_7.html
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    11/20

    Toate elementele figurate, i au originea primordial nhemohistoblast (celulastem multipotent), celul capabil s se multiplice i apoi s se diferenieze ncelule stem unipotente (celule orientate ctre una din seriile sanguine), aa cumsunt celulele stem eritropoietic, granulo-monocitopoietic, trombociopoietic i

    limfopoietic.n primul trimestru de via intrauterin, chiar din a III-a sptmn, ncepe s seformeze celulele sanguine primitive, iar apoi, din luna a II-a, activitateahematopoietic este preluat de ctre ficat i de splin. Din luna a VI - a, mduvaosoas preia treptat aceast funcie generatoare.La adult, hematopoieza se realizeaz aproape n totalitate, nmduva vertebrelor, a coastelor, n interiorul oaselor late i nextremitatea celor lungi. Doar monocitele i limfocitele au o altorigine; sistemul reticulo-endotelial, respectiv ganglionii limfatici

    (vezi imaginea 8)ntregul proces hematopoietic se afl sub control neuroendocrin.Principiile capabile s stimuleze hematopoieza, se numeschematopoietice.Dintre laturile hematopoiezei, aceea prin care se formeaz globulele roii, poartdenumirea deeritropoiez,iar aceea prin care se formeaz trombocitele, senumetetrombopoiez.

    Coagularea sngelui i hemostaza (stoparea hemoragiilor)

    Procesul de coagulare a sngelui este realizat prin intermediul unei fraciuni aproteinelor plasmatice; fibrinogenul, care este precursorul solubil al fibrinei. Laapariia unor hemoragii, fibrinogenul trece n fibrin, protein cu structurfilamentoas, deosebit de ramificat. Eritrocitele i trombocitele sunt prinse nreeaua filamentoas i sunt supuse dezintegrrii. Astfel se formeaz cheagul, carela nceput ader la pereii vaselor de snge, i serul.

    Coagularea sngelui, deci transformarea fibrinogenului n fibrin,

    depinde de o serie de factori, care activndu-se acioneaz ncascad (vezi imaginea 9) [mai multe despre coagulareasngelui].Coagularea reprezint un proces deosebit de important, prin efectul antihemoragicprompt promovat. ns stoparea natural a hemoragiilor, nu se datoreaz exclusivcoagulrii sngelui. Procesul antihemoragic, numit hemostaz, implic i

    http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHemohistoblastul.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHemohistoblastul.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_8.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHematopoietice.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEritrocite.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticTrombocite.html#trombopoiezahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_9.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticCoagularea_sangelui_factori_caracteristici.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticCoagularea_sangelui_factori_caracteristici.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_9.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_8.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHemohistoblastul.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHemohistoblastul.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_8.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHematopoietice.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEritrocite.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticTrombocite.html#trombopoiezahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_MEDIA_9.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticCoagularea_sangelui_factori_caracteristici.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticCoagularea_sangelui_factori_caracteristici.html
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    12/20

    participarea altor factori, care mpreun reuesc nu numai s opreasc sngerarea,dar i s refac n totalitate vasul de snge lezat (mai multe despre hemostaz).

    Epurarea

    Celulele organismului au tendina permanent de a elimina resturile (catabolii,toxine, diferii acizi) provenite din activitatea lor metabolic i nutriional. Acestereziduuri nu pot fi eliminate altundeva dect n snge. Pe de alt parte, tot celuleleau nevoie de o serie de substane pentru hrnire, respiraie, construcii ireconstrucii. Singura cale de acces spre aceti compui rmne tot sngele.Activitatea celular fiind deosebit de intens, esuturile au nevoie de un contactpermanent cu mediul sanguin prin care s realizeze schimburi de substane.n condiii de laborator, un fragment de esut viu pstrat ntr-un borcan are nevoie

    de un volum de lichid nutritiv de 2000 de ori mai mare dect propriul su volum i deo atmosfer gazoas de 10 ori mai mare dect mediul lichid, ca s nu fie otrvit deresturile nutriiei lui (Alexis Carrel). Celule organismului nostru i ndeplinesc cusucces misiunea cu o cantitate de lichid, extrem de mic fa de necesitileteoretice simulate n laborator. Cantitatea de snge la om reprezint doar 10 % dingreutatea unui individ, ceea ce nsemn, firete pur teoretic, c este de 20.000 de orisub necesar. ns sngele nu stagneaz, el circul ndeplinind desvrit cele douroluri eseniale pentru fiecare celul; nutritiv-respirator i epurator.Dac sngele din sistemul circulator nu ar reui s ndeplineasc un rol epurator

    satisfctor, esuturile i celulele din care sunt alctuite ar fi ucise n cteva zile dectre otrvuri. Ajunge ca circulaia ntr-o anumit zon a corpului s ncetineascsau s se opreasc pentru o perioad scurt de timp, ca mediul local s devin acidi toxic. ns organismul posed capaciti uimitoare prin care reuete s purificesngele, ajutndu-se de dou perechi de organe fundamentale; plmnii i rinichii.Strbtnd plmnii, sngele se descarc de dioxidul de carbon precum i de oserie de compui rezidual volatili (alcooli,corpi cetonici, etc.). Rinichii, filtreazsngele i selecteaz acele substane indispensabile (mai ales sruriminerale), pecare le red sistemului circulator, eliminnd, pe cale urinar, reziduurile.

    Epurarea sngelui, devine n anumite circumstane deficitar, caz n care serecomand apelarea la principiidepurative.

    Boli, dezechilibre i alte disfuncii care ating sitemul circulator

    n mod direct sau indirect, aproape orice tulburare las o amprent asuprasistemului circulator. n acest context, nu este de mirare frecvena cu care se recurge

    http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHemostaza.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul.html#metabolitihttp://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#carrel_a_omul_fiintahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteCorpii_cetonici.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteMinerale_saruri_elemente_ioni.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticDepurativ.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHemostaza.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul.html#metabolitihttp://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#carrel_a_omul_fiintahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteCorpii_cetonici.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteMinerale_saruri_elemente_ioni.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticDepurativ.html
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    13/20

    la analizelor de snge (mai multe).CU!"#$ C%$!$& 'istem, Circulator,rtere,ene,rteriole, enule,Capilare,enos,rterial, area circulaie, ica circulaie, $lemente figurate, $ritrocite,#rombocite, *eucocite, '+nge, lasma, 'er ,Coagulare,%ematopoieza.

    Pericardita cronica

    6utor% Dr. 7tiuriuc 7imona

    4atogenie

    Cau"e

    7emne si simptome

    Diagnostic

    0ratament

    http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_simptomele_dereglaje_boli.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Sistemhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Circulatorhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Arterehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Venehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Arteriolehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Venulehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Venulehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Capilarehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Venoshttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Arterialhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Marea+circula%C5%A3iehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Mica+circula%C5%A3iehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Elemente+figuratehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Eritrocitehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Trombocitehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Leucocitehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=S%C3%A2ngehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Plasmahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Serhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Coagularehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Coagularehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Hematopoiezahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Hematopoiezahttp://www.romedic.ro/colaboratori.php?id=63http://www.romedic.ro/pericardita-cronica#patogeniehttp://www.romedic.ro/pericardita-cronica#cauzehttp://www.romedic.ro/pericardita-cronica#semne-si-simptomehttp://www.romedic.ro/pericardita-cronica#diagnostichttp://www.romedic.ro/pericardita-cronica#tratamenthttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator_simptomele_dereglaje_boli.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Sistemhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Circulatorhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Arterehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Venehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Arteriolehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Venulehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Capilarehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Venoshttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Arterialhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Marea+circula%C5%A3iehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Mica+circula%C5%A3iehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Elemente+figuratehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Eritrocitehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Trombocitehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Leucocitehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=S%C3%A2ngehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Plasmahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Serhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Serhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Coagularehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/runsearch.php?q=Hematopoiezahttp://www.romedic.ro/colaboratori.php?id=63http://www.romedic.ro/pericardita-cronica#patogeniehttp://www.romedic.ro/pericardita-cronica#cauzehttp://www.romedic.ro/pericardita-cronica#semne-si-simptomehttp://www.romedic.ro/pericardita-cronica#diagnostichttp://www.romedic.ro/pericardita-cronica#tratament
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    14/20

    Pericardita cronicarepre"inta inflamatia prelunita a pericardului, cufi!ro"aretractila# cu sau fara imprenare calcara a sacului pericardic, ceea ce determina

    limitarea permanenta a e$pansiunii diastolice a cordului%

    6tunci cand pericardul devine inflamat iar fluidul si celulele sanguine umplu spatiul

    dintre cele doua foite ale sale - conditia patologica se denumeste pericardita. ata depericardita acuta, care de&utea"a &rusc, pericardita cronica se instalea"a gradat, nu se

    re"olva rapid si determina colectarea de lic&id intre cele doua foite pericardice sauinrosarea pericardului%

    *xista doua mari forme de pericardita cronica%pericardita lichidianain care fluidul se

    acumulea"a lent in spatiul pericardic sipericardita constrictiva# o afectiune mai rara care

    de"volta cicatri"area foitelor pericardice si formarea de tesut fi&ros. Consecinta acestormodificari patologice ale pericardului este impiedicarea inimii de a se dilata normal.

    0esutul fi&ros se strange in 'urul inimii creand presiune asupra acesteia, iar sangele nu

    mai poate umple camerele inimii determinand stagnarea sangelui in sistemul venos cu

    instalarea edemului.

    7imptomele pericarditei cronice includtusea# care se de"volta datorita presiunii mariexercitate asupra venelor pulmonare si fortarea lic/idului sa treaca in sacii alveolari.

    O!oseala este cau"ata de alterarea functiei de pompa a inimii, care nu mai poate satisface

    nevoile nutritionale si respiratorii ale organismului. In timp aparepleure"ia# dispneea si

    edemul periferic alaturi de ascita%Pericardita cronica nu determina durere%

    In ca"ul pericarditei cronice lic/idiene, simptomele pot c/iar sa lipseasca. Deoarece

    lic/idul pericardic se acumulea"a lent, iar foitele acestuia sunt elastice, daca lic/idul seacumulea"a intr-un ritm rapid, inima poate deveni compresata &rusc instalandu-se

    tamponada cardiaca%

    4ericardita cronica lic/idiana poate fi cau"ata decancer# tu!erculo"asau &ipotiroidism.

    4ericardita constrictivacronica poate fi determinata deinfectii# iradiere pentru cancerla sansau limfom# artrita reumatoida# colaeno"e# interventii c&iruricale cardiace%

    4entru a confirma diagnosticul se efectuea"aecocardiorafia% 6ceasta poate detecta

    lic/idul intrapericardic si formarea de tesut fi&ros in 'urul inimii. 4oate confirma se

    pre"enta tamponadei cardiace. Radiorafia toracicapoate detecta depo"itele de calciudin pericard. 6ceste depo"ite se de"volta la aproximativ 'umatate din &olnavii de

    pericardita constrictiva cronica% Cateteri"area cardiacapoate fi utili"ata pentru a masura

    presiunea sanguina din camerele inimii si vasele de sange importante. 6ceste teste a'utala diferentierea pericarditei cronice fata de alte afectiuni asemanatoare. 7e poate efectua o

    !iopsiepentru a determina cau"a pericarditei (tu&erculo"a). 7e va preleva o mostra din

    pericard prin c/irurgie exploratorie si va fi examinata la microscop.

    0ratamentul poate vi"a cau"ele pericarditei cronice lic/idiene, cand acesta este posi&il.

    Daca functia cardiaca este in parametri normali, se va a&orda o terapie conservatoare.

    Daca se suspectea"a o infectie ca factor etiologic se va efectua un drena' pericardic su!

    http://www.romedic.ro/pericardita-acutahttp://www.romedic.ro/pleureziahttp://www.romedic.ro/pleureziahttp://www.romedic.ro/ascitahttp://www.romedic.ro/ascitahttp://www.romedic.ro/pericardita-acutahttp://www.romedic.ro/tuberculoza-pulmonarahttp://www.romedic.ro/hipotiroidismhttp://www.romedic.ro/pericardita-constrictivahttp://www.romedic.ro/cancerul-de-sanhttp://www.romedic.ro/cancerul-de-sanhttp://www.romedic.ro/artrita-glenohumeralahttp://www.romedic.ro/pericardita-acutahttp://www.romedic.ro/pleureziahttp://www.romedic.ro/ascitahttp://www.romedic.ro/pericardita-acutahttp://www.romedic.ro/tuberculoza-pulmonarahttp://www.romedic.ro/hipotiroidismhttp://www.romedic.ro/pericardita-constrictivahttp://www.romedic.ro/cancerul-de-sanhttp://www.romedic.ro/cancerul-de-sanhttp://www.romedic.ro/artrita-glenohumerala
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    15/20

    protectie anti!iotica% 8olnavii cu pericardita constrictiva cronica se indicarepausul lapat# restrictia sodata si diuretice, pentru a ameliora simptomele. 0otusi in acest ca"

    sinurul tratament curativ este e$ci"ia pericardului% C/irurgia vindeca aproximativ9: dintre ca"uri. Deoarece riscul de deces prin interventie c/irurgicala este de -:,

    ma'oritatea indicatiilor sunt pentru persoanele cu simptomatologie severa si afectarea

    calitatii vietii. Interventiile c/irurgicale nu sunt efectuate in stadiile initiale ale &olii,inainte de a apare simptomele importante si nici in stadiile tardive, atunci cand

    simptomatologia apare si la repaus.

    Patogenie

    4ericardul normal este format din doua foite% cea fi!roasa(parietalasi cea me"oteliala(

    viscerala. De o&icei intre cele doua foite exista un lic&id(ultrafiltrat de plasma# in

    cantitate de ; ml, care nu permite frictiunea dintre acestea.

    ormele acute si su&acute ale pericarditei se pot manifesta prindepunerea de fi!rinasau acumularea de lic&id. Depunerea de fi&rina conduce la orani"area pericardica,

    aparitia de cicatrice fi!rotice cronice si calcificare, cel mai frecvent implicandpericardul parietal.

    4ericardul fi&ro"at (calcifiat) limitea"a umplerea diastolica a tuturor camerelor inimii. In

    protodiastola, cand volumul intracardiac este mai mic decat limitarea impusa de saculpericardic, umplerea nu este 'enata si se produce foarte rapid deoarece presiunea venoasa

    centrala este mai mare decat normalul. *a este stopata &rusc in momentul cand cordul

    atinge limitele sacului inextensi&il, cur&a presiunii intraventriculare inregistrand aspectultipic

  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    16/20

    Cauze

    Etiologii frecvente de pericardita cronica

    Idiopatica% In multe ca"uri, mai ales in tarile de"voltate, nu se descopera elemente pentru

    confirmarea diagnosticului. 6cestea se numesc idiopatice. >ulte ca"uri sunt consecinta

    pericarditelor virale din antecedente. Dintre virusuri cei mai frecvent implicati suntcoxsac1ievirus 6 si 8, alte ec/ovirusuri si adenovirusurile.

    Infectioasa *!acteriana+% 0u&erculo"a este cau"a principala a pericarditei constrictive in

    tarile in curs de de"voltare si doar o minoritate in tarile de"voltate. Infectiile &acteriene

    care conduc la pericardite purulente sunt de asemenea in scadere ca frecventa. In trecutpericardita purulenta asociata cupneumoniapneumococicaera cea mai importanta

    cau"a &acteriana a pericarditelor cronice. tili"area larga a anti&ioticelor a modificat

    spectrul pericarditelor purulente si frecventa acestora. 6sta"i cele mai intilnite sunt

    etiologiile gram-po"itive, inclu"andstafilococimultire"istenti, streptococigrup 6 si 8 sicoci gram-negativi (specii dePseudomonas, Escherichia coli, Klebsiella).

    Indusa de iradiere% *fectele pe termen lung a terapiilor de iradiere toracica simediastinala sunt cau"e frecventa a complicatiilor cardiace induse de iradiere, prin

    le"area microcirculatiei, modificari endoteliale, rupturi capilare si ade"iuni plac/etare.

    6cestea conduc la un raspuns inflamator care se poate re"olva sau se poate organi"apentru a forma ade"iuni intre foitele viscerala si parietala a pericardului.

    Post(c&irurical% Orice interventie operativa sau inva"iva (cateteri"are) in care

    pericardul este desc/is, manipulat sau le"at poate determina un raspuns inflamator,conducand la pericardita constrictiva.

    Etiologii mai putin frecvente de pericardita cronicaInfectioase *funice+. Infectiile fungice sunt o sursa rara de pericardita constrictiva la

    pacientii care sunt imunoincompetenti. 7peciile deNocardiapot fi cau"atoare, mai ales in

    "onele endemice.Aspergillus, Candida si Coccidioidessunt patogeni importanti lapacientii infectati cu 3I?si la alte ga"de imunosupresate.

    Neoplasmele% 6cestea pot de asemenea sa se manifeste prin pericardita lic/idiana cu saufara tamponada sau prin ingrosarea foitelor pericardice si pericardita constrictiva.

    Cancerul de sansi cel de plamani sunt cele mai asociate cu pericardita cronica. 6lte

    neoplasme implicate suntmelanomulsi me"oteliomul.

    Uremia% 4ericardita constrictiva se poate de"volta in asociere cu diali"a pe termen lun%

    ,olile tesutului con'unctiv% 6fectiunile autoimune care implica pericardul se manifesta

    prin pericardite lic/idiene de cantitati mici sau prin episoade de pericardita acuta.

    4ericardita cronica apare mai ales la pacientii cuartrita reumatoida, asociata cu pre"entade noduli su&cutanati. 7i sclerodermiapoate conduce la pericardita cronica cu prognostic

    negativ.

    http://www.romedic.ro/boala-mana-picior-gurahttp://www.romedic.ro/boala-mana-picior-gurahttp://www.romedic.ro/pneumoniahttp://www.romedic.ro/pneumoniahttp://www.romedic.ro/infectie-stafilococicahttp://www.romedic.ro/infectie-stafilococicahttp://www.romedic.ro/infectii-streptococice-enterococicehttp://www.romedic.ro/aspergilozahttp://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/cancerul-de-sanhttp://www.romedic.ro/melanomulhttp://www.romedic.ro/sclerodermiahttp://www.romedic.ro/boala-mana-picior-gurahttp://www.romedic.ro/pneumoniahttp://www.romedic.ro/infectie-stafilococicahttp://www.romedic.ro/infectii-streptococice-enterococicehttp://www.romedic.ro/aspergilozahttp://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/cancerul-de-sanhttp://www.romedic.ro/melanomulhttp://www.romedic.ro/sclerodermia
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    17/20

    Indusa medicamentos% 4rocainamida si /idrala"inaau fost raportate drept cau"a pentru

    pericarditele constrictive, printr-un sindrom lupus-li1e. De asemenea a fost suspectata siterapia cu metiseride%

    Trauma% Desi rara, plaga impuscata si cea penetranta in piept au fost raportate dreptcau"a pentru pericardita constrictiva, printr-un mecanism presupus inflamator.

    Infarctul miocardic% 4ericardita constrictiva post-infarct miocardic acuteste foartefrecventa la pacientii care au suferit o astfel de patologie cardiaca. 4acientul pre"inta tipic

    un istoric de sindrom Dressler sau /emopericard dupa terapia trom&ocitolitica.

    Semne si simptome

    Pericardita constrictivase poate pre"enta cu o varietate de semne si simptome, facand

    diagnosticul dificil. 6cestea se pot instala gradat sau &rusc. Dispneea este cel mai intalnitsi apare la toti pacientii. Fatia!ilitatea si ortopneeasunt de asemenea frecvente.

    -demul e$tremitatilor inferioare si ascita sunt alte semne importante. .reata#

    varsaturilesi durerea in &ipocondrul drept, daca sunt pre"ente se datorea"a congestiei

    /epatice, a celei intestinale sau am&elor%Durerea precordialapoate fi datorata

    inflamatiei, dar este pre"enta la putini &olnavi.

    Examenul fizic.

    Semne enerale% In stadiile initiale examenul fi"ic poate fi sarac. In cele avansate

    pacientul poate apare!olnav# cu emanciere musculara evidenta# case$ie sau icter%Constrictia tre&uie luata in considerare si in pre"enta distensiei 'uularelor# pleure"iei

    pleurale# &epatomealiei sau ascitei%

    Afectarea cardiovasculara cuprinde:

    presiune 'ugulara crescuta, ta/icardie sinusala

    impulsul apical este de o&icei nepalpa&il, cu "gomote cardiace asur"ite

    se ausculta o &ataie pericardica, care corespunde incetarii &ruste a umplerii

    ventriculare in diastola, este mai inalt ca frecventa decat "gomotul @$ si apare

    precoce in diastola

    murmur cardiac care este pre"ent doar daca este asociata o &oala cardiaca

    valvulara sau fi&roasacare constringe ventriculul drept

    pulsul paradoxal este oca"ional, iar pre"ent depaseste rar ; mm 3g doar daca nu

    coexista o pericardita lic/idiana cu prresiune crescuta anormal semnul Aussmaul - cresterea presiunii venoase sistemice la inspir.

    Afectarea astrointestinala# pulmonara si a altor orane cuprinde:

    /epatomegaliecu pulsatie /epatica care poate fi detectata la peste B;: dintre

    pacienti

    ascita, angioame stelate, eritem palmar

    http://www.romedic.ro/pericardita-constrictivahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-leshttp://www.romedic.ro/infarctul-miocardichttp://www.romedic.ro/infarctul-miocardichttp://www.romedic.ro/varsaturile-emeza-vomahttp://www.romedic.ro/durerea-precordialahttp://www.romedic.ro/durerea-precordialahttp://www.romedic.ro/icter-sindrom-icterichttp://www.romedic.ro/icter-sindrom-icterichttp://www.romedic.ro/ascitahttp://www.romedic.ro/tahicardie-sinusalahttp://www.romedic.ro/tahicardie-sinusalahttp://www.romedic.ro/hepatomegalia-hipertrofia-hepaticahttp://www.romedic.ro/pericardita-constrictivahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-leshttp://www.romedic.ro/infarctul-miocardichttp://www.romedic.ro/infarctul-miocardichttp://www.romedic.ro/varsaturile-emeza-vomahttp://www.romedic.ro/durerea-precordialahttp://www.romedic.ro/icter-sindrom-icterichttp://www.romedic.ro/ascitahttp://www.romedic.ro/tahicardie-sinusalahttp://www.romedic.ro/hepatomegalia-hipertrofia-hepatica
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    18/20

    edem periferic, mai sla& repre"entat la pacientii tineri cu valve venoase

    competente.

    Diagnostic

    Studii de laborator

    cresterea &liru&inei con'ugate si negon'ugate

    alterarea testelor functionale /epatice prin congestia /epatica

    nivelul crescut al peptidului natriuretic cere&ral (un /ormon cardiac eli&erat ca

    raspuns la dilatarea anormala a ventriculilor)

    /ipoal&uminemia poate fi re"ultatul enteropatiei cu pierdere de proteine si a

    proteinuriei

    daca este pre"enta inflamatia cronica activa pericardica, ?s/-ul va fi crescutalaturi de anemianormocitara normocroma

    daca se suspectea"a o afectiune de tip colageno"a este indicat testarea pentru

    anticorpii antinucleari sau factorul reumatoid

    testul la tu&erculina, leucocito"a in ca"ul pericarditelor &acteriene

    examinarea citologica a lic/idului pericardic poate determina o cau"a maligna.

    Studii imagistice

    -lectrocardiorafia poate evidentia# nespecific:

    fi&rilatie atrialaprin tul&uraru de conducere intraatriala

    tul&urari de repolari"are

    tul&urari de conducere atrio-ventriculara si intraventriculara.

    Radiorafia toracicapoate arata cord cu dimensiuni normale sau sca"ute, /ipopulsatii si

    ung/i cardio-frenic mascat de aderente, li"ereu calcar, calcificari ale santuriloratrioventricular si interventricular si eventual epansament pleural. ?enele a"gos si cava

    superioara pot fi distensionate. *demul pulmonarpoate sugera o alta &oala cardiaca sau

    pulmonara.

    -cocardiorafia este utila la diferentierea pericarditei constrictive de alte cardiomiopatii

    restrictive. *cocardiografia transesofagiana este mai sensi&ila decat cea transtoracica

    pentru a a'uta la detectarea pericardului ingrosat. -corafia in mod /poate evidentiadoua linii paralele (pericardul visceral si cel parietal) separate de un spatiunclar de mm,

    deplasare &rusca paradoxala posterioara a septului interventricular in protodiastola,

    coinci"and cu vi&ranta pericardica si /ipomotilitatea peretelui posterior al ventricululuistang.

    -corafia in mod 0Dpoate arata pericard dens, imo&il, ingrosat si dilatarea venei cave

    inferioare si a venei /epatice.

    http://www.romedic.ro/anemiahttp://www.romedic.ro/fibrilatia-atrialahttp://www.romedic.ro/fibrilatia-atrialahttp://www.romedic.ro/edemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/cardiomiopatia-restrictiva-cmrhttp://www.romedic.ro/cardiomiopatia-restrictiva-cmrhttp://www.romedic.ro/anemiahttp://www.romedic.ro/fibrilatia-atrialahttp://www.romedic.ro/edemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/cardiomiopatia-restrictiva-cmrhttp://www.romedic.ro/cardiomiopatia-restrictiva-cmr
  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    19/20

    Tomorafia computeri"atapoate detecta la re"olutii inalte calcificarile si ingrosarile

    pericardului. 4ericardul normal este gros de 2 mm. O ingrosare anormala este considerata

    peste $- mm. Ingrosarea pericardului peste mm tre&uie sa faca diagnosticul diferentialintre pericardita constrictiva si o cardiomiopatie restrictiva,iar o ingrosare de peste E mm

    este mai specifica pentru constrictie.

    Scanarea prin re"onanta maneticapoate detecta ingrosarile pericardului si distri&utia

    acestora.

    1uulorama evidentia"a disparitia colapsului sistolic

  • 7/24/2019 Anatomie CORDUL Sistemul Circulator

    20/20

    in contraindicatiile terapiei c/irurgicale, cum ar fi consecinte /emodinamice

    minore, coafectare miocardica severa si ireducti&ila, speranta de viata limitata

    (varsta inaintata, tare organice ma'ore% insuficienta /epatica, insuficienta renala).

    /asurile enerale cuprind: repaus, dieta /iposodata si /iperproteica (in ca" de evacuari lic/idiene pericardice

    repetate)

    diuretice utili"ate pentru a ameliora congestia umplerii ventriculare

    terapie etiologica pentru infectiile &acteriene, fungice sau tu&erculo"a

    anticoagulante

    perfu"ii cu plasma, /idroli"ate proteice, al&umina umana in ca" de

    /ipoproteinemie si /ipoal&uiminemie sau evacuarea epansamentului pleural si

    peritoneal

    digitali"area este 'ustificata doar in scop antiaritmic sau pentru coafectare

    miocardica ma'ora (asociarea insuficientei cardiace /iposistolice la insuficienta

    /ipodiastolice) &eta-&locantii si &locantii canalelor de Ca tre&uie evitati deoareceta/icardia

    sinusalacare apare in pericardita constrictiva este de natura compensatorie.

    Terapia chirurgicala pentru pericardita cronica

    Pericardectomia%

    Repre"inta decorticarea pericardica si este unicul tratament care poate vindeca. 4racticata

    la timp da re"ultate excelente.

    -ste indicata in:

    formele tu&erculoase tinere (su&acute) se operea"a dupa minim E luni de

    tratament cu tu&erculostatice si corticoi"i (pentru