Sistemul de Management

7
4.SISTEMUL DE MANAGEMENT O întreprindere este o colectivitate umana legal constituită în vederea cooperării pentru realizarea în comun a unor produse, servicii sau lucrări destinate vânzării la un preţ care să acopere cheltuelile şi să aduca profit. Îndeplinirea de către o întreprindere a obiectivelor stabilite în condiţii cât mai eficiente necesită în primul rând o conducere competenta şi un cadru organizatoric raţional care se realizează prin elaborarea structurii sale organizatorice. Prin S.O. (structura organizatorică ) se întelege ansamblul persoanelor cu funcţii de conducere şi a compartimentelor de munca tehnice, economice si administrative, modul cum sunt acestea constituite si grupate precum şi legăturile ce se stabilesc între ele în vederea funcţionării normale a întreprinderii. Structura întreprinderilor poate fi foarte complexă, rezultă de la alta chiar în cadrul aceleiaşi ramuri de producţie în funcţie de o serie de factori: - structura şi volumul producţiei; - natura procesului tehnologic; - gradul de mecanizare şi automatizare; - gradul de specializare; - amplasarea teritorială; - gradul de autonomie; Totuşi există câteva elemente nelegate de specificul producţiei şi care sunt comune tuturor întreprinderilor.

description

management

Transcript of Sistemul de Management

4.SISTEMUL DE MANAGEMENTO ntreprindere este o colectivitate umana legal constituit n vederea cooperrii pentru realizarea n comun a unor produse, servicii sau lucrri destinate vnzrii la un pre care s acopere cheltuelile i s aduca profit. ndeplinirea de ctre o ntreprindere a obiectivelor stabilite n condiii ct mai eficiente necesit n primul rnd o conducere competenta i un cadru organizatoric raional care se realizeaz prin elaborarea structurii sale organizatorice. Prin S.O. (structura organizatoric ) se ntelege ansamblul persoanelor cu funcii de conducere i a compartimentelor de munca tehnice, economice si administrative, modul cum sunt acestea constituite si grupate precum i legturile ce se stabilesc ntre ele n vederea funcionrii normale a ntreprinderii. Structura ntreprinderilor poate fi foarte complex, rezult de la alta chiar n cadrul aceleiai ramuri de producie n funcie de o serie de factori: structura i volumul produciei; natura procesului tehnologic; gradul de mecanizare i automatizare; gradul de specializare; amplasarea teritorial; gradul de autonomie; Totui exist cteva elemente nelegate de specificul produciei i care sunt comune tuturor ntreprinderilor.Acestea sunt:1. Funcia (postul);2. Evantaiul subordonrilor (norma de conducere);3. Compartimentele de munc;4. Treptele sau nivelele ierarhice;5. Relaiile dintre compartimente (relaii organizaionale);6. Atribuiile (funciile) conducerii;7. Funciunile ntreprinderii.

Funcia reprezint ansamblul sarcinilor care-i revine n mod organizat i permanent unui salariat pe un anumit loc de munc, este cea mai mic subdiviziune organizatoric a ntreprinderii. Pentru delimitarea funciilor fiecare domeniu de activitate trebuie divizat n sarcini de munc i gruparea lor pe funcii potrivit naturii, gradului de complexitate i interdependenta dintre ele. Sarcina este cea mai mica unitate de munca individual. Din punct de vedere organizatoric funcia este definita prin competenele, autoritatea si responsabilitatea conferite salariatului ce o realizeaz i care trebuie sa fie exprimate prin denumirea funciei.Prin competen se ntelege capacitatea individual sau colectiv de a ndeplinii anumite sarcini dintr-un domeniu definit de munca i presupune un volum de cunotine de specialitate i o serie de aptitudini specifice. Autoritatea se poate defini ca fiind dreptul ncredinat unei persoane de a lua decizii, de a da dispoziii i de a controla realizarea acestora.Responsabilitatea se poate defini ca fiind totalitatea obligaiilor ce trebuie ndeplinite, obligaii ce pot fi ncredinate printr-o reglementare sau de ctre seful direct.Analiznd competenele, autoritatea i responsabilitaile unei funcii acestea se pot mparii n dou categorii: funcii de execuie; funcii de conducere.Prin funcie de execuie se nelege acea funcie caracterizat prin sfera limitat a competenelor care se limiteaz la executarea de lucrri sau rezolvarea de probleme i nu presupune coordonarea activitii altor persoane.Funcia de conducere se caracterizeaz prin stabilirea de competene i responsabiliti din domenii mai largi de activitate presupunnd cu necesitate coordonarea activitii unui numar de persoane, a unui colectiv. Functiei de conducere i sunt sunt specifice atribuiile de previziune, organizare, coordonare, comanda si control.Un numr de persoane sau compartimente conduse nemijlocit de un conductor. Norma de conducere trebuie stabilit astfel nct conductorul s poat coordona munca ntregului colectiv i a subordonatului n parte. Cu ct un conductor lucreaz nemijlocit cu un numr mai mare de executani cu att numrul personalului de alt specialitate (tehnic, administrativ, economic) este mai redus. Compartimentul de munc este subunitatea organizatoric alcatuit dintr-un numr de salariai unii sub o autoriate unic pentru a executa n mod permanent anumite activiti bine precizate. n ntreprinderi, compartimentele pot fi organizate sub forma de secii, sectoare, birouri, servicii, laboratoare de cercetri, de proiectare,oficii de calcul etc.n scopul gruprii raionale activitii ntreprinderii n funcie de specificul de producie i tehnologic asigurndu-se o adncire a specializrii activitii executate. Compartimentele se pot clasifica dup mai multe criterii dar cel mai des dup modul de exercitare a autoritii.Compartimente: - ierarhice; - funcionale; - de stat major;

Compartimentele ierarhice sunt acelea care se caracterizeaz prin autoritatea pe care au conductorii acestora asupra conductorilor compartimentelor direct subordonate de a da dispoziii i de a fi informai asupra modului cum acestea se realizeaz.Compartimentele funcionale sunt investite cu autoritate funcional ntr-un domeniu definit de activitate n virtutea creia face sugestii, propuneri i recomandri de rezolvare a problemelor n care are competena.Compartimentul de stat major este investit cu autoritate funcional ntr-un domeniu definit de activitate fiind ataat conducerii ntreprinderii pentru care elaboreaz propuneri de decizii privind rezolvarea problemelor pe care conducerea o cere.Responsabilitile apar din necesitatea funcionrii normale a ntreprinderii. Se consider c exist n cadrul ntreprinderii urmatoarele patru categorii de relaii: - relaii de cooperare; - relaii de control; - relaii de reprezentare.Relaii de autoritate sunt cele instituite de conducerea ntreprinderii prin diferite acte sau norme elaborate: - regulamentul de organizare i funcionare; - regulamentul de ordine interioar; - decizii ale conducerii etc. i care atrag dupa sine obligativitatea exercitriilor ca o condiie indispensabil desfurrii normale a ntreprinderii.Teoria i practica conducerii au pus n eviden existena urmtoarelor trei categorii de relaii de autoritate; ierarhice, funcionale i de stat major.Relaiile ierarhice stabilesc raporturile ntre funcii de conducere i cele subordonate. Acestea sunt adevaratele relaii de autoritate n virtutea carora ntreprinderea poate i reprezenta grafic ca o piramida cu mai multe etaje n varful careia se afla conducatorul unui personal sau colectiv i la baz funciile de execuie.Relaiile ierarhice exprim esena muncii de conducere asigurnd unitatea de aciune a ntregului sistem (ntreprinderea).Relaiile funcionale sunt cele ce se stabilesc ntre dou compartimente unde unul are asupra celuilalt o autoritate funcional (de competen) ce se traduce n sugestii, reglementri, avize, date celorlalte compartimente, n virtutea specializrii pe care o are compartimentul respectiv. Relaiile de stat major se stabilesc atunci cnd un colectiv de stat major primete o delegare pentru rezolvarea unor probleme ce vizeaz activitatea unuia sau mai multor compartimente n virtutea competenei specializate pe care o au.Aceste compartimente nu intervin n numele lor propriu ci n numele conducerii care le-a dat delegarea temporar respectiv. Relaii de cooperare se stabilesc de regula ntre compartimentele de pe un acelai nivel ierarhic dar care aparin unor sectoare diferite. Se realizeaz practic pe baza de relaii personale (prietenie) i n felul aceasta se ocolete linia ierarhica oficial. Astfel crete operativitatea n cadrul ntreprinderii. Se nasc spontan i din necesitatea cooperrii pentru realizarea n comun a unor obiective.Realtii de control se stabilesc atunci cnd unii salariai investii cu autoritatea necesar sunt nsrcinai s verifice cum sunt duse la ndeplinire unele decizii ale conducerii, rezultatele activitii unor compartimente, eficiena unor aciuni ntreprinse.n aceast situaie autoritatea de a controla nu presupune i autoritatea de conducere, deoarece deciziile impuse de rezultatele controlului urmeaza s fie luate de conductorul ierarhic al compartimentului respectiv. Relaiile de reprezentare sunt cele stabilite ntre diferitele organizaii ale salariailor cum ar fi: - organizaia sindical;- conducerea intreprinderii.Uneori aceste relaii sunt i de control cum ar fi cele privind tehnica proteciei muncii.